Flacăra Iaşului, septembrie 1955 (Anul 11, nr. 2803-2828)

1955-09-01 / nr. 2803

.­ Nr. 2803 VIAŢA DE PARTID Pe marginea deschiderii noului an şccolar la Universitatea de marxism-leninism Partidul nostru se călăuzeşte în Întreaga sa activitate , după teoria marxist-leninistă, teorie care consti­tuie una din cele mai importante surse ale forţei şi invincibilităţii sale şi care face ca politica elaborată de partid să fie riguros ştiinţifică, ea reflectînd în mod just cerinţele dez­voltării vieţii materiale a societăţii, interesele vitale ale oamenilor muncii. Politica partidului nostru o reali­zează oamenii, cadrele, ea nu se în­­făptueşte de la sine. De aceea pregă­tirea politico-ideologică a oamenilor muncii, a cadrelor de partid şi de stat constituie o necesitate vitală pentru aceştia, deoarece numai pe baza însuşirii profunde a teoriei mar­­xist-leniniste, cadrele noastre din a­­paratul de partid şi de stat, precum şi toţi oamenii muncii, pot înţelege limpede bazele politicii partidului nostru şi să muncească in mod con­ştient pentru traducerea ei in viaţă. înarmarea cadrelor de partid şi de stat precum şi a tuturor oamenilor muncii, cu teoria marxist-leninistă este o importantă sarcină de partid pe care organizaţiile de bază sînt o­­bligate s-o ducă la îndeplinire în condiţii cît mai bune, prin verigile de învăţămînt existente în sistemul învăţământului de partid. Universităţile serale de marxism­­leninism sînt o importantă verigă în sistemul învăţămîntului de partid. Ele au sarcina de a înarma cadrele de partid, de stat şi din economie, precum şi pe oamenii de ştiinţă, artă şi literatură­ cu teoria marxist-leni­nistă, călăuză indispensabilă în acti­vitatea lor de fiecare zi. An de an creşte numărul studenţilor Universi­tăţilor serale de marxism-leninism, ca o urmare a interesului tot mai mare pe care cadrele noastre îl ma­nifestă pentru însuşirea teoriei mar­­xist-leniniste. Astfel în anul şcolar care a trecut au urmat cursurile Universităţii se­rale de marxism-leninism din Iaşi un număr de 330 studenţi, care în ma­rea lor majoritate şi-au îndeplinit cu conştiinciozitate obligaţiile prevă­zute în programul de învăţămînt al Universităţii serale, reuşind să-şi în­suşească în mod temeinic materia­lul de la disciplinele predate. Pe baza cunoştinţelor căpătate în Universita­tea serală de marxism-leninism, ei reuşesc să-şi îndeplinească mai bine şi cu foultă competenţă sarcinile lor. Ne aflăm acum în preajma deschi­deri­i noului--an-şcolar- la - Universita­tea serală de marxism-leninism. Irf vederea selecţionării studenţi­lor pentru anul 1, atît la Universi­tatea serală, cit şi pentru filiala ca­drelor didactice birourile organiza­ţiilor de bază din oraşul nostru au şi început să îndrume o parte din tovarăşi să urmeze cursurile Univer­sităţii serale.. O atenţie deosebită trebuie acor­dată îndeosebi tovarăşilor care au munci de răspundere in aparatul de partid, de stat şi economic, oameni­lor de ştiinţă, artă şi literatură, pre­cum şi altor tovarăşi. Este necesar ca cei recomandaţi să fi absolvit cu succes cel puţin un c­erc de Istoria PCUS (anul I şi II) sau o şcoală de partid de 6 luni, iar ca studii de bază să fie absolvenţi ai unei şcoli medii, sau ai unei şcoli echivalente acesteia. Birourile organizaţiilor de bază trebuie să-şi intensifice munca lor în această direcţie, recomandind pentru a urma cursurile Universităţii serale tovarăşii cei mai buni din or­ganizaţi­ae lor, ţinînd seama de cri­teriile menţionate mai sus. Tot în legătură cu deschiderea noului an şcolar la Universitatea serală de marxism-leninism este ne­cesar ca studenţii care au examene restante din anul şcolar trecut să-şi treacă aceste examene în sesiunea care se desfăşoară între 1 —15 sep­tembrie crt. Dintre aceşti studenţi o parte nu s-au prezentat la examene­le din sesiunea din iunie crt. din a­­numite motive, iar o altă parte n-au dat răspunsuri satisfăcătoare la exa­mene, pentru care fapt n-au obţinut calificativul de absolvire.­­Aceşti to­varăşi au datoria să înceapă de în­dată pregătirea materiei la discipli­nele la care mai au de dat examenele şi să se prezinte la examene în sesiu­nea septembrie crt., sesiune care se va desfăşura potrivit programului Publicat în ziarul „Flacăra Iaşului" şi care se găseşte afişat şi la sediul Universităţii serale de marxism-le­ninism. Birourile organizaţiilor de bază au sarcina de a îndruma pe aceşti tova­răşi să se pregătească şi să se pre­zinte la examenele restante cunos­­cînd că acei care nu vor absolvi toate examenele prevăzute în progra­ma de învăţămînt (pentru anul şcolar respectiv) nu vor putea pro­mova în anul următor. Trecînd la traducerea în fapt a a­­cestor sarcini, birourile organizaţiilor de bază din oraşul nostru îndeplinesc o importantă muncă de partid şi a­­sigură, totodată, pregătirea poli­tico­­ideologică din ce în ce mai calificată și mai înaltă •■armembrilor-"de"partid M. HERȘCOVICI Directorul . iv. serale de marxism­­leninism Din activitatea unei comisii de recrutare a cursanţilor Pregătirile în vederea deschiderii noului an şcolar in sistemul în­­văţămintului de partid la­­ fa­brica „Victoria" se desfăşoară a­­nul acesta mult mai organizat de­cit în anii precedenţi. Anul trecut re­crutarea cursanţi­or s-a făcut de multe ori in mod birocratic ceea ce a avut ca rezultat faptul că unii membri de partid au fst încadraţi în forme de­­învăţămînt ne -răspun­zătoare nivelului lor, politic şi ide­ologic. De asemenea, nu s-a căutat ca în învăţămîntul de partid să fie încadraţi un număr mare de membri de partid aflaţi în producţie. In acest an, biroul organizaţiei de bază a acordat o mai mare atenţie selecţionării cursanţilor. Cu ajutorul comitetului orăşenesc de partid s-a alcătuit, în acest scop, o comisie care lucrează cu multă conştiincio­zitate. Comisia arată membrilor şi candidaţilor de partid importanţa ri­dicării nivelului lor politic şi ideolo­gic şi necesitatea participării cu re­gularitate la expunerile şi convorbi­rile din cadrul cercurilor şi cursuri­lor de învăţămînt. Recrutarea cursanţilor pentru cele trei cercuri şi cursuri, organizate în întreprindere, se face pe baza libe­rului consimţămînt, în urma unei te­meinice munci politice desfăşurată în această direcţie. S-a constatat însă că au fost unii tovarăşi ca Darie Serghei, Suciu A­­lexandrina, Leonte Ioachim şi alţii, care deşi aveau un nivel de pregătire corespunzător unei forme de învăţă­mînt superioare cercului de politică curentă, cereau, totuşi, din comodi­tate să fie înscrişi la acest cerc. .In urma muncii politice desfăşurate de comisie s-a reuşit ca aceşti tovarăşi să fie convinşi sa urmeze altă formă de învăţămînt, istoria P.M.R. Faptul că în anii precedenţi, în în­văţăm­iilntul de partid erau încadraţi un număr mic de muncitori ce lu­crează efectiv în producţie a deter­minat­ comisia ca, în acest an, să ducă o mai temeinică muncă politică cu unii tovarăşi care pină în prezent nu au fost încadraţi in nici o formă de învăţămînt. Stind de vorbă cu tov. Constantin Botez, de exemplu, care nu consim­ţea să se înscrie in nici o formă a învăţămîntului de partid, comisia a reuşit să-l convingă să se înscrie la cercul de politică curentă. Faptul că pină în prezent comisia a stat de vorbă doar numai cu 30 membri şi candidaţi de partid, dove­deşte că ea nu a folosit frică toate posibilităţile existente, că nu a des­făşurat o muncă suficient de bine or­ganizată în această direcţie. Biroul organizaţiei de bază a sprijinit în­tr-o mică măsură munca de re­cru­tare a cursanţilor, mulţum­indu-se doar cu faptul că a creat această co­misie. Munca de pregătire a deschiderii noului an şcolar este veriga princi­pală în desfăşurarea întregului în­văţămînt de partid. Dacă acum se va duce­­ o muncă politică susţinută, se va reuşi ca frecvenţa la cursuri să fie bună. Organizaţia de bază de la fabrica „Victoria“ trebuie să sprijine mai în­deaproape încadrarea comuniştilor în învăţămîntul de partid. GH. BUTNARU No­p­hiei ştiinţifice Sub îngrijirea Institutului de Stu­dii Romino-Sovietic al Academiei R.P.R. au apărut următoarele publi­caţii : In domeniul ştiinţelor sociale: — Bblioteca Analelor Romîno- Sovietice, seria Pedagogie-Psiholo­­gie, nr. 3/1955. In domeniul ştiinţelor medicale — Biblioteca Analelor Romîno- Sovietice, seria medicină nr. 127, „Experienţa sovietică în ajutorul a­­sistenţei medico-sanitare în mediul rural“.. / 1955. . In domeniul ştiinţelor tehnice — Biblioteca Analelor Romino-Sovietice, seria tehnică nr. 33, „Cercetări sovietice in domeniul in­dustriei sticlei şi a­ ceramicii de con­strucţii“. — Biblioteca Analelor Romîno-Sovietice, seria tehnică, nr. 34, „Cercetări sovietice in domeniul co­roziunii“. In domeniul ştiinţelor naturii ■— Biblioteca Analelor Romîno-Sovietice, seria Agricultură, nr. 11, „Buruienile și combaterea lor“. Revistele se găsesc în librării. FEA GARA IAŞULUI De la Universitatea serală de marxism-leninism I. Se aduce la cunoştinţa stu­denţilor Universităţii serale de marxism-leninism că examenele restante se vor desfăşura între 1—15 septembrie crt. potrivit următorului program : ANUL I. Disciplina Construcţia de par­tid şi de stat — Vineri 2 septembrie ora 16 — Simbătă 3 septembrie ora 16. Disciplina Problemele dez­voltării industriei şi agriculturii in R.P.R. — Joi 8 septembrie ora 16 — Vineri 9 septembrie ora 16 Disciplina Istoria P.C.U.S. — Marţi 13 septembrie ora 16 — Miercuri 14 septembrie ora 16. Limba rusă — Luni 5 septembrie ora 18 ANUL II Disciplina Problemele dezvol­tării industriei și agriculturii in R.P.R. — Vineri 2 septembrie ora 16 Disciplina Economie politică — Vineri 9 septembrie ora 16 Limba rusă — Luni 12 septembrie ora 18 Filiala Cadre didactice Disciplina Istoria P.C.U.S. — Miercuri 7 septembrie ora 16. Disciplina Materialism dia­lectic. — Miercuri 14 septembrie ora 16. Limba rusă — Joi 15 septembrie ora 18 Cei ce nu se vor prezenta, nu vor putea promova în anii următor. *fl '’-'î : ‘ ' Ti ■ . JI. Membrii''de partid care do­resc a se înscrie la Universita­tea serală de marxism-leninism pentru anul I de studiu, trebuie să posede o pregătire la ninelul şcolii medii, să aibe cunoştinţe de marxism-leninism pe baza cursului scurt de Istorie PC­UF şi să participe activ la munca politică şi obştească. Cererile solicitanţilor se vor adresa la secretariatul Univer­sității din str. Republicii Nr. 15 (Cabinetul de partid) în fiecare zi între orele 13-11,30, iar lurci miercuri, vineri si intre orele 18-21. Se aduce la cunoştinţă învăţătorilor, profesori­lor din invăţămintul mediu şi superior că toate oficiile şi factorii poştali precum şi difuzor­ii voluntari din instituţii au început primi­rea abonamentelor la ziarele şi revistele sovietice pe anul 1956. Pag. 3-1 Cît mai multe acumulări socialiste peste plan Fruntaşi în lupta pentru economii uicide sesină Muncitorii întreprinderii regionale de transport auto sunt oameni harnici, încercaţi în lupta cu greutăţile. Ma­şinile Skoda de 7 tone pe care le con­duc ei, se cer bine îngrijite, unse la timp, într-un cuvint, Întreţinute cum se cuvine. Şi ei fac acest lucru cu mi­gală, cu grijă deosebită. Aceasta e ex­plicaţia faptului că îşi depăşesc cu re­gularitate numărul de tone/km. pla­nificaţi. De exemplu, C. Rădulescu şi-a depăşit sarcina de plan pe luna au­gust cu peste 6300 t/km., V. Mărgi­­neanu şi M. Coşoveanu au dobîndit depăşiri de 2991 şi 4972,t/km. Acelaşi lucru se poate spune şi despre condu­cătorii auto Dumitru Moldoveanu şi G. Colectivul întreprinderii „Prole­tarul“ a obţinut o serie de rezultate deosebite în lupta pentru îndeplini­rea şi depăşirea sarcinilor de pro­ducţie pe primul semestru al aces­tui an. Astfel, planul producţiei globale pe semestrul I. a.c. a fost depăşit cu 3 la sută. Munca perse­verentă, dorinţa de a nu fi în ur­m­a sarcinilor ce le-au revenit, au făcut ca mai bine de 12 unităţi ale întreprinderii „Proletarul“ să-şi realizeze şi să-şi depăşească sarci­nile de producţie. Ca exemplu în acest sens, poate fi dat colectivul fabricii de meze­luri cu o depăşire de 34 la sută a producţiei planificate pe semestrul Mitrofan. Am­îndoi lucrează pe maşini „Ziss“ de 4 tone cu remorcă şi şi-au întrecut sarcinile pe luna august cu 1100 şi respectiv 1200 t/km. Dar pe lingă depăşirea numărului de t/km. plan ficaţi, s-au înregistrat şi importante economii din care o parte vor intra in fondul de acumulări socialiste al întreprinderii. Aceste e­­conomii rezultă din cele aproape 1000 litri de combustibil, economisite in timp de douăzeci de zile, din care peste 650 litri le-au realizat numai şo­ferii Dumitru Moldoveanu şi Gh. Mi­trofan I, cel de la fabrica de sifoane cu 21 la sută; atelierele de vulcanizare, ţesătorie, electric, patiserie şi con­­fecţiuni, a căror sarcini au fost de­păşite între, 15 şi 48 la sută. De asemenea, merită a fi scoasă în e­­videnţă şi hărnicia colectivelor de muncitori ale atelierelor tîmplărie, lemnărie, produse vată croitorie, ce au obţinut depăşiri ale sarcinilor de producţie pe primul semestru între 4 şi 8 la sută. Succesele aces­tor colective fruntaşe contribuie ca întreprinderea „Proletarul“ să-şi îndeplinească cu cinste angajamen­tele luate în vederea sporirii acu­mulărilor socialiste. In primele două decade ale lunii august muncitorii textilişti ai coo­perativei „Progresul“ au dobîndit realizări de seamă în producţie. Prin transformarea a încă 3 maşini simple, numărul maşinilor revolver de ţesut s-a ridicat la 15, ceea ce a făcut ca în perioada primelor două decade ale lunii august pro­ducţia să crească cu 11,6 la suta. Maiştrii cooperativei în frunte cu tov. I. Calmanovici şi-au respec­tat şi angajamentul privind ada­­n­ea de safturi la maşinile simple şi revolvere de ţesut, fiind adaptate safturi la 10 asemenea maşini. Transformarea maşinilor de ţesut, adaptarea safturilor care permit realizarea ţesăturilor în diagonale, în modele variate, a creat muncitorilor posibilita­tea să-şi ducă cu mai multă u­­­şurinţă la îndeplinire angajamente­le. Astfel, ei şi-au depăşit cu re­gularitate normele, dînd peste po­m la finele decadei a II-a mai mult de 1.410 metri ţesături de bună ca­litate. Remarcabil este faptul că în ace­iaşi perioadă de timp colectivul cooperativei de textile „Progresul“ a înregistrat şi importante acumu­lări socialiste peste plan. Muncitorii au folosit toate deşeurile de fire ră­mase pe bobinele rezultate de la ţesături. Cu aceste fire ei au rea­­bat ţesături, a căror valoare se ridică la suma de 4740 lei, îşi îndeplinesc cu cinste angajamentele Importante acur­ulări socialiste peste plan Cooperativele din raioanele regiu­nii Iaşi au dobîndit pină in prezent importante succese în direcţia spori­rii acumulărilor socialiste peste plan. Importante economii s-au realizat prin creşterea necont­aită a produc­ţiei şi productivităţii muncii, prin intensificarea luptei pentru obţinerea de cit mai însemnate economii de materii prime şi materiale etc. E­­xemple care­ să ilustreze cele mai sus spuse sunt multe. Aşa, de pildă, cooperativele din raionul Roman, cum sunt „Lemn şi mobilă“ şi „Flamura Roşie" au înregistrat în primul se­mestru a.c. acumulări socialiste pes­te plan în valoare de 173.000 lei. De asemenea, au dobîndit rezultate deo­sebite în acest sens cooperativa de prestări servicii „23 August“ şi co­operativa de mobilă „Progresul“ din raionul Huşi. Prin depășirea cu re­gularitate a sarcinilor de producţie şi prin sporirea economiilor de ma­terii prime, aceste două cooperative­­, au dat peste plan în semestrul 67.000 lei acumulări socialiste. Problema acumulărilor peste plan constituie o preocupare de sea­mă şi pentru colectivele coope­rativelor de mobilă şi încălţămin­te „Viaţă Nouă“ şi “30 Decembrie" din Vaslui. Străduindu-se să folo­sească cit mai economicos materia­lele, să reducă într-o bună măsură deşeurile, colectivele de muncitori ale acestor cooperative au obţinut acu­mulări peste plan in valoare de peste 40.000 lei. A Froc­use alim­entare pentru oamenii muncii Biscuiţii fabricilor noastre sunt mult apreciaţi de consumatori, între­gul proces de fabricaţie este auto­matizat. Fotografia reprezintă o parte din procesul de fabricaţie al biscuiţilor. După malaxare, compoziţia este in­trodusă acum la o maşină specială unde aluatul se vălţuieşte, apoi tre­ce la ştanţat şi de aici automat în cuptor. *.­­%• ^ Anul acesta, suprafaţa cultivată cu porumb este mai mare decit in anii trecuţi, iar producţia la hectar va fi de asemenea cu mult mai bo­gată. De aceea problema păstrării recoltei de porumb din toamna a­­ceasta va trebui să constituie o pre­ocupare deosebită pentru toţi cultiva­torii. In primăvara aceasta au fost mul­te culturi de porumb,­­reînsăminţate, care au vegetaţia intimată, iar tim­pul excesiv de ploios şi­ rece dili vara aceasta, va întirzia în unele locuri coacerea porumbului, fapt care im­pune o grijă deosebită pentru buna păstrare a porumbului în­ ştiuleţi.­­De aceea, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective, întovără­şirile agricole şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale, trebuie să ia măsuri de pe acum, pentru asigu­rarea spaţiului de depozitare a po­rumbului în ştiuleţi din recolta a­­nului, acesta, pînă la completa lui uscare. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii recomandă să se con­struiască pătule provizorii, cu ma­teriale ieftine şi recuperabile în în­tregime. Se recomandă construirea de pă­tule dreptunghiulare, cu pereţi de sârmă împletită, araci împletiţi cu sirmă sau nuiele împletite, ci l lăţi­mea de 1,50 pină la cel mult 2 m., inălţimea de 3 m. şi lungimea după nevoie.­­ Pentru depozitarea unui va­gon de porumb in ştiuleţi este nece­sară, de exemplu, lungimea de 3,5— 4 m. Pentru construirea acestor pătule se alege un teren mai ridicat, cu o uşoară pantă pentru scurgerea apei provenite din pipi. Aria pătulului se nivelează şi se înalţă cu 0,30 m, prin umplutură din lut bine bătut pe o suprafaţă dreptunghiulară cu lăţi­mea corespunzătoare tipului necesar, la­ care se­ adaugă trotuarul­ de o parte şi de alta a pătulului,­­ în , pantă spre un șanț de­ colectare și scurgere a apelor. ■Vatra pe care se va construi pătu­­lul.se .arde cu un foc­ de paie pînă ce se­ usucă bine. •Stîlpii de. lemn rotund, cut lungime de.4,20 m„ se. îngroapă în pămînt la adîneime de l,â() m. și. se intep.enescy, bine, bătîndu-se păm­îritul cu un par. Distanţa între stilpi trebuie să fie de 1 m. Stîlpii se leagă între ei atît pe linie, cî­t şi cu cei din faţă de pe li­nia opusă,cu lăturoaie bătute in cuie, atît la mijloc cît şi la virf sau se leagă cu sirmă groasă de 5 mm. Pentru legatul stâlpilor pe linie, lă­turoaiele se bat pe dinăuntrul pătu­lului. De stilpi se leagă plasă de sîrmă galvanizată făcută din sirmă groasă de 2,5 mm., cu ochiuri de 4-5 cm. sau araci împletiţi cu sîrmă. înălţimea plasei de sîrmă sau a gar­­­­dului de araci trebuie să fie de 1,5 m. Plasa de sîrmă sau gardul de araci se aşează pe dinăuntrul pătulului şi se leagă la ambele ca­pete de stilpi, cu sirmă. Fundul coşului se amenajează cu­­ o podină ridicată cu 30 cm. de la sol, din lemn rotund sau despicături, pe care se întinde împletitura de nuiele sau se aşează crăci uscate. După umplerea coşului cu porumb, se a­şează deasupra al doilea rînd de plasă de sîrmă, gard de araci sau nuiele, tot pe dinăuntru și se leagă de stilpi la capete. Apoi, pătulul se umple cu ştiuleți de porumb pînă la vîrf După umplerea pătulului se trece la executarea învelitoarei, care se poate face din­ coceni sau carton as­faltat după cum urmează : Se construieşte o coamă ce se sprijină pe scaune înfipte, in masa de porumb, cu tălpici pentru a îm­piedeca scufundarea, iar la margini se bat pe capetele stâlpilor cosoroa­­be. Pe această coamă se aşează sno­pii de coceni de porumb legaţi între ei precum şi de coamă şi cosoroabe, cu sîrmă moale, aşa cum se face in­­velitoarea de stuf. Acoperişul se poate face şi cu carton asfaltat, pe scînduri aşezate pe coamă şi cosoroabe. După înmagazinare, se va contro­la periodic starea porumbului şi se vor lua măsuri de aerisire şi alegere a ştiuleţilor ce eventual au început să,se strice şi care se dau imediat drept hrană la animale. Apoi se umple din nou pătulul. După ce porumbul se scoate şi se bate, se procedează la desfacerea pătulului provizoriu, cu multă aten­ţie, astfel ca tot materialul să poată fi recuperat şi folosit apoi la alte construcţii. Materialele necesare pentru con­struirea pătulului dreptunghiular de plasă de sîrmă sau araci împletiţi, cu o capacitate de­­ vagon, sunt : Lemn rotund 0,50 m. c. Plasă de sîrmă 20 m. 1. Sîrmă galvanizată 10 kg. Cuie 5 kg. Prăjini de 1,5 m. lungime 180 buc. Sîrmă galvanizată ■ 50 kg. Cuie 25 kg.­ Starfu­l agronomului Măsuri pentru păstrarea porumbului în știuleti sau

Next