Flacăra Iaşului, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2751-2777)

1955-07-22 / nr. 2769

PROLETARI DE TOATE J­ARI­LE, ONIŢI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, NR. 2769 VINERI 22 IULIE 1955 ! 4 PAGINI 20 BANI Marea sărbătoare a Cu 11 ani în urmă, la 22 iulie 1944, pe primul petec de pămint po­lonez eliberat de către eroica Arma­tă Sovietică, alături de care lupta armata poloneză renăscută, în ora­şul Helm a fost publicat Manifestul Comitetului Polonez de Eliberare Naţională. Acest manifest a deschis o eră nouă în viaţa ţării. Ziua de 22 iulie 1944 a devenit ziua de naş­tere a Poloniei noi. Pentru istorie, 11 ani reprezintă un interval de timp extrem de scurt. Dar aceşti ani au fost plini de eve­nimente atit de importante, de rea­lizări atît de minunate încît ei con­stituie o întreagă epocă în viaţa po­porului polonez. Vechea Polonie a panilor, ţară înapoiată, agrară, era de fapt o a­­nexă de materii prime a statelor imperialiste, obiect de exploatare pentru capitalul străin. Astăzi, Po­lonia nouă, populară —­ stat inde­pendent şi suveran al oamenilor muncii — a devenit o putere indus­trială dezvoltată, cu o agricultură în plină ascensiune, cu o cultură în­floritoare. Îndeplinind cu succes planul trie­nal de refacere a economiei, po­porul polonez a trecut la înfăptui­rea planului de şase ani de dezvol­tare a economiei naţionale — plan de industrializare a ţării şi de con­struire a bazelor socialismului. As­tăzi, Polonia democrat-populară o­­cupă in Europa locul al cincilea in ce priveşte producţia globală indus­trială. In prezent, producţia indus­triei poloneze este de patru ori mai mare decît in 1938, pivotul ei fiind industria grea. In anii de după război, au apă­rut noi ramuri ale industriei. Cu a­­jutorul frăţesc al Uniunii Sovietice se dezvoltă cu succes industria de tractoare şi automobile, de maşini a­­gricole moderne, de construcţii na­vale. Potrivit planului, de şase ani s-au construit noi întreprinderi me­talurgice, printre care combinatul „V. I. Lenin“ de la Nowa-Huta, pe care oamenii muncii îl numesc cu mîndrie „Magnitogorsk-ul Poloniei“, uzina „Boleslaw Bierut“ de la Czestochowa, uzina de oţel de cali­tate „Warszawa“ şi altele. Din momentul cînd masele mun­citoare au cucerit puterea, în sa­tele poloneze au loc necontenite schi­m­bări. La sate nu mai există ca in trecut milioane de „oameni de prisos“ pentru care acasă la ei, sub cerul patriei lor, nu era destul pă­mint, nu se găsea de lucru pentru miinile lor iscusite. S-a terminat pentru totdeauna cu peregrinările ţăranilor prin ţări străine in cău­tare de lucru. Una din cele mai mari posibilităţi deschise ţărănimii de industrializarea ţării şi de clasa muncitoare este aceea de a păşi pe calea agriculturii mecanizate, prin cooperaţia de producţie. In R. P. Polonă există în prezent 9.900 de cooperative agricole de producţie. Acum 11 ani, cînd locuitorii Var­şoviei s-au întors in oraşul lor drag, în oraşul slăvit în versurile poeţi­lor, ei n-au găsit decît cîteva sute de case întregi. Bătrînele turnuri gotice ale catedralelor, muzeele — păstrătoare ale vechilor mărturii ale culturii poloneze — statuile din fru­moasele parcuri ale oraşului, cămi­nele lor primitoare — totul fusese transformat în ruine de cei ce voi­seră să şteargă de pe faţa pămîntu­­lui mîndra capitală a Poloniei. Mai fumegau cartiere întregi, se mai năruiau încă ziduri cînd vitejii varşovieni au început reconstrucţia străvechiului lor oraş de pe Vistula. Varşovia din zilele noastre este mărturia puterii omeneşti nesecate, întreaga Polonie şi-a unit eforturile pentru a o readuce la viaţă, pentru a-i vindeca rănile. Ingineri, istorici, pictori, sculptori au îndeplinit un lucru fără seamăn. Ei au recon­struit o parte a oraşului exact în forma lui veche, aşa cum era îna­inte de trecerea hoardelor fasciste. împreună cu vechiul oraş se înal­ţă noul oraş cu străzi şi bulevarde poporului frate polon moderne, cu frumoasa Piaţă a Con­stituţiei, cu măreţul palat al cul­turii şi ştiinţei — preţiosul dar al poporului sovietic. In Varşovia, care aidoma pasărei Phoenix din legendă a reînviat din propria ei cenuşe, lucrările de re­construcţie continuă. Omul Poloniei libere este înfăp­tuitorul şi celorlalte­­minunate con­strucţii cu care este împinzită în­treaga ţară. „La fiecare cinci mi­nute în Polonia se dă în folosinţă o nouă încăpere“. Această frază simplă şi lapidară redă expresiv am­ploarea extraordinară a lucrărilor de construcţie din Polonia. Schimbările produse în viaţa so­­cial-politică şi economică a Poloniei au dat naştere la rezerve necesare de forţă creatoare în rîndurile ma­selor populare, ale milioanelor de muncitori, ţărani, precum şi în rîn­­durile intelectualităţii care creşte ra­pid din punct de vedere numeric. Nicicînd în Polonia nu a existat un ritm de muncă atit de puternic, de clocotitor. Nicicînd clasa muncitoa­re și împreună cu ea întregul popor muncitor nu au fost animate de a­­tîta spirit creator in muncă, cum este astăzi, nicicînd ca astăzi nu au fost atit de unite din punct de ve­dere ideologic şi organizatoric fă­­cind cu încredere zid­in jurul puterii lor populare şi conducătorului lor ideologic — Partidul Muncitoresc Unit Polonez. Au fost împodobite cu flori mor­mintele partizanilor polonezi şi ruşi care au luptat împotriva fas­ciştilor în pădurile de lingă Janow Lubelski, flori proaspete acoperă zil­nic uriaşa movilă funerară din Majdanek, o suburbie a Lublinului, care şi-a cîştigat o tristă celebritate în lumea întreagă. Pe pămintul stro­pit de singe şi lacrimi înverzesc as­­­tăzi copaci, dar în mintea popor­­­lui sunt încă vii zilele negre ale o­­cupaţiei şi ale războiului. In inima poporului nu trăieşte numai dragos­tea pentru eroii care au eliberat ţara de sub jugul fascist, nu numai recunoştinţă faţă de­ ei. Pentru ca să nu se mai repete nici­odată anii sumbri ai ocupaţiei, pen­tru ca niciodată să nu mai existe Oswiecim, Majdanek şi celelalte la­găre ale morţii, pentru ca realiză­rile sale, munca sa paşnică să fie asigurate, poporul polonez a salutat cu bucurie semnarea Tratatului de la V­arşovia, încheiat între ţările eu­ropene ale lagărului socialismului şi sprijinit de puternica Chină popu­lară. El vede în acest tratat o con­tribuţie importantă la cauza apără­rii şi întăririi păcii, o garanţie a securităţii, o pavăză în calea agre­siunii, în calea acelora care uneltesc reînvierea militarismului german. Stabilirea frontierei germano-polo­­ne pe Oder-Neisse, pe care oamenii muncii polonezi şi germani au nu­mit-o frontiera păcii, contribuie nu numai la întărirea relaţiilor paşnice prieteneşti dintre Republica Popu­lară Polonă şi Republica Democrată Germană, ci întăreşte totodată cau­za păcii şi securităţii în Europa, întărirea prieteniei dintre cele două popoare, manifestată cu o nouă vigoare cu prilejul festivităţi­lor celei de a 5-a aniversări a a­­cordului pentru stabilirea liniei de frontieră pe Oder şi Neisse a fost salutată de popoarele celor două ţări cu aceiaşi bucurie, pe care au resimţit-o cu prilejul recentei sem­nări a Tratatului de la Varşovia. A­­ceastă prietenie este cea mai bună chezăşie care asigură continuarea operei de construire a socialismului, precum şi obţinerea victoriei finale a cauzei păcii, democraţiei şi so­cialismului. La cea de a 11-a aniversare a e­­­­liberării Poloniei, poporul muncitor din ţara noastră trimite un căldu­ros salut poporului polonez-frate şi îi urează din inimă noi succese in lupta sa pentru socialism şi pace. Orchestra de muzică populară a oraşului Budapesta la Iaşi Răspunzînd invitaţiei Institutului Român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, orchestra de muzică populară a oraşului Budapesta între­prinde un turneu prin ţara noastră prezentând concerte în diferite oraşe. Cu acest prilej, orchestra de muzică populară a oraşului Buda­pesta va da şi in oraşul Iaşi un con­cert la Grădina „Pomul Verde“. Concertul va fi prezentat azi, vi­neri 22 iulie a. c. şi va fi dirijat de Kozak Gabor József. Solistă de Kürthy Eva. Conducătorul artistic al ansamblului este Faludi Reszö. Vizita şi concertul, oaspeţilor ma­ghiari constituie un eveniment pe care iubitorii de muzică şi, în gene­ral toţi oamenii muncii din oraşul Iaşi, îl întâmpină cu o deosebită căl­dură şi bucurie. Muncitor­ şi funcţionari din întreprinderi şi instituti. Să ajutăm gospodăriile de stat să stringă la timp şi fără pierderi recolta de cereale, recoltă care contribuie la asigurarea aprovizionării cu pîine a poporului nostru muncitor ! Spre noi Succesele turnătorilor de la I. M. S. Roman La I.M.S. Roman, planul producţi­ei globale pe întreaga întreprindere s-a realizat pe luna iunie în propor­ţie de 114,2 la sută, productivitatea muncii crescînd cu 3,5%. De altfel, in primul semestru al anului acesta, planul producţiei globale a fost de asemenea depăşit cu 7,8%. La realizarea acestui însemnat succes au contribuit întro mare mă­sură turnătorii întreprinderii. In luna iunie, turnătorii au realizat cea mai mare cantitate de fontă lichidă, de­păşind cu 33 de tone realizările obţi­nute în luna precedentă. Succesele acestea se datoresc şi măsurilor luate de către conducerea întreprinderii, printre care trebuie menţionată be­­tonarea spaţiului de formare şi tur­nare in cadrul sectorului. Organiza­rea muncii, în această perioadă a fost mult îmbunătăţită. Conducerea sectorului de turnătorie a organizat printre altele o echipă formată din trei muncitori, care se ocupă acum în mod special de prepararea şi trans­portarea pămîntului pe locurile de producţie, punîndu-î astfel la mde­­mîna modelatorilor. De asemenea s-a reuşit perfecţionarea revizuirii maşinilor de format, simplificînd mult sistemul de lucru. Acum de pil­dă cu o singură mişcare a manetei de aer comprimat operaţiile de ba­tere, vibrare şi de ridicare a formei se execută succesiv. Aceasta a dus la deducerea timpului de muncă, la o creştere simţitoare a productivităţii muncii. Importante îmbunătăţiri au fost aduse şi cuptoarelor rotative, datora­te în special eforturilor depuse de echipa de şamoteuri condusă de ,Con­stantin Scutaru. Cele mai mari reali­zări obţinute in sectorul de turnăto­rie le-a dobindit echipa condusă de Constantin Ranca. In afară de faptul că şi-a depăşit cu regularitate sarci­nile de plan, această echipă a dat în acelaşi timp lucru de cea mai bună calitate Se ştie că în acest an I.M.S. Ro­man a început să producă o serie de sortimente noi, necesare unităţilor socialiste din agricultură. Printre a­­cestea se numără şi cilindrii de mo­toraş pentru pornirea tractorului KD. Acest sortiment se execută in bune condiţii, de calitate mai ales, datorită faptului că turnătorii între­prinderii se străduiesc să reducă la minimum procentul de rebuturi. IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST succese în industrie agricultură Pentru cît mai multe acumulări socialiste peste plan Prin creşterea volumului producţiei La început, alăturin­­du-se iniţiativei unor în­treprinderi din regiu­nea Stalin, colectivul de muncă al fabricii de tricotaje „Moldova“ s-a angajat să dea peste plan, pînă la sfârşitul acestui an acumulări socialiste în valoare de 267.000 lei. Peste nu­mai cîteva zile, anali­­zînd mai bine posibi­lităţile pe deplin exis­tente în întreprinderea lor, muncitorii şi teh­nicienii au anunţat cu mîndrie că ei pot­­ să dea acumulări socialiste peste plan în valoare de 880.000 de lei, din­tre care 500.000 pînă la 23 August. Pentru a traduce in fapt acest măreţ anga­jament, textiliştii de la „Moldova“ au început o luptă plină de însu­fleţire. In 15 zile din luna aceasta ei au produs o importantă cantitate de tricotaje peste plan. După ce serviciul de planifica­re a făcut calculele res­pective, ei şi-au dat seama că sporirea vo­lumului producţiei con­stituie o importantă cale de creştere a acumulă­rilor socialiste. Aşa se face că în peri­oada amintită volumul acumulărilor socialiste a crescut cu 34.000 lei. De altfel, în primul se­mestru al acestui an, fabrica de tricotaje „Moldova“ a realizat a­­cumulări peste plan în valoare de 346.000 lei. In lupta pentru creș­terea continuă a acu­mulărilor, întregul co­lectiv al întreprinderii se mîndrește, pe bună dreptate cu fruntaşi în producţie ca Zina Gol­­dur, Aurelia Caraiman, R. Grimberg şi altele din secţia confecţii, E­­lena Bîsu, E. Filip şi multe altele din secţia maşini-bază. Activitatea s-a lărgit — acumulările sporesc Pe lingă producţia de bază, trasată ca plan conducerea cooperativei meşteşugăreşti „îmbră­cămintea“ a dispus şi primirea de comenzi privitoare la executarea de reparaţii. Acest lu­cru va permite intr-o bună măsură mărirea fondului de acumulări socialiste a cooperativei Zilele acestea, ana­­lizînd posibilităţile exis­tente, colectivul secţiei a IX-a a constatat că sarcinile planificate pot fi realizate la termene­le fixate prin planul de producţie şi ea poate contribui la executarea de diverse reparaţii. Actualmente, mun­citoarele secţiei a IX-a printre care se situiază la loc de frunte Maria Tătaru, Ioana Albiştea­­nu şi altele, au lucrat la recondiţionarea de pufoaice halate etc. Ele au realizat deja o mare parte din lucră­rile de recondiţionare pentru TRCL şi gospo­dăria de stat de la Bu­cium. Astfel, au fost refăcute în bune con­diţii toate costumele­­salopete primite din par­tea gospodăriei de la Bucium, precum şi un număr de 36 pufoaice pentru Trustul regio­nal de construcţii locale. La executarea acestor lucrări colectivul sec­ţiei a IX-a a obţinut acumulări în valoare de peste 1600 lei_____ Colectiviştii din Cîrpaţif au început dezmiriştitul Membrii gospodăriei agricole co­lective din Cîrpiţi, raionul Iaşi, gră­besc recoltatul cerealelor. Deşi cultu­rile de grîu şi orz s­au copt mai tir­­ziu, totuşi ei îşi înzecesc eforturile pentru a cîştiga timpul pierdut. Ast­fel, cu ajutorul mecanizatorilor de la S.A­.T. Holboca, colectiviştii au reuşit să recolteze pînă la această dată 7 ha. de grîu şi 5 ha. cu orz de toamnă, obţinînd în medie 2200 kg. la hectar. Odată cu secerişul, colectiviştii au început să execute şi dezmiriştitul. Pînă în prezent, ei au dezmiriştit su­prafaţa de 5 ha., lucrare ce continuă. In aceste munci s-au evidenţiat me­canizatorii Ion Gavril şi Emil Cio­­banu, de la S.M.T. Holboca, precum şi colectiviştii Ilie Cimpoieşu, Gheor­­ghe Apostol, Dumitru Dărăbană şi Sanda Cimpoieşu. NECULAI BIVOLARU corespondent Noi sortimente de ţesături Preocupaţi să realizeze sortimente de ţesături tot mai frumoase şi mai trainice, care să constituie o mîndrie pentru întreaga întreprindere şi să satisfacă tot mai mult cerinţele me­reu crescînde ale oamenilor muncii, colectivul fabricii „Ţesătura“ a înce­put să producă în ultimul timp 6 noi sortimente. Din sortimentele noi în sectorul de ţesătorie se produc : feţe de masă, olandină, ,,inlet“ (un material foarte rezistent pentru uzul casnic), batiste fine, în desene şi culori atrăgătoare. De asemenea, s-a mai realizat artico­lul „Prahova“, o ţesătură fină şi trai­nică, destinată pentru confecţionarea lenjeriei. La o serie de articole, cum ar fi zefir în dungi, zefir carou, „Ho­­ria“ în dungi, „Horia“ carou, batiste şi finet, s-au conceput şi pus in prac­tică 30 de desene noi. Un ajutor preţios în crearea aces­tor noi sortimente şi desene a fost dat de cercul AS­IT şi cabinetul teh­nic din întreprindere, care au studiat şi pus la punct compoziţiile şi contex­turile respective. O atenţie deosebită o acordă mun­citorii fabricii şi calităţii altor arti­cole, cum sunt: pînză pentru cear­ceafuri, sifoane, gradel, pînză albită și altele. NECULAI TOPOR corespondent In raionul Paşcani -p­­ ahraerii sprijină strîngerea la timp a recoltei Peste 32.000 ore muncă voluntară Pe ogoarele gos­­podăriilor de stat Moara Grecilor şi Bîrzeştii, raionul Vaslui, au sosit zilele trecute 250 tineri care au efectuat peste 20.000 ore muncă voluntară la strîngerea mazărei de pe 60 ha. La această ac­ţiune au luat parte şi peste 1000 de pionieri, prestind peste 12.000 ore muncă voluntară. Duminica trecută 235 tineri de la De­poul C.F.R. şcoala profesională şi A­­telierele C. F. R. Paşcani au spriji­nit muncitorii de la gospodăriile de stat Paşcani şi Hălăuceşti la strînsul recoltei. La gospodăria de stat Paş­cani ei au recoltat griul de pe supra­faţa de 10 hectare, iar la Hălăuceşti 15 hectare de grîu şi 9 ha. orz. La aceste realizări şi-au adus con­tribuţia pionierii şi şcolarii din Boldeşti, Todireşti şi Stolniceni Pră­­jescu. încet, încet, răcoarea dimineţii dispare şi soarele începe să do­gorească. Zăpuşeala cuprinde o­­goarele, văile şi dealurile. Sătenii din Todireştii Negreşti­­lor îşi mină boulenii spre arie, căruţele scorţite sub povara snopi­lor grei. Pe arie un tractor stă in faţa batozei, cu cureaua în­tinsă, aşteptind oaspeţii. Constantin Gh. Gherasim, dele­gatul de batoză, aranjează anta­­rul, îşi aşează apoi pe m­asă vu­ietele şi­ bonierele pe care va scrie rezultatul­ treierişului. Motorul tractorului începe să duduie, cu­reaua se învirte tot m­ai repede şi valul batozei începe a treiera. Constantin Antochi se­­ suflecă pînă la coate şi-i spune lui Mir­­cea Gherasim: — Măi, tu ai grijă La saci, iar eu cu ceilalţi am­ să trec la spatele batozei. Vreau să fiu pri­mul şi la treiefiş, că nu degeaba sînt în întrecere cu cum­ătrul Ma­nolache şi cu Gheorghe Ghera­sim. Valarul aruncă cu indemînare snopii răsfiraţi în val. Dar cu toate acestea Grumăzescu, meca­nizatorul de la S.M.T. Negreşti e nemulţumit. — Mai repede, mai repede — zoreşte el treaba la batoză. In scurt timp, stogul lui Con­stantin Antochi a fost înghiţit de lacoma batoză. Munca zăboveşte o clipită şi după aceea treierul începu din nou. Ştergîndu-şi năduşeala, Con­stantin Antochi, stă lingă cintar şi din cînd in cînd îşi tot ridică pălăria pe vîrful capului: e ne­răbdător să vadă rezultatul. — Hai spune odată cit mi-a ieşit — se interesează Antochi la delegatul de batoză. — Măi Costache, ţi-a ieşit 3000 de kg. orz la hectar. Ai scos de trei ori mai mult decit acum un an. Vezi ce înseamnă să foloseşti agrotehnica ? La treier, i-a venit b­aciul lui Vasile Manolache. Mereu alte că­ruţe încărcate se opresc în drep­tul batozei. Vreo citiva tineri și virstnici aruncă snopii sus pe ba­toză, iar fetele după ce le taie grăbite le gât­urile, împing snopii desfăcuţi spre valuri, care îndoa­pă mereu batoza. Dar iată că batoza s-a oprit. Ţăranii muncitori se string bu­luc în jurul batozarului Gherasim. — Ce s-a întimplat ? — Mai nimic! S-a desfăcut o curea, care-i gata acuşi. Aveţi oleacă de răbdare. Şi după spusele mecanizatoru­lui, peste puţin timp, batoza şi-a reluat cîntecul, inginîndu-se cu tractorul. Lingă Cîntar s-a strîns o stivă mare de saci care urmea­ză să fie cîntărită. Întrecerea continuă. Aria a deve­nit asemeni, unui roi de a­line har­nice. Gheorghe Rotundu în dreapta şi Vasile Manolache în stinsa a­­runcă snopii cu furca pe podul ba­tozei. Elena Maticaş taie cu înde­­mînare legăturile, iar Vasile Plopan prinde snopul în braţe şi cu mişcări iuţi îl introduce în val cu spicile răsfirate, așa încît să nu supere batoza. Fără bob de zăbavă, oame­nii silesc maşina să înghită snopii. Orzul auriu curge șuvoaie neîntre­rupte. Lingă cîntar se clădesc una după alta stivele de saci. — Ia mai daţi-o în colo de între­cere, măi oameni buni! — vorbi pe la prînz Gheorghe Rotundu. Ce-i atit­a grabă ? S-au terminat zi­lele 9 Costache Antochi sări de la lo­cul lui. — Zile sînt, strigă el, dar tim­pul ? Dumneata, bădie, nu gindești că se poate schimba, că pot veni­­ niscai ploi pe aria noastră ? Și a­­tunci ce facem ? Mîncăm pline­ sau griu încolţit ? Dacă acum, cit, e timpul frumos, nu dăm bătaie, apoi asta înseamnă că nu sintem­­ buni gospodari. Aşa-i oameni buni?­­ — Aşa-i! — se auziră zeci de voci deodată. Munca la batoză începu şi mai­­ intens. Snopii sunt aruncaţi cu tot mai multă grabă, valah­i ii dau re­pede in valu batozei. Fetele şi ne- » vestele string paiele grămezi si dau ^ drumul traglelor. Bărbații vinjoşi iau sacii in spate și apoi clădesc­­ noi stive. Batoza treieră din plin. Delega­tul de batoză scrie rînd după rînd. * — Măi Gheorghe, tu știi cit ai , dobîndit ? — Cit ? se auzi întrebătoare vo-­­ cea gospodarului.­­ —3900 kg. de orz la hectar, măi omule! \ Gheorghe Gherasim se scărpină­­ după ureche plin de mulţumire.­­ — Dar Gheorghe a Vasiloaiei­­ cit a obţinut ? — întrebă el cu glas­­ tare, plin de curiozitate. \ — 4000 de kilograme făcu soco-­­ teala delegatul de batoză. încet, încet, negura nopţii se aş- S terne la arie. Batoza îşi încetează­­ treptat zgomotul. Căruţele încărca-­­ te se îndreaptă către sat, scîrţîind­­ de greutatea sacilor. Pentru a doua­­ zi, ţăranii muncitori din Todireşti­­ s-au sfătuit să înceapă cu acelaşi­­ elan treierişul. Vor cu orice preţ­­ să fie fruntaşi la treieriş şi fruntaşi­­ la predarea cotelor. Şi asta în cins­t­stea zilei de 23 August. Dacă vor­­ lucra ca şi în prima zi, cu siguranţă­­ că ei vor fi fruntaşi, aşa cum li­ i­­ şi gîndul.­­ CONSTANTIN SANDI­­ La arie, în Todireşti

Next