Flacăra Iaşului, august 1955 (Anul 11, nr. 2778-2802)

1955-08-02 / nr. 2778

V fUNiVERS. A i i j£ s . I mtmmsmm*. um..mm­m*a[ - - ----­ANUL XI Nr. 1778 Marți 2 august 1955 4 pagini 20 bani Oameni ai muncii cfe pe ogoare! Stríngefi toate grînete de pe cîmp! Transportați snopii la arii pentru a nu pierde boabe prețioase din recolta acestui an! La toate ariile ce treier batozele să meargă c­n plin! Inde­­pliniți-vă cu cinste datoria patriotică a predării cotelor către stat! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIOî’îîI Să întâmpinăm ziua de 23 August cu noi succese în producfie In fiecare an oamenii muncii în­tâmpină ziua de 23 August, măreaţa sărbătoare a eliberării lor cu noi şi importante realizări. Răspunzind chemării lansate in cinstea acestei măreţe sărbători de către unele întreprinderi din regiu­nea Stalin, muncitorii din între­prinderile regiunii, noastre luptă pentru realizarea de cit mai multe acumulări socialiste peste prevede­rile planului. In vederea acestui scop ei se străduiesc să folosească cu chibzuinţă materia primă şi ma­terialele, să micşoreze procentul re­buturilor şi deşeurilor, să atingă un indice înalt al productivităţii. La loc de frunte, pentru atingerea a­­cestor obiective, se află muncitorii întreprinderilor care şi-au îndeplinit deja sarcinile prevăzute in primul plan cincinal. La fabrica de tricotaje „Moldova“, de pildă, conducerea îndrumată de organizaţia de bază şi sprijinită de sindicat, a luat din timp o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice menite să ducă la creşterea pro­ducţiei şi a productivităţii muncii şi la reducerea consumurilor specifice. Astfel, metoda Melnicova a fost ex­tinsă la încă 2 maeze, s-au confecţio­nat şi pus în practică 2 cărucioare pentru transportul stafelor la boian­­£er*e.­ De asemenea, tehnicienii Aron Brauher şi B. Sane au adaptat rul­menţi şi gresoare la axele de trans­misie a maşinilor de tricotat evitîn­­du-se scurgerea uleiului, care de multe ori păta stofele, producînd rebuturi. Punerea în practică a acestor mă­suri, precum şi a altora a avut ca re­zultat realizarea peste prevederile planului pînă la data de 25 iulie a 6918 bucăţi tricotaje, precum şi eco­nomii în valoare de 472.000 lei. Da­torită bunei organizări a muncii, muncitorii din întreprinderea chimico­­farmaceutică Nr. 16 au obţinut în ul­timul timp o serie de frumoase rea­lizări în producţie. Ei şi-au realizat sarcinile planului cincinal la data de 15 decembrie 1954. De asemenea, in primul semestru al anului crt. planul de­­producţie a fost îndeplinit la toţi in­dicii realizîndu-se şi economii prin reducerea consumului specific în va­loare de 162.000 lei. Cu acelaşi elan desfăşoară întrecerea socialistă şi muncitorii de la fabrica de ţigarete. Ei au realizat o ritmicitate perfectă a producţiei pe decade şi luni situindu­­se in fruntea întreprinderilor frunta­şe pe ramură, privind calitatea pro­duselor. Trebuie să menţionăm şi frumoasele realizări dobîndite de muncitorii şi tehnicienii şantierului de construcţii al raminului politehnic. Aici, datorită aplicării cu succes a metodei avansate de zidărie rapidă Orlov, precum și preocupării conduce­rii de a procura prin mijloace proprii colțarele Tille, s-au putut realiza însemnate economii la manoperă. S-a trecut apoi la Înlocuirea cără­mizilor, cu blocuri de beton care se execută pe șantier. Prin aplicarea acestui procedeu s-au realizat în ulti­mele 3 luni economii în valoare de 14.000 lei. De asemenea tov. ing. A. Cohn, conducătorul șantierului, a con­ceput un nou sistem de conteinere cu ajutorul cărora se pot ridica deo­dată 40 corpuri de umplutură redu­­cindu-se astfel timpul normat pentru aprovizionarea locului de muncă. Din păcate, trebuie spus însă că nu toate întreprinderile dau dovadă de aceeaşi preocupare privind lupta pen­tru creşterea acumulărilor socialiste in cinstea zilei de 23 August. La fa­brica „Textila Roşie“, de pildă, nu se acordă toată atenţia popularizării şi extinderii experienţei avansate. De aceea, realizările muncitorilor frun­taşi in producţie şi metodele lor de lucru rămîn necunoscute de ma­nele de muncitori. De asemenea, graficul de producţie care oglindea realizările muncitorilor, precum şi cîştigurile lor zilnice, a fost abandonat. In afară de acestea şi întrecerea socialistă nefiind orga­nizată pe baze concrete lîncezeşte. In asemenea condiţii nu este de mirare că planul de producţie nu se reali­zează, întreprinderea rămînînd da­toare importante cantităţi de ţesă­turi. jjgjjr Depoul CFR Iaşi, care se numără printre întreprinderile fruntaşe a dat înapoi in ultimul timp. La această întreprindere sarcinile de plan nu se realizează in întregime, iar consumul de combustibil specific este mereu de­păşit. Acest lucru trebuie să dea de­ gîndit Direcţiei Regionale CFR, care trebuie să analizeze cu seriozitate situaţia creată şi să ia deindată mă­suri hotărite pentru lichidarea lipsu­rilor existente. Desigur că aceste lipsuri, precum şi altele care mai e­­xistă in unele întreprinderi ar fi fost înlăturate dacă organizaţiile de par­tid şi-ar fi pus în centrul preocupă­rilor lor problema luptei pentru rea­lizarea de cit mai multe acumulări socialiste, dacă ar fi îndrumat con­ducerile administrative să ia măsuri tehnico-organizatorice care să ducă la crearea posibilităţilor de introduce­re şi extindere a experienţei avansa­te, de stimulare a întrecerii socialiste. Partidul cere membrilor săi să fie in permanenţă stegarii întrecerii, însufleţitorii ei. Acordînd un sprijin eficient organizaţiilor sindicale in vederea organizării şi conducerii te­meinice a întrecerii socialiste, orga­nizaţiile de partid trebuie să studieze cu atenţie căile care duc spre reali­­r­zarea de cît mai multe acumulări socialiste în fiecare întreprindere, în fiecare loc de muncă in parte şi să mobilizeze in acest scop întreaga ma­să de muncitori şi tehnicieni. A mo­biliza masele la lupta pentru realiza­rea de cit mai multe acumulări socia­liste peste prevederile planului în­seamnă a organiza o acţiune largă de lămurire, de răspîndire a experi­enţei avansate. Oamenii muncii tre­buie îndrumaţi să lupte cu hotărire împotriva risipei şi indisciplinei în muncă. Prin exemple concrete orga­nizaţiile de partid trebuie să explice muncitorilor că este in propriul lor interes să muncească mai bine, mai spornic, să folosească mai raţional utilajul, timpul de lucru. Trebuie creată o opinie muncitorească împo­triva leneşilor şi chiulangiilor. Orga­nizaţiile de partid şi sindicate trebuie să folosească prilejul apropierii mi­nunatei sărbători a vieţii noi, ziua de 23 August şi să canalizeze entuzias­mul oamenilor muncii spre realizarea de cit mai multe acumulări socialis­te peste plan. In felul acesta ele îşi vor îndeplini cu cinste sarcinile mă­reţe pe care le pun în faţă partidul şi guvernul nostru. Muncitori şi tehnicieni, ingineri şi funcţionari fiţi in fruntea luptei pen­tru creşterea producţiei şi a producti­vităţii muncii. Intîmpinaţi măreaţa sărbătoare a eliberării patriei noastre dragi cu cît mai multe acumulări so­cialiste realizate peste prevederile planului. Studiind procesele de fabricaţie Grigore Popa, Cornelia Cristofor Facultăţii de Chimie industrială din a-şi îmbogăţi cunoştinţele teoretice trec o lună din vacanţă la practică, cesele de fabricaţie la întreprinderea şi Rodica Galitz urmează cursurile cadrul Institutului Politehnic. Pentru căpătate la cursuri, aceştia îşi re­­lată­ i ş­i clişeul nostru studiind pro­­farmaceutică Nr. 16. I««Wiis ai M Sts La Varşovia în ziua deschiderii Festivalului VARŞOVIA 1 — Trimisul special Agerpres transmite: Varşovia renăscută, înălţată din ruine, străluceşte în bătaia razelor soarelui. Reprezentanţii tinerei gene­raţii a lumii sunt primiţi cu bucurie şi ospitalitate intr-o atmosferă de mare sărbătoare. Duminică 31 iulie ,ziua începerii celui de al V-lea Festival al Tinere­tului şi Studenţilor , pentru pace şi prietenie, a fost o zi cum n-a mai cunoscut Varşovia. Drapelele multi­colore ale celor peste o sută de state reprezentate prin „ambasadorii tine­reţii“, emblema Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat şi ale nume­roaselor organizaţii naţionale de ti­neret, imensele pancarte cu cuvinte de salut adresate participanţilor la Festival, toate acestea fac din Varşo­via „oraşul tineretului lumii“. Sărbătoarea a început de dimineaţă prin spectacole prezentate în pieţe şi parcuri, de colective de artişti ama­tori din R. P. Polonă. Intr-unul din cartierele oraşului a avut loc o întilnire a celor 3000 de delegaţi din Republica Democrată Germană şi Republica Federală Ger­mană. Ei au adoptat în unanimi­tate o declaraţie in care arată că ti­neretul german va fi reprezentat la Festival, printr-o delegaţie germană unică. Duminică a apărut primul număr al ziarului „Festivalul“, organ al comitetului internaţional al celui de al V-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor, cuprinzind sa­lutul adresat participanţilor la Festi­val de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone, A. Zawadski. „Suntem­ convinşi, declară A. Za­­wad­ski, că Festivalul va contribui la întărirea înţelegerii şi colaborării intre tinerii din întreaga lume. Prietenia frăţească între tinerii de rase, opinii şi credinţe religioase di­ferite, din toate ţările, prietenia fră­ţească a tineretului unit în lupta pentru marile idealuri ale păcii şi progresului, in numele intereselor co­mune ale tuturor popoarelor, * con­tribuie la aprofundarea încrederii reciproce intre popoare­­şi la consoli­­darea păcii mondiale. Fie ca, faptul că Festivalul are loc in această pe­rioadă importantă de slăbire a în­cordării in relaţiile internaţionale ca urmare a istoricei conferinţe de la Geneva a celor patru ntari puteri, să contribuie la înfăptuirea acestor idei nobile“. La amiază delegaţiile de tineret din toate colţurile lumii s-au adunat in piaţa din faţa inaestoasei clădiri a Palatului Ştiinţei şi Culturii „I. V. Stalin“. Apoi s-au în­colonat şi au pornit cîntind spre stadionul „A 10-a aniversare“ unde a avut loc festivitatea deschiderii Festivalului. Alături de delegaţia ti­neretului mondial, varşovienii se în­dreptau spre stadion intr-un număr de-a dreptul impresionant. Toată ca­lea de acces spre stadion era înţesa­tă de automobile, tramvaie şi pietoni. Noul stadion Împodobit de sărbă­toare era arhiplin. In faţa tribunei oficiale şi in tribunele rezervate pre­sei forfoteau cei peste 600 de cores­pondenţi de presă, reporteri foto şi sportivi, operatori de cinematograf, corespondenţi ai societăţilor de radio­difuziune. In total, pe stadion s-au intilnit peste 70.000 de spectatori. Cu cîteva minute înainte de ora 16 au luat loc în tribuna oficială, în a­­plauzele puternice ale tuturor celor prezenţi, Boleslaw Bierut, prim secre­tar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez, A­­lexandr Zawadski, preşedintele Con­siliului de Stat, J. Cyrankiewicz, pre­şedintele Consiliului­­de Miniştri, mareşalul Poloniei, J. Rokosowski şi alte personalităţi politice din R. P. Polonă. Au venit de asemenea şefii reprezentanţelor diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Ora 56. Trompetele anunţă începe­rea părăzii participanţilor la Festival. In acordurile unui marş sportiv îşi fac apariţia in faţa tribunei guverna­mentale stegarii. Ei poartă emblema celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, şi o imensitate de steaguri albe şi albas­tre pe care sunt pictaţi porumbei. Un grup de sportive poloneze oferă bu­chete de flori conducătorilor Parti­dului şi Guvernului polonez. Trec apoi conducătorii F.M.T.D. şi U.I.S. în frunte cu Bruno Bernini, preşe­dintele . F.M.T.D. şi Jacques Denis, secretarul general al F.M.T.D., con­ducătorii Uniunii tineretului polonez, membrii Comitetului internaţional de pregătire a Festivalului, conducătorii organizaţiilor de tineret din diferite ţări. Delegaţiile de tineret sunt orînduite după alfabetul polonez. Trec tinerii din Africa, Albania, Argentina, Aus­tria, Belgia, Birmania, Bolivia, Bra­zilia. Un grup de sportivi bulgari poartă pe umeri un uriaş­­vas de trandafiri şi în acelaşi timp o mină invizibilă pulverizează cu parfum de trandafiri întregul stadion. Urmează delegaţia Ceylonului. In tot acest timp, se cintă, se dansează, se scan­dează in diverse limbi „Pace I“, „Prietenie I“, „Unitate !“. Spectatorii ii răsplătesc pe tineri cu aplauze şi ovaţii călduroase. De la tribune flutură batistele multicolore ale Festivalului, împărţite locuitorilor Varşoviei odată cu invitaţiile la Fes­tival. Delegaţia tineretului chinez este salutată frenetic. Cei 730 de tineri şi tinere reprezentind toate păturile po­porului chinez sunt îmbrăcaţi in cos­tumele tuturor minorităţilor conlocui­toare. Un grup de tinere chinezoaice execută dansul cu evantaiul iar tine­rii chinezi, dansul dragonului. Urmează tinerii din Cehoslovacia, Costa Rica, Danemarca, Egipt, E­­cuador. In fruntea coloanei tineretu­lui francez pășește cunoscuta eroină a poporului francez Raymonde Dieu. Trece grupul tineretului spaniol printre care se află pentru prima oară tineri veniţi direct din Spania la un festival al tineretului. După ei se încolonează trimişii tineretului din Colombo şi Honduras, în fruntea de­legaţiei Indiei trece cu bicicleta un tinăr indian care a parcurs 50.000 km. pentru a veni la Festival. Vin delegaţiile Irakului şi Iranului. Dele­gaţia japoneză, compusă din 95 de reprezentanţi a 18 organizaţii de ti­neret, poartă o pancartă uriaşă, pe care scrie în limbile japoneză şi en­gleză: „Hirosima nu trebuie să se mai repete niciodată !“. Spectatorii salută cu căldură pe tinerii trimişi ai Republicii Populare Democrate Coreene şi numeroasa delegaţie unică a tineretului german. Chiar de la apariţia lor pe stadion solii ţării noastre sunt intîmpinaţi cu tunete de aplauze. Tinerii din tribună strigă tot timpul in romineşte „Pace şi Prietenie !“. Unii dintre ei au în­ceput să evite „Periniţa“. Ei vor să arate că participanţii la cel de al IV-lea Festival Mondial nu vor uita niciodată Bucureştiul. Un grup de tineri îmbrăcaţi in costume reprezentind diferite profe­siuni, poartă pe umeri o mare stemă a R.P.R. Urmează fruntaşii sportu­lui românesc Dumitru Ciubotaru, Eus­­taţiu Mărgărit şi alţii. Maestrul spor­tului Dumitru Constantin duce stea­gul Republicii noastre. Pe pancar­tele purtate de tinerii români scrie „Pace şi Prietenie!“. „Pace şi Prie­tenie“ scandează delegaţia, romină. „Pace şi Prietenie“ răspund tinerii de pe întregul stadion şi tinerii din tri­bună. Tinerii dansatori care joacă „Ciu­leandra“ şi „Haţegana“ cu strigături sunt aplaudaţi puternic. Un alt grup de tineri poartă cercuri mari de flori în mijlocul cărora scrie în mai multe limbi „Pace“. O clipă, întreaga asis­tenţă rămîne­ surprinsă. Din mijlocul delegaţiei noastre este lansat un balon enorm pe care este prins steagul F.M.T.D. In clipa ur­mătoare, zecile de mii de partici­panţi aplaudă cu entuziasm. Coloana delegaţiei noastre este încheiată de un grup de sportivi care execută din marş un discil exerciţiu de gimnas­tică. Urmează delegaţiile tinerilor din San Salvador şi Sudan. Tinerii sa­­(Urmare in pag. 4-a) ---------- * * - O imprimerie de mătase la Iaşi La întreprinderea de interes local „Proletarul“ din Iaşi a intrat zile­le acestea in funcţiune o secţie de ţesătorie şi imprimerie de mătase vegetală care va folosi ca materie primă mătase din resurse locale. Tehnicianul Iancu Albert, maiştrii Brewer User şi Lazăr Izu, ajutaţi de muncitoarea Aglaia Ungureanu, s-au străduit să realizeze chiar de la început modele de ţesături de mă­tase şi baticuri cit mai­ frumoase. Ei s-au inspirat din cusuturile şi ţe­săturile naţionale şi au îmbinat li­nele modele de baticuri importate din R.P. Bulgaria şi R. Cehoslovacia.­­ In săptăminile viitoare cumpă­rătorii din oraşul nostru vor găsi la magazinele de stat baticuri şi ţe­sături de mătase produse de indus­tria locală din Iaşi. —6— Răsplata muncii cultivatorilor Frun Iaşi Anul acelta, cîteva mii de oameni ai muncii din Iaşi au primit loturi individuale pentru a le cultiva cu legume şi zarzavaturi. Chiar de la începutul primăverii, sindicatele au organizat o întrecere intre cultivatorii de legume şi zar­zavaturi pe loturi individuale, în ve­derea obţinerii de recolte mari. Consiliul sindical regional a urmă­rit îndeaproape această întrecere şi celor fruntaşi in obţinerea de re­colte bogate le-au fost repartizate drept premii, un număr de 34 locuri la casele de odihnă şi sanatoriale. Zilele acestea au plecat la odihnă o parte din cei premiaţi, printre care Semina Daniliuc, soţia muncitorului C. Daniliuc de la fabrica textilă „Victoria“, Ilie Maria, muncitoare la întreprinderea vin-alcool, precum şi Bejenaru Maria şi Niţanu Maria, ai căror soţi sunt muncitori la între­prinderea „Textila Roșie“. —O— Au obţinut recolte bogate Aplicînd regulile agrominimului, atit la însămînţare, cit şi la intreţi­nerea păioaselor, ţăranul muncitor Mihai Ursu din comuna Buhăieşti, raionul Negreşti, care a treierat griul de cîteva zile, a obţinut de pe 0,54 hectare cantitatea de 1700 kg. boabe, iar Dumitru Maftei din aceeaşi co­mună a obţinut de pe suprafaţa de 0,25 ha. orz de primăvară, cantita­tea de 750 kg. boabe. Aceste exem­ple şi multe altele, oglindesc rezul­tatele obţinute de ţăranii muncitori care ascultind de sfaturile agronomi­lor, obţin an de an recolte tot mai îmbelşugate. O puternică Duminică 31 iulie, ziua deschide­rii celui de al V-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie, ian toate colţurile lumii tineretul a sărbătorit cu entuziasm de nedescris acest mă­reţ eveniment internaţional. Unin­­du-şi glasul cu cel al milioanelor de tineri de pretutindeni, tineretul ieşean a sărbătorit ziua deschiderii Festivalului printr-un miting la care miile de participanţi au ovaţionat cu entuziasm cuvintele de salut a­­dresate de vorbitori zecilor de mii de delegaţi întruniţi in glorioasa ca­pitală a Poloniei populare. Piaţa Republicii, deasupra căreia fluturau nenumăratele steaguri albe, albastre şi tricolore, ca dealtfel in­­tregul Iaşi, căpătase un aspect săr­bătoresc. In acordurile înflăcărate ale mar­şurilor executate de fanfare, coloane lungi de tineri de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, fabrica „Ţesătura“, E.T.A.C.S., de la alte întreprinderi şi instituţii ieşene se alătură tineri­lor adunaţi in faţa tribunei. Peste tot se scandează lozinci. In tribună iau loc reprezentanţi ai comitetelor regional şi orăşenesc de partid, ai sfatului popular, ai organizaţiilor de masă, tineri muncitori, ţărani muncitori, elevi, studenţi. Mitingul a fost deschis de tov. Dumitru Bălţatu, prim-secretar al comitetului orăşe­nesc U.T.M. care a dat cuvîntul tov. Constantin Amariei, prim-secretar al comitetului regional U.T.M. „Tineretul lumii, a spus, printre altele, tov. C. Amariei, năzuieşte să-şi închine eforturile construcţiei paşnice, fericirii omenirii. El vrea să trăiască, să se bucure de viaţă, să-şi poată însuşi uriaşele comori ale ştiinţei şi culturii umane şi toc­mai de aceea el înţelege să se uneas­că în lupta pentru apărarea păcii, pentru bunăstare şi progres. Festivalurile tinereţii, păcii şi prieteniei care au loc la fiecare doi ani, sunt o mărturie puternică a unităţii şi solidarităţii internaţionale a celor mai buni tineri de pretutin­deni, în lupta pentru condiţii mai bune de viaţă, şi studiu, pentru in­dependenţă naţională, pentru destin­derea încordării internaţionale pen­tru pace şi prietenie între toate po­poarele lumii“. După ce a trecut în revistă succe­sele uriaşe obţinute de forţele păcii în ceea ce priveşte micşorarea încordă­rii internaţionale şi a întăririi păcii şi colaborării între popoare, vorbito­rul a continuat: „Considerind marea sărbătoare de la Varşovia ca propria lor sărbătoare, tinerii muncitori din oraşul şi regiu­nea noastră au întîmpinat cu noi suc­cese în muncă acest mare eveniment. In luna iulie peste 35 de mii de tineri din oraşul şi regiunea noastră au parti­cipat cu un avint deosebit la întrece­rea socialistă pe profesiuni. Mobili­­zaţi de organizaţiile de bază ÎJ.T.M. tinerii ceferişti de la Atelierele şi De­poul CFR Paşcani ca şi cei de la „Ţe­sătura“ au realizat însemnate econo­mii de materiale şi combustibil. Ti­nerii muncitori de la întreprinderile ETACS din oraşul nostru au obţinut frumoase succese în cinstea Festivalu­lui, realizind de pildă la secţia turnă­torie, depăşiri faţă de plan cu 23 la sută, evidenţiindu-se in mod special utemiştii Constantin Bircă Gh. Viţe­­laru şi alţii. In aceeaşi perioadă au fost create in regiunea noastră noi brigăzi utemiste de producţie şi pos­turi utemiste de control; au fost de asemenea create două brigăzi de bună deservire şi o brigadă complexă de economii. Tineretul muncitor şi studios al ora­şului nostru a dat un ajutor eficient ţărănimii muncitoare la strinsul re­coltei, in acţiunea de asigurare a plinii poporului muncitor . Trebuie menţionat în acest sens faptul că a­­proape 1500 tineri au plecat să lucre­ze în agricultură pe timpul campaniei de vară, iar peste 3600 tineri şi peste 11000 pionieri şi şcolari au mers vo­luntar la recoltat şi strinsul spicelor. Pe ogoarele gospodăriilor de stat Moara-Grecilor şi Birzeşti, raionul Vaslui, 250 tineri şi peste 1500 de pio­nieri au ajutat la strinsul la timp al recoltei prestiind peste 32000 ore de muncă voluntară. Eufrosina Titarenco şi Lucia Dumi­­trescu eleve la şcoala profesională medicală Nr. 34, Corneliu Maxim de la şcoala mecanică şi Ion Manolache, de la Direcţia Regională CFR sunt numele doar a câtorva dintre numero­şii tineri care s-au evidenţiat în spri­jinirea campaniei de recoltare. Despre dragostea şi elanul cu care au întîmpinat tinerii patriei noastre Festivalul, ne vorbesc darurile ce au fost pregătite şi trimise pentru solii tineretului lumii ca simbol al dorinţei tineretului nostru de a întări legătu­rile prieteneşti cu tinerii de peste hotare. Tinerii din regiunea Iaşi au trimis un număr de 600 cadouri. Vorbind despre manifestările cultu­rale şi sportive care se vor desfăşura la Varşovia in zilele de 31 iulie — 14 august 1955, tov. Amariei a spus: „Mari sărbători vor avea loc pe Vistula, se vor desfăşura două carna­valuri, continuînd iniţiativa şi expe­rienţa căpătată la Bucureşti. Unul din carnavaluri va fi consacrat per­sonajelor operelor din literatura mon­dială, legendelor şi povestirilor popu­lare, celălalt va fi închinat prieteniei dintre popoare. In cadrul Festivalu­lui de la Varşovia, tineretul sătesc va avea sărbătoarea recoltei. Patru mari circuri vor funcţiona fără întrerupe­re. Palatul Culturii va găzdui expo­ziţii documentare şi artistice. Vor a­­vea loc nenumărate întilniri pe pro­fesii şi pe ramuri de studiu. In acest neasemuit program trebuie adăugat programul sportiv al celei de-a XI-a întrlniri internaţionale spor­tive prieteneşti care va constitui o manifestare de un interes excepţional întrunind mii de sportivi fruntaşi din toate colţurile lumii“, încheind mitingul într-o atmosferă de entuziasm participanţii au adoptat în unanimitate Mesajul adresat Comi­tetului Internaţional de organizare a celui de al V-lea Festival Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor de la Varşovia, mesaj căruia i-a dat citire tov. C. Dropu, secretar al comitetului orăşe­nesc UTM. :­­ După miting, tinerii, băieţi şi fete s-au unit in joc, dansind în ritmul vo­ios al muzicii tradiţionale „periniţa" atit de îndrăgită de tinerii lumii care au participat la cel de al IV-lea Fes­tival de la Bucureşti. In cinstea marii sărbători a tineretului lumii ce se des­făşoară în prezent la Varşovia, tinerii oraşului şi regiunii şi-au luat anga­jamentul de a-şi spori eforturile pen­tru înflorirea patriei, pentru întărirea păcii şi colaborării intre popoare, manifestare pentru pace a tineretului ieşean — Mitingul din Piața Republicii .

Next