Flacăra Iaşului, mai 1955 (Anul 11, nr. 2700-2724)
1955-05-03 / nr. 2700
Nr. 2700 FLAOTITAIASCL 01 Să răspundem grijii partidului şi guvernului prin noi succese în muncile agricole Convorbirea agitatorului Vasile Lascăr cu ţăranii muncitori din Tomeşti — Vasile Lascăr din satul Tomeşti a devenit cunoscut şi stimat de către ţăranii muncitori din comună nu numai pentru că este agitator dar mai ales pentru minunatele sfaturi şi îndrumări pe care le primesc de la ei cu prilejul convorbirilor. In cadrul acestor convorbiri sunt puse în discuţie problemele cele mai importante legate de viaţa zilnică a satului respectiv, de evenimentele interne şi internaţionale. Zilele trecute, s-au adunat nume fini ţărani muncitori din satul Tomeşti să asculte cuvântul agitatoralm despre recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri cu privire la reducerea de preţuri cu amănuntul a unor marfuri industriale şi alimentare şi a tarifelor de spectacole. Ce-i drept oamenii luaseră cunoştinţă chiar din prima zi de noua reducere de preţuri şi s-au convins chiar la cooperativa din sat că în locul preţurilor vechi erau acum afişate preţuri noi. Cu toate acestea ei ţinuseră să-şi manifeste bucuria şi dragostea faţă de partid şi guvern şi in cadrul convorbirii. — Tovarăşi, se adresă agitator Vasile Lascăr celor prezenţi. Oamenii muncii de la oraşe şi sate au primit cu multă bucurie şi încredere Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la reducerea de preţuri cu amănuntul a unor mărfuri industriale şi alimentare şi a tarifelor de spectacole. Această Hotărîre dovedeşte odată în plus grija partidului şi guvernului nostru pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al poporului nostru muncitor. Eforturile depuse de oamenii muncii, sub conducerea partidului, pentru dezvoltarea industriei grele, pentru sporirea producţiei, bunurilor de larg consum şi a producţiei agricole au dat posibilitatea ca numai după 4 luni de la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de carteleggrafii să se treacă la o nouă reducere de preţuri. La aceste succese am contribuit şi noi, cei din satul Tomeşti, căci am muncit spornic în campaniile agricole. Ca dovadă şi însămînţările de primăvară din epoca I-a au fost efectuate la timp şi în condiţii bune agrotehnice. Ştim bine că acum luptăm pentru terminarea în întregime a lucrărilor agricole de primăvară fiindcă sîntem hotărîţi să contribuim la continua îmbunătăţire a nivelului de trai al celor ce muncesc prin obţinerea unor recolte sporite la hectar Explicîndu-le conţinutul Hotaririi vorbitorul a continuat: In Hotărîrea Consiliului de Miniştri se spune că de la data de 25 aprilie se efectuiază reducerea de preţu'' între 5 la sută şi 30 la sută pentru numeroase mărfuri industriale şi alimentare, iar de la 1 Mai se reduc preţurile de intrare la spectacolele1 artistice şi cinematografice în medie cu 10—12 la sută. Da ia să luăm citeva exemple concrete. Un costum de haine din stofă, care înainte cost? 336 lei costă acum 235 lei PerioUd lampant s-a ieftinit cu 7,7 la sută săpunul de rufe cu peste 9 la suta iar pastele făinoase cu 22 la sută. Aceste reduceri duc nemijlocit la ridicarea nivelului de trai al muncitorilor, al ţăranilor muncitori şi al tuturor celor ce muncesc din patria noastră. — Aşa-i, chiar aşa, tovarăşi, — se auzi glasul lui Vasile Pascal, nerăbdător să-şi spună şi el părerea, să-şi exprime bucuria. Eu, după Cum ştiţi am trei copii, îmi pusesem în plan sa mă duc pe la cooperativă şi să cumpăr hăinuţe la doi din ei. Socoteala pe care o făcusem însă înainte, s-a schimbat între timp. Acum voi putea cumpara cu aceeaşi sumă de bani 3 hăinuţe, şi să fac astfel hătîrul la toţi copiii. Pentru a răspunde grijii pe care ne-o poartă partidul şi guvernul nostru — spuse în continuare Vasile Pascal — eu mă angajez să lucrez şi mai bine pămintul, după metodele agrotehnice înaintate şi să-mi achit cu cinste şi la timp obligaţiile mele faţă de stat. — De obicei, — întră în vorbă ţăranul muncitorConstantin Ilaşcu — mai ies duminică dimineaţă prin sat să mai aflu ceva noutăţi. De data asta însă, drept să vă spun, mi-am petrecut timpul cu cititul Hotărîrii împreună cu nevastă-mea. Amîndoi ne-am bucurat de cele aflate. Şi-apoi, mult am chibzuit cu nevastă-mea socotind ce cîştig ne va aduce această reducere de preţuri. De aici tovarăşi —încheie Constantin Vaşcu -- arh tras învăţătura că şi noi cei care lucrăm pămîntul trebuie să muncim tot mai bine, să obţinem o recoltă mai mare la hectar, să putem ieftini astfel preţul produselor noastre, pentru a contribui la îmbunatăţirea continuă a traiului tuturor celor ce muncesc. De aceea, eu mă angajez in faţa voastră să fiu printre primii în tot timpul muncilor din campania de primăvară şi să întreţin culturile după regulile agrotehnice pentru a obţine o producţie mare la hectar. — Nu-s prea obişnuită să iau cuvîntul la adunări — începu ţăranca muncitoare Ana Asandei — dar nu pot sa nu-mi spun şi eu cuvîntul cînd e vorba de bucuriile pe care mereu ni le aduc partidul si guvernul nostru. Am strîns ceva bani ca să cumpăr o bicicletă nepoţelului meu. II cunoaşteţi cu toţii şi vă puteţi da seama cit se va bucura acum dacă îi voi cumpăra nu numai o bicicletă, ci şi o pereche de ghetuţe, cum îi stă bine unui flăcăiaş pe bicicletă. Voi munci cu mai mult suflet şi voi îndemna şi pe celelalte femei din sat să lucreze cu mai multă inimă în campania de primăvară ca să răspundem şi noi femeile prin muncă grijii pe care o poartă, zi de zi, partidul şi guvernul pentru ridicarea bunăstării noastre. In cadrul convorbirii au mai luat cuvîntul ţărani muncitori, ca Elena Popovici, P. Fîsticeanu şi alţii, care şi-au manifestat şi ei bucuria faţă de noua reducere de preţuri şi s-au angajat să lupte pentru întărirea şi dezvoltarea continuă a realizărilor dobîndite de oamenii muncii sub conducerea înţeleaptă a partidului nostru. Luind din nou cuvîntul, agitatorul Vasile Lascăr a insistat asupra necesităţii ca fiecare ţăran muncitor din satul Tomeşti să-şi sporească eforturile în lupta ce o desfăşoară în prezent pentru terminarea grabnică a campaniei de însăminţări, pentru aplicarea largă a metodelor agrotehnice înaintate, în scopul obţinerii unei producţii sporite la hectar. Este necesar — a încheiat el — să popularizăm în rîndurile tuturor ţăranilor muncitori avantajele aduse de noua reducere de preţuri şi să-i antrenam pe toţi în munca de fiecare zi, pentru ridicarea producţiei agricole la hectar, pentru întărirea economiei noastre naţionale. G. LAURENŢIU Broşuri în ajutorul propagandistului „Despre însemnătatea creşterii productivităţii muncii şi căile ridicării ei în industria R.P.R.“ Broşura tratează despre însemnătatea creşterii productivităţii muncii şi căile ridicării ei în industria R.P.R. Ea arată indicii de bază pentru măsurarea nivelului productivităţii muncii, folosiţi în planificarea şi în evidenţa întreprinderilor din ţara noastră; de asemenea, analizează factorii cei mai importanţi ai ridicării productivităţii muncii in întreprinderile socialiste: progresul tehnic, organizarea raţională a producţiei, pregătirea cadrelor calificate, întărirea disciplinei in muncă, desfăşurarea întrecerii socialiste pe baza creşterii conştiinţei socialiste a oamenilor muncii şi a îmbunătăţirii situaţiei lor materialeînsuşirea de către cei ce studiază în învăţămîntul de partid cît şi de către toţi activiştii de partid a cunoştinţelor cuprinse în această broşură ii va ajuta în munca de mobilizare a oamenilor muncii la lupta pentru creşterea productivităţii muncii — condiţie esenţială pentru construirea socialismului şi pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. „Despre contractări şi achiziţii“ Broşura „Despre contractări şi achiziţii“ prezintă într-o formă vie felul in care cîţiva ţărani muncitori s-au convins de avantajele pe care statul le acordă celor care fac contractări pentru animale şi plante tehnice şi de foloasele pe care le pot avea ţăranii muncitori vinzîndu-şi produsele prin cooperativă. Broşura arată cum aceşti ţărani muncitori care la început au şovăit, neştiind dacă e bine sau nu să încheie contracte, au obţinut rezultate frumoase de pe urma contractărilor şi a valorificării prisosului de produse prin cooperativă, cum ei înşişi au devenit buni agitatori în munca de achiziţii şi contractări. Citind această broşură, ţăranii muncitori se vor dumeri că prin achiziţii şi contractări ei îşi sporesc veniturile gospodăriei lor şi contribuie totodată la aprovizionarea fabricilor cu materii prime şi a oamenilor muncii de la oraşe cu alimente. Realizări gospodăreşti din iniţiativa maselor ★ Peste 800 de ţărani muncitori din Muncelul de Sus, raionul Paşcani s-au întrunit zilele trecute într-o însufleţită adunare populară pentru a stabili executarea unor lucrări prin autoimpunere. In cadrul adunării populare muncitorii au hotărit ca pînă la 1 Mai să fie terminate lucrările de la baia comunală şi de la casa de naştere de pe lingă dispensarul sanitar. Numeroşi ţărani muncitori ca Gh. V. Burghelea, Pavel Ciurdea, Vasile V. Sîrbu, Ion Dănilă, Gheorghe Pantoc, Vasile Novac şi alţii şi-au luat angajamentul să sprijine din toată inima această acţiune. Muncind cu spor, ţăranii muncitori din Muncelul de Sus şi-au respectat angajamentul în cinstea zilei de 1 Mai, dînd în folosinţă baia şi casa de naştere. ★ Ţăranii muncitori din Gorban au hotărît ca în cinstea zilei de 1 Mai să construiască prin muncă voluntară cu materiale procurate din resurse locale, un pod peste o gîrlă din sat pentru a se înlesni transporturile şi circulaţia. Hotărîrea a fost urmată de fapte. Gheorghe şi Vasile Ţenu, Emil Bucur şi alţi cîţiva ţărani muncitori au transportat cu atelajele proprii materialul lemnos la locul unde s-a stabilit să se facă podul. Datorită sprijinului acordat de către deputaţii Vasile Gălăuţă şi Ion Ambrozie, care au mobilizat sătenii la lucru, fiind în acelaşi timp ,un bun exemplu personal, această acţiune a fost terminată. Podul construit are o lungime de 12 metri şi este lat de 3 metri. ★ Şi Ivăneştii căpătă mereu alt aspect. Pe un loc accidentat, care pînă nu de mult era nefolosit, terenul a fost nivelat, amenajîndu-se acum o piaţă, împrejmuită cu gard. In piaţă, au fost instalate 30 de mese lungi, pentru ca producătorii să-şi poată desface produsele in condiţii cît mai bune. Dar locuitorii Ivăneştilor au mai găsit cu cale că şi terenului viran din mijlocul satului i se poate dă o întrebuinţare.De aceea, ei l-au amenajat, transformîndu-l intr-un parc unde deseori, în orele libere, vin să-şi petreacă timpul. In parc au fost plantate flori şi s-au aşezat bănci. Interhistîl M. Alexandru, Maria Filîliu, Dumitru Bertea, Elena Neamţu, Marfă Ciopacu şi mulţi alţii, au muncit cu stor pentru nobindirea acestor realizări. ■A De curînri, lucrăîori? din cadrul Spiribdu? din comuna Scillenî, raionul Tasi. au tinut o sedință în care si-au luat angaîamente privind obtinerea d° realizări în cinstea zilei ăp T Mal. Print**? ăngaîămentele Tuatp. a fost si acela ca în curtea s*ifa"TiiTiiT să ametricpze un teren de vbipi.nrin mijloace locale . N-a trecut mult timp şi Micratoruî spitalului au şi pornit la treabă. Terenul a fost nivelat, au fost îngropaţi stimii necesari, iar firmul a fost întins. In munca de amenajare a terenului s-au evidenţiat tovarăşii dr. Nicolaie Frunză, Ilie Puşcaşu, Dumitru Cojocaru şi alţii. &4m pag. 5 . a» MUNCITORI ZIDARI FRUNTAŞI IN CLIŞEU Şeful de brigadă Aurel Rotaru, lucrind împreună cu noii muncitori pe care i-a calificat — C. Stătescu, Văsile Morădeni şi Gh. Neculit — pe şantierul căminului Studenţesc de la Institutul Jegronomic. NE SCRIU CORESPONDENŢII Dau atenţie îngrijirii pomilor Încă din timpul iernii, dar mai ales după desprimăvărare, ţăranii muncitori din comuna Leţcani, raionul Iaşi, şi-au îndreptat atenţia spre lucrările cetrebuie executate în livezi. Ştiind că o recoltă bună de fructe depinde de felul cum sunt îngrijite livezile, ei au curăţat pomii de omizi, i-au săpat la rădăcină şi iau îngrăşat cu gunoi de grajd, făcînd totodată tăieri pentru formarea coroanei. Astfel, mobilizaţi de deputaţi ca Neculai P. Andriescu, Petru Manolache şi Costică Mitru, ţăranii muncitori Petre Manole, Gh. Niculeae Barbu Dumitru şi Vasile Andreescu au omizit, săpat şi îngrăşat, între 20 şi 40 de pomi. De asemenea, unii ţărani muncitori au făcut plantări de noi pomi în livezi. Toma Onofrei, de pildă, şi-a mărit livada cu încă 37 de pomi. Pe întreaga comună au fost curăţaţi 895 de pomi. ELEONORA PINTILESCU Noi succese în munca de alfabeeizare (cadrele didactice din comuna Boţeşti, raionul Huşi, au acordat interes muncii pentru lichidarea neştiinţei de carte. Astfel, din numărul de 100 analfabeţi (55 anul I şi 45 anul II) înscrişi pentru alfabetizare la 1 noiembrie 1952, astăzi, au mai rămas de alfabetizat numai 15 neştiutori de carte (8 în anul I şi 7 in anul II), aceştia fiind înscrişi la cursul de vară. Rezultate bune au obţinut in special învăţătorii Victor Boţea, Clemansa Buzdugan şi alţii. Datorită muncii depuse, mulţi dintre cei care nu au ştiut să scrie şi să citească se numără astăzi printre cititorii de ziare şi reviste. Unii dintre cei alfabetizaţi, ca de exemplu Toader Radu şi Ioan Capmare, ridicîndu-şi nivelul politic prin lecturi au hotărît să se înscrie în gospodăria agricolă colectivă ..23 August“. I. SCHAFFER Se asociază spre a preda cotele în comun La baza de recepţie O.R.A.C.A. sosesc tot mai mulţi ţărani muncitori din comuna Golăieşti, raionul Iaşi, pentru a-şi preda cotele de carne pe anul în curs. Ţăranii muncitori Mihai N. Cotea, Mihai Ungureatu şi alţii s-au asociat să predea o vacă, în contul obligaţiilor lor. In acelaşi timp s-au predat cotele de carne şi lapte pe întreg anui în curs ţăranii muncitori Gheorghe Hreatcă, Gheorghe Bdlaur, Teodor Ecaterina şi alţii, îndrumaţi de comitetul executiv al sfatului popular comunal (secretară Asuazia Piu), în comuna Golăieşti şi-au predat în întregime cotele pe primul trimestru peste 100 de ţărani muncitori, iar 650 au predat parţial. GHEORGHE MARINEANU. Pe urma materialelor nepublicate • ”...Tov. responsabil Ţigler, de la magazinul alimentar 190, din oraşul Iaşi, mai obişnuieşte să servească clienţii după principii vechi, iar unii funcţionari de la birourile O.C.L. „Alimentara”, în loc să-i ajute în muncă pe aceşti tovarăşi, criticîndu-i, procedează şi mai şi. Ei caută să se servească singuri, cum face iov. Schwartz...” Aşa ne scria nu de mult un corespondent al ziarului nostru. Sezisarea a fost trimisă spre rezolvare către O.C.L. ,,Alimentara”, care, în urma celor constatate, ne răspunde: „In urma celor semnalate, noi am aplicat sancţiuni în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară. Ambii tovarăşi au fost sancţionaţi cu mustrare şi avertisment. Aceste abateri vor fi popularizate într-o adunare generală a salariaţilor, precum şi în şedinţele noastre de producţie, pentru a nu se mai întîmpla pe viitor astfel de lucruri”. ....In comuna Corneşti, raionul Iaşi este oficiant sanitar tov. Vasile Filip* Dar despre felul cum îşi desfăşoară acesta activitate, nu se pot spune prea multe lucruri bune El mai obişnuieşte să fie uneori „bine dispus” în timpul serviciului, iar în loc să dea ajutor celor bolnavi, îi neglijează“« Iată cam ce ne scrie, printre altele, un corespondent voluntar al ziarului din acea comună. Sfatul popular al raionului Iaşi, primind scrisoarea trimisă de noi şi făcînd constatările necesare ne răspunde : „In urma cercetărilor făcute s-a constatat justeţea celor semnalate de corespondent. Tov. oficiant sanitar de la circ. sanitară com._ Corneşti, Vasile Filip, in urma criticii aduse, a recunoscut atitudinea nejustă avută faţă de unii bolnavi, şi şi-a luat angajamentul de a lichida cu lipsurile’ manifestate“. —---------- Comentar extern —----------Unitatea este o armă puternică a clasei muncitoare -------------------- în lupta pentru pace ----------------- In faţia gravei primejdii de război pe care o aduce cu sine traducerea în viaţă a acordurilor de la Paris, o importanţă deosebită capătă problema asigurării unităţii clasei muncitoare şi a celor mai largi mase ale oamenilor muncii din ţările Europei în lupta pentru pace şi securitate colectivă. Nu există adversari ai războiului mai curajoşi, mai consecvenţi, mai hotărîţi decit clasa muncitoare şi masele de multe milioane ale oamenilor muncii. Cei care în prezent pregătesc reînvierea militarismului german, înjghebează blocuri agresive în Europa occidentală, ameninţă popoarele cu arme de exterminare în masă, îşi dau bine seama că numai prin scindarea, izolarea clasei muncitoare din ţările vest-europene ar putea deschide calea realizării planurilor lor de război. Monopolurile americane au cheltuit multe milioane de dolari, au mobilizat o întreagă armată de agenţi plătiţi ai capitalului, pentru a scinda sindicatele din statele burgheze eu-ropene, pentru a împiedica realizarea năzuinţei oamenilor muncii din Europa spre unitate. Oricît s-ar strădui însă forţele reacţiunii şi agresiunii, ele nu vor putea obliga pe oamenii muncii să dea uitări unitatea intereselor fundamentale care unesc pe toţi oamenii muncii. Clasa muncitoare a fost şi va fi îndeauna luptătorul de frunte pentru pace. Ea nu uită că războiul imperialist cauzează în primul rînd suferinţe oamenilor muncii, că goana înarmărilor şi militarizarea înseamnă cea mai puternică lovitură dată intereselor lor vitale, că de pregătirea războiului sunt legate întotdeauna în mod inevitabil ofensiva reacţiunii şi lichidarea libertăţilor democratice elementare, cucerite de proletariatul din ţările capitaliste în luptele de clasă. Toate acestea determină pe muncitorii din fiecare ţară să se unească în lupta pentru pace, întăreşte şi lărgeşte solidaritatea internaţională a proletariatului. In cursul ultimelor luni, lupta împotriva reînvierii militarismului german şi pentru interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen a căpătat un caracter deosebit de dirz tocmai datorită faptului că in avangarda acestei lupte păşeşte clasa muncitoare, care exercită o influenţă hotărîtoare şi asupra altor pături ale oamenilor muncii. Hotărîrile adoptate de Uniunea sindicatelor vestgermane, de cele mai mari sindicate din Anglia şi de uniunile sindicale principale din Franţa şi Italia, hotăriri îndreptate împotriva acordurilor de la Paris, au stîrnit derută în cercurile guvernante ale blocului atlantic, cercurile agresive îşi dau seama de forţele inepuizabile şi posibilităţile de care dispune clasa muncitoare în lupta împotriva pregătirii unui nou război. Mişcarea de masă a oamenilor muncii împotriva acordurilor de la Paris şi pentru interzicerea armei atomice, întîlnirile internaţionale ale reprezentanţilor clasei muncitoare din diferitele ţări europene au pregătit recenta conferinţă a reprezentanţilor oamenilor muncii şi ai sindicatelor din ţările europene care a fost convocată din iniţiativa oamenilor muncii din Franţa, Italia, Germania occidentală, Republica Democrată Germană, Polonia şi Cehoslovacia. La această conferinţă au venit reprezentanţi ai oamenilor muncii din 25 de ţări europene, trimişi ai diferitelor curente sindicale din Europa. Printre ei se aflau, intre alţii, socialişti, reprezentanţi ai muncitorilor, făcînd parte din sindicate creştine şi independente. Problema principală a acestei conferinţe întrunită în străvechiul oraş Leipzig, al cărui nume este strîns legat de istoria mişcării muncitoreşti germane, a fost unitatea oamenilor muncii din ţările europene în lupta lor pentru securitatea popoarelor Europei . Hotărîrile conferinţei reprezentanţilor oamenilor muncii şi ai sindicatelor din ţările europene deschid o nouă etapă în mobilizarea tuturor forţelor clasei muncitoare, pentru a bara calea războiului In apelul său adresat sindicatelor, oamenilor muncii, bărbaţi şi femei din ntreaga Europă conferinţa declară: „Unitatea voastră este forţa voastră. Unindu-vă veţi putea împiedica prin lupta voastră traducerea in fapt a acordurilor de la Paris, veţi putea zădărnici planurile criminale de pregătire a unui război atomic, veţi putea obţine ca problemele internaţionale să fie rezolvate nu prin forţă, ci pe calea tratativelor", însuşi faptul convocării unei conferinţe faht de largi a oamenilor muncii din Europa arată că lupta împotriva traducerii in fapt a acordurilor de la Paris, împotriva remilitarizării Germaniei occidentale va continua şi se va desfăşura cu o putere şi mai mare, cuprinzînd noi pături ale oamenilor muncii. In prezent, muncitorii organizaţi din ţările europene fac parte din trei uniuni sindicale internaţionale de bază: Federaţia Sindicală- Mondială, care reprezintă uniunea sindicală internaţională cea mai de masă şi cea mai credincioasă intereselor clasei muncitoare; Confederaţia internaţională a sindicatelor libere, căreia îi sunt afiliate sindicatele din Anglia, Germania occidentală şi o parte din sindicatele altor ţări capitaliste; Federaţia internaţională a sindicatelor creştine, din care fac parte unele sindicate din Italia, Franţa, Belgia şi din alte ţări vest-europene. Intre aceste trei uniuni sindicale există deosebiri şi divergenţe esenţiale. Dar oamenii muncii care fac parte din aceste uniuni sunt legaţi prin unitatea de nezdruncinat a intereselor în lupta pentru pace şi pentru drepturîle lor vitale. Secretarul general al Federaţiei Sindicale Mondiale, Louis Saillan, a declarat că la începutul lunii mai F.S.M. va examina problema organizării unei tetelnirî internaţionale a sindicatelor cu participarea tuturor celor 3 centre sindicale internaţionale mari. Succesul acestei importante iniţiative va depinde într-o măsură considerabilă de oamenii muncii din ţările europene, făcînd parte din Confederaţia internaţională a sindicatelor libere şi Federaţia internaţională a sindicatelor creştine. Conducătorii uniunilor internaţionale ale sindicatelor libere şi creştine au avut o atitudine negativă faţă de convocarea conferinţei de la Leipzig. Dar o serie de reprezentanţi ai organizaţiilor locale ale acestor sindicate au sosit la Leipzig contrar voinţei conducătorilor lor, fapt care ilustrează năzuinţa crescîndă spre unitate în aceste uniuni sindicale. In prezent, chestiunea este dacă conducătorii sindicatelor libere şi creştine vor ţine seama de voinţa maselor populare sau dacă îşi vor asuma greaua răspundere faţă de mişcarea muncitorească internaţională pentru refuzul de a duce o luptă comună împotriva planurilor agresive de război, care ameninţă popoarele europene. Dacă oamenii muncii, care fac parte din aceste organizaţii sindicale îşi vor uni eforturile în lupta împotriva primejdiei unui nou râzboi, aceasta va însemna în mod practic că toţi oamenii muncii organizaţi din Europa îşi vor strînge rîndurile pentru a apăra viaţa paşnică, progresul şi bunăstarea tuturor popoarelor din Europa. Conferinţa de la Leipzig a adresa o scrisoare deschisă celor trei organizaţii sindicale internaţionale şi tuturor sindicatelor afiliate aceste uniuni, în care se spune: -Sinter, profund convinşi că dacă voi, organizaţiile sindicale internaţionale , sindicatele afiliate vouă, veţi acţiona în unanimitate pentru menţinerea păcii, voi veţi crea o mişcare de neînvins a unităţii de acţiune în rîndul oamenilor muncii. Astfel, veţi acorda un mare ajutor in lupta Împotriva traducerii în fapt a acordurilor de la Paris, respinse de popoare, veţi contribui la evitarea unui război atomic“. In prezent, mai mult ca oricînd este clar că pacea va fi menţinută şi consolidată dacă popoarele vor lua în propriile lor mîini cauza menţinerii păcii şi o vor apăra pînă la capăt. Cercurile imperialiste agresive, care sînt gata să pună pe roate şî să dea drumul maşinii de război a militarismului german şi care, pregătind un nou război, proiectează o nouă ofensivă împotriva drepturilor şi intereselor vitale ale clasei muncitoare, nu pot să se simtă sigure deoarece se tem de mişcarea popoatelor pentru pace. Agresor, se ceartă între ei pentru profituri. Oamenii muncii însă nu au nici un motiv de vrajbă şi disensiuni — pe ei îi unesc măreţele idei ale luptei pentru pace, pentru un viitor mai bun al omenirii. Unitatea şi coeziunea au fost întotdeauna o armă puternică a clasei muncitoare Conducînd lupta popoarelor pentru pace, situîndu-se din fruntea mişcării naţionale şi internaţionale pentru apărarea păcii, strîngîndu-şi rîndurile, clasa muncitoare va obţine noi succese în înfăptuirea nobilului scop — asigurarea unui viitor paşnic, fericit al omenirii. Oamenii muncii din Uniunea Sovietica salută cu căldură hotărîrile conferinţei de la Leipzig, care au adus o contribuţie importantă la cauza păcii. "(Text prescurtat din articolul de fond din „Pravda)