Flacăra Iaşului, mai 1955 (Anul 11, nr. 2700-2724)

1955-05-03 / nr. 2700

Nr. 2700 F­L­A­­OTITAIASCL 01 Să răspundem grijii partidului şi guvernului prin noi succese în muncile agricole Convorbirea agitatorului Vasile Lascăr cu ţăranii muncitori din Tomeşti — Va­sile Lascăr din satul Tomeşti a devenit cunoscut şi stimat de că­tre ţăranii muncitori din comună nu numai pentru că este agitator dar mai ales pentru minunatele sfaturi şi îndrumări pe care le primesc de la ei cu prilejul convorbirilor. In cadrul a­cestor convorbiri sunt puse în discu­­ţie problemele cele mai importante legate de viaţa zilnică a satului res­pectiv, de evenimentele interne şi in­ternaţionale. Zilele trecute, s-au adunat nume fini ţărani muncitori din satul Tome­şti să asculte cuvântul agitatoralm despre recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri cu privire la reducerea de preţuri cu amănuntul a unor mar­furi industriale şi alimentare şi a ta­rifelor de spectacole. Ce-i drept oamenii luaseră cunoş­tinţă chiar din prima zi de noua re­ducere de preţuri şi s-au convins chiar la cooperativa din sat că în lo­cul preţurilor vechi erau acum afi­şate preţuri noi. Cu toate acestea ei ţinuseră să-şi manifeste bucuria şi dragostea faţă de partid şi guvern şi in cadrul convorbirii. — Tovarăşi, se adresă agitator­ Vasile Lascăr celor prezenţi. Oame­nii muncii de la oraşe şi sate au pri­mit cu multă bucurie şi încredere Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la reducerea de preţuri cu a­mănuntul a unor mărfuri industriale şi alimentare şi a tarifelor de spec­tacole. Această Hotărîre dovedeşte odată în plus grija partidului şi gu­vernului nostru pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de trai material şi cultural al poporului nostru munci­tor. Eforturile depuse de oamenii mun­cii, sub conducerea partidului, pentru dezvoltarea industriei grele, pentru sporirea producţiei, bunurilor de larg consum şi a producţiei agricole au dat posibilitatea ca numai după 4 luni de la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele­gg­rafii să se treacă la o nouă reducer­e de preţuri. La aceste succese am contribuit şi noi, cei din satul Tomeşti, căci am­ muncit spornic în campaniile agrico­le. Ca dovadă şi însămînţările de pri­măvară din epoca I-a au fost efec­tuate la timp şi în condiţii bune a­­grotehnice. Ştim bine că acum lup­tăm pentru terminarea în întregime a lucrărilor agricole de primăvară fi­indcă sîntem hotărîţi să contribuim la continua îmbunătăţire a nivelului de trai al celor ce muncesc prin ob­ţinerea unor recolte sporite la hectar Explicîndu-le conţinutul Hotaririi vor­bitorul a continuat: In Hotărîrea Consiliului de Miniş­tri se spune că de la data de 25 apri­lie se efectuiază reducerea de preţu'­' între 5 la sută şi 30 la sută pentru numeroase mărfuri industriale şi ali­mentare, iar de la 1 Mai se reduc preţurile de intrare la spectacolele1­ artistice şi cinematografice în medie cu 10—12 la sută. Da ia să luăm ci­teva exemple concrete. Un costum de haine din stofă, care înainte cost? 336 lei costă acum 235 lei­ PerioUd lampant s-a ieftinit cu 7,7 la sută săpunul de rufe cu peste 9 la suta iar pastele făinoase cu 22 la sută. A­­ceste reduceri duc nemijlocit la ridi­carea nivelului de trai al muncitorilor, al ţăranilor muncitori şi al tuturor ce­lor ce muncesc din patria noastră. — Aşa-i, chiar aşa, tovarăşi, — se auzi glasul lui Vasile Pascal, nerăb­dător să-şi spună şi el părerea, să-şi exprime bucuria. Eu, după Cum ştiţi am trei copii, îmi pusesem în plan sa mă duc pe la cooperativă şi să cum­păr hăinuţe la doi din ei. Socoteala pe care o făcusem însă înainte, s-a schimbat între timp. Acum voi putea cumpara cu aceeaşi sumă de bani 3 hăinuţe, şi să fac astfel hătîrul la toţi copiii. Pentru a răspunde grijii pe care ne-o poartă partidul şi guvernul nos­tru — spuse în continuare Vasile Pascal — eu mă angajez să lucrez şi mai bine pămintul, după metodele a­­grotehnice înaintate şi să-mi achit cu cinste şi la timp obligaţiile mele faţă de stat. — De obicei, — întră în vorbă ţă­ranul muncitor­­Constantin Ilaşcu — mai ies duminică dimineaţă prin sat să mai aflu ceva noutăţi. De data asta însă, drept să vă spun, mi-am pe­­trecut timpul cu cititul Hotărîrii îm­preună cu nevastă-mea. Amîndoi ne-am bucurat de cele aflate. Şi-apoi, mult am chibzuit cu nevastă-mea socotind ce cîştig ne va aduce această reduce­re de preţuri. De aici tovarăşi —încheie Constan­tin Vaşcu -- arh tras învăţătura că şi noi cei care lucrăm pămîntul t­r­ebuie să muncim tot mai bine, să obţinem o recoltă mai mare la hectar, să pu­tem ieftini astfel preţul produselor noastre, pentru a contribui la îmbuna­tăţirea continuă a traiului tuturor ce­lor ce muncesc. De aceea, eu mă an­gajez in faţa voastră să fiu printre primii în tot timpul muncilor din campania de primăvară şi să întreţin culturile după regulile agrotehnice pentru a obţine o producţie mare la hectar. — Nu-s prea obişnuită să iau cu­­vîntul la adunări —­ începu ţăranca muncitoare Ana Asandei — dar nu pot sa nu-mi spun şi eu cuvîntul cînd e vorba de bucuriile pe care mereu ni le aduc partidul si guvernul nostru. Am strîns ceva bani ca să cumpăr o bicicletă nepoţelului meu. II cunoaş­teţi cu toţii şi vă puteţi da seama cit se va bucura acum dacă îi voi cumpăra nu numai o bicicletă, ci şi o pereche de ghetuţe, cum îi stă bine unui flăcăiaş pe bicicletă. Voi munci cu mai mult suflet şi voi îndemna şi pe celelalte femei din sat să lucreze cu mai multă inimă în campania de primăvară ca să răspun­dem şi noi femeile prin muncă grijii pe care o poartă, zi de zi, partidul şi guvernul pentru ridicarea bunăstării noastre. In cadrul convorbirii au mai luat cuvîntul ţărani muncitori, ca Elena Popovici, P. Fîsticeanu şi alţii, care şi-au manifestat şi ei bucuria faţă de noua reducere de preţuri şi s-au an­gajat să lupte pentru întărirea şi dez­voltarea continuă a realizărilor do­bîndite de oamenii muncii sub condu­cerea înţeleaptă a partidului nostru. Luind din nou cuvîntul, agitatorul Vasile Lascăr a insistat asupra nece­sităţii ca fiecare ţăran muncitor din satul Tomeşti să-şi sporească eforturi­le în lupta ce o desfăşoară în prezent pentru terminarea grabnică a campa­niei de însăminţări, pentru aplicarea largă a metodelor agrotehnice înain­tate, în scopul obţinerii unei producţii sporite la hectar. Este necesar — a încheiat el — să popularizăm î­n rîn­­durile tuturor ţăranilor muncitori a­­vantajele aduse de noua reducere de preţuri şi să-i antrenam pe toţi în munca de fiecare zi, pentru ridicarea producţiei agricole la hectar, pentru întărirea economiei noastre naţionale. G. LAURENŢIU Broşuri în ajutorul propagandistului „Despre însemnătatea creşterii productivităţii muncii şi căile ridicării ei în industria R.P.R.“ Broşura tratează despre însemnă­tatea creşterii productivităţii muncii şi căile ridicării ei în industria R.P.R. Ea arată indicii de bază pentru mă­surarea nivelului productivităţii mun­cii, folosiţi în planificarea şi în evi­denţa întreprinderilor din ţara noas­tră; de asemenea, analizează factorii cei mai importanţi ai ridicării produc­tivităţii muncii in întreprinderile socia­liste: progresul tehnic, organizarea raţională a producţiei, pregătirea ca­drelor calificate, întărirea disciplinei in muncă, desfăşurarea întrecerii so­cialiste pe baza creşterii conştiinţei socialiste a oamenilor muncii şi a îmbunătăţirii situaţiei lor materiale­­însuşirea de către cei ce studiază în învăţămîntul de partid cît şi de către toţi activiştii de partid a cunoş­tinţelor cuprinse în această broşură ii va ajuta în munca de mobilizare a oamenilor muncii la lupta pentru creş­terea productivităţii muncii — con­diţie esenţială pentru construirea so­cialismului şi pentru ridicarea nive­lului de trai al poporului muncitor. „Despre contractări şi achiziţii“ Broşura „Despre contractări şi a­­chiziţii“ prezintă într-o formă vie fe­lul in care cîţiva ţărani muncitori s-au convins de avantajele pe care statul le acordă celor care fac con­tractări pentru animale şi plante tehnice şi de foloasele pe care le pot avea ţăranii muncitori vinzîn­­du-şi produsele prin cooperativă. Broşura arată cum aceşti ţărani mun­citori care la început au şovăit, ne­­ştiind dacă e bine sau nu să încheie contracte, au obţinut rezultate fru­moase de pe urma contractărilor şi a valorificării prisosului de produse prin cooperativă, cum ei înşişi au devenit buni agitatori în munca de achiziţii şi contractări. Citind această broşură, ţăranii muncitori se vor dumeri că prin achi­ziţii şi contractări ei­ îşi sporesc ve­niturile gospodăriei lor şi contribuie totodată la aprovizionarea fabricilor cu materii prime şi a oamenilor mun­cii de la oraşe cu alimente. Realizări gospodăreşti din iniţiativa maselor ★ Peste 800 de ţărani muncitori din Muncelul de Sus, raionul Paşcani s-au întrunit zilele trecute într-o în­sufleţită adunare populară pentru a stabili executarea unor lucrări prin autoimpunere. In cadrul adunării populare muncitorii au hotărit ca pînă la 1 Mai să fie terminate lucrările de la baia comunală şi de la casa de naştere de pe lingă dispensarul sa­nitar. Numeroşi ţărani muncitori ca Gh. V. Burghelea, Pavel Ciurdea, Va­sile V. Sîrbu, Ion Dănilă, Gheorghe Pantoc, Vasile Novac şi alţii şi-au luat angajamentul să sprijine din toată inima această acţiune. Muncind cu spor, ţăranii muncitori din Muncelul de Sus şi-au respectat angajamentul în cinstea­ zilei de 1 Mai, dînd în folosinţă baia şi casa de naştere. ★ Ţăranii muncitori din Gorban au hotărît ca în cinstea zilei de 1 Mai să construiască prin muncă voluntară cu materiale procurate din resurse locale, un pod peste o gîrlă din sat pentru a se înlesni transporturile şi circulaţia. Hotărîrea a fost urmată de fapte. Gheorghe şi Vasile Ţenu, Emil Bucur şi alţi cîţiva ţărani muncitori au transportat cu atelajele proprii ma­terialul lemnos la locul unde s-a stabilit să se facă podul. Datorită sprijinului acordat de că­tre deputaţii Vasile Gălăuţă şi Ion Ambrozie, care au mobilizat sătenii la lucru, fiind în acelaşi timp ,un bun exemplu personal, această acţiu­ne a fost terminată. Podul construit are o lungime de 12 metri şi este lat de 3 metri. ★ Şi Ivăneştii căpătă mereu alt aspect. Pe un loc accidentat, care pînă nu de mult era nefolosit, tere­nul a fost nivelat, amenajîndu-se a­­cum o piaţă, împrejmuită cu gard. In piaţă, au fost instalate 30 de me­se lungi, pentru ca producătorii să-şi poată desface produsele in condiţii cît mai bune. Dar locuitorii Ivăneşti­­lor au mai găsit cu cale că şi terenu­lui viran din mijlocul satului i se poate dă o întrebuinţare.­­De aceea, ei l-au amenajat, transformîndu-l intr-un parc unde deseori, în orele li­bere, vin să-şi petreacă timpul. In parc au fost plantate flori şi s-au a­­şezat bănci. Interh­istîl M. Alexandru, Maria Filîliu, Dumitru Bertea, Elena Neamţu, Marfă Ciopacu şi mulţi al­ţii, au muncit cu stor pentru n­obin­­direa acestor realizări. ■A De curînri, lucrăîori? din cadrul Spiribdu? din comuna Scillenî, ra­ionul Tasi. au tinut o sedință în care si-au luat angaîamente privind ob­­tinerea d° realizări în cinstea zilei ăp T Mal. Print**? ăngaîămentele Tuatp. a fost si acela ca în curtea s*­ifa"TiiTiiT să ametricpze un teren de vbipi.nrin mijloace locale . N-a trecut mult timp şi Micratoruî spitalului au şi pornit la treabă. Tere­nul a fost nivelat, au fost îngropaţi stim­ii necesari, iar firmul a fost în­tins. In munca de amenajare a terenului s-au evidenţiat tovarăşii dr. Nico­­laie Frunză, Ilie Puşcaşu, Dumitru Cojocaru şi alţii. &4m pag. 5 . a» MUNCITORI ZIDARI FRUNTAŞI IN CLIŞEU­­ Şeful de brigadă Aurel Rotaru, lucrind împreună cu noii muncitori pe care i-a calificat —­­ C. Stătescu, Văsile Morădeni şi Gh. Neculit — pe şantierul căminului Studenţesc de la Institutul Jegronomic. NE SCRIU CORESPONDENŢII Dau atenţie îngrijirii pomilor Încă din timpul iernii, dar mai a­­les după desprimăvărare, ţăranii mun­citori din comuna Leţcani, raionul Iaşi, şi-au îndreptat atenţia spre lu­crările ce­­trebuie executate în livezi. Ştiind că o recoltă bună de fructe depinde de felul cum sunt îngrijite li­vezile, ei au curăţat pomii de omizi, i-au săpat la rădăcină şi iau îngrăşat cu gunoi de grajd, făcînd totodată tă­ieri pentru formarea coroanei. Astfel, mobilizaţi de deputaţi ca Ne­­culai P. Andriescu, Petru Manolache şi Costică Mitru, ţăranii muncitori Petre Manole, Gh. Niculeae Bar­bu Dumitru şi Vasile Andreescu au omizit, săpat şi îngrăşat, între 20 şi 40 de pomi. De asemenea, unii ţărani muncitori au făcut plantări de noi pomi în livezi. Tom­a Onofrei, de pil­dă, şi-a mărit livada cu încă 37 de pomi. Pe întreaga comună au fost curăţaţi 895 de pomi. ELEONORA­ PINTILESCU Noi succese în munca de alfabeeizare (cadrele didactice din comuna Bo­ţeşti, raionul Huşi, au acordat interes muncii pentru lichidarea neştiinţei de carte. Astfel, din numărul de 100 anal­fabeţi (55 anul I şi 45 anul II) înscrişi pentru alfabetizare la 1 noiembrie 1952, astăzi, au mai rămas de alfabe­tizat numai 15 neştiutori de carte (8 în anul I şi 7 in anul II), aceştia fiind înscrişi la cursul de vară. Rezultate bune au obţinut in spe­cial învăţătorii Victor Boţea, Cleman­­sa Buzdugan şi alţii. Datorită muncii depuse, mulţi din­tre cei care nu au ştiut să scrie şi să citească se numără astăzi printre cititorii de ziare şi reviste. Unii din­tre cei alfabetizaţi, ca de exemplu Toader Radu şi Ioan Capmare, ridicîn­du-şi nivelul politic prin lecturi au ho­­tărît să se înscrie în gospodăria a­­gricolă colectivă ..23 August“. I. SCHAFFER Se asociază spre a preda cotele în comun La baza de recepţie O.R.A.C.A. sosesc tot mai mulţi ţărani muncitori din comuna Golăieşti, raionul Iaşi, pentru a-şi preda cotele de carne pe anul în curs. Ţăranii muncitori Mihai N. Cotea, Mihai Ungurea­­t­u şi alţii s-au asociat să predea o vacă, în contul obligaţiilor lor. In acelaşi timp s-au predat cotele de carne şi lap­te pe întreg anui­ în curs ţăranii muncitori Gheorghe Hreatcă, Gheorghe B­dlaur, Teodor Ecaterina şi alţii, îndrumaţi de­ comitetul executiv al sfatu­lui popular comunal (secretară Asuazia Piu), în comuna Golăieşti şi-au predat în întregime cotele pe primul trimestru peste 100 de ţărani muncitori, iar 650 au predat parţial. GHEORGHE MARI­NEANU. Pe urma materialelor nepublicate • ”...Tov. responsabil Ţigler, de la ma­gazinul alimentar 190, din oraşul Iaşi, mai obişnuieşte să servească clienţii după prin­cipii vechi, iar unii funcţionari de la bi­rourile O.C.L. „Alimentara”, în loc să-i ajute în muncă pe aceşti tovarăşi, criticîn­­du-i, procedează şi mai şi. Ei caută să se servească singuri, cum face iov. Schwartz...” Aşa ne scria nu de mult un corespondent al ziarului nostru. Sezisarea a fost trimisă spre rezolvare către O.C.L. ,,Alimentara”, care, în urma celor constatate, ne răspunde: „In urma celor semnalate, noi am aplicat sancţiuni în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară. Ambii tovarăşi au fost sancţionaţi cu mustrare şi avertisment. Aceste abateri vor fi popularizate într-o adunare generală a salariaţilor, precum şi în şedinţele noastre de producţie, pentru a nu se mai întîmpla pe viitor astfel de lucruri”. ....In comuna Corneşti, raionul Iaşi este oficiant sanitar tov. Vasile Filip* Dar despre felul cum îşi desfăşoară acesta activitate, nu se pot spune­ prea multe lucruri bune­ El mai obiş­nuieşte să fie uneori „bine dispus” în timpul serviciului, iar în loc să dea­ ajutor celor bolnavi, îi neglijează“« Iată cam ce ne scrie, printre altele, un corespondent voluntar al ziarului din acea comună. Sfatul popular al raionului Iaşi, primind scrisoarea trimisă de noi şi făcînd constatările necesare ne răs­punde : „In urma cercetărilor făcute s-a constatat justeţea celor semnalate de corespondent. Tov. oficiant sanitar de la circ. sa­nitară com._ Corneşti, Vasile Filip, in urma criticii aduse, a recunoscut ati­tudinea nejustă avută faţă de unii bolnavi, şi şi-a luat angajamentul de a lichida cu lipsurile’ manifestate“. —---------- Comentar extern —----------­Unitatea este o armă puternică a clasei muncitoare -------------------- în lupta pentru pace -----------------­ In faţia gravei primejdii de război pe care o aduce cu sine traducerea în viaţă a acordurilor de la Paris, o importanţă deosebită capătă proble­ma asigurării unităţii clasei munci­toare şi a celor mai largi mase ale oamenilor muncii din ţările Europei în lupta pentru pace şi securitate colectivă. Nu există adversari ai războiului mai curajoşi, mai consecvenţi, mai hotărîţi decit clasa muncitoare şi ma­sele de multe milioane ale oamenilor muncii. Cei care în prezent pregătesc reînvierea militarismului german, înjghebează blocuri agresive în Eu­ropa occidentală, ameninţă popoare­le cu arme de exterminare în masă, îşi dau bine seama că numai prin scindarea, izolarea clasei muncitoare din ţările vest-europene ar putea des­chide calea realizării planurilor lor de război. Monopolurile americane au cheltuit multe milioane de dolari, au mobili­zat o întreagă armată de agenţi plă­tiţi ai capitalului, pentru a scinda sindicatele din statele burgheze eu-­­ropene, pentru a împiedica realizarea năzuinţei oamenilor muncii din Eu­ropa spre unitate. Oricît s-ar strădui însă forţele reac­­ţiunii şi agresiunii, ele nu vor putea obliga pe oamenii muncii să dea ui­­tări unitatea intereselor fundamen­­ta­le care unesc pe toţi oamenii mun­cii. Clasa muncitoare a fost şi va fi în­deauna luptătorul de frunte pen­tru pace. Ea nu uită că războiul im­perialist cauzează în primul rînd su­ferinţe oamenilor muncii, că goana înarmărilor şi militarizarea înseamnă cea mai puternică lovitură dată intere­selor lor vitale, că de pregătirea răz­boiului sunt legate întotdeauna în mod inevitabil ofensiva reacţiunii şi lichi­darea libertăţilor democratice elemen­tare, cucerite de proletariatul din ţă­rile capitaliste în luptele de clasă. Toate acestea determină pe mun­citorii din fiecare ţară să se u­­nească în lupta pentru pace, întă­reşte şi lărgeşte solidaritatea interna­ţională a proletariatului. In cursul ultimelor luni, lupta îm­potriva reînvierii militarismului ger­man şi pentru interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen a căpătat un caracter deosebit de dirz tocmai datorită faptului că in avangarda acestei lupte păşeşte clasa munci­toare, care exercită o influenţă ho­­tărîtoare şi asupra altor pături ale oamenilor muncii. Hotărîrile a­­doptate de Uniunea sindicatelor vest­­germane, de cele mai mari sindi­cate din Anglia şi de uniunile sin­dicale principale din Franţa şi Ita­lia, hotăriri îndreptate împotriva a­­cordurilor de la Paris, au stîrnit derută în cercurile guvernante ale blocului atlantic, cercurile agresive îşi dau seama de forţele inepuiza­bile şi­ posibilităţile de care dispune clasa muncitoare în lupta împotriva pregătirii unui nou război. Mişcarea de masă a oamenilor muncii împotriva acordurilor de la Paris şi pentru interzicerea armei atomice, î­ntîlnirile internaţionale ale reprezentanţilor clasei muncitoare din diferitele ţări europene au pregătit recenta conferinţă a reprezentanţilor oamenilor muncii şi ai sindicatelor din ţările europene care a fost con­vocată din iniţiativa oamenilor mun­cii din Franţa, Italia, Germania oc­cidentală, Republica Democrată Ger­mană, Polonia şi Cehoslovacia. La această conferinţă au venit repre­zentanţi ai oamenilor muncii din 25 de ţări europene, trimişi ai di­feritelor curente sindicale din Euro­pa. Printre ei se aflau, intre alţii, socialişti, reprezentanţi ai muncito­rilor, făcînd parte din sindicate creştine şi independente. Problema principală a acestei conferinţe în­trunită în străvechiul oraş Leipzig, al cărui nume este strîns legat de istoria mişcării muncitoreşti ger­mane, a fost unitatea oamenilor mun­cii din ţările europene în lupta lor pentru securitatea popoarelor Euro­pei . Hotărîrile conferinţei reprezentan­ţilor oamenilor muncii şi ai sindi­catelor din ţările europene deschid o nouă etapă în mobilizarea tutu­ror forţelor clasei muncitoare, pen­tru a bara calea războiului In apelul său adresat sindicatelor, oamenilor muncii, bărbaţi şi femei din ntreaga Europă conferinţa declară: „Unitatea voastră este forţa voas­tră. Unindu-vă veţi putea împiedica prin lupta voastră traducerea in fapt a acordurilor de la Paris, veţi putea zădărnici planurile criminale de pre­gătire a unui război atom­ic, veţi pu­tea obţine ca problemele internaţio­nale să fie rezolvate nu prin forţă, ci pe calea tratativelor", însuşi faptul convocării unei confe­rinţe faht de largi a oamenilor mun­cii din Europa arată că lupta împo­triva traducerii in fapt a acordurilor de la Paris, împotriva remilitarizării Germaniei occidentale va continua şi se va desfăşura cu o putere şi mai mare, cuprinzînd noi pături ale oa­menilor muncii. In prezent, muncitorii organizaţi din ţările europene fac parte din trei uniuni sindicale internaţionale de bază: Federaţia Sindicală­- Mondială, care reprezintă uniunea sindicală in­ternaţională cea mai de masă şi cea mai credincioasă intereselor clasei muncitoare; Confederaţia internaţio­nală a sindicatelor libere, căreia îi sunt afiliate sindicatele din Anglia, Germania occidentală şi o par­te din sindicatele altor ţări ca­pitaliste; Federaţia internaţională a sindicatelor creştine, din care fac parte unele sindicate din Italia­, Fran­ţa, Belgia şi din alte ţări vest-euro­­pene. Intre aceste trei uniuni sindi­cale există deosebiri şi divergenţe esenţiale. Dar oamenii muncii care fac parte din aceste uniuni sunt le­gaţi prin unitatea de nezdruncinat a intereselor în lupta pentru pace şi pentru drepturîle lor vitale. Secretarul general al Federaţiei Sindicale Mondiale, Louis Saillan, a declarat că la începutul lunii mai F.S.M. va examina problema organi­zării­ unei tetelnirî internaţionale a sindicatelor cu participarea tuturor celor 3 centre sindicale internaţionale mari. Succesul acestei importante iniţiative va depinde într-o măsură considerabilă de oamenii muncii din ţările europene, făcînd parte din Con­federaţia internaţională a sindica­telor libere şi Federaţia internaţio­nală a sindicatelor creştine. Conducătorii uniunilor internaţio­nale ale sindicatelor libere şi creş­tine au avut o atitudine negativă faţă de convocarea conferinţei de la Leip­zig. Dar o serie de reprezentanţi ai organizaţiilor locale ale acestor sin­dicate au sosit la Leipzig contrar voinţei conducătorilor lor, fapt care ilustrează năzuinţa crescîndă spre unitate în aceste uniuni sindicale. In prezent, chestiunea este dacă conducătorii sindicatelor libere şi creştine vor ţine seama de voinţa maselor populare sau dacă îşi vor asuma greaua răspundere faţă de mişcarea muncitorească internaţio­nală pentru refuzul de a duce o lup­tă comună împotriva planurilor a­­gresive de război, care ameninţă po­poarele europene. Dacă oamenii muncii, care fac parte din aceste organizaţii sindi­cale îşi vor uni eforturile în lupta împotriva primejdiei unui nou râzboi, aceasta va însemna în mod practic că toţi oamenii muncii organizaţi din Europa îşi vor strînge rîndurile pentru a apăra viaţa paşnică, pro­gresul şi bunăstarea tuturor popoare­lor din Europa. Conferinţa de la Leipzig a adresa o scrisoare deschisă celor trei orga­nizaţii sindicale internaţionale şi tu­turor sindicatelor afiliate aceste uniuni, în care se spune: -Sinter, profund convinşi că dacă voi, orga­nizaţiile sindicale internaţionale , sindicatele afiliate vouă, veţi acţiona în unanimitate pentru menţinerea păcii, voi veţi crea o mişcare de ne­învins a unităţii de acţiune în rînd­ul oamenilor muncii.­ Astfel, veţi acorda un mare ajutor in lupta Împotriva traducerii în fapt a acordurilor de la Paris, respinse de popoare, veţi contribui la evitarea unui război atomic“. In prezent, mai mult ca oricînd este clar că pacea va fi menţinută şi consolidată dacă popoarele vor lua în propriile lor mîini cauza menţine­rii păcii şi o vor apăra pînă la capăt. Cercurile imperialiste agresive, care sînt gata să pună pe roate şî să dea drumul maşinii de război a militaris­mului german şi care, pregă­tind­ un nou război, proiectează o nouă ofensivă împotriva drepturilor şi intereselor vitale ale clasei mun­citoare, nu pot să se simtă sigure deoarece se tem de mişcarea po­­poatelor pentru pace. Agresor,­ se ceartă între ei pentru profituri. Oamenii muncii însă nu au nici un motiv de vrajbă şi disensiuni — pe ei îi unesc măreţele idei ale lup­tei pentru pace, pentru un viitor mai bun al omenirii. Unitatea şi coeziunea au fost în­totdeauna o armă puternică a clasei muncitoare­ Conducînd lupta po­poarelor pentru pace, situîndu-se d­in fruntea mişcării naţionale şi­ interna­ţionale pentru apărarea păcii, strîn­­gîndu-şi rîndurile, clasa muncitoare va obţine noi succese în înfăptuirea nobilului scop — asigurarea unui viitor paşnic, fericit al omenirii. Oamenii muncii din Uniunea So­vietica salută cu căldură hotărîrile conferinţei de la Leipzig, care au adus o contribuţie importantă la cauza păcii. "(Text prescurtat din articolul­ de fond din „Pravda)

Next