Flacăra Iaşului, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2725-2750)
1955-06-10 / nr. 2733
. * f 1 S3& LSIu JL*' ^vnm ,j -V 'tqpti V7^''T^i3f«?y PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VAT ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, Nr. 2783 VINERI 10 IUNIE 1955 4 PAGINI 20 BANI Pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan Lupta pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor prevăzute în cadrul planului cincinal constituie o manifestare puternică a patriotismului înflăcărat al clasei muncitoare, a hotărîrii ei ferme de a depune toate eforturile pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor economice preconizate de partid în vederea ridicării necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. Așa se face că, încă cu multe luni în urmă, colectivele de muncă din numeroase întreprinderi au raportat cu nespusă bucurie partidului și guvernului că şi-au îndeplinit integral sarcinile ce le reveneau în cadrul planului cincinal. La baza acestor realizări de seamă a stat în primul rînd buna organizare a muncii, fapt care a dus la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. Un bun exemplu în această privinţă îl constituie sectorul filatură al fabricii „Ţesătura“. Conducerea acestui sector şi-a pus în centrul preocupărilor sale problemele producţiei. Muncitorii fruntaşi au fost îndrumaţi să acordesprijin acelora care nu-şi îndeplineau cu regularitate normele Răspunzînd acestei chemări, numeroşi muncitori, printre care Silvia Schwartz, Aurica Bumbu, Paraschiva Vieru şi altele i-au ajutat pe muncitorii mai tineri în ridicarea nivelului lor profesional. Metodele sovietice avansate de muncă, cum ar fi deexemplu Marsrut, A. Jandarova şi Voroşin, au fost larg popularizate în rîndurile muncitorilor pentru a fi cunoscute şi aplicate de către aceştia în procesul de producţie. îndrumaţi de către organizaţia de bază, agitatorii au desfăşurat şi ei o rodnică activitate în rîndurile muncitorilor arătîndu-le importanţa realizării ritmice a sarcinilor de plan. La aceasta s-a mai adăugat şi preocuparea conducerii privind folosirea integrală a capacităţii de producţie a utilajului. Organizarea muncii după grafic a dat posibilitate''muncitorilor de a cunoaşte cum este folosită capacitatea' de producţie a utilajului din diferite secţii, în felul acesta putîndu-se descoperi din vreme o serie de lipsuri şi lua măsuri pentru înlăturarea lor. Aceasta a dat posibilitatea realizării planului de stat în mod ritmic, fapt care a permis îndeplinirea planului cincinal cu mult înainte de termen. O altă întreprindere care a devenit cunoscută pentru frumoasele sale realizări sunt Atelierele CFR Paşcani. Luarea de măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare însoţită de elanul puternic în muncă al întregului colectiv a făcut ca avîntul în producţie să cunoască aici o continuă creştere Au sporit iniţiativele creatoare ale oamenilor muncii, iar planul de producţie prevăzut pe anul 1954 a fost realizat în numai 10 luni, fapt care a permis ca în prezent harnicii ceferişti să lucreze în contul anului 1956. Indeplinindu-şi în mod ritmic sarcinile de plan şi muncitorii de la Direcţia Regională CF.R., întreprinderea chimică farmaceutică nr. 16, fabrica de spirt „Poetul Neculuţă“ dau produse în contul anului 1956. Asemenea exemple sunt numeroase în regiunea noastră, ele dovedind dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de patrie, faţă de cauza construirii socialismului. Din păcate mai sunt unele întreprinderi economice care datorită faptului că n-au acordat atenţie suficientă problemei îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan, nu şi-au putut îndeplini cu regularitate planul de stat la toţi indicii. Aşa e cazul, de exemplu, cu fabrica „Ţesătura“. Dacă sectorul filatură este fruntaş in producţie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre sectorul ţesătorie. Aici nu s-au luat cele mai indicate măsuri pentru ca producţia să se desfăşoare in mod ritmic De aceea se şi intîmplă ca la sfîrşit de lună ritmul muncii să crească iar muncitorii să fie nevoiţi să depue eforturi suplimentare pentru a acoperi golurile în producţie care s-au creat în decursul lunii respective. Aceasta este de altfel explicaţia că, cu toate realizările dobîndite de către numeroşi fruntaşi în producţie, sectorul nu şi-a realizat de multe ori sarcinile de plan ce-i reveneau. O lipsă o constituie, în primul rind, faptul că popularizarea fruntaşilor, a metodelor lor de muncă nu se face cu regularitate in cadrul întreprinderii. Astfel, la panoul de onoare mai pot fi văzute fotografiile muncitoarelor evidenţiate în cinstea zilei de 8 Martie. De asemenea, conducerea întreprinderii a greşit şi în ceea ce priveşte aplicarea sistemului premiat. Practica nesănătoasă a muncii din asalturi se mai foloseşte şi la alte întreprinderi cum ar fi, de exemplu, Atelierele CFR ,, Ilie Pintilie“, „Victoria“, cooperativa „1 Mai“ şi altele. De aici rezultă şi nerealizarea în întregime de către aceste întreprinderi a sarcinilor de plan. Cauzele nerealizării ritmice a sarcinilor de plan sunt mai multe. E de ajuns să arătăm că aici nu este folosită insuficientă măsură capacitatea de producţie a utilajului, că aplicarea metodelor avansate de muncă are uneori un caracter formal, că întrecerea socialistă se desfăşoară de multe ori neorganizat, pe campanii. Combătind cu tărie practica nesănătoasă a muncii in asalturi, tovarăşul N.A. Bulganin a arătat in cadrul Conferinţei unionale a lucrătorilor din industrie din U.R.S.S. că in domeniul organizării producţiei, trebuie să ne concentrăm in mod deosebit atenţia asupra ritmicităţii muncii întreprinderii. In continuare tovarăşul Bulganin a subliniat faptul că, Comitetul Central al P. C. U. S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. consideră că lipsa de ritmicitate in activitatea întreprinderilor este un fenomen ruşinos şi intolerabil. Aceste învăţăminte deosebit de preţioase trebuie să călăuzească munca conducătorilor întreprinderilor noastre. Puţinul timp care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului şi odată cu aceasta pînă la sfîrşitul primului nostru plan cincinal, trebuie folosit din plin pentru îndeplinirea planului de stat la toţi indicii. O metodă sigură pentru atingerea acestui scop este lichidarea sistemului de muncă în asalturi. Organizaţiile de partid din cadrul întreprinderilor rămase in urmă, trebuie să discute fără intirziere cauzele neîndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan şi să indice conducerilor întreprinderilor măsurile cele mai eficace care să ducă la lichidarea lipsurilor manifestate. Conducerile administrative ale întreprinderilor împreună cu organizaţiile sindicale au datoria să ia măsuri tehnicoorganizatorice care să asigure desfăşurarea în cele mai bune condiţii a întrecerii socialiste, factor hotărîtor in desfăşurarea unei producţii ritmice. Spre îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan trebuie să-şi îndrepte cu seriozitate atenţia comitetele de partid raionale şi orăşenesc. Ele trebuie să acorde un puternic sprijin politic întreprinderilor rămase în urmă. Muncitorii trebuie îndrumaţi să folosească cit mai spornic, fiecare zi, fiecare ceas şi minut în scopul îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan. Numai prin îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan lunare și anuale se va putea realiza cu succes îndeplinirea primului nostru plan cincinal. TELEGRAMA Excelenţei sale domnului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Bucureşti va rog să primiţi, excelenţă, mulţumirile, unele sincere pentru amabilul dvs. mesaj de urări pe care mi l-aţi transmis cu prilejul semnării tratatului de stat. Mă grăbesc să vă împărtăşesc speranţa mea că restabilirea unei Austrii libere va marca şi începutul unei noi faze in relaţiile dintre celeouă tg,ri aie noastre* JULIUS RAAB Cancelar federal %" In interiorul ziarului: — Traduceri din literatura clasică rusă şi sovietică pag. 2 a — In cinstea Festivalului Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia pag. 2-a — Tineretul participă la concursul :»Iubiţi cartea“ pag. 2-a — Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace Popularizarea succeselor păcii — o datorie de onoare pag. 3-a — De la Filiala AS.I.TJ Iaşi ! Stropitul viilor contra manei pag. 3-a — O întrecere doi cîştigători pag. 3-a — Ecoul internaţional al Note! guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane pag. 4-a — V. M. Molotov a plecat la San Francisco pag. 4-a GOMENTAR EXTERN« B. IZAKOV J Greva feroviarilor englezi pag. 4-a Na i Sk? Festivalul filmului polonez ‘i pag. 2-a Să intensificăm îngrijirea culturilor Muncitorii gospodăriilor agricole de stat, colectiviştii, intovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din regiunea noastră muncesc în această perioadă cu tot mai mult avînt pentru întreţinerea culturilor, în scopul obţinerii unei recolte bogate. Pînă zilele trecute, cele mai frumoase realizări în întreţinerea culturilor le-au obţinut unităţile socialiste şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din raioanele Huşi, Codăieşti şi Iaşi. In raionul Huşi, de pildă, au fost privite aproape 20.000 ha. cu păioase şi s-au prăşit peste 14.000 hectare cu porumb, 3899 ha. floarea soarelui, 366 ha. cartofi, 416 ha. sfeclă de zahăr, 1815 ha cu diferite legume. Colectiviştii din Tîrzii au terminat deja prima praşilă la toate plantele prăşitoare şi au executat cea de a doua praşilă pe 70 ha. cu porumb, 35 ha. floarea soarelui, 25 ha. cartofi. Frumoase rezultate s-au dobîndit şi în raionul Iaşi unde s-au plivit peste 32.000 ha păioase şi s-au prăşit 22.000 ha.cu porumb, floarea soarelui, cartofi şi sfeclă de zahăr. Gospodăriile colective din Potîngeni, Prisacani, Sculeni, Dumeşti şi Corneşti, au terminat prima praşilă. De asemenea, numeroşi ţărani muncitori din comunele Dăneşti, Tăcuta, Corneşti, Leţcani şi altele, au terminat prima praşilă şi execută acum cea de a doua. Timpul se menţine frumos şi plantele se dezvoltă zi de zi. Odată cu aceasta însă cresc şi buruienile. Iată de ce oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre, îndrumaţi de comitetele executive ale sfaturilor populare şi organizaţiile de partid, au datoria să întreţină culturile la vreme şi în bune condiţiuni agrotehnice. Să nu uităm nici o singură clipă că o praşilă la vreme, face cu o ploaie bună. V, şi alţii şi-au prăşit porumbul, floareasoarelui, sfecla de zahăr şi cartofii. Pe întreaga comună a fost executată prima praşilă la peste 80 la sută din suprafaţa cultivată cu plante prăşitoare. Pentru a intensifica şi mai mult lucrările de întreţinere, ţăranii muncitori au închiriat de la cooperativă numeroase prăşitori cu tracţiune animală care se folosesc pe ogoarele lor. PETRU PEPELEA corespondent Se întovărăşesc la prăşit Ţăranii muncitori şi în special tinerii din comuna Băiceni, raionul Tg. Frumos obişnuiesc ca la lucrările de întreţinere a culturilor să se întovărăşească mai mulţi ■ pentru a prăşi pe rînd porumbul, floarea-soarelui etc. Aşa au făcut tineri ca : Mihai P. Micu, Ion N. Coţac, Emilia Curcan, Genoveta Turturică, Ion Turturică şi alţii, care muncesc cu hărnicie pe ogoarele lor. Au terminat de asemenea prăşitul ţăranii muncitori Ion Rusu, Ion Munteanu, Vasile Iuga, Petru Beceru şi alţii. Aruncind după acest sistem majoritatea ţăranilor muncitori din comuna Băiceni au terminat praşila I-a și au început-o pe a doua. ALEX. BURLUI corespondent Intovărăşiţii din Rediu Tatar au terminat prima praşilă Pentru a-şi asigura un belşug de recoltă, membrii întovărăşirii agricole din comuna Rediu Tatar, ralanul Iaşi şi-au intensificat şi mai mult eforturile în vederea terminării la timp a praşilei întîia. Intovărăşiţii Năstase Prisăcaru, Dumitru Beraru, Vasile Tănase, Gheorghe Obadă, Grigore Cojocaru, Vasile Vizitiu au fost primii care au terminat prăşitul porumbului şi florii-soarelui de pe parcelele lor. Intovărăşiţii au terminat prăşitul pe suprafaţa de 25 ha. porumb şi 11 ha. floarea-soarelui și plivitul buruienilor pe 48 ha. griu. L. MIHAILOV corespondent Succesele f^ranilor munc tori din Lespezi La fel ca şi în alte comune ţăranii muncitori din Lespezi, raionul Paşcani grăbesc lucrările de întreţinere a culturilor, îndrumaţi de către tehnicianul Vasile Agănenei, ţăranii muncitori din Lespezi, printre care şi Constantin Bălăceanu, Vasile Filimon, Chiru Zigmani, Aurica Proca * Au terminat praşila la Muncind cu hărnicie colectiviştii din Vutcani, raionul Huşi au reuşit să termine complet prăşitul. Pe gospodărie a fostexecutat prăşitul pe 22 hectare floarea-soarelui, 45,50 ha. porumb, 6 ha. fasole, 4 ha. sfeclă de zahăr. In Întrecerea socialistă s-au evidenţiat în mod deosebit colectiviştii Dumitru Diaconu, Neculai Dănilă, Maria Gh. Neştianu, precum şi colectivistul Ştefan Tănase, şeful brigăzii de cîmp care a organizat bine munca la lucrările de întreţinere a culturilor. In momentul de faţă membrii acestei gospodării se pregătesc pentru începerea praşilei a II-a la floarea soarelui. C. CHIRIAC corespondent Aplică îngrăşăminte suplimentare îndrumaţi in permanenţă de către organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere, muncitorii şi tehnicienii gospodăriei agricole de stat Vaslui, desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă la lucrările de întreţinere a culturilor. Astfel, pînă în ziua de 3 iunie a fostexecutat prăşitul la 50 ha. porumb, 18 ha. floarea-soarelui, 12 ha. cartofi,10 ha. sfeclă de zahăr, 10 ha. sfeclă furajeră In prezent s-a început praşila II-a. Paralel cu aceste lucrări, muncitorii gospodăriei agricole de stat Vaslui au aplicat îngrăşăminte suplimentare la culturile de păioase pe suprafaţa de 205 ha. cu griu, secară şi orzoaică. S-au evidenţiat în executarea acestor lucrări Victor Ghinea şi Gh. Pruteanu, brigadieri de cîmp. 1. ION MELINTE IU ■■ corespondent S-au evidenţiat în muncă Organizîndu-şi temeinic munca şi desfăşurînd larg întrecerea socialistă intre brigăzi şi echipe, membrii gospodăriei agricole colective „Victoria“ din Muncelul de Sus, raionul Paşcani, au reuşit să plivească pînă în prezent suprafaţa de 65 ha. griu de toamnă, 34 ha. orz, 15 ha. ovăz, 4 ha. mazăre şi 22 ha borceag. De asemenea, colectiviştii au executat prima praşilă la 1.50 ha. sfeclă butaşi, 4 ha. sfeclă furaj, 10 ha. mac, 2.50 ha. cartofi, 5 ha. fenicol şi altele. Odată cu plivitul şi prăşitul ei au plantat în grădina de legume şi zarzavaturi: 2 ha. varză, 1 ha- ardei şi 2 ha. roşii. In această muncă s-au evidenţiat in mod deosebit brigada de cîmp condusă de tov. Constantin Toma, echipa condusă de tov. Ion Secară, precum şi colectiviştii Ion Zăpodeanu,Ion Rusu, Elena Toma, Constantin Mocanu şi alţii. " I * ION DOMINTE ""Ti. corespondent 1V. Echipe fruntaşe la lucrările de întreţinere a culturilor După ce au terminat întreţinerea culturilor de păioase, membrii gospodăriei agricole colective „Drum Nou“ din satul Cuza Vodă, comuna Ipatele, raionul Negreşti au început prima praşilă la celelalte culturi. Astfel, muncind bine organizaţi în echipe, colectiviştii au reuşit să termine pînă in prezent prăşitul pe suprafaţa de 10 ha. sfeclă de zahăr, 9 ha. floarea-soarelui, 26 ha porumb, 8,50 ha. cartofi, 1 ha. sfeclă furajeră şi altele. Echipele conduse de colectiviştii Dumitru Sevastru, Constantin Şt. Lipsa şi Gheorghe C. Agape s-au situat în fruntea lucrărilor de întreţinere. Colectiviştii au avut un sprijin preţios din partea tehnicianului Ştefan Moisă, de la punctul agricol din Ipatele, care le-a dat sfaturi necesare in vederea întreţinerii culturilor după agrotehnică. GHEORGHE FILON corespondent DIN TOATE COLŢURILE PATRIEI Partidul şi guvernul nostru acordă o deosebită grijă culturalizării maselor largi populare. In acest scop au fost create şi puse la îndemina oamenilor muncii, mijloacele materiale necesare dezvoltării culturii.. Printre acestea un rol de seamă îl au căminele culturale. Munca cu cartea "re o deosebită importanţă în ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii. Conştienţi de acest lucru, tot mai mulţi sunt cei ce frecventează cu regularitate bibliotecile ce le sunt puse la dispoziţie în cadrul întreprinderilor şi instituţiilor noastre. In felul acesta ei îşi îmbogăţesc neîncetat cunoştinţele din toate domeniile de activitate. IN CLIŞEU: La bibliotecă uzinei „Steagul Roşu“ Oraşul Stalin. IN CLIŞEU: Căminul cultural din comuna Cîineni, regiunea Piteşti — încă o mărturie a grijii partidului pentru răspîndirea culturii la sate. Muncitorii de la fabrica „Ţesatura“ lupta pentru îndeplinirea planului Exemplul unui maistru Printre secţiile fruntaşe ale fabricii „ţesătura" se numără şi secţia 12 din tura A. De pildă nu este lună în care ţesătuarea menu Mexaruh eseu, care deserveşte o războaie, să nu dea ore• 400 m. ţesături peste pian in uajoritate de cantureu la. iot La o războaie lucrează şi disaotta Budai au dină 200-300 metri ţesuturi peste sarcinile de plan ce-i revin. De asemenea, ţesătoarele Magdalena Ivurzac, Maria Chisaliţă au vevenit cunoscute pentru frumoasele lor realizări in producţie. O contribuţie deosebită pentru dobindirea acestor realizări a dat-o tinărul maistru Constantin Maznu. El a urmat la Bucureşti un curs de meşteri pe care i-a absolvit in anul 1003. Tov. Mazilu se străduieşte să aplice la locul de muncă cele învăţate. Conştient de sarcinile ce-i revin, el acordă o atenţie deosebită reparaţiilor preventive.In acelaşi timp iov, Mazilu nu neglijează nici reparaţiile accidentale ivite in urma defectării unor războaie in timpul producţiei. In felul acesta se creează muncitorilor din secţia XII condiţii de a-şi realiza normele la fiecare război in parte. O preocupare de seamă a maistrului Mazilu este aceea de a şablona urzelile după metoda inginerilor sovietici Ilicev-Vlasov. Tov. Constantin Mazilu a arătat schimbătorilor săi că aplicarea metodei de şctblonare a urzelilor, micşorează numărul ruperilor de fire, iar aceasta duce la mărirea producţiei şi la o îmbunătăţire simţitoare a calităţii. OSOC MOSCU corespondent Secţie rapidă de ţesut La propunerea inginerului Aurel Marchiş, absolvent al unui institut textil din Uniunea Sovietică, la fabrica „Ţesătura’’ a fost organizată o secţie rapidă de ţesut cu 48 de războaie. Intr-un timp scurt, colectivul secţiei şi-a însuşit mînuirea rapidă a maşinilor. Viteza de lucru a războaielor s-a mărit cu încă 25 de ture pe minut. Muncitoarele fruntaşe Maria Dumitrache, Ana Cabane şi maistrul Boim Sigel au sprijinit cu dragoste pe ceilalţi textilişti in însuşirea metodei de lucru la războaiele rapide. In luna mai, ■ colectivul secţiei rapide a dat cu 8250 m. mai multe ţesături decit in luna aprilie. Productivitatea muncii a crescut in comparaţie cu realizările din alte secţii cu 11,9 la sută la articolul zefir şi cu 13, 9 la sută la articolul „Horia” in carouri. Acum, la fabrica „Ţesătura’’ se fac pregătiri pentru organizarea unor noi secţii rapide de ţesut. Un nou procedeu de recondiţionare a pieselor uzate Tampoanele şi contratampoanele de la dispozitivul cu fdmele ale maşinilor de ţesut se uzeau des. Sudorul C.Arnăutu de la sectorul de ţesătorie al fabricii „Ţesătura“ şi-a propus să găsească o soluţie prin mijlocirea căreia să rezolve această deficienţă. Soluţia se arăta a fi cit se poate de simplă: părţile uzate ale piesei se puteau încărca cu sudură, apoi, se polizau. După efectuarea acestor două operaţii tampoanele şi contratampoanele puteau fi montate iarăşi la dispozitivul cu lamele■ Dar nici rezultatele acestui procedeu nu erau cele mai bune, durata de rezistenţă a pieselor supuse din nou fricţiunii fiind de numai 3-4 zile. De aceea, tov. Arnautu s-a gîndit să găsească un nou procedeu. El a executat nişte plăcuţe din oţel pe cre le-a unit prin sudură de corpul piesei. Ideea aceasta îi venise citind oarte sovietică in care se vorbeşte despre aplicarea plăcuţelor de metal, rezistent lă cuţitele pentru strunjirea rapide a metalelor. Prin aplicarea plăcuţelor de oţel la baza tampoanelor şi contratampoanelor, prin nolizarea şi călirea acestora, sudorul Arnăutul , mărit durata de rezistenţă a pieselor cu peste 60 la sută faţă de vechiul procedeu. Odată cu aceasta timpul de stagnare a maşinii a scăzut simţitor, iar sensibilitatea aparatului cu lamele s-a mărit cu mult, aceasta, oprind prompt mașina din funcțiune ori de cîte ori se rojă firele de urzeală.