Flacăra Iaşului, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2751-2777)

1955-07-01 / nr. 2751

Pag. 2-a FLACARA IAŞULUI «Brasss=JP»is Prin marea Chină libera de V. MIHEEV La 1 iulie 1921 a luat fii­nţă Partidul Comunist Chi­nez. Sub conducerea inţelea­ptă a Partidului, popoarele Chinei au dobîndit succese de seamă în lupta pentru făurirea unei vieţi libere şi fericite. In străvechea Chină au venit timpuri noi. Omul muncii chinez duce ofensiva împotriva secularei rămineri in ur­me a patriei sale, transform­ă radical economia ţării, nă­şeşte pe calea socialismului. Pretutindeni se înalţă clă­diri noi, se ridica diguri si baraje, se construiesc uzitne, mine, căi ferate. In China clocoteşte munca constructivă de zi cu zi. Ziarele sunt pline de ştiri în care se repetă nume cunos­cute încă­­ din comunicatele de război: Uhan, Tiantzin, Canion, Cuinţin, Cian Baotou, Tailuan. Acum, insă’, ele nu mai indică fronturile de luptă împotriva imperialişti­­­lor, ci principalele centre ale construcţiei industriale. Milioane de oameni s-au încadrat in întrecerea patri­otica. Ei au răspuns partidului comunist care a chemat la îndeplinirea cu succes a sarcinilor pe anul 1955 — anul hotărîtor al primului plan cincinal de construcţie economică. Entuziasmul în muncă a cuprins întreaga în luptă cu duşmanul de clasă Atit la oraşe, cit şi la sate, viaţa nouă se construieşte in condiţiile unei înverşunate lupte d­e clasă. Duşmanii in­terni,­agiţaţi de imperialiştii americani, spionii şi sabo­torii încearcă să pună pie­dici poporului în lupta lui pentru propria fericire. Infringînd împotrivirea mo­şierilor şi terminind in pri­măvara anului 1953 reforma agrară, ţărănimea, sub condu­cerea clasei muncitoare luptă împotriva chiaburimii. Chia­burii încearcă să-şi subordo­neze pe ţărani, să lărgească sfera exploatării şi să pă­trundă în tinerele gospodării colective pentru a le descom­pune dinlăuntru. La oraşe a trebuit să se dea o mare bătălie împotriva acelor pături ale burgheziei care au încercat să saboteze construcţia socialistă nein­­deplinind comenzile statului, încălcînd politica preţurilor, tăinuind ciştigurile lor, că­­utind să descompună prin mituire aparatul de stat. Campaniile de luptă ale în­tregului popor împotriva „celor trei rele“, iar apoi împotriva „celor cinci rele“, au dat o lovitură puternică acestor pături ale burgheziei. Dar lupta nu a încetat. In e,a s-a intăritot pe frontul * Pal­u'ClNI Opf-O ii!iter duce ofensiva impotriva duş­manilor care încearcă să strecoare vederi burgheze in literatură și artă, să slă­bească influenţa ideilor co­muniste. Pe drumul ofensivei continue Nimeni nu este în stare să intîrzie înaintarea rapidă a poporului chinez pe calea trasată. Poporul chinez a îndeplinit cu succes sarcinile perioadei de refacere încă din toamna anului 1952. In acea perioadă în majoritatea ramurilor industriale și în agricultură a fost depășit cel mai înalt nivel dinainte de război. Incepînd de la 1 ianuarie 1953, Republica Populară Chineză a pornit la înfăptu­irea primului ei plan cincinal. Primul plan cincinal reflectă linia generală a Partidului Comunist Chinez. Partidul comunist a pornit pe calea construirii socialismului, re­organizării radicale a eco­nomiei ţării, dezvoltării for­ţelor ei de producţie. Acest lucru trebuie să ducă la o îmbunătăţire considerabilă a vieţii poporului, la ridicarea nivelului lui cultural şi mate­rial. Linia generală de bază a Partidului Comunist Chinez este industrializarea socia­listă a ţării. Comuniştii chi­nezi înţeleg perfect că indus­trializarea este un proces în­delungat, dificil, cerind o ma­re încordare a forţelor. Ei su­bliniază că pentru transforma­rea Chinei într-o ţară indus­trială, în stare să asigure unei mase uriaşe de oameni tot ceea ce este necesar, in­tr-o ţară cu o economie dez­voltată şi o cultură înaltă, va fi necesar nu un cincinal, ci cel puţin trei cincinale. Sarcina­ primul vi­­cinei nal este crearea bazelor industriei grele ca principală temelie a industrializării. Linia gene­rală a fost elaborată de că­tre Comitetul Central sub conducerea tovarăşului Mao Tze-dun. Ea a trecut cu bine prin încercările primilor ani ai cincinalului, a rezistat în lupta împotriva oportuniş­tilor de dreapta şi de stingă, care au încercat să abată partidul de pe calea justă, să încetineze ritmul indus­trializării, să submineze dez­voltarea principalelor ramuri ale industriei. Industrializarea socialistă a tarii In vederea creării bazei iniţiale a industrializării so­cialiste, poporul chinez luptă in primul rînd pentru lărgi­rea rapidă a industriei elec­­troenergetice, carbonifere şi petrolifere. Se pune de ase­menea, accent pe­ crearea u­­nei metalurgii feroase şi ne- feroase moderne, a in­dustriei chimice,­ a con­strucţiei de maşini grele, a industriei de utilaje electrotehnice, a industriei de automobile şi tractoare, a construcţiei de avioane etc. In trecut majoritatea ramu­rilor industriei grele, nu e­­xistau în ţară. In vechea Chină, slab dezvoltată, pre­­cumpănea industria uşoară, mai ales industria textilă. Industrializarea se face cu mijloacele statului. Intr-o a­­numită măsură la industriali­zare participă şi capitalul privat. Principiul planifică­rii permite Chinei să repar­tizeze pentru prima oară industria sa în mod raţional, să creeze noi centre indus­triale in regiunile unde se găsesc materii prime şi de-a lungul principalelor artere de comunicaţie. Noi centre industriale După cum se ştie, în ve­chea Chină principalele re­giuni industriale gravitau spre litoralul oceanului şi depindeau în măsură con­siderabilă de materiile prime importate. Industria textilă, de pildă, era concen­trată la Sanhai şi Canton şi folosea bumbac importat. In prezent se creează noi centre ale construcţiei de maşini grele şi ale industriei uşoa­re. La Tailuan (capitala pro­vinciei Sansi), unde există bogate zăcăminte de cărbune şi minereu, se construiesc u­­zine constructoare de maşini grele şi o uzină de tractoare. In regiunea Uhan, în apro­pierea zăcămintelor de mine­reu de fier, se creează o uzi­nă metalurgică cu ciclu complet şi un şir de între­prinderi constructoare de ma­­-Iflft» -ba tiunţin d­­e la Sitz*­ad­juan se construiesc între­prinderi constructoare de ma­şini. la Baotou, unde s-au descoperit zăcăminte de mi­nereu, se construieşte un mare combinat metalurgic. In nord-estul Chinei — prin­cipala regiune industrială a ţării — se creează mai multe întreprinderi, printre, care u­­zine de automobile, de loco­motive, de construcţii navale şi altele. In total, in cursul cincinalului în China se pre­vede darea în exploatare a 694 de mari obiective indus­triale. Paralel cu aceasta se cre­ează întreprinderi mijlocii şi mici mai ales ale industriei uşoare. Potrivit planului cin­cinal, se prevede construirea a peste 2.000 de întreprinderi mijlocii şi mici. Nici un stat capitalist nu a cunoscut asemenea propor­ţii ale construcţiei industria­le. China înaintează pe calea industrializării incomparabil mai repede decît celelalte ţări ale Asiei care s-au eliberat de sub dominaţia imperialiş­tilor în acelaşi­­'"11' ", ea. In comparaţie cu alte mari ţări ale Asiei, Republica Populară Chineză are mari avantaje pentru o dezvoltare economică cu succes. In pri­mul rind, R. P. Chineză a terminat hotărit cu moşteni­rea trecutului şi este o ţară liberă din punct de vedere politic şi economic; în al doi­lea rînd, făcînd parte in la­gărul socialist, R. P.p­ineză înfăptuieşte industTM zarea nu in mod izolat, ci I x spri­jinul frăţescul tuturor state­­io» u'Tîi n*' -u t fogfoi­, v.\j grăbeşte dezvoltarea ei. Uniunea Sovietică are un rol uriaş în industrializarea Chinei. Ţara sovietelor parti­cipă la construirea şi reutila­­rea a 156 de uzine. Livrarea de utilaje pentru întreprin­deri şi consultaţia tehnică a­­jută poporul chinez să-şi în­suşească mai repede tehnica nouă şi să grăbească ritmul construcţiei industriale. Anul hotărîtor al primului cincinal Planurile primilor doi ani ai cincinalului au fost înde­plinite cu succes. Anul 1955 este anul hotă­rîtor al cincinalului deoarece pentru această perioadă este planificat cel mai mare nu­măr de întreprinderi care se construiesc, cel mai mare vo­lum de lucrări de construcţie. Peste 40 la sută din toate investiţiile capitale prevăzute în planul cincinal pentru con­strucţii trebuie să se reali­zeze in acest an. Clasa muncitoare a Chinei luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor pe anul 1955, pentru a asigura înfăp­tuirea înainte de termen a primului plan cincinal.­ ­ Agricultura în plină înflorire Mari transformări se pe­trec în anii cincinalului şi în satele chineze. Reforma agra­ră a descătuşat forţele de producţie ale satelor. In ulti­mii ani, producţia de alimen­te în China aproape că s-a dublat. Producţia anuală de culturi alimentare a sporit a­­proximativ la 170.000.000 de tone. Dar această cantitate în­că nu este pe deplin suficien­tă pentru a aproviziona ora­şele şi industria cu alimente şi materii prime, pentru a îmbunătăţi în mod radical viaţa populaţiei. Ţăranii, care muncesc pe parcele mici şi lucrează pămîntul cu unelte primitive, mai obţin încă re­colte scăzute. Partidul comu­nist şi guvernul chinez chea­mă ţărănimea ca în scurt timp să sporească producţia de culturi alimentare la 250- 260 de milioane de tone pe an, să sporească şi mai mult producţia de bumbac, in, cînepă, ceai, iută, mătase şi altele. Experienţa Uniunii Sovieti­ce arată că numai pe calea cooperaţiei agricultura poate fi transformată şi ridicată pînă la nivelul cerinţelor so­cialiste. Această sarcină a început să fie înfăptuită chiar din primii ani ai cincinalu­lui. In preajma lunii mai 1955, din cooperativele agri­cole de producţie făceau deja şapte aproximativ, 15.000.000 de gospodării. (13* la sută din totalul gospodăriilor). Un număr şi mai mare de ţărani au intrat în grupe de ajutor reciproc în muncă, în care se depune în comun numai mun­ca, fără a socializa pămîntul şi inventarul. Aceste grupe cuprind în prezent mai mult de jumătate din gospodăriile ţărăneşti. Spre noi succese Anul 1955 va aduce fără îndoială Republicii Popu­lare Chineze noi succese im­portante. Începutul anului a fost marcat prin numeroase realizări, prin punerea în funcţiune a noi întreprinderi, printr-o bună recoltă de pri­măvară în provinciile de sud. Anul acesta — anul hotărîtor al cincinalului — valoarea producţiei globale a indus­triei şi agriculturii trebuie să crească cu 7 la sută faţă de 1954. îndeplinirea sarcinilor pe anul 1955 va constrm o che­zăşie pentru înfăptuirea cu succes a primului plan cinci­nal. Indu­stria grea creată în aceşti ani va permite Chinei populare să desfăşoare şi mai larg industrializarea socialis­tă în cincinalele următoare, să-şi întărească puterea eco­nomică şi de apărare, să se transforme în cel mai mare stat socialist industrial din Asia. Succesele economice ale R.P. Chineze întăresc pozi­ţiile ei internaţionale şi spo­resc forţa marelui lagăr al socialismului. _ („Trud“) IN CLIŞEU: Lucrări de construcţi­e la combinatul metalurgic Anşan. IN CLIŞEU: Marele baraj construit pe flu­viul ulnal, cu ajutorul constructorilor sovietici, baraj care are o înălți­me de peste 90 m. și o lungime de circa o ju­mătate kilometru. Realizările unei întreprinderi fruntaşe Una din întreprinderile fruntaşe în realizarea planului cincinal este şi întreprinderea „Poetul Theodor Neculuţă". Colectivul acestei unităţi a dovedit printre altele, că printr-o susţinută muncă tehnico-organiza­­torică, procesul de fabricaţie a pro­duselor poate fi îmbunătăţit conti­nuu, asigurîndu-se astfel creşterea permanentă a producţiei şi produc­tivităţii muncii. Exemple in această direcţie sunt suficiente, ele ilustrind in chip viu preocuparea muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor în­treprinderii, faţă de realizarea şi de­păşirea d­i, regularitate a tuturor -au revenii­ prin Apla-Nume ca ale muncitorilor loan Dascălu, brigadier, coordonator al muncii în tura pe care o conduce, Anata Nistor din secţia de preparare a drojdiei de spirt, Tudose Bălţatu din secţia de înmuiere a orzului, Ala­­ria Păduraru şi­­Iosile lonescu din secţiile linuri şi fierbere, sunt cunos­cute şi apreciate. Deosebit de semnificative s-au do­vedit a fi preocupările muncitorilor faţă de asigurarea unei nit mai bune desfăşurări a procesului de fabrica­ţie a spirtului. In acest sens, meri­tă a fi subliniată străduinţa colecti­vului de muncitori compus din to­varăşii Lazăr Lubo­vici — maistru, mecanicul Gh. Paliciuc şi fochistul Dumitru Bucă, care au realizat un sistem de recirculare a apei din bazinul colector, contribuind la re­ducere cu peste 35 la sută a consu­mului de apă. Remarcabil este, printre altele, şi noul procedeu de rafinare a spirtu­lui, aplicat de către tov. ing. şef Gh. Antonescu. Acest procedeu constă în eliminarea diluării spirtu­lui în procesul de rafinare, ducînd la o serioasă îmbunătăţire a cali­tăţii acestuia. In acelaşi timp, noul procedeu aplicat în practică a făcut ca productivitatea aparatului de ra­finare să crească cu aproximativ 12 la sută, obţinindu-se, în 48 de ore cu 1.000 litri mai mult. Actualmente, harnicul colectiv al acestei fabrici se mîndreşte cu un nou succes în muncă. Pînă în ziua de 20 iunie au fost date peste prevederile planului cin­cinal mai mult de 350 tone spirt. Colectivul de muncitori al fabricii de bere din cadrul aceleași întreprin­deri, a dat peste prevederile cincina­lului 324 hl. de bere. Odată cu în­deplinirea planului şi de către fa­brica de bere, întreprinderea „Poetul Theodor Neculuţă“ a păşit cu suc­ces să producă în contul primului an al celui de al II-lea cincinal. I Nr. 27. b­ogata activitate a pictorilor şi sculptorilor ieşeni Anul acesta este anul unei însufle­­­ţite activităţi pe tărâmul creaţiei plastice. !O serie de acţiuni între­prinse de corurile centrale şi de Filia­la Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici sunt meniţi a orienta activitatea crea­toare a priorilor şi sculptorilor ieşe­ni către­­o curajoasă abordare a unor teme strâns legate de viaţa şi năzu­inţele poporului muncitor. Totodată au fost mul­te măsuri pentru a asigura condiţii optime de desfăşurare a muncii atiştilor plastici şi pentru a crea posi­­lităţi în vederea valorifi­cării pe țară largă a acestei munci. Pe această linie o realizare in­­semfiatăift constituie amenajarea a patru Teliere de creaţie — două pentru c­ulptură şi două pen­tru pictur şi a unui atelier — şcoa­lă. Se va, mai amenaja o galerie de creaţie arid,drept scop populariza­rea lucrăilor membrilor Filialei Iaşi a Uniuni Artiştilor Plastici. In ceriveşte activitatea propriu zisă a pi­onilor şi sculptorilor ieşeni, trebuie­­ levată iniţiativa acestora de a se deplasa cu regularitate în întreprinderi, în gospodării colective, în gospodării de stat etc. urmînd a folosi acest prilej pentru o cunoaştere mai profundă a vieţii, pentru sez­isa­­rea şi consemnarea prin lucrări plas­tice a aspectelor noi, semnificative din realitatea zilelor noastre. Astfel, mare parte din membrii Filialei Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici au sta­bilit o legătură strînsă cu întreprinde­rile industriale din Iaşi, Atelierele CFR „Ilie Pintlie“, Ţesătura etc. — stră­­duindu-se să cunoască mai îndea­proape f’vţa şi munca fruntaşilor în­pic­torii Dan Hatmanu şi M. Dăscăles­­cu au fost în documentare la gospo-Aăcîa­ din*­HA dir. Sapatea T-rajpan urmînd c in curînd să se deplaseze in acela,*­ loc pentru un timp mai îndelungi Pictorul Mihai Cămăruţ va pleca la gospodăria colectivă Ti­beeni din regiunea Suceava, după cum şi ceilalţi pictori şi sculptori vor efectua in această vară deplasări în diferite regiuni ale Moldovei. Această legătură tot mai strînsă cu viaţa va înlesni membrilor Filialei Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici să realizeze cu succes bogatul plan de creaţie al Filialei. Trebuie remarcată cu interes evidenta orientare temati­că a acestui plan spre aspectele noi ale vieţii noastre precum şi varieta­tea acestor aspecte. Vorbind despre lucrările aflate pe şantier, putem pomeni printre al­tele­­compoziţia „Dimineaţa pionie­rilor“ a Niculinei Bozga. Pictorul Mihai Cămăruţ are în lucru două compoziţii cuprinzînd aspecte dintr-o gospodărie colectivă, Dan Hatmanu va termina in curînd, printre altele, o lucrare intitulată „Echipa artistică la sate“ şi o alta — „Maria Busu­ioc evidenţiată“, Petru Hîrtopeanu va prezenta compoziţiile „Pescari în deltă“ şi „Elevii la practică de va­ră“, iar Vasile Dobrian va alcătui un ciclu de şase ..Gravuri din Iaşi“. Pictorul Vedenivschi Pantelimon are în lucru portretul ..Studenta coreea­nă Pen Han Ju“. Mihail Dăscălescu­ va prezenta trei portrete de fruntaşi în producţie iar Mihailescu Craiu Victor — două compoziţii din ciclul „Schimb între oraş şi sat“. In sfîrşit printre lucrările pe care le vă realiza anul acesta pictorul Ni­­cola­e Popa, se află si una intitulata Ana Braeschi în rolul Doamnei Clara“. Sculptorul Vasile Condurache are în lucru, compoziţiile ,,Tinerele mun­citoare la odihnă“, şi Barbu Lăutaru, iar Vladimir Florea va prezenta lucrarea „Femeia sudor“. Trebuie menţionat faptul că anul acesta se va organiza la Bucureşti o expoziţie a pictorilor scenografi la care, din Iaşi, va participa pic­torul Mihai Cherciu cu „Schiţă“ şi macheta pentru spectacolul „Romeo şi Julieta“ iar pictorul Mihai Star mate cu machetele spectacolelor „Chi­riţa în provincie“ şi „Oraşul în flă-* cări“. In afară de această expoziţie a pictorilor scenografi, se vor mai or­ganiza la Bucureşti o expoziţie de grafică şi o expoziţie a portretelor Pe plan local se va organiza o ex­poziţie a portretelor fruntaşilor în producţie precum şi obişnu­­ita expoziţie regională. In cadrul acestor­­manifestări, artistice pictorii ,îSTI-ul se vor strădui să fie prezenţi prin lucruri ori un bogat conţinut de idei, realizate la un nivel artistic cit mai ridicat. OCTAV BANCILA sculpturi de EFTIMIE BIRLEANU ! Campionatul regional de fotbal In ultima şedinţă de lucru a co- omologate următoarele rezultate în e­misiei regionale de fotbal au fost registrate în jocurile ultimelor etape: Progresul T.R.C.L. Progreul T.R.C.L. Voinţa Roman Voinţa Vaslui Dinamo Iaşi In ultimele etape din turul cam­pionatului regional de fotbal, echi­pele clasice pe primele locuri în clasam­ent au jucat „în forţă“ reuşind soruri concludente. Jocurile restante ce se vor desfăşura dumi­nică nu vor putea modifica decît în mică măriră configuraţia clasamen­tului. In prima parte a campiona­tului regional de fotbal echipele au fost impăţite în două grupe distinc­te : grupa, primei jumătăţi a clasa­mentului 1­ care a dovedit o pregă­tire corespunzătoare, şi echipele clasate şi ultimele locuri care, a­­vînd o pregătire insuficientă nu au putut face faţă noului ritm de joc. S-a constatat că multe echipe or­ganizatoare nu au luat măsurile necesare pentru a asigura desfăşura­rea jocurilor in bune condiţiuni. Concurs­ere In cinstea celui de al V-lea Fes­tival al Tineretului şi Studenţilor pentru Tace şi Prietenie de la Var­şovia, colectivul sportiv „Locomo­tiva“ Atelierele C.F.R. „Ilie Pinti­­lie“ Iași, organizează în ziua de 3 iulie a.c. un concurs de viteză în circuit închis. Concursul este rezervat motocicletelor de 150 cm. Astfel, la Vaslui, Huşi, Hîrlău etc. s-au desfășurat jocuri care n-au corespuns regulilor sportive. Ca pri­mă măsură împotriva organizări­lor necorespunzătoare, comisia re­gională de fotbal a hotărit ridicarea dreptului de organizare a jocurilor colectivului Voința Vaslui pe anul 1955. Această măsură va contribui la imprimarea unei discipline spor­tive în rîndul colectivelor organi­zatoare. In ziua de 3 iulie a.c. se vor des­făşura următoarele jocuri restante: Roman: Metalul — Progresul T.R.C.L. Iaşi Iaşi: Locomotiva II — Recolta Hîrlău. înaintea acestor jocuri clas­a­men­­tul campionatului regional de fot­­bal se prezintă astfel: din formaţia divizionară. Returul campionatului regional de fotbal va începe la 7 august 1955, viteză mot­o c„ 250 cm c„ 350 cm c. şi 500 cm c. Concursul de viteză moto se va desfăşura pe circuitul Ştefan c­el Mare, Cloşca, Mitropolie, Max Wexler. Startul pentru­­prima probă se va da la ora 9 dimineaţa în faţa sediu­lui comitetului regional P.M.R. La concursul pronosport nr. 25, etapa din 26 iunie a.c., au fost de­puse 572.392 buletine. Premiul I a 6179 lei a revem­it la 22 buletine cu 11 rezultate, exacte. Premiul II a . 433 lei a revenit L 376 buletine cu 10 rezultate exacte Premiul III a lei 75 a revenit 1, 3254 buletine cu 9 rezultate exacte Informal? Pronosport — Locomotiva Paşcani - 2—3 — Voinţa Roman = 4—0 — Recolta Hîrlău = 3—3 - Progresul T.R.C.L. = 1—6 - Progresul Paşcani = 1—2

Next