Flacăra Iaşului, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2751-2777)
1955-07-22 / nr. 2769
PROLETARI DE TOATE JARILE, ONIŢI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, NR. 2769 VINERI 22 IULIE 1955 ! 4 PAGINI 20 BANI Marea sărbătoare a Cu 11 ani în urmă, la 22 iulie 1944, pe primul petec de pămint polonez eliberat de către eroica Armată Sovietică, alături de care lupta armata poloneză renăscută, în oraşul Helm a fost publicat Manifestul Comitetului Polonez de Eliberare Naţională. Acest manifest a deschis o eră nouă în viaţa ţării. Ziua de 22 iulie 1944 a devenit ziua de naştere a Poloniei noi. Pentru istorie, 11 ani reprezintă un interval de timp extrem de scurt. Dar aceşti ani au fost plini de evenimente atit de importante, de realizări atît de minunate încît ei constituie o întreagă epocă în viaţa poporului polonez. Vechea Polonie a panilor, ţară înapoiată, agrară, era de fapt o anexă de materii prime a statelor imperialiste, obiect de exploatare pentru capitalul străin. Astăzi, Polonia nouă, populară — stat independent şi suveran al oamenilor muncii — a devenit o putere industrială dezvoltată, cu o agricultură în plină ascensiune, cu o cultură înfloritoare. Îndeplinind cu succes planul trienal de refacere a economiei, poporul polonez a trecut la înfăptuirea planului de şase ani de dezvoltare a economiei naţionale — plan de industrializare a ţării şi de construire a bazelor socialismului. Astăzi, Polonia democrat-populară ocupă in Europa locul al cincilea in ce priveşte producţia globală industrială. In prezent, producţia industriei poloneze este de patru ori mai mare decît in 1938, pivotul ei fiind industria grea. In anii de după război, au apărut noi ramuri ale industriei. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice se dezvoltă cu succes industria de tractoare şi automobile, de maşini agricole moderne, de construcţii navale. Potrivit planului, de şase ani s-au construit noi întreprinderi metalurgice, printre care combinatul „V. I. Lenin“ de la Nowa-Huta, pe care oamenii muncii îl numesc cu mîndrie „Magnitogorsk-ul Poloniei“, uzina „Boleslaw Bierut“ de la Czestochowa, uzina de oţel de calitate „Warszawa“ şi altele. Din momentul cînd masele muncitoare au cucerit puterea, în satele poloneze au loc necontenite schimbări. La sate nu mai există ca in trecut milioane de „oameni de prisos“ pentru care acasă la ei, sub cerul patriei lor, nu era destul pămint, nu se găsea de lucru pentru miinile lor iscusite. S-a terminat pentru totdeauna cu peregrinările ţăranilor prin ţări străine in căutare de lucru. Una din cele mai mari posibilităţi deschise ţărănimii de industrializarea ţării şi de clasa muncitoare este aceea de a păşi pe calea agriculturii mecanizate, prin cooperaţia de producţie. In R. P. Polonă există în prezent 9.900 de cooperative agricole de producţie. Acum 11 ani, cînd locuitorii Varşoviei s-au întors in oraşul lor drag, în oraşul slăvit în versurile poeţilor, ei n-au găsit decît cîteva sute de case întregi. Bătrînele turnuri gotice ale catedralelor, muzeele — păstrătoare ale vechilor mărturii ale culturii poloneze — statuile din frumoasele parcuri ale oraşului, căminele lor primitoare — totul fusese transformat în ruine de cei ce voiseră să şteargă de pe faţa pămîntului mîndra capitală a Poloniei. Mai fumegau cartiere întregi, se mai năruiau încă ziduri cînd vitejii varşovieni au început reconstrucţia străvechiului lor oraş de pe Vistula. Varşovia din zilele noastre este mărturia puterii omeneşti nesecate, întreaga Polonie şi-a unit eforturile pentru a o readuce la viaţă, pentru a-i vindeca rănile. Ingineri, istorici, pictori, sculptori au îndeplinit un lucru fără seamăn. Ei au reconstruit o parte a oraşului exact în forma lui veche, aşa cum era înainte de trecerea hoardelor fasciste. împreună cu vechiul oraş se înalţă noul oraş cu străzi şi bulevarde poporului frate polon moderne, cu frumoasa Piaţă a Constituţiei, cu măreţul palat al culturii şi ştiinţei — preţiosul dar al poporului sovietic. In Varşovia, care aidoma pasărei Phoenix din legendă a reînviat din propria ei cenuşe, lucrările de reconstrucţie continuă. Omul Poloniei libere este înfăptuitorul şi celorlalteminunate construcţii cu care este împinzită întreaga ţară. „La fiecare cinci minute în Polonia se dă în folosinţă o nouă încăpere“. Această frază simplă şi lapidară redă expresiv amploarea extraordinară a lucrărilor de construcţie din Polonia. Schimbările produse în viaţa social-politică şi economică a Poloniei au dat naştere la rezerve necesare de forţă creatoare în rîndurile maselor populare, ale milioanelor de muncitori, ţărani, precum şi în rîndurile intelectualităţii care creşte rapid din punct de vedere numeric. Nicicînd în Polonia nu a existat un ritm de muncă atit de puternic, de clocotitor. Nicicînd clasa muncitoare și împreună cu ea întregul popor muncitor nu au fost animate de atîta spirit creator in muncă, cum este astăzi, nicicînd ca astăzi nu au fost atit de unite din punct de vedere ideologic şi organizatoric făcind cu încredere zidin jurul puterii lor populare şi conducătorului lor ideologic — Partidul Muncitoresc Unit Polonez. Au fost împodobite cu flori mormintele partizanilor polonezi şi ruşi care au luptat împotriva fasciştilor în pădurile de lingă Janow Lubelski, flori proaspete acoperă zilnic uriaşa movilă funerară din Majdanek, o suburbie a Lublinului, care şi-a cîştigat o tristă celebritate în lumea întreagă. Pe pămintul stropit de singe şi lacrimi înverzesc astăzi copaci, dar în mintea poporlui sunt încă vii zilele negre ale ocupaţiei şi ale războiului. In inima poporului nu trăieşte numai dragostea pentru eroii care au eliberat ţara de sub jugul fascist, nu numai recunoştinţă faţă de ei. Pentru ca să nu se mai repete niciodată anii sumbri ai ocupaţiei, pentru ca niciodată să nu mai existe Oswiecim, Majdanek şi celelalte lagăre ale morţii, pentru ca realizările sale, munca sa paşnică să fie asigurate, poporul polonez a salutat cu bucurie semnarea Tratatului de la Varşovia, încheiat între ţările europene ale lagărului socialismului şi sprijinit de puternica Chină populară. El vede în acest tratat o contribuţie importantă la cauza apărării şi întăririi păcii, o garanţie a securităţii, o pavăză în calea agresiunii, în calea acelora care uneltesc reînvierea militarismului german. Stabilirea frontierei germano-polone pe Oder-Neisse, pe care oamenii muncii polonezi şi germani au numit-o frontiera păcii, contribuie nu numai la întărirea relaţiilor paşnice prieteneşti dintre Republica Populară Polonă şi Republica Democrată Germană, ci întăreşte totodată cauza păcii şi securităţii în Europa, întărirea prieteniei dintre cele două popoare, manifestată cu o nouă vigoare cu prilejul festivităţilor celei de a 5-a aniversări a acordului pentru stabilirea liniei de frontieră pe Oder şi Neisse a fost salutată de popoarele celor două ţări cu aceiaşi bucurie, pe care au resimţit-o cu prilejul recentei semnări a Tratatului de la Varşovia. Această prietenie este cea mai bună chezăşie care asigură continuarea operei de construire a socialismului, precum şi obţinerea victoriei finale a cauzei păcii, democraţiei şi socialismului. La cea de a 11-a aniversare a eliberării Poloniei, poporul muncitor din ţara noastră trimite un călduros salut poporului polonez-frate şi îi urează din inimă noi succese in lupta sa pentru socialism şi pace. Orchestra de muzică populară a oraşului Budapesta la Iaşi Răspunzînd invitaţiei Institutului Român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, orchestra de muzică populară a oraşului Budapesta întreprinde un turneu prin ţara noastră prezentând concerte în diferite oraşe. Cu acest prilej, orchestra de muzică populară a oraşului Budapesta va da şi in oraşul Iaşi un concert la Grădina „Pomul Verde“. Concertul va fi prezentat azi, vineri 22 iulie a. c. şi va fi dirijat de Kozak Gabor József. Solistă de Kürthy Eva. Conducătorul artistic al ansamblului este Faludi Reszö. Vizita şi concertul, oaspeţilor maghiari constituie un eveniment pe care iubitorii de muzică şi, în general toţi oamenii muncii din oraşul Iaşi, îl întâmpină cu o deosebită căldură şi bucurie. Muncitor şi funcţionari din întreprinderi şi instituti. Să ajutăm gospodăriile de stat să stringă la timp şi fără pierderi recolta de cereale, recoltă care contribuie la asigurarea aprovizionării cu pîine a poporului nostru muncitor ! Spre noi Succesele turnătorilor de la I. M. S. Roman La I.M.S. Roman, planul producţiei globale pe întreaga întreprindere s-a realizat pe luna iunie în proporţie de 114,2 la sută, productivitatea muncii crescînd cu 3,5%. De altfel, in primul semestru al anului acesta, planul producţiei globale a fost de asemenea depăşit cu 7,8%. La realizarea acestui însemnat succes au contribuit întro mare măsură turnătorii întreprinderii. In luna iunie, turnătorii au realizat cea mai mare cantitate de fontă lichidă, depăşind cu 33 de tone realizările obţinute în luna precedentă. Succesele acestea se datoresc şi măsurilor luate de către conducerea întreprinderii, printre care trebuie menţionată betonarea spaţiului de formare şi turnare in cadrul sectorului. Organizarea muncii, în această perioadă a fost mult îmbunătăţită. Conducerea sectorului de turnătorie a organizat printre altele o echipă formată din trei muncitori, care se ocupă acum în mod special de prepararea şi transportarea pămîntului pe locurile de producţie, punîndu-î astfel la mdemîna modelatorilor. De asemenea s-a reuşit perfecţionarea revizuirii maşinilor de format, simplificînd mult sistemul de lucru. Acum de pildă cu o singură mişcare a manetei de aer comprimat operaţiile de batere, vibrare şi de ridicare a formei se execută succesiv. Aceasta a dus la deducerea timpului de muncă, la o creştere simţitoare a productivităţii muncii. Importante îmbunătăţiri au fost aduse şi cuptoarelor rotative, datorate în special eforturilor depuse de echipa de şamoteuri condusă de ,Constantin Scutaru. Cele mai mari realizări obţinute in sectorul de turnătorie le-a dobindit echipa condusă de Constantin Ranca. In afară de faptul că şi-a depăşit cu regularitate sarcinile de plan, această echipă a dat în acelaşi timp lucru de cea mai bună calitate Se ştie că în acest an I.M.S. Roman a început să producă o serie de sortimente noi, necesare unităţilor socialiste din agricultură. Printre acestea se numără şi cilindrii de motoraş pentru pornirea tractorului KD. Acest sortiment se execută in bune condiţii, de calitate mai ales, datorită faptului că turnătorii întreprinderii se străduiesc să reducă la minimum procentul de rebuturi. IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST succese în industrie agricultură Pentru cît mai multe acumulări socialiste peste plan Prin creşterea volumului producţiei La început, alăturindu-se iniţiativei unor întreprinderi din regiunea Stalin, colectivul de muncă al fabricii de tricotaje „Moldova“ s-a angajat să dea peste plan, pînă la sfârşitul acestui an acumulări socialiste în valoare de 267.000 lei. Peste numai cîteva zile, analizînd mai bine posibilităţile pe deplin existente în întreprinderea lor, muncitorii şi tehnicienii au anunţat cu mîndrie că ei pot să dea acumulări socialiste peste plan în valoare de 880.000 de lei, dintre care 500.000 pînă la 23 August. Pentru a traduce in fapt acest măreţ angajament, textiliştii de la „Moldova“ au început o luptă plină de însufleţire. In 15 zile din luna aceasta ei au produs o importantă cantitate de tricotaje peste plan. După ce serviciul de planificare a făcut calculele respective, ei şi-au dat seama că sporirea volumului producţiei constituie o importantă cale de creştere a acumulărilor socialiste. Aşa se face că în perioada amintită volumul acumulărilor socialiste a crescut cu 34.000 lei. De altfel, în primul semestru al acestui an, fabrica de tricotaje „Moldova“ a realizat acumulări peste plan în valoare de 346.000 lei. In lupta pentru creșterea continuă a acumulărilor, întregul colectiv al întreprinderii se mîndrește, pe bună dreptate cu fruntaşi în producţie ca Zina Goldur, Aurelia Caraiman, R. Grimberg şi altele din secţia confecţii, Elena Bîsu, E. Filip şi multe altele din secţia maşini-bază. Activitatea s-a lărgit — acumulările sporesc Pe lingă producţia de bază, trasată ca plan conducerea cooperativei meşteşugăreşti „îmbrăcămintea“ a dispus şi primirea de comenzi privitoare la executarea de reparaţii. Acest lucru va permite intr-o bună măsură mărirea fondului de acumulări socialiste a cooperativei Zilele acestea, analizînd posibilităţile existente, colectivul secţiei a IX-a a constatat că sarcinile planificate pot fi realizate la termenele fixate prin planul de producţie şi ea poate contribui la executarea de diverse reparaţii. Actualmente, muncitoarele secţiei a IX-a printre care se situiază la loc de frunte Maria Tătaru, Ioana Albişteanu şi altele, au lucrat la recondiţionarea de pufoaice halate etc. Ele au realizat deja o mare parte din lucrările de recondiţionare pentru TRCL şi gospodăria de stat de la Bucium. Astfel, au fost refăcute în bune condiţii toate costumelesalopete primite din partea gospodăriei de la Bucium, precum şi un număr de 36 pufoaice pentru Trustul regional de construcţii locale. La executarea acestor lucrări colectivul secţiei a IX-a a obţinut acumulări în valoare de peste 1600 lei_____ Colectiviştii din Cîrpaţif au început dezmiriştitul Membrii gospodăriei agricole colective din Cîrpiţi, raionul Iaşi, grăbesc recoltatul cerealelor. Deşi culturile de grîu şi orz sau copt mai tirziu, totuşi ei îşi înzecesc eforturile pentru a cîştiga timpul pierdut. Astfel, cu ajutorul mecanizatorilor de la S.A.T. Holboca, colectiviştii au reuşit să recolteze pînă la această dată 7 ha. de grîu şi 5 ha. cu orz de toamnă, obţinînd în medie 2200 kg. la hectar. Odată cu secerişul, colectiviştii au început să execute şi dezmiriştitul. Pînă în prezent, ei au dezmiriştit suprafaţa de 5 ha., lucrare ce continuă. In aceste munci s-au evidenţiat mecanizatorii Ion Gavril şi Emil Ciobanu, de la S.M.T. Holboca, precum şi colectiviştii Ilie Cimpoieşu, Gheorghe Apostol, Dumitru Dărăbană şi Sanda Cimpoieşu. NECULAI BIVOLARU corespondent Noi sortimente de ţesături Preocupaţi să realizeze sortimente de ţesături tot mai frumoase şi mai trainice, care să constituie o mîndrie pentru întreaga întreprindere şi să satisfacă tot mai mult cerinţele mereu crescînde ale oamenilor muncii, colectivul fabricii „Ţesătura“ a început să producă în ultimul timp 6 noi sortimente. Din sortimentele noi în sectorul de ţesătorie se produc : feţe de masă, olandină, ,,inlet“ (un material foarte rezistent pentru uzul casnic), batiste fine, în desene şi culori atrăgătoare. De asemenea, s-a mai realizat articolul „Prahova“, o ţesătură fină şi trainică, destinată pentru confecţionarea lenjeriei. La o serie de articole, cum ar fi zefir în dungi, zefir carou, „Horia“ în dungi, „Horia“ carou, batiste şi finet, s-au conceput şi pus in practică 30 de desene noi. Un ajutor preţios în crearea acestor noi sortimente şi desene a fost dat de cercul ASIT şi cabinetul tehnic din întreprindere, care au studiat şi pus la punct compoziţiile şi contexturile respective. O atenţie deosebită o acordă muncitorii fabricii şi calităţii altor articole, cum sunt: pînză pentru cearceafuri, sifoane, gradel, pînză albită și altele. NECULAI TOPOR corespondent In raionul Paşcani -p ahraerii sprijină strîngerea la timp a recoltei Peste 32.000 ore muncă voluntară Pe ogoarele gospodăriilor de stat Moara Grecilor şi Bîrzeştii, raionul Vaslui, au sosit zilele trecute 250 tineri care au efectuat peste 20.000 ore muncă voluntară la strîngerea mazărei de pe 60 ha. La această acţiune au luat parte şi peste 1000 de pionieri, prestind peste 12.000 ore muncă voluntară. Duminica trecută 235 tineri de la Depoul C.F.R. şcoala profesională şi Atelierele C. F. R. Paşcani au sprijinit muncitorii de la gospodăriile de stat Paşcani şi Hălăuceşti la strînsul recoltei. La gospodăria de stat Paşcani ei au recoltat griul de pe suprafaţa de 10 hectare, iar la Hălăuceşti 15 hectare de grîu şi 9 ha. orz. La aceste realizări şi-au adus contribuţia pionierii şi şcolarii din Boldeşti, Todireşti şi Stolniceni Prăjescu. încet, încet, răcoarea dimineţii dispare şi soarele începe să dogorească. Zăpuşeala cuprinde ogoarele, văile şi dealurile. Sătenii din Todireştii Negreştilor îşi mină boulenii spre arie, căruţele scorţite sub povara snopilor grei. Pe arie un tractor stă in faţa batozei, cu cureaua întinsă, aşteptind oaspeţii. Constantin Gh. Gherasim, delegatul de batoză, aranjează antarul, îşi aşează apoi pe masă vuietele şi bonierele pe care va scrie rezultatul treierişului. Motorul tractorului începe să duduie, cureaua se învirte tot mai repede şi valul batozei începe a treiera. Constantin Antochi se suflecă pînă la coate şi-i spune lui Mircea Gherasim: — Măi, tu ai grijă La saci, iar eu cu ceilalţi am să trec la spatele batozei. Vreau să fiu primul şi la treiefiş, că nu degeaba sînt în întrecere cu cumătrul Manolache şi cu Gheorghe Gherasim. Valarul aruncă cu indemînare snopii răsfiraţi în val. Dar cu toate acestea Grumăzescu, mecanizatorul de la S.M.T. Negreşti e nemulţumit. — Mai repede, mai repede — zoreşte el treaba la batoză. In scurt timp, stogul lui Constantin Antochi a fost înghiţit de lacoma batoză. Munca zăboveşte o clipită şi după aceea treierul începu din nou. Ştergîndu-şi năduşeala, Constantin Antochi, stă lingă cintar şi din cînd in cînd îşi tot ridică pălăria pe vîrful capului: e nerăbdător să vadă rezultatul. — Hai spune odată cit mi-a ieşit — se interesează Antochi la delegatul de batoză. — Măi Costache, ţi-a ieşit 3000 de kg. orz la hectar. Ai scos de trei ori mai mult decit acum un an. Vezi ce înseamnă să foloseşti agrotehnica ? La treier, i-a venit baciul lui Vasile Manolache. Mereu alte căruţe încărcate se opresc în dreptul batozei. Vreo citiva tineri și virstnici aruncă snopii sus pe batoză, iar fetele după ce le taie grăbite le gâturile, împing snopii desfăcuţi spre valuri, care îndoapă mereu batoza. Dar iată că batoza s-a oprit. Ţăranii muncitori se string buluc în jurul batozarului Gherasim. — Ce s-a întimplat ? — Mai nimic! S-a desfăcut o curea, care-i gata acuşi. Aveţi oleacă de răbdare. Şi după spusele mecanizatorului, peste puţin timp, batoza şi-a reluat cîntecul, inginîndu-se cu tractorul. Lingă Cîntar s-a strîns o stivă mare de saci care urmează să fie cîntărită. Întrecerea continuă. Aria a devenit asemeni, unui roi de aline harnice. Gheorghe Rotundu în dreapta şi Vasile Manolache în stinsa aruncă snopii cu furca pe podul batozei. Elena Maticaş taie cu îndemînare legăturile, iar Vasile Plopan prinde snopul în braţe şi cu mişcări iuţi îl introduce în val cu spicile răsfirate, așa încît să nu supere batoza. Fără bob de zăbavă, oamenii silesc maşina să înghită snopii. Orzul auriu curge șuvoaie neîntrerupte. Lingă cîntar se clădesc una după alta stivele de saci. — Ia mai daţi-o în colo de întrecere, măi oameni buni! — vorbi pe la prînz Gheorghe Rotundu. Ce-i atita grabă ? S-au terminat zilele 9 Costache Antochi sări de la locul lui. — Zile sînt, strigă el, dar timpul ? Dumneata, bădie, nu gindești că se poate schimba, că pot veni niscai ploi pe aria noastră ? Și atunci ce facem ? Mîncăm pline sau griu încolţit ? Dacă acum, cit, e timpul frumos, nu dăm bătaie, apoi asta înseamnă că nu sintem buni gospodari. Aşa-i oameni buni? — Aşa-i! — se auziră zeci de voci deodată. Munca la batoză începu şi mai intens. Snopii sunt aruncaţi cu tot mai multă grabă, valahi ii dau repede in valu batozei. Fetele şi ne- » vestele string paiele grămezi si dau ^ drumul traglelor. Bărbații vinjoşi iau sacii in spate și apoi clădesc noi stive. Batoza treieră din plin. Delegatul de batoză scrie rînd după rînd. * — Măi Gheorghe, tu știi cit ai , dobîndit ? — Cit ? se auzi întrebătoare vo- cea gospodarului. —3900 kg. de orz la hectar, măi omule! \ Gheorghe Gherasim se scărpină după ureche plin de mulţumire. — Dar Gheorghe a Vasiloaiei cit a obţinut ? — întrebă el cu glas tare, plin de curiozitate. \ — 4000 de kilograme făcu soco- teala delegatul de batoză. încet, încet, negura nopţii se aş- S terne la arie. Batoza îşi încetează treptat zgomotul. Căruţele încărca- te se îndreaptă către sat, scîrţîind de greutatea sacilor. Pentru a doua zi, ţăranii muncitori din Todireşti s-au sfătuit să înceapă cu acelaşi elan treierişul. Vor cu orice preţ să fie fruntaşi la treieriş şi fruntaşi la predarea cotelor. Şi asta în cinststea zilei de 23 August. Dacă vor lucra ca şi în prima zi, cu siguranţă că ei vor fi fruntaşi, aşa cum li i şi gîndul. CONSTANTIN SANDI La arie, în Todireşti