Flacăra Iaşului, martie 1955 (Anul 11, nr. 2647-2673)

1955-03-01 / nr. 2647

.T.rw- ­ UNIVERS!" ­íti­a . IpOTEZA&i Djk TOATE JARILE, UNIJ 1-VAI ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAI ANUL X, Nr. 2647. 1 MARȚI 1 MARTIE 1955 4­0 PAGINI 20 BANI Să răspîndim larg cartea agrotehnică la sate Sporirea producţiei de cereale la hectar cere aprofundarea, răspîndirea şi aplicarea în­ practică a realizărilor ştiinţei şi a ex­perienţei înaintate a fruntaşilor în producţie. Proiectul de directive ale celui de al II-lea Congres al P.M.R. cu privire la dezvolta­rea agriculturii în următorii 2-3 ani, subli­niind importanţa deosebită a propagandei agricole, arată necesitatea extinderii cursuri­lor agrozootehnice şi a folosirii în sprijinul cursanţilor a broşurilor, planşelor, foilor vo­lante şi a altor forme de literatură agricolă. In această direcţie, cartea agrotehnică con­stituie unul din principalele mijloace de înarmare a ţărănimii muncitoare cu cunoaş­terea metodelor avansate pentru a zmulge pămîntului roade îmbelşugate. Consider­­nd în mod just, munca de difu­zare a cărţii drept o sarcină deosebit de im­portantă în activitatea de ridicare a nive­lului cultural al maselor, unele librării şi biblioteci se străduiesc să folosească cele mai variate metode de răspîndire a cărţii. Aşa de pildă,­ pe lîngă librăria „Cartea Rusă” din Iaşi a luat fiinţă o secţie „Car­tea prin poştă”, prin intermediul căreia se primesc sugestii şi cereri de la cititori, expediindu-se operativ cărţile solicitate. Scrisori ca aceea a ţăranului muncitor Du­mitru Ungureanu, din Sireţel, care a cerut broşuri în legături cu pomicultura, precum şi alte cereri de felul acesta dovedesc inte­resul şi dragostea oamenilor muncii de la sate pentru cărţile noi apărute. Ele dovedesc însă în acelaşi timp că nu pretutindeni bi­bliotecile sunt aprovizionate cu cărţi destule de pomicultură, viticultură, etc. Răspunzînd exigenţelor cititorilor din re­giunea noastră, colectivul CLDC a trimis cărţi poştale tip cu bibliografii învăţătorilor, ru­­gindu-i să-şi spună părerea asupra lucrări­lor citite şi să indice preferinţele ţărani­lor muncitori. De asemenea, s-a expediat în­văţătorilor broşura intitulată „îndrumări practice în sprijinul cadrelor didactice pen­tru popularizarea şi difuzarea cărţii la sa­a­te”. O broşură de îndrumare intitulată „Mun­ca cu cartea în cooperativele de consum” a fost pusă şi la dispoziţia lucrătorilor li­brari, îndrumaţi îndeaproape, unii dintre ei cum ar fi cei din Pildeşti-Roman şi Bîra, desfăşoară o muncă rodnică de difuzare a cărţii agrotehnice, recomandînd cititorilor lucrările cele mai indicate şi preocupindu-se de o mai bună agitaţie vizuală. Un rol hotărîtor în munca de difuzare a cărţii la sate revine nu numai salariaţilor librari, ci şi bibliotecarilor, care au datoria să stimuleze gustul pentru citit, să pună la îndemîna ţăranilor muncitori cărţile agro­tehnice cele mai potrivite, ţinînd seamă de preferinţele şi preocupările acestora. La Mo­­goşeşti, de pildă, unde există îndrumare din partea organizaţiei de bază, bibliotecara J. Tofan difuzează broşuri agrotehnice, ve­nind în sprijinul membrilor cercului agrote­­nic. Lucrul acesta se face şi în cadrul cer­cului de citit, iar la bibliotecă a fost ame­najată o interesantă expoziţie cu tema „Ce să citim în lunile de iarnă”. O muncă a­­siduă de popularizare şi răspîndire a cărţii agrotehnice se desfăşoară şi la Lespezi, unde printre cei mai buni cititori se numă­ră Gh. Biter, Ion Căpăţină, Gh. Butnaru şi alţii, care s-au convins în practică de foloa­sele aplicării regulilor agrotehnice. De mun­ca cu cartea în această comună se preocu­pă şi comitetul executiv al sfatului popular, mobilizînd cititorii şi creînd condiţiile nece­sare. Nu pretutindeni însă, lucrătorii librari şi bibliotecarii au înţeles că această activitate de răspîndirea cărţii trebuie să capete un caracter larg, politic. Colectivele unor libră­rii raionale mai subapreciaza uneori impor­tanţa deosebită a acestei probleme, negli­­jînd trimiterea la timp în reţeaua de coope­rative a materialelor de îndrumare şi popu­larizare pe care le consideră greşit ca un fel de reclamă comercială. Aceasta face ca şi activitatea la unele cooperative, cum ar fi cea din Băceşti, să lase de dorit în di­recţia popularizării cărţii agrotehnice. Fap­tul că nu se văd afişe, vitrine cu cărţi, pa­nouri cu coperte false, dovedeşte o lipsă totală de interes în această direcţie. O si­tuaţie asemănătoare se constată şi la Vlă­­deni - Iaşi, unde cărţile sunt aruncate în dezordine, pline de praf. Şi la unele biblioteci săteşti, cum ar fi cea din Dobrovăţ, bibliotecarii se limitează mai mult la înregistrarea volumelor, în loc de a se interesa de difuzarea cărţii agro­tehnice. Ori, munca cu cartea nu se poate opri la aceasta. Folosirea cu competenţă a buletinelor de precomandă şi a notelor şi listelor bibliografice, a afişelor, a recenziilor etc. contribuie din plin la bunul mers al muncii cu cartea. In problema răspindirii cărţii agrotehnice la sate, cele mai largi posibilităţi le are C.L.D.C. şi cele mai mari sarcini. Studierea cerinţelor cititorilor, munca cu librarii, tre­buie să constituie o grijă permanentă. Faptul că C.L.D.C. Iaşi a luat măsuri pentru organizarea la data de 6 martie a „Zilei cărţii agrotehnice” dovedeşte că s-a înţeles importanţa acestei probleme. Este însă ne­cesar ca, pe viitor, conducerea C.L.D.C. să nu se mărginească numai la a lua măsuri şi a porni iniţiative frumoase, ci să şe urmărească operativ, pe teren, felul cum se desfăşoară acţiunile întreprinse la sate, fe­lul cum se difuzează cartea agrotehnică. Birocratizarea unor activişti din cadrul C.L.D.C., lipsa de legătură cu terenul, face ca deseori C.L.D.C. să nu controleze şi să nu cunoască felul cum sunt folosite la sate materialele de popularizare a cărţii. Un rol de seamă revine şi conducerii U­­niunii Regionale a cooperativelor de con­sum, care trebuie să lichideze cu subaprecie­rea ce se mai manifestă în legături cu sec­ţiile de librărie din cooperative şi să lupte pentru educarea salariaţilor în scopul în­ţelegerii de către aceştia a importanţei mun­cii de difuzare a cărţii. Sarcini mari în problema răspândirii bro­şurilor agrotehnice stau în faţa cadrelor didactice de la sate, care au un rol deose­bit de important în munca de ridicare a ni­velului cultural al celor ce muncesc şi pen­tru înarmarea ţărănimii muncitoare cu cu­noaşterea regulilor agrotehnice, de a căror aplicare depinde ridicarea producţiei agri­cole. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale trebuie de asemenea să se intereseze de aceste probleme îndrumînd sfaturile populare comunale spre crearea ce­lor mai bune condiţii de funcţionare a biblio­tecilor şi de înzestrare acestora cu un bogat sortiment de cărţi. Organizaţiile U.T.M. au datoria, la rîn­­dul lor, să creeze ,un larg activ de popu­larizare şi difuzare a cărţii şi să folosească cele mai bune mijloace de agitaţie vizuală prin panouri, gazete de perete, vitrine de cărţi, precum şi convorbirile de la om la om, în scopul răspîndirii broşurilor agro­tehnice. Munca de popularizare a cărţii trebuie să stea în centrul atenţiei organizaţiilor de partid, care au datoria să analizeze periodic felul cum se desfăşoară această activitate, interesîndu-se de organizarea unei bune agitaţii vizuale şi de aprovizionarea bibli­otecilor cu cărţile specifice locului de muncă respectiv. Comitetele raionale de partid trebuie să can­droleze şi să îndrume îndeaproape o­r­ganele ce se ocupă de difuzarea cărţii agro­tehnice antrenînd în această muncă un nu­măr cu­ trai mare de comunişti care să con­tribuie activ la popularizarea cărţii agroteh­nic. Folosind cele mai variate mijloace să in­tensificăm lupta pentru răspîndirea cărţii agrotehnice la sate în scopul popularizării metodelor avansate de lucrare a pămîntului, contribuind astfel la obținerea unor recolte bogate. In sprijinul organizării şantierelor de construcţii Institutele de cercetări şi proiectări ale Ministerului Construcţiilor contribuie prin activitatea lor la introducerea tehnicii înaintate pe şantiere, la realizarea de lu­crări de bună calitate şi la reducerea pre­ţului de cost al construcţiilor. Pentru me­canizarea unor operaţiuni care ce­r un mare volum de muncă, Institutul de cercetări ştiinţifice în construcţii a elaborat instruc­ţiuni, normative şi proiecte de execuţie pentru utilaje, dispozitive de mică meca­nizare etc. Pe această bază au fost intro­duse pe şantiere screpere de 1,5 m.c. şi bal­­dozere tractate de tractorul KD-35 pentru lucrările de săpătu­ră, două tipuri de cen­trale de beton, conteinere de 120 şi 300 cărămizi, malaxorul de mortar de 150 litri şi altele. ICSC-ul a acordat asistenţă teh­nică la întocmirea proiectelor de organiza­re a lucrărilor­ agricole, a construcţiilor de locuinţe din Bucurai e­tc -­­Mopfra­rea transporturilor de cărămidă în conteinere, la confecţionarea blocurilor cu vibroprese. Un ajutor însemnat l-au dat construc­torilor şi institutele de proiectare ale Mi­nisterului Construcţiilor, care au ales solu­ţii raţionale în proi­ctare prin folosirea pe scară largă a prefabricatelor din beton atomat şi au introdus în proiectele de or­ganizare executarea mecanizată a lucrări­lor. O realizare a proiectării o constituie proiectele tip — care vor putea fi intro­duse pe scară largă în construcţiile agro­zootehnice. De asemenea, Institutele Ministerului Construcţiilor au sprijinit unităţile de e­­xecuţie prin trimiterea de echipe de pro­iectanţi şi tehnicieni pe lîngă trusturile de construcţii pentru a da asistenţă tehni­că şi îndrumări în legătură cu organiza­rea şantierelor. (Age­rpres) In interiorul ziarului: — Cum putem obţine o ao­­tucţie m­­lie de 2000 kg. porumb (boul­e) la hectar — Ing. agr. V. Moşneaga pag. 2-a — Toată atenţia alegerii organelor spor­tive sindicale pag. 2-a Ştiri sportive: Faza de regiune a campionatului R.P.R. de tenis de masă­ in­­dividual­a pag. 2-a. —■ Pe urmele materialelor publicate pag. 2-a — Pentru un nivel mai înalt al lecţiilor şî seminariilor de la Universitatea serală de marxism-leninism — M. Herşcovici pag. 3-a —­ 170 ani de la moartea lui Horia, Cloşca şi Crişan (1785) — prof. univ. Va­­leriu Popovici pag. 3-a — Foileton: „Treburi urgente” pag. 3-a — O nouă strălucită dovadă a unităţii moral-politice a poporului sovietic. pag. 4-a .— In legătură cu relaţiile dintre Japo­nia şi R.P.D. Coreeană pag. 4-a — Nesocotind voinţa poporului german, majoritatea reacţionară din Bundestag a votat acordurile de la Paris pag. 4-a — Pentru lă­rgirea maximă a campaniei împotriva pregătirii unui nou război atomia pag. 4-a Peste 300.000 cetăţeni din regiunea laşi au semnat pînă în present Arenul pentru interzicerea folosirii armei atomice In oraşul şi regiunea laşi, campania de strîngere a semnătu­rilor pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru interzicerea armei atomice este în plină desfăşurare. Pretutindeni, Chemarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a­re un răsunet puternic în masele largi de cetățeni care semnează cu în­credere pentru pace, împotriva pregătirii războiului atomic. Pînă în prezent, au avut loc în întreaga regiune peste 600 de adunări, cu o participare masivă de cetăţeni. In fabrici şi insti­tuţiile de cultură, la Atelie­rele C.F.R. „Iile Pintilie” şi la Uni­versitatea „Al. I. Cuza“, la Academie şi la fabrica „Victoria”, pretutindeni, intelectuali, funcţionari, muncitori au semnat Apelul. Mihai Tinică­­de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie” şi Maria Pi­­roş de la „Ţesătura“, acad. dr. I. Enescu, învăţătoarea Maria Leonte, artista Elena Foca şi mulţi alţii, şi-au spus cu acest prilej răspicat cuvîntul, înţelegînd să întărească semnăturile pe Apel cu noi eforturi în munca lor, pentru ca în felul acesta să contribuie la întărirea capacităţii de apărare a scumpei noastre patrii. Mii şi mii de cetăţeni au luat cuvîntul, arătînd nenoroci­rile provocate în regiunea Iaşi de către militarismul german, s-au angajat în acelaşi timp de a mobiliza pe oamenii­ muncii la semnarea Apelului Păcii­ şi în toate acţiunile patriotice care duc la înflorirea patriei noastre. Un aport deosebit în această măreaţă acţiune îl dau brigăzile păcii de la fabricile „Ţesătura”, „Moldova Tricotaje“, I. M. S. Roman, Atelierele C.F.R. Paşcani, etc., care desfăşoară pe lîngă munca de producţie, o frumoasă activitate politică, fiind mereu în fruntea echipelor de strîngere a semnăturilor direct la locurile de producţie ale muncitorilor. O muncă susţinută o duc şi cele şase caravane ale păcii care cutreeră satele regiunii noastre şi prezintă ţăranilor muncitori filme instructive. In momentul de faţă, campania de strîngere a semnăturilor pe Apel este continuată de către echipele care umblă din casă în casă. Aceste echipe, formate din gospodine, învăţători, profesori, deputaţi, utemişti, ş.a., desfăşoară o frumoasă muncă politică, de la om la om. Peste tot locul se dau toate lămu­ririle în pro­blema păcii şi a războiului, se leagă discuţii interesante în jurul situaţiei politice internaţionale, se arată în mod clar cine vrea război şi cine luptă împotriva lui. Oamenii muncii, cetăţenii cinstiţi dau dovadă unei serioase maturităţi politice şi se angajează să lupte cu toate forţele lor pentru apărarea păcii în lume. Ei semnează cu încredere Apelul. In oraşul şi regiunea Iaşi au semnat Apelul Păcii pînă în ziua de sîmbătă 26 februarie, un număr de 313.507 cetățeni. Să urgentăm pregătirile pentru campania agricolă de primăvară Se pregătesc temeinic pentru însămînţări Anul trecut, cei mai mulţi dintre ţăranii muncitori din comuna Rădeni, raionul Vas­lui, au obţinut recolte sporite la hectar. Acest lucru s-a da­torat şi unei bune pregătiri în vederea însăminţărilor de primăvară. Şi în acest an, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Rădeni a luat toate măsurile pentru buna pregăti­re a campaniei agricole de primăvară. Au fost deschise două centre de selecţionat se­minţele, centre de reparat u­­nelte, centre de germinaţie. Pînă în prezent, numeroşi ţărani muncitori, printre care Gheorghe Dascălu, Vasile Po­­toroac, Ioan Niculcea şi alţii, şi-au reparat plugurile, au tra­tat seminţele şi au transportat gunoiul de grajd pe ogoare. Pe întreaga comună au fost reparate 54 pluguri, 35 grape şi alte numeroase unelte agri­cole. In luna ianuarie a.c., comi­tetul executiv al sfatului popu­lar al comunei Andrieşeni, ra­ionul Iaşi, a ţinut o şedinţă, in urma căreia s-a hotărît în­tocmirea unui plan de muncă privind pregătirea în cele mai bune condiţii a campaniei a­­gricole de primăvară. Planul a fost întocmit. Pînă aici, toate-s bune. A trecut însă mult timp de la întocmirea a­­cestui plan şi rezultatele în­deplinirii anumitor puncte din el nu se văd. Şi iată de ce: comitetul executiv al sfatului popular comunal dovedeşte o condamnabilă nepreocupare faţă de pregătirile ce trebuiesc fă­cute în vederea însămînţări­­lor de primăvară. La sfatul popular nu există nici o situa­ţie asupra reparării uneltelor agricole (de fapt nu se cu­noaşte nici numărul de ate­liere). De asemenea, centrul de selecţionare a seminţelor nu s-a deschis nici pînă acum, ca şi centrul de germinaţie pentru încercarea puterii de incolţire a seminţelor. Datele asupra pregătirilor campaniei de primăvară care se comunică raionului sînt fictive. De acest lucru se fac răspunzători tov. Gh. Ionescu, tehnician agricol al comunei, şi referentul agricol, tov. Con­stantin Homniceanu. Tehnicia­nul agricol nu îndrumă ţăra­nii muncitori să se pregăteas­că cu grijă pentru campania agricolă de primăvară, să a­­plice regulile agrotehnice pen­tru obţinerea unei recolte spo­rite. Este deci necesar ca de în­dată comitetul executiv al sfatului popular comunal să ia toate măsurile pentru lichi­darea acestor lipsuri, pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a însăminţărilor de primăvară. S. ARHIRE corespondent Roadele muncii politice „Ca să obţii o recoltă bo­gată, trebuie să-ţi faci din timp toate pregătirile”. Aşa a spus la consfătuirea fruntaşi­lor recoltelor bogate, ţăranca muncitoare Elena Timofte din comuna Costeşti, raionul Tg. Frumos, care este cunoscută ca o bună agricultoare. Ţăranii muncitori Necu­­lai Moise, Gh. Ipate, Const. Nedelcu, Dumitru Coarjă, Con­stantin Crîşmaru şi alţii, care i-au ascultat sfaturile, au fost primii care şi-au reparat unel­tele, au pregătit seminţele şî au început transportarea gu-'­ noiului de grajd la cîmp, spre a-l folosi ca îngrăşămînt natu­ral. Mobilizaţi de comunişti şî deputaţi, ţăranii muncitori din comuna Costeşti au reparat pînă în prezent 80 pluguri, 70 grape şi au condiţionat peste 50 la sută din seminţele ne­cesare. ION VIRLAN corespondent îndruma campania agricolă din birou A îmbunătăţit procesul de producţie Colectivul de muncă al Atelierelor C.F.R. ,,Ilie Pintilie” este harnic şi priceput. Nu­meroşi muncitori şi tehnicieni ai acestei în­treprinderi îşi pun la contribuţie toate cu­noştinţele lor, în scopul îmbunătăţirii pro­cesului tehnologic al producţiei. Printre aceştia se numără şi comunistul Grigore Străteanu. El a conceput şi pus în practică numeroase dispozitive, care au dus la îm­bunătăţirea operaţiilor de găurire a diferi­telor piese necesare reparării vagoanelor. Datorită inovaţiilor sale, munca a devenit mai spornică, planul de producţie al secţiei rotăria nouă fiind depăşit cu rerfilaritate. Numai în ultimul timp, el a realizat un dis­pozitiv pentru găurit suporţi de ghid, un dis­pozitiv pentru găurit arcuri-suspensie şi un dispozitiv pentru găurit liviere orizontale. Punerea în practică a acestor dispozitive a adus economii de cca. 50 la sută la spitale, a contribuit la îmbunătăţirea protecţiei muncii şi a uşurat mult munca fizică a mun­citorilor. Prin aplicarea dispozitivului amintit,în loc de 3 muncitori, cîţi erau necesari pentru gău­­ritul ramelor şi traverselor frontale, acum această operaţiune o face numai un sin­gur muncitor. —O— Un exemplu în muncă Tovarăşul Ilie Ceteanu, maistru la sec­­ţi­a carde din sectorul filatură al fabricii „Ţesătura” este unul din cei mai activi ino­vatori ai întreprinderii. In preocuparea sa zilnică intră şi perfecţionarea neconte­nită a procesului de producţie. In ultimul timp, atenţia inovatorului a fost îndreptată spre folosirea întregii ca­pacităţi de producţie a utilajului, pentru obţinerea unei producţii sporite. O metodă verificată în această privinţă este între­ţinerea utilajului în perfectă stare de cură­ţenie. El a observat însă că curăţirea pieselor murdare se face anevoios, necesi­­tînd mult timp preţios. Pentru rezolvarea acestor probleme, tov. Ceteanu a conce­put o perie circulară metalică acţionată de un motor electric. Acum curăţirea pieselor murdare se face rapid, înlăturîndu-se timpii neproductivi. In afară de această realizare, tov. Ce­teanu a colaborat cu tov. profesor Cio­chină, în rezolvarea inovaţiei denumită lubrefianţi solizi pentru carde. Prin munca sa spornică, tov. Ceteanu constituie un bun exemplu de urmat pentru întregul colectiv al întreprinderii. DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI 365 milioane ghivece nutritive pentru răsaduri Colhozurile din Ucraina au prevăzut să ocupe în primă­vară o suprafaţă de aproxi­mativ 40.000 hectare de cul­turi leguminoase cu răsaduri în ghivece nutritive. S-au con­fecţionat peste 365.000.000 ghi­vece de turbă cu gunoi dospit şi ghivece din pămînt cu gu­noi dospit. Experienţa anului trecut a arătat că răsadul crescut în ghivece dă bune rezultate în toate zonele re­publicii. Datorită acestora, re­colta de legume sporeşte cu 30—50 la sută şi se coace cu 10—20 zile mai devreme ca de obicei. Case standard pentru noile sovhozuri şi S.M.T.-uri întreprinderile Ministerului Industriei materialelor de con­strucţii al U.R.S.S. vor expe­dia anul acesta în sovhozurile şî staţiunile de maşini şî trac­toare înfiinţate în raioanele unde se valorifică pămînturi înţelenite şi virgine, case stan­dard cu o suprafaţă locativă totală de­­280.000 metri patraţi. In afară de aceasta, noile şantiere de construcţii vor pri­mi cîteva mii de garnituri de piese pentru construcţia de case de locuit. In cursul anului 1955, sov­hozurile şî S.M.T. urile noi vor primi sute de mii de tone de ciment, peste 1.000.000 me­tri­ patraţi de geamuri, 55.000 metri ,patraţi­­ de­ plăci, din ce­ramică, mari ca­finţi de ar­­dezie ş­­ alte multe n­ateriale de construcţii. O simtă ! In Uniunea Sovietică au dat rezultate bune încercările a două prototipuri ale unei noi locomotive Diesel pentru linii principale, de tip „TE-3”. Lo­comotiva dublată de o aseme­nea construcţie poate să con­ducă cu o viteză mare tre­nuri de marfă, a căror greu­tate depăşeşte 4.000 tone. Prin calităţile sale de tracţiune, ea întrece toate locomotivele Die­sel și locomotivele cu aburi e­­xistente în transportul feroviar al Uniunii Sovietice. Locomo­iva Diesel electrică pentru linii principale, de tip nou, construită la Harkov, are caroseria închisă, de formă ae­rodinamică cu camera de înal­tă tensiune izolată, în care este instalat aparatajul elec­tric. In cabina mecanicului se află tabloul de comandă pre­văzut cu aparate de control și măsurat. Rezerva existentă de combustibil lichid permite noii locomotive să parcurgă distanțe pînă la 800 km, fără a fi alimentată suplimentar. Inze-­rarea căilor ferate cu firicrnrie locomo'ive Diesel-e­­ 'rice de această construcţie va permite să se asigure în­­tr-un termen foarte scurt con­ducerea în masă a trenurilor cu supratonaj şi să mărească capacitatea de trafic şi de transport a liniilor principale, fără să fie necesare fonduri mari pentru lărgirea sisteme­lor de alimentare cu apă și pentru reconstruirea depourilor. Locomotiva Diesel electrică pentru linii principale de tip ,,TE-3” este destinată nu nu­mai deservirii trenurilor de marfă, ci și conducerii trenuri­, Itc de călători,, locomotivă Dscschelecipică "Kiris liniile principale îngrăşăminte minerale pentru însămînțările de primăvară Anul acesta va spori consi­derabil producţia de îngrăşă­minte azotoase şi de alte so­iuri. In cursul lunii ianuarie, au fost trimise în Kirghizia, Turkmenia, Kazahstan şi Uz­bekistan mari cantităţi de în­grăşăminte. In prezent, indus­tria ţării a trecut la fabrica­rea de noi tipuri de îngrăşă­minte minerale. Astfel, culti­vatorii de sfeclă din Ucraina, încă în acest an vor primi cantităţi considerabile de sal­petru de calciu — un îngră­şămînt eficace pentru solurile acide. Un nou tip de plug pentru pămînt file înţelenite La lucrările de valorificare a făminturilor înţelenite şi vir­gine din Kazahstan, Siberia, Ural şi regiunea Volgăi par­ticipă peste 1.800 staţiuni de maşini şi tractoare. Ele exe­cută lucrări de cîmp pentru mai mult de 10.000 colhozuri. Aici se efectuează mecanizarea complexă a muncilor agricole. Anul acesta S.M.T.-urile vor primi încă 30.000 tractoare (socotite în tractoare de cîte 15 C.P.), un mare număr de pluguri, semănători, combine, selectoare pentru cereale și al­tele. S-a desfăşurat cu succes în­cercarea unui nou plug pen­tru aratul ţelinei. Spre deose­bire de plugurile obişnuite, noua unealtă este prevăzută cu coroane speciale care asi­gură o bună răsturnare a stra­tului de pămînt. Anul acesta, Industria va construi cîteva zeci de mii de astfel de pluguri. IN CLIȘEU: Clădirea Comitetului Executiv al Sovietului regional din orașul Ujgorod (R. S. S. Ucraineană).

Next