Flacăra Iaşului, august 1955 (Anul 11, nr. 2778-2802)

1955-08-02 / nr. 2778

f Pag. 2-9F C A G Â R A I A Ş ö L U ! Valoarea lucrurilor mărunte Colectivul Atelierelor de reparaţii auto din Iaşi şi-a propus ca pină la sfîrşitul anului să dea acumulări peste plan in valoare de 150.000 lei, din care 25.000 lei pină la 23 August. Nu-i greu de bănuit că îna­inte de a-şi lua acest angajament membrii colectivului au analizat po­sibilităţile ce le au, au făcut calcu­le de tot felul. Concluzia acestora a fost tocmai angajamentul. Una din căile principale prin care şi-au propus ei să realizeze acumu­lările suplimentare este reducerea preţului de cost al reparaţiilor. Or, la această scădere a preţului de cost au­ hotărît să ajungă, în primul rînd, prin valorificarea lucrurilor mărunte. DE LA 10 MM. LA 5 — ŞI CEVA DESPRE ŞPAN La un motor de maşină lagărele se uzează de obicei mai repede ca alte piese. Aşa că mai toate motoa­rele intrate în reparaţie solicită la­găre noi. Confecţionarea lagărelor este o operaţie destul de complicată şi este suficient să amintim că ele trebuiesc turnate, treabă pe care o face un singur om, iar apoi strunjite la precizie. Turnarea o execută cu pricepere remarcabilă, muncitorul Constantin Mătase. Are o mică încăpere în a­­propierea strungariei, o ladă cu for­me metalice de­ tot soiul, un dulă­­pior cu calupuri de compoziţie şi toate celelalte ce­­ sunt de trebuinţă. Indicele consumului specific îngăduie să folosească pentru turnarea lagărelor unui mo­tor cantitatea de 3,5 kilogra­me compoziţie. Adevărul este însă că Mătase, de o vreme încoace, nu con­sumă niciodată mai mult de 2,8 kg. La prima vedere se pare că e vor­ba de o diferenţă mică. Dacă stăm însă să socotim că el toarnă lunar lagăre pentru 25—30 motoare, şi că metalul de turnat are un preţ destul de ridicat atunci se vede lesne că Mătase realizează lunar economii importante. Cum a reuşit el să redu­că consumul de metal? Povestea e cit se poate de simplă: înainte cu nu prea mu­ltă vreme, formele erau astfel confecţionate, încît grosimea lagărului turnat atingea pe circonfe­­rinţă 10 mm. Din aceştia, mai bine de jumătate constituiau adausul de prelucrare. Constantin Mătase s-a gîndit că adausul e prea mare şi i-a cerut părerea şi strungarului Ion O­­boroceanu, care lucra la prelucrarea acestei piese. Amindoi au căzut de acord că grosimea lagărului turnat poate fi redusă pe circonferinţă la numai 5 mm. In timpul care a trecut Constantin Mătase a confecţionat forme,noi de turnare şi a început să lucreze cu ele. Această singură măsură i-a dat po­sibilitatea sa consume cu mult mai puţină compoziţie la fiecare turnare. Dar reducerea adausului de prelu­crare n-a fost singura măsură. Pen­tru a economisi metalul nou, Cons­tantin Mătase, şi-a luat obicei ca în fiecare zi să colecteze din secţia de strungărie spânul de compoziţie re­zultat de la strunjirea lagărelor. Mai zilele trecute, Constantin Mă­tase a constatat cu bucurie că în primele două decade din iulie, deşi nu a scos material de la magazie pentru turnarea unor comenzi, făcin­­du-le din materia economisită, mai are totuşi încă o economie de peste 6 kg. compoziţie de turnare. E puţin poate dacă echivalăm can­titatea in costul în lei. Dar totuşi leu lingă leu fac împreună milioane. NUMAI PUŢINA ATENŢIE Un şurub costă mai puţin de‘ un leu. „Un lucru mărunt’1 — ar fi tentat să zică fiecare dintre noi. Şi totuşi desamblînd cu mai multă a­­tenţie motoarele, căutind ca nici un şurub să nu se strice, tinerii din echipa de desamblare reuşesc să e­­conomisească mii de lei lunar. înainte in acest sector se obişnuia ca atunci cind la demontare un şu­rub rezista, arătindu-se mai dificil la scos, să fie despicat cu dalta. Aceas­ta făcea de obicei ca la cele mai mul­te dintre comenzi să trebuiască con­fecţionate din nou aproape un sfert din şuruburile motorului. O primă urmare era faptul că preţul de cost al reparaţiilor se urca, iar în acelaşi timp programul de lucru al strungă­­riei era mai încărcat. Constantin A­­zur, Vasile Parfenie, ca şi ceilalţi mecanici motorişti, îndrumaţi de şe­ful de echipă, au hotărit cu toţii să desambleze cu atenţie mai mare ast­fel incit nici un şurub să nu se stri­ce. Şi au început să lucreze aşa. Este foarte adevărat că întîi le-a venit mai greu şi aproape că erau să nu-şi poată îndeplini normele zilnice de lucru. In scurtă vreme însă, s-au o­­bişnuit, iar demontarea atentă a fiecărui şurub în parte este acum o operaţie cu totul obişnuită. Tot la demontarea motoarelor se întimpla deseori ca fuliile să reziste la demontare. Atunci, fără prea mul­tă socoteală mecanicii obişnuiau să le înlăture prin lovire. Aşa, la demontarea fiecărui motor se cră­­pau cîte 4-5 fulii, adică o risipă de 80-100 lei. Socotind că echipa de­montează lunar peste 20 motoare, re­iese limpede că din cauza neatenţiei se urca preţul de cost al acestei o­­peraţii cu peste 2000 lei lunar. Mecanicii motorişti, începînd să facă şi această operaţie cu mai multă atenţie, au reuşit să înlăture stricarea furiilor la demontare şi ast­fel contribuie la realizarea de noi acumulări socialiste peste plan. ALTE CITEVA „NIMICURI“ Utemiştii Alexandru Axinte, Petru Manole şi Mihai Teodor, electricieni, au primit ca sarcină de producţie executarea instalaţiilor electrice la 20 de maşini. Pentru executarea aces­tei comenzi, ei ar fi trebuit să scoa­tă de la magazie peste 600 metri de sirmă electrică nouă. Sfătuindu-se, ei au ajuns la concluzia că ar pu­tea să recupereze sirma de la insta­laţiile electrice ale maşinilor demon­tate şi astfel să facă economii impor­tante. Zis şi făcut. In cursul lunii iulie, tinerii electricieni au lucrat numai cu sirmă recuperată. Urmarea a fost o economie de peste 1000 lei. Lupta pentru recuperarea materia­lelor vechi, dar totuşi folosibile, au pornit­­ şi tîmplarii. Ştefan Ciocanu, Anton Augustin şi ceilalţi timplari, au confecţionat platformele la 8 ca­mioane, din scindură veche, care înainte ar fi fost scoasă din uz. N-a trebuit pentru realizarea celor 2400 lei economisiţi decit mai multă aten­ţie la confecţionarea platformelor şi un pic de bunăvoinţă. Un alt exemplu : tapiţerul Nico­­laie Pustaşu primise sarcina să e­­xecute comanda la autobuzul 15. La acest autobuz trebuiau puse materiale de tapiţerie noi, in valoare de peste 2500 lei. La comenzile pe care le lu­crase înainte, Pustaşu realizase unele economii la materiale. Aceasta i-a permis ca folosind sfoara, pînza şi celelalte materiale economisite îna­inte, precum şi recuperînd parte din materialele vechi, să execute lucrările de tapiţerie fără a scoate nici un ma­terial de la magazie. Exemple de aceste sînt multe. S-ar putea vorbi de pildă, despre cele 150 kg. de tablă nouă, economisite de comunistul Constantin Jari şi de lote­­mistul Mircea Cojocaru, la execu­tarea comenzii 223, sau despre car­casele de motor, vilbrocherii şi case­tele de direcţie recondiţionate de strungarul Ion Oboroceanu, ca şi despre multe alte realizări. Toate acestea vorbesc cît se poate de grăitor despre un lucru foarte im­portant : că fiecare obiect cît de mă­runt își are însemnătatea lui foarte mare în realizarea de acumulări so­cialiste. JOE LENTER Examene de admitere la şcolile profesionale In anii regimului democrat-popular învăţămîntul pentru pregătirea mun­citorilor calificaţi a cunoscut o m­are dezvoltare. Tot mai mare este numă­rul tinerilor ce se îndreaptă spre şco­lile profesionale de ucenici, in dorin­ţa de a se califica in meseriile speci­fice diferitelor ramuri de activitate. Predarea unor cunoştinţe temeinice, lupta pentru o bună pregătire profe­sională a tinerelor cadre necesare industriei şi agriculturii noastre, edu­carea politică a tineretului in spiritul dragostei faţă de munca productivă şi disciplină conştientă, sunt numai cîteva din principalele sarcini ce stau în faţa colectivelor acestor şcoli- Iată de ce, şi anul acesta, nume­roşi tineri se îndreaptă cu încredere şi dorinţa de a munci cu sirg către şcolile profesionale. Examenele de admitere la aceste şcoli vor avea loc în cuprinsul regiu­nii noastre între 15—25 august. Este vorba de următoarele şcoli : şcoala profesională de ucenici Metal Iaşi str. A. Marinescu 189; şcoala profe­sională de ucenici Metal Roman, str. Republicii 1—3 ; şcoala profesio­nală de ucenici de pe lingă între­prinderea IMS Roman, str. Ştefan cel Mare 274 ; şcoala profesională de ucenici auto Iaşi, str. Aurel Vlaicu 54; şcoala profesională de ucenici gospodării , comunale Iaşi str. Ada Marinescu 14 ; şcoala profesională de ucenici Construcţii Iaşi, str. Filimon Sîrbu 4; şcoala profesională de uce­nici C.F.R. Iaşi, str. 13 Decembrie 54; şcoala profesională de ucenici CF.R. Paşcani, str. C. Burcă 1 ; şcoa­la profesională de Ucenici Chimie Iaşi, str. Văscăuţeanu 1 ; Centrul şcolar profesional de ucenici agricol Iaşi; Centrul şcolar profesional de ucenici agricol Roman; şcoala pro­fesională de ucenici tractorişti Ro­man ; Centrul şcolar profesional de ucenici agricol Vaslui; şcoala profe­sională de ucenici agricol Miroslava; Centrul şcolar profesional de ucenici agricol Huşi ; şcoala profesională de ucenici­ tractorişti Paşcani. Ne scriu corespondenţii Ajutor familial de stat Partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie deosebită mamelor cu mulţi copii; o dovadă o constituie şi aceea că numai în raionul Huşi, de la începutul acestui ani şi­­”pînă în ziua de 25 iulie 1955 secţia preve­deri sociale a regiunii Iaşi, a achi­tat la un număr de 20 mame cite o mie de lei ajutor de stat pentru fiecare mamă ce a născut al 10-lea copil. Printre beneficiarele ajutorului fa­milial de stat se numără şi colecti­vistele Enache N. Anica din comu­na Boţeşti şi Grosu I. Anica din Tirzii, Niculiţă A. Maria din Buda, Frănţescu N. Niculina din Huăi, A­­păvăloaiei I. Profira din Vutcani şi altele. I. SCHAFFER Au primit distincţia de „Mamă eroină“ Ca expresie a înaltei preţuiri şi a consideraţiei din partea partidului şi guvernului nostru, de care se bu­cură mamele cu mulţi copii, un în­semnat număr de mame din raionul Huşi au primit nu de mult diferite decoraţii şi distincţii. Aşa, de exem­plu, Aglaia Gh. Bujor, Maria V. A­­xinia, Maria V. Huţanu, Aglaia Gh. Burlacu, au fost decorate cu înaltul titlu de „Mamă eroină“ şi au pri­mit şi suma de 1000 lei drept aju­tor familial de stat pentru al 10-lea copil născut. Maria Ungureanu şi Maria St. Ro­şu au fost distinse cu „Gloria ma­ternă“ cl. l-a, iar Maria D. Dimi­­traș și Magdalena St. Rotaru cu „Gloria maternă“ clasa II-a. ION PUNEI Dansatorii din Brătuleşti In satul Brătuleşti, din comuna­ Strunga, raionul Tg. Frumos, sunt mulţi tineri. In zilele din urmă, cei mai mulţi dintre ei au lucrat ală­turi de vîrstnici la recoltare, au con­tribuit la amenajarea şi pavoazarea ariei de treier. In cinstea Festivalului, utemiştii şi-au propus să dea la căminul cul­tural din sat un program artistic al­cătuit din dansuri şi recitări. Pentru ca programul să fie cit mai reuşit, Catinca Enache, Aguriţa Roman, Ioan Graur, Ştefan Enache şi ceilalţi membri ai echipei de dansuri repetă cu sirg dansuri populare româneşti, „Lezghinca“ — dans popular ucrai­­nian şi un dans cazah. MIHAI CUMNIUC La omizirea pomilor în timpul vacanţei, pionierii şi şcolarii din raionul Hirlău ajută la bunul mers al muncilor agricole. Aşa, de pildă, mai zilele trecute 130 de pionieri şi şcolari de la şcolile elementare din comunele Cepleniţa şi Bădeni, ca şi de la şcoala de 10 ani din Hirlău s-au dus la secţia” Velniţa a gospodăriei de stat din Deleni, spre a curăţa pomii de o­­mizi. Copiii, chiar de la început s-au dovedit pricepuţi la această treabă. Ei se urcau pe pomi, adunau omizi­le în căldări, iar pe urmă le arun­cau într-un foc. Numai intr-o singu­ră zi ei au reuşit să om­izească 600 de pomi. OVĂZ GHEORGHE Nr. 2778 Salut din inimă Festivalul In capitala eroică a Poloniei de­­mocrat-populare a început cel de al V-lea Festival Mondial al Tineretu­lui pentru Pace şi Prietenie. Este cu totul îmbucurător faptul că Festivalul se desfăşoară in împre­jurări internaţionale noi, cind vic­toriile dorinţei de pace a oamenilor cinstiţi din întreaga lume au do­vedit posibilitatea unei largi destin­deri internaţionale. Am urmărit cu viu interes pregă­tirile pe care tinerii din ţara noastră şi cei din alte ţări ale globului le-au făcut pentru Festival. Am rămas de-a dreptul impresionată de bogăţia programelor artistice ce vor fi pre­zentate pe scenele varşoviene in a­ceste două săptămini. Fiecare s-a întrecut parcă in a alege cele mai semnificative realizări ale artei populare din ţara respectivă. Mă bucură faptul că şi tinerii din ţara noastră vor înfăţişa celorlalţi bogăţia de conţinut a cintecelor şi dansurilor noastre populare, măes­­tria unor tineri interpreţi sunt cu totul alături de aceşti soli ai tinere­tului din ţara noastră. Iată de ce, ţin să salut din inimă Festivalul, să urez succes deplin atît delegaţiei române, cit şi tuturor celorlalţi care fac din Varşovia ca­pitala tineretului lumii. MARIOARA DAVIDOGLU Artistă Emerită a R.P.R. Participam la marea săpătoare a tinereţii, păcii şi prieteniei Pentru a cincea oară, tineri din cele mai depărtate colţuri ale lumii se intîlnesc intr-un festival pentru a-şi spune hotărit şi de astă dată dorinţa lor de pace şi priete­nie. In întrecerea socialistă iniţiată în cinstea Festivalului şi a zilei de 23 August, intre cele 28 brigăzi de tineret existente la Atelierele C.F.R. Paşcani, brigada noastră s-a situat in frunte. Pină la data de 29 iulie a.c., aplicind metodele sovietice Li­dia Corabelnicova, Voroşin şi Ciut­­chih, întreaga brigadă a realizat o depăşire a planului de producţie cu 80 la sută, o economie la piese de schimb de 1600 lei şi a strins can­titatea de 3500 kg. fier vechi. Dei tineri ca Traian Sălceanu, Gheor­­ghe Teşcu şi C. Şipoteanu se min­­dreşte întreaga brigadă. Ca urmare a succeselor dobindite in muncă deţinem drapelul de bri­gadă fruntaşă pe atelier de aproape 3 luni. Noi­ salutăm fierbinte marea să­r­­bătoare a păcii şi prieteniei şi ne luăm angajamentul ca şi pe viitor să muncim astfel, incit să păstrăm şi de acum înainte drapelul de brigadă fruntaşă. CONSTANTIN NICULUŢA responsabilul brigăzii de tineret Nr. 5 piese de schimb de la Atelier­ele G.F.R. Pașcani Mai frumos chiar decît în închipuire Acum doi ani călătoream spre Bucureşti. Drumul mi se părea ne­­sfîrşit de lung, deoarece călătoria mea spre capitala ţării nu era una din cele obişnuite. Acolo, la capătul liniei ferate, mă aştepta şi pe mine oraşul gazdă a tinereţii de pretutin­deni, îmbrăcat în cele mai scumpe şi mai alese straie de sărbătoare. Dar oricît de năstruşnică ar fi fost în acele clipe imaginaţia cuiva, de-a­­bia in momentul sosirii în Bucureşti îşi putea da seama de măreţia fru­­museţei de nedescris a oraşului. Scrisesem cu citva timp înainte de începerea sărbătorii tinereţii o poezie ce se intitula „Pe Herestrău în zi de Festival“. Desigur, era o poezie in care ape­lam numai la imaginaţie. Mă veţi în­ţelege de ce, odată ajuns în oraşul Festivalului am pornit-o spre minu­natul lac din parcul I. V. Stalin. Simţeam dorinţa irezistibilă să fac o confruntare a poeziei mele, cu rea­litatea. Şi, păşind pe marginea lacu­lui dorinţa m-a împins pină acolo in­cit să mă transpun in subiectul poeziei E adevărat că nu aveam habar să cvnt la acordeon, dar cu toate acestea am sărit şi eu într-o barcă (fără vintre). Şi cum emoţionat de îndrăzneţul meu plan era cît pe ce să calc alături de barcă, am simţit că mă prinde de braţ o mină voinică şi... iată-te, fericitule, printre eroii poeziei tale. Realitatea corespundea imaginaţiei mele, afară doar de cîteva „amănun­te“: vintrele bărcii şi acordeonul meu. Era in schimb un tinăr italian smolit, care înlocuia onorabil cele două elemente ale poeziei, şi cinta şi vîslea — asta in acelaşi timp. Printre ceilalţi membri ai „echipa­jului“ desigur că m-aşi fi simţit stingher, dacă n-ar fi fost şi o romîn­că, cu care m-am pomenit vor­bind, de parcă ne-am fi cunoscut de ani. .. Seara tirziu, cind deasupra oglin­zii lacului au început să tremure lu­minile de curcubeu ale reflectoarelor am vrut să plec, deoarece astfel era finalul poeziei mele. Da de unde ! De-abia atunci mi-am dat seama că poezia mea e încă departe de înche­iere; şi mai mult, cit va exista tine­reţea şi prietenia va izvorî şi poezia. O poezie nesfîrşită, care să evite sin­ceritatea, îmbrăţişările frăţeşti, mar­şul viguros pe drumul viitorului de aur al lumii. Şi-acum a plecat deasupra colii de hîrtie, simt pulsind pe bulevardele Varşoviei al V-lea cint măreţ al e­­popeiei înfrăţirii popoarelor: Pace şi prietenie! C. SCRIPCA de familia frăţeasca a popoarelor sovietice — O aniversare remarcabilă «— Poporul din R.S.S. Moldovenească sărbătoreşte unul din cele mai re­marcabile evenimente din istoria sa multiseculară. La 2 august 1940, So­vietul Suprem al U.R.S.S., mergînd în întîmpinarea dorinţei oamenilor muncii din Basarabia şi R.A.S.S. Moldovenească, a constituit Repu­blica Sovietică Socialistă Moldove­nească. Acest act istoric a repre­zentat una din cele mai importante etape în dezvoltarea vieţii de stat a poporului moldovean. Dar munca creatoare a poporului a fost întreruptă de atacul perfid al Germaniei hitleriste împotriva U­­niunii Sovietice. Ocupanţii germano­­fascişti au pricinuit pagube uriaşe economiei naţionale şi culturii repu­blicii. Energia creatoare a oameni­lor sovietici a permis însă ca în scurt timp rănile războiului să fie vindecate, iar nivelul antebelic de dezvoltare al republicii să fie cu mult depăşit. Ajutorul frăţesc dezin­teresat al marelui popor rus şi al celorlalte popoare din ţara sovieti­că a asigurat propăşirea poporului moldovean. Oamenii muncii din R.S.S. Moldo­venească întîmpină aniversarea a 15 ani de la întemeierea republicii lor cu mari succese în toate domeniile economiei naţionale şi culturii. Dacă în 1940 industria republicii era re­prezentată de producţia meşteşugă­rească şi semimeşteşugărească, în anii de după război aici au fost create noi ramuri industriale ca me­talurgia prelucrătoare, de încălţă­minte şi pielărie, coni­a­riî şi trico­taje, conserve, produse zaharo­ase şi de I. ROD­IT­A preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R. S. S. Moldoveneşti altele. Intr-un interval scurt în RSS Moldovenească a fost pusă la punct producţia de maşini-unelte pentru aşchierea metalelor şi pentru prelu­crarea metalelor, maşini pentru plan­tat păduri şi prelucrarea pietrei, mo­toare cu combustiune internă şi pre­se. In prezent industria RSS Mol­doveneşti fabrică cu 7,4% mai mul­te produse decit în 1946. In RSS Moldovenească au fost construite mari uzine, fabrici și com­binate utilaje cu tehnică sovietică de prim rang. Numai în ultimul an au fost date in exploatare şase mari centr­e de­ vinificare, o fabrică de sticlă. Se termină lucrările pe cele mai mari șantiere cum sunt uzina de construcţii de beton armat din Chişinău, fabrica de zahăr din Ghin­­deşti şi combinatul de ţesături de mătase din Bender. Pină în 1956, in RSS Moldovenească vor fi con­struite în total 119 întreprinderi. In anii de după război a fost re­făcută in întregime şi considerabil lărgită baza energetică a RSS Mol­doveneşti. Numai în ultimii patru ani aici au fost construite 20 de mari termocentrale, 29 de hidrocen­trale colhoznice şi intercolhoznice. Producţia de energie electrică a spo­rit de 2,2 ori faţă de anul 1950. S-au terminat lucrările pe şantierul hidro­centralei de la Dubosari pe Nistru — cea mai mare hidrocentrală din republică, al cărei prim grup elec­trogen a început să furnizeze curent electric încă la începutul anului a­­cesta. O mare dezvoltare a luat princi­pala ramură a industriei RSS Mol­dovenești — industria alimentară. Fabricile de conserve din RSS Mol­dovenească produc peste 100 de fe­luri de conserve de fructe şi de legu­me, precum şi sucuri naturale. In anii celui de al 5-lea cincinal pro­ducţia de conserve a sporit de 2,5 ori, iar în acest an fabricile­­din RSS Moldovenească vor produce cu 18 milioane cutii de conserve mai mult decit anul trecut. Creşte pro­ducţia şi în alte ramuri ale indus­triei alimentare, de produse zaha­roase, vinicolă şi de panificaţie. Unul din cei mai edificatori indici ai transformărilor sociale care au avut loc in RSS Moldovenească îl constituie creşterea rîndurilor clasei muncitoare. In prezent, în industria republicii sunt ocupaţi de trei ori mai mulţi muncitori şi funcţionari decit in 1940. A crescut considerabil nivelul tehnico-cultural al muncito­rilor. Mari transformări au avut loc în agricultura republicii. Păşind ferm pe calea vieţii colhoznice, după ce s-au convins de superioritatea ei, oame­nii muncii din agricultura republi­cii obţin an de an noi succese în dezvoltarea şi întărirea gospodăriei obşteşti. Statul sovietic aprovizio­nează colhozurile cu tehnica înain­tată, ceea ce a permis ca 80 la sută din muncile agricole să fie mecani­zate. 2/3 din colhozurile republicii sunt milionare. Zeci de colhozuri ob­ţin venituri anuale în valoare de 8—10 milioane ruble. Ca urmare a întăririi colhozurilor se ridică bună­starea materială a colhoznicilor. Se dezvoltă necontenit principalele ramuri ale agriculturii — viticultu­ra și pomicultura. In RSS Moldove­nească este concentrată aproximativ o treime din toate viile Uniunii So­vietice. In ultimii cinci ani au fost plantate zeci de mii de hectare de li­vezi și vii, iar pină în anul 1960 su­prafaţa acestora va depăşi 300.000 de hectare. In acest an au fost obţinute re­zultate însemnate în sporirea pro­ductivităţii creşterii animalelor pro­prietate obştească. Pină la 1 iunie cantitatea globală de lapte muls a sporit cu peste 50 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. In­­săminţările de primăvară s-au des­făşurat organizat şi la un înalt ni­vel agrotehnic. Prin folosirea pă­­minturilor ocupate de ierburi perene puţin productive, prin valorificarea povîrnişurilor repezi au fost extinse însămi­nţările de griu, bumbac, orez şi culturi eterice oleaginoase S-a extins considerabil suprafaţa semă­năturilor de poruiub, care in pre­zent se ridică la aproape 500.000 de hectare. De nerecunoscut au devenit satele republicii. In prezent apr­ope în fie­care sat există o şcoală de zece ani, o casă de cultură, o staţie de radio-amplificare, un spital, o casă de naştere, un magazin. Viaţa fericită şi îmbelşugată a oa­menilor sovietici a­ creat toate con­diţiile pentru înflorirea culturii po­porului moldovean, naţională in­for­mă şi socialistă un conţinut, ce se dezvoltă în legătură strînsă cu cul­tura tuturor popoarelor din Uniunea Sovietică sub influenţa binefăcătoa­re a culturii poporului rus. Numai cu zece ani in urmă pe malul drept al Nistrului 3/4 din populaţie era neştiutoare de carte. In prezent, in RSS Moldovenească este înfăptuit învăţămîntul general de 7 clase şi se pregătesc, condiţiile pentru trecerea la invăţămintul me­diu general. In cele 7­ institute de invăţămînt superior şi 38 de şcoli tehnice înva­ţă 23.000 de studenţi. In RSS Mol­dovenească funcţionează o universi­tate de stat, o filială a Academiei de Ştiinţe a URSS şi zeci de insti­tute de cercetări ştiinţifice. Se dezvoltă arta şi literatura RSS Moldoveneşti. In republică au fost înfiinţate uniuni ale scriitorilor, ar­tiştilor plastici, compozitorilor; aici funcţionează 4 teatre, filarmonica de stat, 1.649 de cluburi şi case de cul­tură, 1.830 de biblioteci de masă. Cântecele şi muzica moldovenească plină de viaţă sunt îndrăgite de toţi oamenii sovietici. In oraşele Uniu­nii Sovietice şi dincolo de hotarele ei spectacolele capelei corale de stat „Doina“ şi ale Ansamblului de dan­suri populare al RSS Moldoveneşti se bucură de un mare şi permanent succes. Pe ecranele cinematografelor rulează filmele „Andrieş“ şi „Lea­­na“ ale căror scenarii au fost crea­te de scriitorii moldoveni şi, turnate cu concursul artiştilor din RSS Mol­dovenească. Nivelul înalt al cerinţelor cultu­rale ale poporului moldovean este ilustrat de dezvoltarea largă a pu­blicaţiilor periodice şi editări de cărţi. In republică apar aproximativ 80 de ziare şi reviste. In 1954 au fost editate 536 de titluri de cărţi într-un tiraj total de 7,5 milioane exemplare. In ultimul deceniu au fost editate de 6,5” ori mai multe cărţi decît in 17 ani dinainte de război. Oamenii muncii din RSS Moldovenească studiază in limba lor maternă operele clasicilor marxism­­teninismului, citesc opere ale litera­turii clasice ruse şi străine. Poporul moldovean ca şi celelalte popoare din Uniunea Sovietică, o­­cupat cu munca sa paşnică, con­structivă, apără cu fermitate / hotă­­rîre pacea, sprijină întru totul po­litica înţeleaptă a partidului comu­nist şi guvernului sovietic. (S.I.B.) Ansamblul de stat de dansuri populare al R.S.S. Moldoveneşti, laureat al Concursului celui de al IV-lea Festival Mondial al Tinere­tului şi Studenţilor de la Bucureşti. A V A

Next