Flacăra Iaşului, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2725-2750)

1955-06-10 / nr. 2733

. * f 1 S3­& LSIu JL*' ^vnm ,j -V 'tqpti V7^''T^i3f«?y PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VAT ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, Nr. 2783 VINERI 10 IUNIE 1955 4 PAGINI 20 BANI Pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan Lupta pentru îndeplinirea și depă­șirea sarcinilor prevăzute în cadrul planului cincinal constituie o mani­festare puternică a patriotismului înflăcărat al clasei muncitoare, a h­otărîrii ei ferme de a depune toate eforturile pentru ducerea la îndepli­nire a măsurilor economice preconi­zate de partid în vederea ridicării necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. Așa se face că, încă cu multe luni în urmă, colectivele de muncă din numeroase întreprinderi au raportat cu nespusă bucurie partidului și gu­vernului că şi-au îndeplinit integral sarcinile ce le reveneau în cadrul planului cincinal. La baza acestor realizări de seamă a stat în primul rînd buna organizare a muncii, fapt care a dus la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. Un bun exemplu în această privinţă îl constituie sec­torul filatură al fabricii „Ţesătura“. Conducerea acestui sector şi-a pus în centrul preocupărilor sale probleme­le producţiei. Muncitorii fruntaşi au fost îndrumaţi să acorde­­sprijin ace­lora care nu-şi îndeplineau cu regu­laritate normele­ Răspunzînd acestei chemări, numeroşi muncitori, printre care Silvia Schwartz, Aurica Bum­­bu, Paraschiva Vieru şi altele i-au ajutat pe muncitorii mai tineri în ridicarea nivelului lor profesional. Metodele sovietice avansate de muncă, cum ar fi de­­exemplu Mars­­rut, A. Jandarova şi Voroşin, au fost larg popularizate în rîndurile mun­citorilor pentru a fi cunoscute şi a­­plicate de către aceştia în procesul de producţie. îndrumaţi de către or­ganizaţia de bază, agitatorii au des­făşurat şi ei o rodnică activitate în rîndurile muncitorilor arătîndu-le im­portanţa realizării ritmice a sarcini­lor de plan. La aceasta s-a mai adă­ugat şi preocuparea conducerii pri­vind folosirea integrală a capacităţii de producţie a utilajului. Organiza­rea muncii după grafic a dat posibi­litate''muncitorilor de a cunoaşte cum este folosită capacitatea' de pro­ducţie a utilajului din diferite secţii, în­ felul acesta putîndu-se descoperi din vreme o serie de lipsuri şi lua măsuri pentru înlăturarea lor. Aceasta a dat posibilitatea realizării planului de stat în mod ritmic, fapt care a permis îndeplinirea planului cincinal cu mult înainte de termen. O altă întreprindere care a deve­nit cunoscută pentru frumoasele sale realizări sunt Atelierele CFR Paş­cani. Luarea de măsuri tehnico-orga­­nizatorice corespunzătoare însoţită de elanul puternic în muncă al în­tregului colectiv a făcut ca avîntul în producţie să cunoască aici o con­tinuă creştere­ Au sporit iniţiativele creatoare ale oamenilor muncii, iar planul de producţie prevăzut pe anul 1954 a fost realizat în numai 10 luni, fapt care a permis ca în prezent har­nicii ceferişti să lucreze în contul anului 1956. Indeplinindu-şi în mod ritmic sarcinile de plan şi muncitorii de l­a Direcţia Regională C­F.R., în­treprinderea chimică farmaceutică nr. 16, fabrica de spirt „Poetul Necu­­luţă“ dau produse în contul anului 1956. Asemenea exemple sunt nume­roase în regiunea noastră, ele dove­dind dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de patrie, faţă de cauza construirii socialismului. Din păcate mai sunt unele între­prinderi economice care datorită fap­tului că n-au acordat atenţie sufici­entă problemei îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan, nu şi-au putut în­deplini cu regularitate planul de stat la toţi indicii. Aşa e cazul, de exem­plu, cu fabrica „Ţesătura“. Dacă sectorul filatură este fruntaş in pro­ducţie, nu acelaşi lucru se poate spu­ne şi despre sectorul ţesătorie. Aici nu s-au luat cele mai indicate mă­suri pentru ca producţia să se desfă­şoare in mod ritmic­ De aceea se şi intîmplă ca la sfîrşit de lună ritmul muncii să crească iar muncitorii să fie nevoiţi să depue eforturi supli­mentare pentru a acoperi golurile în producţie care s-au creat în decursul lunii respective. Aceasta este de alt­fel explicaţia că, cu toate realizările dobînd­ite de către numeroşi fruntaşi în producţie, sectorul nu şi-a reali­zat de multe ori sarcinile de plan ce-i reveneau. O lipsă o constituie, în primul rind, faptul că popularizarea fruntaşilor, a metodelor lor de muncă nu se face cu regularitate in cadrul întreprinderii. Astfel, la pa­noul de onoare mai pot fi văzute fo­tografiile muncitoarelor evidenţiate în cinstea zilei de 8 Martie. De asemenea, conducerea întreprinderii a greşit şi în ceea ce priveşte apli­carea sistemului premiat. Practica nesănătoasă a muncii d­in asalturi se mai foloseşte şi la alte întreprinderi cum ar fi, de exemplu, Atelierele CFR ,, I­lie Pintilie“, „Victoria“, cooperativa „1 Mai“ şi altele. De aici rezultă şi nerealizarea în între­gime de către aceste întreprinderi a sarcinilor de plan. Cauzele nereali­­zării ritmice a sarcinilor de plan sunt mai multe. E de ajuns să ară­tăm că aici nu este folosită in­sufi­cientă măsură capacitatea de pro­ducţie a utilajului, că aplicarea me­todelor avansate de muncă are une­ori un caracter formal, că întrecerea socialistă se desfăşoară de multe ori neorganizat, pe campanii. Combătind cu tărie practica nesănă­toasă a muncii in asalturi, tovarăşul N.A. Bulganin a arătat in cadrul Conferinţei unionale a lucrătorilor din industrie din U.R.S.S. că in do­meniul organizării producţiei, tre­buie să ne concentrăm in mod deo­sebit atenţia asupra ritmicităţii mun­cii întreprinderii. In continuare to­varăşul Bulganin a subliniat faptul că, Comitetul Central al P. C. U. S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. consideră că lipsa de ritmicitate in activitatea întreprinderilor este un fenomen ruşinos şi int­olerabil. Aceste învăţăminte deosebit de preţioase trebuie să călăuzească munca conducătorilor întreprinderi­lor noastre. Puţinul timp care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului şi odată cu aceasta pînă la sfîrşitul primului nostru plan cincinal, tre­buie folosit din plin pentru îndepli­nirea planului de stat la toţi indi­cii. O metodă sigură pentru atin­gerea acestui scop este lichidarea sistemului de muncă în asalturi. Organizaţiile de partid din cadrul întreprinderilor rămase in urmă, tre­buie să discute fără intirziere cau­zele neîndeplinirii ritmice a sarci­nilor de plan şi să indice conduce­rilor întreprinderilor măsurile cele mai eficace care să ducă la lichida­rea lipsurilor manifestate. Conduce­rile administrative ale întreprinderi­lor împreună cu organizaţiile sindi­cale au datoria să ia măsuri tehnico­­organizatorice care­ să asigure des­făşurarea în cele mai bune condiţii a întrecerii socialiste, factor hotărîtor in desfăşurarea unei producţii rit­mice. Spre îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan trebuie să-şi în­drepte cu seriozitate atenţia comi­tetele de partid raionale şi orăşe­nesc. Ele trebuie să acorde un pu­ternic sprijin politic întreprinderi­lor rămase în urmă. Muncitorii tre­buie îndrumaţi să folosească cit mai spornic, fiecare zi, fiecare ceas şi minut în scopul îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan. Numai prin în­deplinirea ritmică a sarcinilor de plan lunare și anuale se va putea realiza c­u succes îndeplinirea primu­lui nostru plan cincinal. TELEGRAMA Excelenţei sale domnului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Bucureşti v­a rog să primiţi, excelenţă, mulţumirile, unele sincere pentru ama­bilul dvs. mesaj de urări pe care mi l-aţi transmis cu prilejul semnării tratatului de stat. Mă grăbesc să vă împărtăşesc speranţa mea că restabilirea unei Austrii libere va marca şi începutul unei noi faze in relaţiile dintre cele­­­ouă tg,ri aie noastre* JULIUS RAAB Cancelar federal %" In interiorul ziarului: — Traduceri din literatura clasică rusă şi sovietică pag.­­ 2 a — In cinstea Festivalului Tinere­tului şi Studenţilor de la Varşovia pag. 2-a — Tineretul participă la concur­sul :»Iubiţi cartea“ pag. 2-a — Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace Popularizarea succeselor păcii — o datorie de onoare pag. 3-a — De la Filiala AS.I.TJ Iaşi ! Stropitul viilor contra manei pag. 3-a — O întrecere doi cîştigători pag. 3-a — Ecoul internaţional al Note! guvernului sovietic adresată guver­nului Republicii Federale Germane pag. 4-a — V. M. Molotov a plecat la San Francisco pag. 4-a GOMENTAR EXTERN« B. IZA­­KOV J Greva feroviarilor englezi pag. 4-a Na i Sk? Festivalul filmului polonez ‘­­­i pag. 2-a Să intensificăm îngrijirea culturilor Muncitorii gospodăriilor agricole de stat, colectiviştii, intovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale din regiunea noastră muncesc în această perioa­dă cu tot mai mult avînt pentru întreţinerea culturilor, în scopul obţinerii unei recolte bogate. Pînă zilele trecute, cele mai frumoase realizări în în­treţinerea culturilor le-au obţinut unităţile socialiste şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din raioa­nele Huşi, Codăieşti şi Iaşi. In raionul Huşi, de pildă, au fost privite aproape 20.000 ha. cu păioase şi s-au prăşit peste 14.000 hectare cu porumb, 3899 ha. floarea soarelui, 366 ha. cartofi, 416 ha. sfeclă de zahăr, 1815 ha­ cu diferite legume. Colectiviştii din Tîrzii au terminat deja prima praşilă la toate plantele prăşitoare şi au exe­cutat cea de a doua praşilă pe 70 ha. cu porumb, 35 ha. floarea soarelui, 25 ha. cartofi. Frumoase rezultate s-au dobîndit şi în raionul Iaşi unde s-au plivit peste 32.000 ha­ păioase şi s-au prăşit 22.000 ha.cu porumb, floarea soarelui, cartofi şi sfeclă de zahăr. Gospodăriile colective din Potîngeni, Prisa­­cani, Sculeni, Dumeşti şi Corneşti, au terminat prima praşilă. De asemenea, numeroşi ţărani muncitori din comu­nele Dăneşti, Tăcuta, Corneşti, Leţcani şi altele, au ter­minat prima praşilă şi execută acum cea de a doua. Timpul se menţine frumos şi plantele se dezvoltă zi de zi. Odată cu aceasta însă cresc şi buruienile. Iată de ce oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre, îndrumaţi de comitetele executive ale sfaturilor popu­lare şi organizaţiile de partid, au datoria să întreţină culturile la vreme şi în bune­ condiţiuni agrotehnice. Să nu uităm nici o singură clipă că o praşilă la vre­me, face cu­ o ploaie bună. V, şi alţii şi-au prăşit porumbul, floarea­­soarelui, sfecla de zahăr şi cartofii. Pe întreaga comună a fost executată prima praşilă la peste 80 la sută din suprafaţa cultivată cu plante prăşi­toare. Pentru a intensifica şi mai mult lucrările de întreţinere, ţăranii muncitori au închiriat de la coope­rativă numeroase prăşitori cu trac­ţiune animală care se folosesc pe o­­goarele lor. PETRU PEPELEA corespondent Se întovărăşesc la prăşit Ţăranii muncitori şi în special ti­nerii din comuna Băiceni, raionul Tg. Frumos obişnuiesc ca la lucrările de întreţinere a culturilor să se întovă­răşească mai mulţi ■ pentru a prăşi pe rînd porumbul, floarea-soarelui etc. Aşa au făcut tineri ca : Mihai P. Micu, Ion N. Coţac, Emilia Curcan, Genoveta Turturică, Ion Tur­turică şi alţii, care muncesc cu hăr­nicie pe ogoarele lor. Au termi­nat de ase­menea prăşitul ţă­ranii muncitori Ion Rusu, Ion Mun­­teanu, Vasile Iuga, Petru Beceru şi alţii. Aruncind după acest sistem ma­joritatea ţăranilor muncitori din co­muna Băiceni au terminat praşila I-a și au început-o pe a doua. ALEX. BUR­LUI corespondent Intovărăşiţii din Rediu Tatar au terminat prima praşilă Pentru a-şi asigura un belşug de recoltă, membrii întovărăşirii agrico­le din comuna Rediu Tatar, r­a­lanul Iaşi şi-au intensificat şi mai mult eforturile în vederea terminării la timp a praşilei întîia. Intovărăşiţii Năstase Prisăcaru, Dumitru Beraru, Vasile Tănase, Gheorghe Obadă, Gri­­gore Cojocaru, Vasile Vizitiu au fost primii care au­ terminat prăşitul po­rumbului şi florii-soarelui­­ de pe parcelele lor. Intovărăşiţii au termi­nat­­ prăşitul pe suprafaţa de 25 ha. porumb şi 11 ha. floarea-soarelui și plivitul buruienilor pe 48 ha. griu. L. MIHAILOV corespondent Succesele f^ranilor munc tori din Lespezi La fel ca şi în alte comune ţăranii muncitori din Lespezi, raionul Paş­cani grăbesc lucrările de întreţinere a culturilor, îndrumaţi de către teh­nicianul Vasile Agănenei, ţăranii muncitori din Lespezi, printre care şi Constantin Bălăceanu, Vasile Fi­­limon, Chiru Zigmani, Aurica Proca * Au terminat praşila l­a Muncind cu hărnicie colectiviştii din Vutcani, raionul Huşi au reuşit să termine complet prăşitul. Pe gos­podărie a fost­­executat prăşitul pe 22 hectare floarea-soarelui, 45,50 ha. porumb, 6 ha. fasole, 4 ha. sfeclă de zahăr. In Întrecerea socialistă s-au evi­denţiat în mod deosebit colectiviştii Dumitru Diaconu, Neculai Dănilă, Maria Gh. Neştianu, precum şi colec­tivistul Ştefan Tănase, şeful brigăzii de cîmp care a organizat bine mun­ca la lucrările de întreţinere a cul­turilor. In momentul de faţă membrii acestei gospodării se pregătesc pen­tru începerea praşilei a II-a la floarea soarelui. C. CHIR­I­AC corespondent Aplică îngrăşăminte suplimentare îndrumaţi in permanenţă de către organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere, muncitorii şi tehnici­enii gospodăriei agricole de stat Vas­lui, desfăşoară tot mai larg întrece­rea socialistă la lucrările de întreţi­nere a culturilor. Astfel, pînă în ziua de 3 iunie a fost­­executat prăşitul la 50 ha. po­rumb, 18­ ha. floarea-soarelui, 12 ha. cartof­i,­­10 ha. sfeclă de zahăr, 10 ha. sfeclă furajeră­ In prezent s-a început praşila II-a. Paralel cu aceste lucrări, munci­torii gospodăriei agricole de stat Vaslui au aplicat îngrăşăminte su­plimentare la culturile de păioase pe suprafaţa de 205 ha. cu griu, secară şi orzoaică. S-au evidenţiat în execu­tarea acestor lucrări Victor Ghinea şi Gh. Pruteanu, brigadieri de cîmp. 1. ION MELINTE­ IU ■■ corespondent S-au evidenţiat în muncă Organizîndu-şi temeinic munca şi desfăşurînd larg întrecerea socialis­tă intre brigăzi şi echipe, membrii gos­podăriei agricole colective „Victoria“ din Muncelul de Sus, raionul Paşcani, au reuşit să plivească pînă în pre­zent suprafaţa de 65 ha. griu de toamnă, 34 ha. orz, 15 ha. ovăz, 4 ha. mazăre şi 22 ha borceag. De aseme­nea, colectiviştii au executat prima praşilă la 1.50 ha. sfeclă butaşi, 4 ha. sfeclă furaj, 10 ha. mac, 2.50 ha. car­tofi, 5 ha. fenicol şi altele. Odată cu plivitul şi prăşitul ei au plantat în grădina de legume şi zar­zavaturi: 2 ha. varză, 1 ha- ardei şi 2 ha. roşii. In această muncă s-au evidenţiat in mod deosebit brigada de cîmp con­dusă de tov. Constantin Toma, echipa condusă de tov. Ion Secară, precum şi colectiviştii Ion Zăpodeanu­,Ion Rusu, Elena Toma, Constantin Mocanu şi alţii. " I * ION DOMINTE ""Ti. corespondent 1V. Echipe fruntaşe la lucrările de întreţinere a culturilor După ce au terminat întreţinerea culturilor de păioase, m­embrii gos­podăriei agricole colective „Drum Nou“ din satul Cuza Vodă, comuna Ipatele, raionul Negreşti au început prima praşilă la celelalte culturi. Astfel, muncind bine organizaţi în echipe, colectiviştii au reuşit să ter­mine pînă in prezent prăşitul pe su­prafaţa de 10 ha. sfeclă de zahăr, 9 ha. floarea-soarelui, 26 ha porumb, 8,50 ha. cartofi, 1 ha. sfeclă furajeră şi altele. Echipele conduse de colectiviştii Dumitru Sevastru, Constantin Şt. Lipsa şi Gheorghe C. Agape s-au situat în fruntea lucrărilor de între­ţinere. Colectiviştii au avut un sprijin preţios din partea tehnicianului Şte­fan­ Moisă, de la punctul agricol din Ipatele, care le-a dat sfaturi nece­sare in vederea întreţinerii culturi­lor după agrotehnică. GHEORGHE FILON corespondent DIN TOATE COLŢURILE PATRIEI Partidul şi guvernul nostru acordă o deosebită grijă culturalizării maselor largi populare. In acest scop au fost create şi puse la îndemina oamenilor muncii, mijloacele materiale necesare dezvoltării cul­turii.. Printre acestea un rol de seamă îl au căminele culturale. Munca cu cartea "­re o deosebită importanţă în ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii. Con­ştienţi de acest lucru, tot mai mulţi sunt cei ce frec­­ventează cu regularitate bibliotecile ce le sunt puse la dispoziţie în cadrul întreprinderilor şi instituţiilor noastre. In felul acesta ei îşi îmbogăţesc neîncetat cunoştinţele din toate domeniile de activitate. IN CLIŞEU: La bibliotecă uzinei „Steagul Roşu“ Oraşul Stalin. IN CLIŞEU: Căminul cultural din comuna Cîineni, regiunea Piteşti — încă o mărturie a grijii partidului pentru răspîndirea culturii la sate. Muncito­rii de la fabrica „Ţ­esatura“ lupta pentru îndeplinirea planului Exemplul unui maistru Printre secţiile fruntaşe ale fabri­­cii „ţ­esătura" se numără şi secţia 12 din tura A. De pildă nu este lună în care ţesă­­tuarea menu Mexaruh eseu, care de­serveşte o războaie, să nu dea ore• 400 m. ţesături peste pian in u­ajori­­tate de can­tureu l­a. i­ot La o răz­boaie lucrează şi d­isaotta Bud­ai au dină 200-300 metri ţesuturi peste sarcinile de plan ce-i revin. De ase­menea, ţesătoarele Magdalena Ivur­­zac, Maria Chisaliţă au vevenit cu­noscute pentru frumoasele lor reali­zări in producţie. O contribuţie deosebită pentru do­­bindirea acestor realizări a dat-o tinărul maistru Constantin Maznu. El a urmat la Bucureşti un curs de meşteri pe care i-a absolvit in anul 1003. Tov. Mazilu se străduieşte să aplice la locul de muncă cele învă­ţate. Conştient de sarcinile ce-i revin, el acordă o atenţie deosebită repara­ţiilor preventive.­In acelaşi tim­­p iov, Mazilu nu neglijează nici reparaţii­le accidentale ivite in urma defectă­rii unor războaie in timpul produc­ţiei. In felul acesta se creează muncitorilor din secţia XII condiţii de a-şi realiza normele la fiecare război in parte. O preocupare de sea­mă a maistrului Mazilu este aceea de a şablona urzelile după metoda inginerilor sovietici Ilicev-Vlasov. Tov. Constantin Mazilu a arătat schimbătorilor săi că aplicarea metodei de şctblonare a urzelilor, micşorează numărul ruperilor de fi­re, iar aceasta duce la mărirea pro­ducţiei şi la o îmbunătăţire simţitoa­re a calităţii. OSOC MOSCU corespondent Secţie rapidă de ţesut La propunerea inginerului Aurel Marchiş, absolvent al unui institut textil din Uniunea Sovietică, la fa­brica „Ţesătura’’ a fost organizată o secţie rapidă de ţesut cu­ 48 de răz­boaie. Intr-un timp scurt, colectivul secţiei şi-a însuşit mînuirea rapidă a maşinilor. Viteza de lucru a răz­boaielor s-a mărit cu încă 25 de ture pe minut. Muncitoarele fruntaşe Maria Dumitrache, Ana Cabane şi maistrul Boim Sigel au sprijinit cu dragoste pe ceilalţi textili­şti in însu­şirea metodei de lucru la războaiele rapide. In luna mai, ■ colectivul sec­­ţiei rapide a dat cu 8250 m. m­ai multe ţesături decit in luna aprilie. Productivitatea muncii a­­ crescut in comparaţie cu realizările din alte secţii cu 11,9 la sută la articolul ze­fir şi cu 13, 9 la sută la articolul „Horia” in carouri. Acum, la fabrica „Ţesătura’’ se fac pregătiri pentru organizarea u­­nor noi secţii rapide de ţesut. Un nou procedeu de recondiţionare a pieselor uzate Tampoanele şi contratampoanele de la dispozitivul cu fdmele ale ma­şinilor de ţesut se uzeau des. Sudorul C.Arnăutu de la sectorul de ţesătorie al fabricii „Ţesătura“ şi-a propus să găsească o soluţie prin mijlocirea căreia să rezolve aceas­tă deficienţă. Soluţia se arăta a fi cit se poate de simplă: părţile uzate ale piesei se puteau încărca cu su­dură, apoi, se polizau. După efectu­area acestor două operaţii tampoa­­nele şi contratampoanele puteau fi montate iarăşi la dispozitivul cu la­mele■ Dar nici rezultatele acestui procedeu nu erau cele mai bune, durata de rezistenţă a pieselor su­puse din nou fricţiunii fiind de nu­mai 3-4 zile. De aceea, tov. Arnautu s-a gîndit să găsească un nou procedeu. El a executat nişte plăcuţe din oţel pe cre le-a unit prin sudură de corpul piesei. Ide­ea aceasta îi venise citind o­­arte sovietică in care se vorbeşte despre aplicarea­­ plăcuţelor de metal, rezistent lă­­ cuţitele pentru strunjirea rapide a­­ metalelor. Prin aplicarea plăcuţelor­­ de oţel la baza tampoanelor şi con­­tratampoanelor, prin nolizarea şi­­ călirea acestora, sudorul Arnăutu­l , mărit durata de rezistenţă a piese­lor cu peste 60 la sută faţă de ve­chiul procedeu. Odată cu aceasta timpul de stagnare a maşinii a scă­zut simţitor, iar sensibilitatea apa­­ratului cu lamele s-a mărit cu mult, aceasta, oprind prompt mașina din funcțiune ori de cîte ori se rojă firele de urzeală.

Next