Flacăra Iaşului, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2674-2699)

1955-04-01 / nr. 2674

W PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIţt. VA 7 7^ ^ FBSaa! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI Şl AL SFATULUI POPUIAR REGIONAL ANUL X, Nr. 2674­­__________VINERI 1 APRILIE 1956________1­4 PAGINI 20 BANI In Inferioru! ziarului: 's* Cultura — bun al maselor în tării n­e democraţie populară. (pag. 2-a) — Pentru îmbunătăţirea muncii Asigură­rilor de Stat în regiunea Iaşi. (pag. 2-a) — Să sprijinim dezvoltarea brigăzilor ar­tistice de agitaţie. (pag. 2-a) — VIAŢA DE PARTID — Pentru mări­rea producţiei şi productivităţii muncii. — Pe marginea conferinţei de partid de la Atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie”. Toată atenţia încheierii în bune con­­diţiuni a învăţăm­intului de partid la sate. Organizaţia de bază de la gospodăria colectivă Bălţaţi nu se ocupă de conducerea cursului seral. (pag. 3-a) — Din activitatea cooperativelor săteşti. (pag. 3-a) — Ședința subcomitetului Comisiei ONU pentru dezarmare. pag. 4-a — Pregătiri în vederea celei de a 10-a aniversări a eliberării R. Cehoslovace. pag. 4-a — Manevrele maniacilor atomici sunt sor­tite eșecului. pag. 4-a — Lucrările Consiliului de Securitate. (pag. 4-a)­ — Mesajul de salut adresat poporului francez de Adunarea Naţională a R. D. Vietnam. (pag. 4-a) Pentru slăbirea încordării internaționale, pentru consolidarea păcii •­­ Zilnic, sosesc din lumea întreagă telegra­me de presă care vestesc creșterea necon­tenită a luptei popoarelor pentru zădărni­cir­ea urzelilor maniacilor atomici, pentru consolidarea păcii. Pretutindeni, Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru inter­zicerea armelor de exterminare în masă se bucură de un sprijin activ; pretutindeni pe glob cercur­i largi ale opiniei publice se pronunţă cu hotărîre pentru relaţii normale intre state, pentru rezolvarea problemelor internaţionale pe calea tratativelor paşnice. In această luptă nob­lă, la care este as­tăzi angajată omenirea, politica externă de pace a Uniunii Sovietice şi a ţărilor în­tregului lagăr al democraţiei şi socialismu­lui constituie un luminos far. Fie că este vorba de rezolvarea problemei realiză­rii unui acord cu privire la interzicerea ar­mei atomice şi la reducerea armamentelor, fie că este vorba de problema reglementării pe baze paşnice şi democrate a problemei germane, de rezolvarea grabnică a problemei tratatului de stat cu Austria sau de regle­mentarea situaţiei încordate ce s-a creat în Ex­­tremul Orient—în urma acţiunilor provocatoare ale imperialiştilor americani în regiunea Taiwan —, poziţia Uniunii Sovietice a fost şi este nedezminţită: ea se contopeşte cu interesele majore ale popoarelor. In această direcţie un nou însemnat aport la cauza colaborării internaţionale paşnice îl consti­tuie răspunsul dat recent de N. A. Bulga­nin, preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS, la întrebarea corespondentului a­­gen­ţiei Tass. ,,Guvernul sovietic — a pre­cizat tovarăşul N. A. Bulganin — ca şi înainte, are o atitudine pozitivă faţă de ideea unei conferinţe a marilor puteri ex­primată de preşedintele SUA, dacă se are în vedere o conferinţă care să contribuie la micşorarea încordării în relaţiile inter­naţionale. In această ordine de idei se poate menţiona în primul rînd faptul că guvernul sovietic a şi făcut propunerea de a se con­voca într-un viitor apropiat o conferinţă a celor patru puteri, la care ar putea fi re­zolvată problema privitoare la tratatul de stat cu Austria’’. Promovînd cu consecven­ţă ideea reglementării problemelor inter­naţionale numai prin tratative şi respec­­tînd cu strictele acordurile internaţionale încheiate, Uniunea Sovietică, R. P. Chineză şi ţările de democraţie populară pun la baza politicii lor externe principiul coexis­tenţei paşnice între ţări cu sisteme sociale diferite. Această politică sănătoasă in rela­ţiile internaţionale, — care şi-a cîştigat în­crederea şi sprijinul larg al opiniei publice — se întemeiază pe faptul că, coexistenţa celor două sisteme economice şi sociale — socialist şi capitalist - este un rezultat firesc al dezvoltării omenirii, că ea re­prezintă o întreagă perioadă istorică din viaţa popoarelor. Coexistenţa paşnică şi spiritul tra­tativelor duc la micşorarea încordării în relaţiile internaţionale, la soluţionarea Uti­lilor existente între ţări. De aceea, în de­claraţia adoptată la 9 februarie — sprijinită cu căldură de parlamentele unor ţări —­­ Sovietul Suprem a declarat: „Este nece­sar ca relaţiile dintre state să se bazeze pe­­ principiile egalităţii, neamestecului în f­­acerile interne, neagresiunii şi renunţării l­a încercările de încălcare a integrităţii te- ^ ■itoriale a altor state, pe principiul res-­r­­ectării suveranităţii şi independenţei na­ p­ionale”. * Popoarele lumii îşi dau bine seama că r­mpl carea scrupuloasă a acestor principii— c­are sunt deja respectate şi în relaţiile din­re marile puteri asiatice: R.P. Chineză, I­ndia şi B­irmania — poate asigura coexis­­n­enţa paşnică a statelor. De aceea, — f­iindcă îşi văd oglindite propriile lor nă­­uinţi de pace — popoarele din întreaga l­ume sprijină în unanimitate, cu încredere, e­forturile pe care le depun URSS şi ţările d­e democraţie populară în direcţia găsirii s­oluţiilor echitabile care să ducă la micşo­­area tensiunii internaţionale. 1. Declaraţia preşedintelui Consiliului de ţi­­iniştri al U.R.S.S., — important docu- bi lent al politicii externe de pace a statu- cl­ui sovietic— a găsit un larg răsunet pre- ^ utindeni, în rînduriîe opiniei publice. Zia- r­ul „Journal de Dimanche“, de pildă, ara­­ţii­­ că declaraţia şefului guvernului sovie- fa­tic „reprezintă un eveniment nou şi foar important în căutarea unei posibilităţi înţelegere între Răsărit şi Apus“, iar genţia United Press subliniază că: „A­tuala acţiune sovietică este interpretată­­ o dovadă concretă a năzuinţei guvernul de la Moscova de a slăbi încordarea inte­naţională“. Nu este însă mai puţin adevă­rat faptul că s-au şi găsit în occident serie de răuintenţionaţi care, încercînd s denatureze sensul răspunsului dat de N.­ Bulganin tremură de spaimă la perspect­va unei conferinţe între marile puteri. Sît aceeaşi reprezentanţi ai cercurilor monopo­liste agresive care întreţin psihoza războ­iului atomic, care duc o politică de ame­ninţări şi incită la agresiuni. Sunt repre­zentanţii aceloraşi forţe imperialiste agre­sive care, la şedinţele subcomitetului Co­misiei O.N.U. pentru dezarmare se eschi­vează de la examinarea măsurilor în vede­rea reducerii armamentelor şi interziceri armelor atomică şi cu hidrogen, care gră­besc repunerea pe picioare a Wehrmacntului nazist, care cotropesc Taiwanul, care cul­­tivă spiritul forţei şi şantajului în prac­tica relaţiilor internaţionale. împotriva acestor propagatori ai războ­­iului, care înveninează atmosfera interna­ţională, se ridică zidul puternic al popoa­relor lumii vital interesate în menţinerea şi consolidarea păcii. Pe bună dreptate a su­bliniat cunoscutul savant Fr. Joliot-Curie — în cadrul convorbirii avute cu cores­pondenţii de la Paris ai ziarului „Pravda" — că lupta împotriva reînvierii militaris­mului german şi a pregătirii războiului a­­tomic este o chestiune de onoare pentru toţi oamenii de bună credinţă. Intr-adevăr, în toate ţările Europei creş­te împotrivirea maselor faţă de planurile imperialiste privitoare la reînarmarea Ger­maniei apusene, pretutindeni pe gled pro­punerile concrete sovietice pentru înfăptui­­rea dezarmării şi pentru interzicerea ar­melor atomică şi cu hidrogen sunt sprijini­te activ de opinia publică. Savanţi cu re­nume mondial din Anglia şi S.U.A. se pro­nunţă pentru interzicerea armelor atomice; personalităţi de diferite concepţii politice din occident cer tratative între marile pu­teri pentru reglementarea problemelor in­ternaţionale. Apropiata conferinţă de la Bandung a ţărilor Asiei şi Africii ilustrea­ză felul cum ideile sănătoase ale colabo­rării rodnice între state pot fi extinse în importante regiuni ale lumii. Popoarele cer de aceea aplicarea cu conştiinciozitate în relaţiile internaţionale a principiului rezol­vării problemelor litigioase numai pe calea tratativelor paşnice. In nobila luptă pentru pace şi colabo­rare internaţională, trăinicia şi unitatea in­disolubilă a lagărului păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovie­tică şi R.P. Chineză reprezintă un scut si­gur. Gigantica forţă economică, umană şi militară a acestor ţări este un avertisment pentru acei care se joacă cu focul şi aten­tează la pacea şi libertatea popoarelor. Conferinţa de la Moscova a ţărilor euro­pene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa a demonstrat deplina unitate de vederi a ţărilor lagărului păcii şi democra­ţiei, hotărîrea lor neclintită de a bara dru­mul maniacilor atomici, de a apăra pacea popoarelor. Poporul român, care şi-a spus din nou cuvîntul răspicat de pace, semnînd Apelul Consiliului Mondial al Păcii, luptă alături de întreaga omenire pentru triumful spiri­­tului tratativelor în viaţa internaţională. De aceea, el salută cu însufleţire şi sprij­­ină cu căldură răspunsul lui NA. Bulganin­a întrebarea puşi de corespondentul agen­tei TASS — în care vede sintetizată po­­itica externă paşnică a Statului Sovietic c e se împleteşte cu năzuinţa unanimă de tacă a popoarelor. Prin întreaga sa muncă creatoare şi en­­uziastă pe şantiere, în fabrici, pe ogoare,­­ laboratoare, poporul nostru exprimă prin acte voința sa nastirhită d» „•'-»'■“ Deschiderea celei de a lll-a sesiuni a cercurilor ştiinţifice studenţeşti de la institutul Politehnic Mîine la orele 17, în Aula festivă a In­­stiu­tului. Politehnic va­­ avea loc deschide­­ea celei de a IlI-a sesiuni a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din cadrul acestui institut. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de prof. univ. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului Politehnic, după care va urma un referat asupra muncii cercurilor ştiin­ţifice prezentat de tov. Gh. Alexa. Sesiunea constituie un minunat prilej de trecere în revistă a activităţii rodnice depuse de tineretul studios pe tărîmul cer­cetărilor ştiinţifice. Lucrări ca: „Studiul po­sibilităţilor de reducere a consumului spe­cific de energie electrică în întreprinderea „Victoria” Iaşi, prezentat de un colectiv de studenţi de la Facultatea de Electrotehnică, „Contribuţii la studiul acţiunii substan­ţelor tensio-active asupra mortarelor şi be­­toanelor“, „Contribuţii la studiul silico­­calcarelor”, precum şi alte lucrări ale stu­denţilor facultăţilor de construcţii, chimie industrială şi mecanică dovedesc strînsa legătură cu practica, dorinţa de a veni în sprijinul construirii socialismului. Lucrările sesiunii se vor desfăşura în zilele de 2 şi 3 aprilie. In cursul lunii martie, muncitorii trui Iaşi din secţia mecanică a sectorului uz­i­nă a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie” a­u fost la înălţimea sarcinilor. Contribuţia adusă producţiei Atelierelor s-a dovedi­t a fi destul de preţioasă, ei dobîndind serie de succese frumoase în cinstea zi­lei de 1 Mai. Astfel, echipa fruntaşă de electricieni formată din tovarăşii Vasile Cheptu, Pe­tru Bejenaru şi Gheorghe Cerdarof, pla­­nificîndu-şi timpul în mod judicios a re­uşit să recondiţioneze tablourile de forţi şi lumină din mai multe secţii, printr care turnătoria, cazangeria, sudura, ro­tăria şi altele. Căutînd încă de la înce­put să realizeze cît mai multe recondiţio­nări în avantajul întreprinderii, echipa de electricieni a folosit în acest scop 6­ la sută din materialele vechi recuperaţi ca: hebluri, legături, plăci de marmoră, discuri, piuliţe, cablu şi alte asemenea materiale. Prin aplicarea metodelor avansate Sarcini sporite revin în cursul ul­timului an al cincinalului muncitorilor şi tehnicienilor de la Atelierele de repara­ţii auto. E de ajuns să amintim că în a­­nul 1955 sarcinile de plan afectate între­prinderii au crescut cu aproape 40 la sută. Realizarea acestui spor de produc­ţie este condiţionată de o mai bună or­ganizare a muncii, de folosirea în ca­drul acesteia a experienţei avansate. Tînărul strungar Vasie Vasiliu, de pildă, care lucrează la un strung nou „Iosif Rangheţ”, foloseşte în munca sa meto­da sovietică Voroşin- El îşi organi­zează bine locul de muncă şi-şi îngri­jeşte cu dragoste maşina. Aşa se expli­că faptul că a reuşit ca în cinstea zilei de 1 Mai să-şi depăşească­­ sarcinile de plan ce-i reveneau cu 50 la sută. Ace­laşi rezultat frumos l-a obţinut şi strun­garul Constantin Herţeanu, care-şi depă­şeşte normele cu 30 - 35 procente. Succesele dobîndite de către strungari prin aplicarea metodei sovietice Voroşin au îndemnat şi pe alţi muncitori să a­­plice pe scară largă această metodă a­­vansată. Mecanicul auto Vasile Seien­­hofer a reuşit datorită acestui fapt să realizeze 30-40 procente peste preve­derile planului. Şi problema calificării de noi cadre stă în centrul preocupărilor colectivului în­treprinderii. Pentru atingerea acestui scop s-a trecut la aplicarea metodei so­vietice Cotlear, calificîndu-se la locul de muncă 35 muncitori în diferite meserii. Printre aceştia se numără şi tinerii Con­stantin Ailenei din Coarnele Caprei şi Grigore Baraneschi, care-şi dau toată silinţa pentru a-şi însuşi în cit mai scurt timp tainele meseriei. Munca avîntată a muncitorilor a adus întreprinderii un spor de producţie de 11 la sută faţă de perioada corespunză­­oare a anului trecut. IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Să lărgim întrecerea socialistă şi patriotică­ le adeilord­im­ins,e Angajamentele mecanizatorilor Chemarea la întrecere în cinstea zilei de 1 Mai, lansată de Că­tre muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la S. M. T. Frumuşica, raionul Hirlău, a fost primită cu multă insufleţire de către mecani­zatorii de la S. M. T. Roman, întruniţi în şedinţă de producţie, ei şi-au luat angajamentul să reducă preţul de cost de fiecare hantru faţă de cel planificat cu 5 la sută, să depăşească planul de produc­­ţie anual cu 5 la sută, iar la lucrările specifice ca : semănat, prăşit, secerat, dezmiriştit şi desţelenit cu 2 la sută. In acelaşi timp, ei s-au angajat ca prin aplicarea metodelor agrotehnice şi datorită îndrumă­rilor date de tehnicienii agronomi ai staţiunii să realizeze în gos­podăriile colective şi întovărăşirile deservite un spor de producţie de 15 la sută faţă de cea planificată. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor angajamente, colectivul de muncă şi comitetul de întreprindere vor lua măsuri tehnico-orga­­nizatorice de a crea condiţiile necesare pentru aplicarea metodei graficului orar la 12 tractoare şi de a asigura aprovizionarea cu carburanţi, piese de schimb şi altele. * * * Angajamente asemănătoare in cinstea zilei de 1 Mai şi-au luat şi mecanizatorii de la S. M. T. Negreşti. Astfel, Gheorghe Moisă s-a angajat în numele brigăzii sale să depăşească planul de pro­ducţie cu 79 hantri, să economisească piese de schimb in valoare de 190 lei şi carburanţi de 180 lei, să predea pentru regenerare 150 litri ulei ars, şi să facă lucrări de calitate astfel incit să se obţină o producţie medie de pe fiecare hectar lucrat de brigada sa de 2100 kg. porumb. Angajamente asemănătoare şi-au luat şi tractoriştii din brigada a VIII-a condusă de tov. Ştefan Mocănaşu. Mecanizatorii staţiunii s-au angajat să depăşească planul de producţie în campania de primăvară cu 416 hantri, să realizeze economii de piese în valoare de 1835 lei, să economisească 2785 litri carburanţi şi să reducă preţul de cost pe hectar cu 1 la sută. ★ * * In cinstea zilei de 1 Mai tractoriştii de la S. M. T. Vlădeni, s-au angajat şi ei să aplice metoda graficului orar la 6 tractoare, să îndeplinească planul pe feluri de lucrări cu 100 la sută, să realizeze economie de piese de 6 la sută, iar de carburanţi de 9 la sută. Ei vor însămînţa la gospodăriile colective şi întovărăşirile deservite in rînduri dese 10 hectare din culturile cerealiere şi 10 hectare po­rumb în cuiburi aşezate în pătrat. In acelaşi timp, s-au angajat să execute lucrările pe urgenţe şi epocile optime de însămînţare. * # # Zilele trecute s-au întrunit în cadrul unei adunări festive mun­citorii, tehnicienii şi funcţionarii de la gospodăria agricolă de stat din Hălăuceşti, raionul Paşcani, care după ce au analizat temeinic posibilităţile existente în vederea obţinerii unei producţii cit mai îmbelşugate, in cinstea zilei solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, 1 Mai, şi-au luat ca angajamente: să depăşească planul de producţie anual pe gospodărie cu 5 la sută, să depăşească planul pe sortimente cu 5 la sută în sectorul culturilor de cîmp, cu 10 la sută în sectorul horticol, cu 5 la sută în sectorul pomicol, iar în sectorul întreprinderii anexe cu 5 la sută. Ei s-au mai angajat ce prin buna întreţinere a culturilor după regulile agrotehnice să obţină in medie la hectar 2500 kg. grîu în Ioc de 1700 kgr. planificat, 3000 tg orz, 2500 kg. porumb boabe, 1800 kg. ovăz şi 30.000 kg. sfeclă de­ zahăr, îndrumaţi de către organizaţia de bază şi comitetul de între­­prindere, muncitorii acestei gospodării au trecut la aplicarea în viaţă a angajamentelor luate. M­î­n­d­r­i­a întreprinderii De cînd s-au angajat să sprijine prin munca lor îndeplinirea angajamentelor luate de întreaga întreprin­dere în cinstea zilei de 1 Mai, muncitoarele din bri­gada tov. Maria Vechiu de la fabrica „Victoria“ şi-au organizat mai bine pro­ducţia. Muncitoarele care compun brigada se ajută în muncă. Buna folosire a timpului de lucru, precum şi îngrijirea cu dragoste a maşinilor, a adus aces­tor 20 brigadiere succese de seamă în producţie. Ele au produs de la lua­rea angajamentelor, aproa­pe 100 metri ţesături pes­te prevederile planului. Bi­ne au muncit ţesătoarele fruntaşe Natalia Borcea şi Eufrosina Ciobanu, dînd peste prevederile planului cîte 400 metri ţesături de bună calitate. La fel, Aglaia Buiceanu şi Valeria Panait care au produs cîte 300 metri ţesături peste plan. Succese de seamă au realizat şi filatoarele întreprinderii. La loc de frunte se si­­tuiază tovarăşa Sanda Bă­lănuţă, care a dat peste prevederile planului 110 kg fire de bună calitate, Maria Fisticeanu cu o depăşire de 80 kg. şi Florica Iosub cu 60 kg. fire peste plan. Me­rită a fi subliniat şi succe­sul tov. Ana Săvescu, care a produs cu 600 kg. mai mult semitort decît preve­dea planul. Asemenea muncitori constituie pe drept cuvînt, mîndria între­­rinderii. ----­De cîteva zile, prin curtea gospodăriei a- a­gricole colective „21 Decembrie’’ din Hăr­ă­păşeşti, raionul Tg. Frumos, se văd mai­­ puţini colectivişti trebăluind. Acum ei şi-au­­ îndreptat atenţia către munciile agricole din ’ cîmp.­­ Intensificînd întrecerea socialistă in cinstea zilei de 1 Mai colectiviştii obţin însemnate succese în muncile agricole. De pildă, ei au reuşit să-şi condiţioneze în­treaga cantitate de seminţe, au schimbat pe I cele necorespunzătoare şi au însămînţat su­­prafaţa de 6,50 hectare cu orz, 6 hectare cu mazăre. In adunarea generală a colectiviştilor care a avut loc recent s-a luat hotărîrea să se însămînţeze 30 hectare porumb în cuiburi aşezate în pătrat şi să se desţelenească su­prafaţa de 20 hectare ION MIRONEŢ corespondent Iniţiativa grădinarilor din Vetrişoaia Răspunzînd comunicatului Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, privitor la ulti­­mile pregătiri în vederea asigurării succesu­lui deplin în muncile de primăvară, culti­vatorii de zarzavaturi de pe teritoriul co­munei Vetrişoaia, raionul Huşi, şi-au pre­­gătit din vreme terenurile şi seminţele ne­cesare. In prezent, muncile din grădinile de zarzavaturi se desfăşoară cu avînt, pe o suprafaţă de 121,47 ha. Fruntaşi îrn a­» ceste muncî sînt grădinarii Dumitru Ciupb­­an, Gheorghe Ciobotaru, Dumitru Ciobotaru şi Stelică Blesneac. Aceşti grădinari au chemat la întreceri patriotică toţi grădinarii din cuprinsul ra­­ionului Huşi, avînd ca obiective însămîn­­ţarea grădinilor de zarzavat la timpul pot­­rivit, îngrijirea culturilor în cele mai bune condiţii prin aplicarea tuturor minimelor agrotehnice. De asemenea ei s-au angajat să mărească producţia de zarzavat şi să o livreze în termenii contractaţi unităţilor socialiste.­­• AMBRONO THEODOR corespondent iarovizează cartofii timpurii Aplicarea metodelor înaintate în vederea obţinerii unei recolte sporite la hectar I intrat în centrul preocupării ţăr­­anilor muncitori din comuna Hălăuceşti r­aionul Paşcani. Numai în curs de 2 zile , bună parte din ţăranii muncitori şi au nsămînţat orzul şi ovăzul. O preocupare de seamă a ţăranilor munc­itori este şi aceea a sporirii producţiei de artofi. In urma muncii de lămurire dusă e către tehniciană agronomă Alexandrina Matei, ţăranii muncitori au început să a­­lice unele metode înaintate. Astfel, tă­inul muncitor Mihai Blăjuţ a pus în lăzi iarovizare peste 400 kg. cartofi, ca şi­heorghe Andrieş. Aceleaşi lucrări au fo­­st şi Mihai M. Antonică, Mihai D.. Mit că alţii. In comuna Hălăuceşti, peste 100 ţărani uncitori şi-au pus la iarovizat cartofi npurii. VASIIG GRIGORAŞ corespondent MUNCĂ SPORNICĂ PE OGOARELE VULTUREŞTENILOR îndemnul deputatului Intre ţăranii muncitori din satele Bu­­hăieştilor s-a pornit o avîntată întrecere patriotică. — Comuna noastră să termine prima in­­sămînţările pe întreg raionul Negreşti, era îndemnul pe care comuniştii şi deputaţii îl adresau celorlalţi ţărani muncitori. — Iar noi, vucureştenii ne luăm la în­trecere cu celelalte sate din comună, a fost cuvîntul deputatului Toader Pînzaru. Ceilalţi au primit întrecerea. Apoi Toader Pînzaru, Mărioara Ignat şi alţi deputaţi au poposit la toate casele din Vultureşti şi s-au sfătuit cu oamenii. Seara, la că­minul cultural, tot despre însămînţări a fost vorba. Şi în seara aceea cu toţii au plecat mai devreme către casele lor... Abia răsunase peste sat cel de al treilea cîntat al cocoşilor, cînd prin ogrăzi se porni forfota. Oamenii urcau plugurile în care, adăugau nutreţul pentru vite şi apoi o porneau către ogoare. Pe uliţele satului alte care aveau acelaşi drum. In şesul Bîrladului ceţurile nopţii mai stăruiau încă asemeni unui văl alburiu, de nepătruns. Carele părăseau drumul unul cîte unul şi se îndreptau spre ogoare. Oa­meni şi care se pierdeau în ceaţa densă. Toader Pînzaru trase carul la marginea ogorului şi coborî plugul. Apoi prinse boii la tînjală, scuipă în palme şi apurind zdravăn coarnele plugului înfipse fierul în pămînt. Prima brazdă înscrise o dungă neagră de-a lungul ogorului. Apoi alte brazde şi altele... Toader Pînzaru opri boii, se îndreptă din şale, şi sorbi aerul în piept cu nesaţ. Privirea îi alunecă de-a lungul şesului. Zeci de pluguri trăgeau brazde adînci, de nă­dejde, pentru belşugul recoltei viitoare. Cei doi grădinari fruntaşi Jen­ică Roşu este cunoscut în Vultureşti şi în toată comuna ca un bun grădinar. Şi dacă se nimereşte să-l intilneşti pe vreo uliţă a satului, apoi ai prilejul să te convingi singur că aşa e. Şi aceasta pentru că ori­cum ai da-o şi ai întoarce-o, Jănică Roşu nu te lasă pînă ce nu mergi ca să-i vizitezi răsadniţa şi gră­dina. Acum, primăvara, cu răsadniţa se mîndreşte îndeosebi. Sub zecile de ochiuri ale geamurilor cresc la căldură şi lumină felurite şi felurite răsaduri. Şi dacă ai fost pe la Jănică Roşu şi i-ai vizitat răsadniţa, apoi ar fi, cu mare su­părare dacă n-ai trece şi pe la vecinul său loan Bulimac, grădinar la fel de ves­tit prin aceste părţi. Amîndoi au fost de altfel la consfătuirea fruntaşilor în pro­ducţie din raion. Au avut multe de învă­ţat acolo. In afară de asta, loan Bulimac a găsit un alt izvor nesecat de învăţămin­­te : cărţile şi broşurile. De pe urma învăţămintelor de la con­sfătuire şi a celor din cărţi a deprins şi să cultive mai bine grădina. Pentru pri­ma oară de cînd îi grădinar a pus anul acesta sărm­înţa în culturi nutritive. Plantele au crescut mari şi viguroase de ţi-i mai tare dragul să le priveşti. loan Bulimac a hotărît ca şi la cultu, file de cîmp să dobîndească recolte fru­moase. Ajutor frăţesc Mare a fost bucuria celor din Vultureşti cînd pe tăpşanul de la marginea satului au poposit cele 4 tractoare şi vagonul de dormit ale unei brigăzi de mecanizatori de la S.M.T. Negreşti. Ce-i drept, unii se mai îndoiau de folosul pe care-l a­­duce arătura cu tractorul. Printre aceştia a fost şi Ştefan Năsuiescu. Nu l-a îndem­nat inima să are la început decît 30 de ani cu tractorul. A văzut apoi că băieţii au făcut arătură bună, cum n-a mai fost arat niciodată ogorul său, şi a cerut să i se mai are 80 de ani. La fel au făcut Va­­­sile Bulgaru, Toader Ignat, Vasile Băr­­bosu şi alţii. Intr-una din dimineţile trecute, cînd tractoarele tocmai porneau către ogoarele ţăranilor muncitori, cîţiva oameni se apro­piau de vagonul dormitor. Printre ei era şi moş Cost­ache Ciubotaru, am trecut că­tre al 70-lea an al vieţii, Octav Topor şi Vasile Sima, care aveau ogoare alăturate, dincolo de apa Bîrladului. — Ce vînt vă aduce pe la noi, tovarăşi ? îl întrebă şeful de brigadă Gheorghe O­­prea. — Apoi de, ne aduce vînt bun, vînt de primăvară, vorbi cel dintîi moș Costache Ciubotaru. — E vorba de arătură, adăugă spre lă­murire Octav Topor. — Păi n-aveți nici o grijă că vom ara­ta toţi cei cu care am contractat, spuse şeful de brigadă, prefăcindu-se a nu şti că moș Costache şi ceilalți nu încheiaseră contract. Oamenii se posomoriră. — Tocmai aici e buba: noi n-am în­cheiat contract. Nu ne-am trezit la timp... Sintem­ vreo 13 cu ogoarele la un loc, peste apa Bîrladului. — Și tare ar fi fost bine să fie arat cu S.M.T.-ul — Arătură bună cum nu s-a mai po­menit pe aceste locuri. Ce zici moș Costa­che ? — Ce să zic? Nu ne-am trezit la timp. De-acum nu mai putem face nimic. — Ba se mai poate face ceva, se ames­tecă iarăşi șeful brigăzii. — Să împrumutăm plugurile de la alţii. — Ba deloc. Mîine dimineaţă vă arăm ogoarele. — Cum aşa ? Fără contract ? — Fără contract şi din toată inima. Că doar n-o să vă lăsăm cînd sînteţi în ne­voie. Moş Costache şi ceilalţi se înseninară la faţă. — Atunci bate palma colea. Aista în­ţeleg şi eu că-i adevărat ajutor frăţesc. — Păi numai aşa va fi belşug în ţară, moş Costache. In curînd prinseră a se auzi motoarele tractoarelor care începeau o nouă zi de muncă pe ogoarele celor din Vulturești. ’ * ION DRAGAN •

Next