Flacăra Iaşului, septembrie 1955 (Anul 11, nr. 2803-2828)
1955-09-01 / nr. 2803
Spor la muncă în noul an şcolar ! O deosebit de mare atenţie acordă partidul şi guvernul nostru dezvoltării necontenite a învăţămîntului. Este şi firesc să fie aşa, deoarece opera de construire a socialismului cere răspândirea culturii în rîndurile celor mai largi mase populare, ridicarea necontenită a nivelului cultural al oamenilor muncii, creşterea de noi şi noi specialişti, pătrunşi de dragoste de popor, înflăcăraţi luptători pentru socialism, stăpini ai celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. „Construcţia socialistă, am spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită cu prilejul adunării festive închinate celei de a XI-a aniversări a eliberării Romîniei, cere formarea de noi cadre calificate pentru toate ramurile economiei naţionale. In cursul primului cincinal s-au pregătit 13.400 ingineri, 4500 economişti, 7.000 agronomi. Numai in perioada 1948—1955 numărul unităţilor şcolare din învăţămîntul general a crescut cu peste 600. In anul şcolar care se va deschide în curind, numărul elevilor în şcolile de 7 ani va fi în comparaţie cu perioada dinainte de război de aproape 4 ori mai mare, al elevilor din şcolile medii şi profesionale de 3 ori mai mare şi al studenţilor din institutele de învăţămint superior de 3 ori mai mare“. In regiunea noastră, pe lingă lucrările obişnuite de amenajare a multor şcoli elementare şi medii, o măsură de mare însemnătate pe linia creării de condiţii optime de învăţătură o constituie construirea a 5 noi cămine studenţeşti cu o capacitate de peste 1.500 locuri. Crearea acestor mari posibilităţi de desfăşurare a unei bogate şi susţinute munci pe tărîmul învăţămîntului public implică de la sine mari răspunderi pentru cadrele didactice in faţa cărora stă marea sarcină de a da ţării noi şi noi promoţii de ingineri, tehnicieni, agronomi, zootehnişti, medici, profesori etc. specialişti cu o temeinică pregătire ştiinţifică şi un larg orizontcultural.. Este ştiut faptul că activitatea şi rezultatele activităţii desfăşurate de specialişti depinde în primul rind de pregătirea pe care au dobîndit-o în anii de învăţătură, depinde de priceperea şi dragostea cu care au fost îndrumaţi să-şi însuşească temeinic cunoştinţele necesare, să îndrăgească specialitatea căreia i s-au consacrat. Obiectivul principal care trebuie să stea in faţa fiecărei instituţii de învăţămint în acest an şcolar constă în realizarea unei serioase îmbunătăţiri a conţinutului învăţămîntului. Este necesar să se asigure un înalt nivel de predare a lecţiilor, o mai puternică legătură între teorie şi practică. Plină de interes este, în acest sens, acţiunea iniţiată pe ţară de a experimenta în cadrul a diferite şcoli de zece ani un învăţămint politehnic. In regiunea noastră invăţâmîntul politehnic va fi experimentat în cadrul şcolii de zece ani Nr. 2 băieţi. Aceasta nu înseamnă însă că rezolvarea problemei rămâne exclusiv în sarcina acestei şcoli. Dimpotrivă, problema realizării încă din primii ani de şcoală a unei bogate activităţi practice legate de cunoştinţele teoretice predate la cursuri, stă în faţa fiecărei şcoli, ea solicitînd toată grija şi atenţia cadrelor didactice. Activitatea în laboratoare, pe loturile şcolare experimentale, amenajarea „colţurilor vii“, efectuarea excursiilor cu caracter ştiinţific, favorizează afirmarea şi dezvoltarea aptitudinilor fiecărui elev în parte, trezeşte interesul elevilor pentru rezolvare a diferite probleme legate de aplicarea în viaţa practică a cunontelor teoretice. O deosebită atenţie trebuie acordată în acest an predării cunoştinţelor de limba romînă, ştiut fiind că din acest an se introduce în întregul sistem de învăţămint noua ortografie. Pentru învăţămintul nostru este deosebit de important faptul că în acest an se trece la generalizarea învăţămîntului de 7 ani la oraşe şi în centrele muncitoreşti. La sate, cadrele didactice, organele de stat, de partid şi organizaţiile de masă trebuie să-şi dea sprijinul pentru realizarea integrală a legii învăţămîntului general obligatoriu, astfel incit nici un copil de vîrstă şcolară să nu rămînă în afara şcolii. Rolul hotărîtor în lupta pentru ridicarea nivelului procesului de învăţămint îl au învăţătorii şi profesorii. Sporirea interesului elevilor şi studenţilor pentru materia predată poate şi trebuie să fie obţinută în primul rind prin lecţii corecte din punct de vedere ştiinţific şi atractive ca formă, prin discuţii interesante, etc. Trebuie combătute cu dîrzenie tendinţele de improvizare a lecţiilor, învăţătorii şi profesorii au datoria să manifeste în permanenţă o înaltă exigenţă atît faţă de munca proprie, cit şi faţă de munca elevilor. Trebuia să se aibă in vedere în permanenţă că chezăşia obţinerii de noi succese în munca de învăţămint o reprezintă generalizarea şi însuşirea experienţei sovietice, precum şi a experienţei pozitive, înaintate, a învăţătorilor şi profesorilor din ţara noastră şi din celelalte ţări de democraţie populară. Realizarea de noi succese în munca de învăţămint nu depinde însă numai de cadrele didactice, ci şi de studenţii şi elevii înşişi, de disciplina şi spiritul lor de răspundere, de sporirea conştiinciozităţii lor in muncă, de seriozitatea şi perseverenţa în învăţătură. Un sprijin însemnat trebuie să-l dea muncii de învăţămint organizaţiile U.T.M. şi de pionieri. In întreaga lor activitate organizaţiile de U.T.M. şi pionieri trebuie să se călăuzească după principiul că baza educaţiei comuniste în şcoli este învăţătura. Fiecare utemist, fiecare pionier are datoria de onoare de a dai un bun exemplu prin atitudinea lui faţă de şcoală, străduindu-se necontenit să fie fruntaş la învăţătură, să dea exemplu de disciplină şi conştiinciozitate, combinind cu vehemenţă orice manifestare înapoiă de chiul şi superficialitate în învăţătură. OrganUniile de partid din institu■ţii e de învăţămint trebuie să pună în centrul activităţii lor problemele cum constituie însăşi specificul muncii acestor instituţii, acţionind intens pentru antrenarea tuturor cadrelor didactice pe linia îmbunătăţirii necontenite a procesului de învăţămint. Organizaţiile de partid trebuie să-şi îmbunătăţească munca de conducere politică a organizaţiilor de U.T.M. şi de pionieri şi să întărească rolul acestora în educarea comunistă a elevilor şi studenţilor. Organizaţiile de partid au datorii să vegheze la o cit mai justă îmbinare a activităţii profesionale a învăţătorilor şi profesorilor cu activitatea pe tărim obştesc. O mare răspundere pentru bună funcţionare a şcolilor în noul an de învăţământ revine sfaturilor populare. Buna funcţionare a şcolilor, aprovizionarea lor cu combustibil, sunt probleme care trebuie rezolvate din timp şi în mod efectiv. Acum, cinci zeci de învăţători şi profesori vin să-şi ia posturile, in primire este foarte necesar ca sfaturile populare, aplicînd , întocmai prevederile Hotărârii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri din 16 august 1951, să le asigure acestora condiţii corespunzătoare de muncă şi de viaţă. Secţiile de învăţământ ale sfaturilor populare raionale şi regional au datoria de a desfăşura permanent o temeinică activitate de îndrumare şi control, pentru a se scoate din timp, la iveală, lipsurile existente şi a se acţiona cu fermitate în direcţia înlăturării lor. La deschiderea noului an şcolar, oamenii muncii, întregul popor muncitor, urează din inimă învăţătorilor şi profesorilor, elevilor şi studenţilor, spor la muncă în noul an şcolar spre binele şi înflorirea patriei noastre dragi — Republica Populară Romînă ! Plecarea delegaţiei guvernamentale a R. P. Albania Marţi dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia guvernamentală a R. P. Albania, care a participat la sărbătoarea zilei de 23 August, a 11-a aniversare a eliberării patriei noastre. Delegaţia guvernamentală a R.P. Albania a fost alcătuită din Rita Maiko, secretar al C.C. al Partidului Muncii din R.P. Albania, generalmaior Ndrici Plasări. Din delegaţie a făcut parte şi Miha Lako, ambasadorul R.P. Albania la Bucureşti. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii: J. Fazekaş, M. Roşiariu, T. Rudenco, D. Simulescu, I. Dumitru, I. Mincu, A. Vlădoiu, N. Cioroiu, de activişti de partid şi de stat. Au fost de faţă Miha Lako, ambasadorul R.P. Albania, şi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. O companie de onoare a dat onorul. Au fost intonate Imnurile de stat ale R.P. Albania şi R.P.R. Rita Marko, conducătorul delegaţiei guvernamentale a R.P. Albania, împreună cu tov. J. Fazekas au trecut in revistă compania de onoare. Membrii delegaţiei guvernamentale a R.P. Albania au schimbat apoi calde stringeri de mină cu cei prezenţi. (%rprs)) In interiorul ziarului: — Masurile tehnico-organizatorice, factor important pentru realizarea de acumulări socialiste pag. 2-a — O brigadă fruntaşă — Examene de admitere pentru învăţămîntul fără frecvenţă pag. 2-a — Ştiinţa de carte — bun al maselor largi populare pag. 2-a — Viaţa de partid: Pe marginea deschiderii noului an şcolar la Universitatea de marxism-leninism pag. 3-a — Din activitatea unei comisii de recrutare a cursanţilor pag. 3-a — Sfatul agronomului: Măsuri pentru păstrarea porumbului în ştiuleţi pag. 3-a — Lucrările conferinţei Uniunii Interparlamentare pag. 4-a — Vizite de delegaţii străine in U.R.S.S. pag. 4-a — Cu privire la starea sănătăţii preşedintelui R. Cehoslovace, Antonin Zapotocky *** pag. 4-a — Şedinţa din 31 august a ambasadorilor R.P. Chineze şi S.U.A. pag- 4-a — ţările arabe sprijină lupta pentru libertate a popoarelor din Africa de nord pag. 4-a pag. 2-a Toată atenţia terminării grabnice a treierişului! Gospodăriile colective fruntaşe la treieriş Membrii gospodăriilor agricole colective din comuna Mogoşeşti, raionul Paşcani, au terminat zilele trecute treierişul. In această muncă, s-au evidenţiat în mod deosebit colectiviştii A. Maftei, Ştefan Dominte, Dumitru Ionescu şi alţii. Urmînd exemplul colectiviştilor, ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au intensificat în ultimile zile munca, reuşind să termine treieratul griului. Numeroşi ţărani muncitori din comuna Mogoşeşti au realizat în acest an o producţie sporită de grîu. Astfel, Petrea Muscalu a obţinut 3800 kg. boabe la hectar, iar D. I. Constantin 3600 kg. grîu la hectar. Asemenea recolte bogate au dobîndit şi alţi ţărani muncitori care au aplicat regulile agrotehnice. IOAN DOMINTE corespondent ★ Conştienţi de faptul că terminarea cit mai grabnică a muncilor de recoltare şi treieriş constituie o înaltă datorie patriotică, membrii gospodăriei agricole colective din Patricheni nu au precupeţit nici un efort pentru a grăbi strîngerea recoltei. Zilele acestea, ei au terminat complet treieratul păioaselor, obţinînd bogate recolte la hectar. E destul să citam doar cifra de 62.000 kg. de boabe de cereale care a rezultat în urma treierişului de pe cele 30 ha., pentru a ne da şi mai bine seama de acest lucru. După ce au terminat treierişul, colectiviştilor li s-a împărţit avansul. Teodor Iftode a primit drept avans 1600 kg. grîu, Ion Mihăilă 1200 kg. grîu, Petru Patraşcă peste 1000 kg. grîu. MARIA HANGHIUC corespondentă ★ Cu tot timpul nefavorabil care a stînjenit in bună parte treierişul, colectiviştii din Sofroneşti — comuna Todireşti, raionul Negreşti, nu s-au dat bătuţi. Ei şi-au îndeplinit cu cinste angajamentul de a termina la timp şi fără pierderi treieratul păioaselor. Astfel, au treierat cantitatea de 13.170 kg. orz, recoltat de pe 11 ha., 17.318 secară , recoltată de pe 10 ha., 153.089 kg. grîu, recoltat de pe 60 ha. La grăbirea ritmului de treieri, un aport preţios l-au adus colectiviştii Ion Turcu, V. Ungureanu, V. Ciocan, I. Olaru, Gh. Botezatu şi alţii. I. TIRON corespondent In satele regiunii noastre, domneşte acum freamătul muncilor agricole de vară. Pe zeci de arii, batozele treieră bogata recoltă a acestui an. Avintul patriotic al ţăranilor muncitori a făcut ca în ultima vreme ritmul lucrărilor de treieriş să crească. Cu toate acestea nu se poate spune că peste tot treierişul se desfăşoară cu aceiaşi intensitate, că toate comitetele executive ale sfaturilor populare comunale duc o luptă hotărîtă pentru antrenarea oamenilor muncii de pe ogoare la terminarea cit mai grabnică a treierişului. Astfel, cu tot timpul călduros şi fără ploi, cu toată apropierea campaniei însămînţărilor de toamnă, comitetul executiv al sfatului popular comunal Uricani, raionul Iași, nu a luat nici o măsură pentru ca treierişul să fie terminat cît mai repede. Pînă acum s-au treierat abia 50% din recoltele de păioase. Lăsînd ca lucrurile să se desfășoare la sine, comitetul executiv al sfatului popular n-a luat nici o măsură pentru mobilizarea ţăranilor muncitori ca să care snopii la arie. Preşedintele comitetului executiv, tov. N. Ştefăniu, a găsit că e mai uşor să mute batoza de pe o arie pe alta, atunci cind vede că nu se asigură treierişul. Astfel, de la Uricani, batoza a plecat la Brătuleni, pentru ca apoi să se reîntoarcă din nou aici unde mai este de treierat griul de pe 180 hectare teren. Acest mers încetinit al treierişului în comună se datorește și faptului că comitetul executiv al sfatului popular nu s-a îngrijit temeinic de organizarea cetelor. Cît de superficială a fost dusă munca in această direcţie, se poate vedea şi din faptul că nu s-a întocmit nici un tabel cu numele celor care fac parte din cete. Totul a fost lăsat pe seama paznicului căruia i s-a dat sarcina de a anunţa cu o seară înainte pe cei cărora le vine rîndul la treieriş. Datorită lipsei de organizare a muncii, dimineaţa lucrul începe tirziu şi încetează seara devreme. S-a intîmplat ca treierişul să înceapă abia la ora 7 dimineaţa, din cauză că cetele au venit tirziu la arie. In acest timp, agentul agricol Neculai Chimu în loc să îndrume şi să controleze pe teren mersul lucrărilor de treieriş, întocmeşte situaţii din birou. Trebuie arătat de asemenea că la aici lipsesc cu desăvîrşire trioarele. Considerind că griul este curat, agentul agricol a lăsat ca acestea să rămină în sat. Faptul că munca politică, dusă în rîndul ţăranilor muncitori in vederea terminării In timpul cel mai scurt a treierişului, este slabă, se oglindeşte şi în aspectul ariilor. Ele nu reprezintă un centru al muncii politice de masă. Deşi la ariile de la Găureni şi Brătuleni au funcţionat biblioteci volante, acestea au fost ridicate de către directorul şcolii, nu se ştie pentru se motiv. Gazetele de arie nu evidenţiază fruntaşii in producţie, nu critică lipsurile. O mare răspundere pentru rămînerea in urmă cu treierişul în comuna Uricani, revine şi SMT-ului Holboca (director tov. I. Bostan). Din cauza nerespectării regulilor de îngrijire tehnică şi a reparaţiilor de mintuială, batozele şi tractoarele se defectează, nefuncţionlnd ore întregi, iar atelierele mobile se lasă mult aşteptate. Aşa s-a intîmplat în ziua de 26 august cind, datorită unei defecţiuni la batoză, s-a întrerupt lucrul 5 ore. Cu toate insistenţele făcute către SMT Holboca de a se trimite butoane cu ajutorul cărora să se poată prinde cureaua care se rupe mereu, nu s-a ajuns la nici un rezultat. De aceea s-a simţit , nevoia de a se recurge la butoanele care prind cupele. In felul acesta un număr de 12 cupe au fost scoase din funcţiune şi aruncate la voia întîmplării pe arie, iar restul de cupe neputînd face faţă la transportarea boabelor de grîu, ulucul se înfundă, se opreşte batoza, se pierd ore întregi cu desfundatul, se întîrzie treierişul. Situaţia existentă in comuna Uricani nu mai poate dăinui. De aceea, atît comitetul executiv al sfatului popular comunal, cît şi conducerea S.M.T. Holboca, trebuie să ia cele mai grabnice măsuri pentru intensificarea treierişului, asigurind funcţionarea neîntreruptă a batozelor. Organizaţiile de bază din comună au datoria să ajute mai mult sfatul popular pentru antrenarea deputaţilor în munca politică de masă, pentru mobilizarea tuturor ţăranilor muncitori în vederea terminării treierisului in comună. VICU TIMOFTE In comuna Uricani treierişul trebuie intensificat Ştiri culturale Concert de muzică distractivă romîneasca Duminică 4 septembrie şi luni 5 septembrie orele 17 şi 20:30, Ansamblul de estradă din Bucureşti va prezenta spectacole cuprinzînd in program un concert de muzică populară românească. Concertul va fi dirijat de Dinu Şerbescu, avînd printre solişti, cunoscuţi interpreţi de muzică populară ca Maria Tănase, Nicu Stoienescu şi alţii. Momentele vesele vor fi susţinute de Ion Antonescu Cărăbuş. Două mari premiere: „Romeo şi Julieta“ şi „Tăunul“ In curind, pe ecranele cinematografelor ieşene vor rula două mari premiere oferite de studiourile cinematografice sovietice: „Romeo şi Julieta“ şi „Tăunul“. Deţinătorii rolurilor principale din filmul — balet „Romeo şi Julieta“ sunt Galina Ulanova, artistă a poporului U.R.S.S. (Julieta) şi I. Jdanov (Romeo). Povestea de dragoste a celor doi tineri aparţinind familiilor Capuleţilor şi Montechilor — familii care se duşmănesc de moarte şi care prin duşmănia lor duc la perzanie pe cei doi îndrăgostiţi — şi-a găsit o admirabilă interpretare în spectacolul coreografic realizat in regia lui E. Arustan şi L. Lavrovschi pe muzica lui S. Prokofiev, laureat al Premiului Stalin. Dramatica viaţă a lui Arthur, brav luptător pentru libertatea şi fericirea poporului italian este redată cu măiestrie, în episoadele pline de expresivitate şi deosebit de emoţionante ale filmului „Tăunul“. Regia aparţine lui A. Fainţimmar, iar muzica cunoscutului compozitor D. Şostakovici. început rîe activitate la Studioul artistilui amator *■ ~ De curind, s-a deschis in oraşul nostru studioul artistului amator instalat in clădirea cinematografului „Ion Creangă“. Studioul dispune de condiţii corespunzătoare pentru efectuarea unor spectacole experimentale şi a unor schimburi de experienţă între formaţiile artistice amatoare, sindicale şi săteşti. Pentru început, Studioul artistului amator anunţă pentru duminică 4 septembrie, ora 9:30 dimineaţa o consfătuire în jurul activităţii brigăzilor artistice amatoare sindicale din oraşul Iaşi. Vor prezenta programe două brigăzi artistice de agitaţie ale întreprinderilor textile.La discuţii vor participa instructori ai brigăzilor artistice de agitaţie din Iaşi şi actori fruntaşi ai Teatrului Naţional. DIN TOATE COLŢURILE PATRIEI Se dezvolta industria constructoare de maşini Uzinele „23 August** Toate ramurile economiei naţionale se sprijină acum cu încredere pe industria constructoare de maşini, care asigură an de an cu tot mai multă competenţă maşini şi utilaje necesare. Se produc astăzi in serie maşiniunelte pentru prelucrarea metalelor, utilaje pentru şantierele de construcţii, utilaje miniere, maşini şi instalaţii pentru industriile uşoară şi alimentară, o varietate de maşini şi unelte agricole, motoare cu combustie internă, autocamioane, autobuze, vagoane, locomotive, construcţii navale. Caracteristic pentru industria construcţiilor de maşini este nu numai ritmul accelerat de dezvoltare ci şi creşterea competenţei muncitorilor constructori. Numai in anii cincinalului, ei au făurit peste 106 produse noi. Printre acestea se numără 5 tipuri de motoare Diesel, 4 de tractoare, 9 de maşini-unelte agricole, 14 tipuri de maşini şi instalaţii pentru industriile alimentară şi uşoară, 7 de vagoane, 2 de locomotive. Pe baza tehnicii noi In sectorul bumbac s-au construit filaturi pe lingă ţesătoriile existente şi s-au dezvoltat filaturile întreprinderilor integrate, pentru a se înlătura disproporţia dintre capacitatea de filat care era mai mică şi cea a ţesătorilor. Aşa s-a procedat la întreprinderile „Industria Textilă“ din Lugoj, „Vasil Vasilescu“ din Mediaş, „Ţesătura“ din Iaşi şi „Teba“ din Arad. In sectorul lină şi mătase s-a trecut la gruparea şi reorganizarea întreprinderilor pe baza tehnicii înaintate, cu un flux tehnologic continuu. In sectorul pielărie s-au luat măsuri pentru mecanizarea proceselor de producţie, introducîndu-se în majoritatea întreprinderilor lucrul în bandă glisantă şi bandă rulantă. Industrializarea socialistă a creat condiţii pentru dezvoltarea industriei uşoare nu numai pe baza reorganizării şi dezvoltării întreprinderilor existente, ci şi prin construirea de întreprinderi noi, dotate cu utilaj modern, uşor de mînuit, cu o înaltă productivitate, în care muncitorii lucrează în condiţii optime. De mare ajutor ne-a fost sprijinul dat de Uniunea Sovietică în utilaje, documentaţie tehnică şi specialişti. La Iaşi, Lugoj şi Arad s-au construit filaturi de Bumbac, iar la Botoşani s-a ridicat una din cele mai moderne uzine textile din ţară, „Moldova“. Filaturile nou construite totalizează peste 75.000 de fuse. Mîndria industriei noastre uşoare o formează fabrica de confecţii „GH. Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti, cea mai mare fabrică de acest gen din ţară. Ea realizează peste 40 la sută din întreaga producţie de confecţii a ţării. Noi fabrici de egrenat bumbac O noua realizare a industriei noastre de coloranţi Industria noastră de coloranţi şi-a îmbogăţit sortimentul cu un nou colorant — naftol A.S. — primul şi cel mai important produs dintr-o nouă clasă de coloranţi, clasa naftolilor. Acest nou colorant face parte din categoria aşa numiţilor coloranţi de gheaţă, care au caracteristici deosebiţi ca rezistenţă la lumină, spălat, fierbere, călcat, etc., fiind mult superior în această privinţă coloranţilor ce se fabrică azi la noi în ţară pentru ţesăturile de bumbac. Instalaţiile de producere a noului colorant au intrat total în funcţiune la fabrica de coloranţi „Spic“ din Bucureşti. Primele cantităţi livrate industriei uşoare au dat bune rezultate. In anii ce s-au scurs de la 23 August 1944, în mijlocul întinderilor nesfîrşite ale ogoarelor Bărăganului au răsărit noi fabrici şi întreprinderi. La Ciulniţa s-a construit o mare şi modernă fabrica de egrenat bumbac. In fotografie: Un aspect din interiorul unei secţii a fabricii de egrenat bumbac „Republica“ din Ciulniţa, întreprinderi textile In anii puterii populare uzinele „23 August“ din Bucureşti şi-au lărgit considerabil producţia. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei uzine, au dobîndit succese frumoase în lupta pentru realizarea unei productivități tot mai ridicate.. In fotografie: La secția vagoane se montează în serie boghiurile pentru vagoane-cisternă CFR de 50 tone. ’T» 1 . ,*P