Flacăra Iaşului, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2829-2854)

1955-10-01 / nr. 2829

Aug. 5-a întreprinderile textile din provincia Sensi Spre sfîrşitul primului cincinal pro­ducţia ţesăturilor de bumbac din China va spori cu 48,6 la sută în com­paraţie cu anul 1952. Potrivit primului plan cincinal se construiesc noi în­treprinderi textile în numeroase re­giuni cultivatoare de bumbac din ţară, între care în şesul provinciei Sensi. După cum relatează ziarul „Gun­­jenjibao“, înainte de eliberare în pro­vincia Sensi industria textilă­­era foarte slab dezvoltată. In prezent, în această provincia s-au construit trei fabrici textile moderne, care produc mari cantităţi de ţesături de bumbac. Se termină construirea celei de a pa­tra fabrici care va intra în funcţiune la sfîrşitul anului acesta. La 1 iunie a.c. a început construirea celei de a cincia mari fabrici de stat de ţesături de bumbac, care va fi dată în exploa­tare în anul 1957. 1 Octombrie — ziua proclamării Republicii Populare Chineze Avîntul industriei locale Industria locală are un rol însem­nat în economia naţională a Chinei. In China funcţionează în prezent peste 164.000 de întreprinderi ale in­dustriei locale în care lucrează 3.600.000 de muncitori. Din aceste întreprinderi fac parte întreprinderi de stat, cooperatiste şi mixte. întreprinderile industriei locale produc mari cantităţi de mărfuri de consum popular. Industria locală a dat statului peste 70 la sută din vo­lumul total al mărfurilor de consum care au fost produse în China. Planul cincinal al R. P. Chineze prevede dezvoltarea continuă a in­dustriei locale. In anii cincinalului se vor construi în total 934 de întreprin­deri ale industriei locale. La sfîrşitul cincinalului volumul producţiei glo­bale a industriei locale va reprezenta 56,3 la sută din volumul global al producţiei industriale. Pregătiri de cadre pentru economia naţională Anul acesta, economia naţională a R.P. Chineze se completează cu ca­dre de tineret care, după eliberarea ţării au absolvit cursurile în institu­tele de învăţămînt superior şi în şco­lile medii specializate. Aceştia sînt tineri muncitori calificaţi de tip nou, educaţi în China liberă, sub condu­cerea Partidului Comunist Chinez. Anul acesta, institutele de învăţă­mînt superior tehnic din R. P. Chi­neză au fost absolvite de ingineri şi tehnicieni al căror număr este egal cu acela al inginerilor şi tehnicienilor pregătiţi în decurs de zece ani sub orîndu­irea gomindanistă. Peste 50.000 de persoane au absolvit anul acesta cursurile institutelor de în­văţămînt superior, 100.000—şcolile medii tehnice. In comparaţie cu anul trecut, numărul absolvenţilor institu­telor de învăţămînt superior din Chi­na a crescut cu 24 la sută, al acelora care au terminat şcolile medii teh­nice , cu 40 la sută. Tineri specialişti au fost reparti­zaţi în diferite ramuri ale economiei naţionale şi pe şantierele de cons­trucţie. Peste 20.000 de absolvenţi ai in­stitutelor de învăţămînt superior au fost trimişi să lucreze în Mongolia In­terioară, Tibet şi în alte regiuni cu minorităţi naţionale din R. P. Chi­neză. După cum relatează ziarul „Guan­­minjibao“, anul acesta în peste 500 de şcoli medii tehnice din R. P. Chi­neză au început studiile 323.000 d­e elevi, din care în anul I au fost în­scrişi 120.000. Anul acesta au fost create 10 noi şcoli medii tehnice, printre care şcoala medie tehnică de energetică din Nan­kin, şcoala medie tehnică de construc­ţii din Ucian, şcoala medie tehnică metalurgică din Sanhai , care pre­gătesc specialişti cu o calificare teh­nică medie pentru industriile petroli­feră şi carboniferă, precum şi meca­nizatori pentru agricultură. In scopul ridicării calificării pro­fesionale a cursanţilor în numeroase şcoli medii tehnice din R. P. Chineză, printre care și în cele 10 școli medii tehnice nou create anul acesta, dura­ta studiilor a fost prelungită de la 3 ani la 4 ani. (China Nouă). Dezvoltarea regiunilor locuite de minorităţile naţionale­ ­ în cadrul planului cincinal, în Mon­golia Interioară, în provincia Sintzian şi în alte regiuni locuite de minori­tăţi naţionale se construiesc mari centre industriale (printre care şi combinatul metalurgic de la Baotou), centrale electrice, uzine metalurgice, fabrici de unelte agricole, tăbăcării, fabrici textile şi fabrici de ciment. In multe din aceste regiuni se în­treprind prospectări geologice în ve­derea descoperirii unor bogate zăcă­minte de minereuri. Căile ferate care se află în curs de construcţie sau a căror construcţie a fost terminată — mai ales liniile de cale ferată Lari­ijou-Urumci-Alma Ata şi Tzinin-Ulan-Bator — au con­tribuit într-o măsură importantă la dezvoltarea economică a regiunilor locuite de minorităţi naţionale din China de nord-vest, China de sud-vest­­şi din Mongolia Interioară. Au fost proiectate numeroase şosele noi care vor traversa întinsele regiuni locuite de minorităţi. Planul cincinal prevede de aseme­nea înfiinţarea a 50 de noi ferme de stat pentru creşterea animalelor, din­tre care o mare parte vor fi situate în regiunile locuite de minorităţi naţio­nale şi acordarea de credite şi de a­­jutor tehnic crescătorilor de animale şi cultivatorilor din diferite regiuni. In regiunile minorităţilor naţionale, unde înainte nu exista nici o întreprin­dere industrială a fost creată după eliberare o industrie modernă. In Mongolia Interioară de pildă valoa­rea întreprinderilor de stat ale indus­triei locale a crescut de­­ 13 ori anul trecut în comparaţie cu anul 1949. In Mongolia Interioară numărul a­­nimalelor s-a dublat în comparaţie cu perioada dinainte de eliberare. In regiunile locuite de minorităţile naţionale din întreaga Chină funcţio­nează o reţea de 2.200 întreprinderi de stat. N Creşte numărul cooperativelor agricole de producţie ! Un număr tot mai mare de ţărani­­chinezi păşesc pe valea gospodăririi în­ colectiv, in prezent într-o serie de provincii ale Chinei se organizează unoi cooperative agricole. Presa chineză relatează că se aş­teaptă ca în primăvara anului viitor numărul cooperativelor agricole de producţie din R. P. Chineză să crească de la 650.000 la 1.000.000, cooperati­vele urmînd să întrunească 30.000.000 de gospodării ţărăneşti. După cum relatează ziarul „Jenmin­­jibao“ în provincia Hubei se vor orga­niza multe noi cooperative în iarna a­­cestui an şi în primăvara, anului vi­itor, care vor reuni aproximativ ju­mătate din totalul gospodăriilor ţă­răneşti ale provinciei. NOI CONSTRUCŢII Palatul de cultură al muncitorilor portuari construit nu de mult în o­­raşul dunkin, provincia Siciuan. Acest palat este înzestrat cu o bo­gată bibliotecă, are mai multe săli de muzică şi dans, săli pentru lec­tură şi o frumoasă sală de teatru. P C A C ÄR Ä“ IÂŞDL’D! Institute de învățămînt superior pentru fiii oamenilor muncii Puterea populară manifestă o deosebită grijă faţă de problema creării unei intelectualităţi noi, legate de popor. In marile oraşe ale Chinei au fost înfiinţate noi instituţii de învăţămînt superior. Aici învaţă un mare număr de fii ai oamenilor muncii, care se pregătesc să devină cadre cu o înaltă calificare profesională, necesare dezvoltării şi înfloririi vieţii economice şi culturale a Chinei Populare. In clişeu: Noua clădire a făcut lăţii de arhitectură din Pekin Oraşul Sanhai — o mare bază industrială a noii Chine Pînă la eliberare, ora­şul Sanhai avea propor­ţiile unui oraş oarecare din­ vechea Chină, îm­părţit de către imperia­lişti în mai multe părţi. Oraşul nu era adminis­trat de chinezi, ci de „municipialităţi“ stră­ine, a căror putere se bizuia pe tunurile in­stalate pe bordurile va­selor de război şi pe garnizoanele străine în­­cartiruite pretutindeni în concesiunile din San­hai. Sanhaiul eliberat a devenit o puternică bază, pentru industrialzarea socialistă a Chinei. In anul 1954 producţia in­dustrială a oraşului a crescut în expresie va­lorică de aproape patru ori în comparaţie cu anul 1949, producţia de laminate a sporit de peste 60 de ori, de an­velope pentru automo­bile — de 20 ori, mar­Şini-unelte pentru prelu­crarea metalelor — de 8 ori, energie electrică — 1,7 ori, ţesături — 2,2 ori. Muncitorii din Şan­hai au pus la punct producţia a peste 1.000 noi tipuri de produse. In prezent, la uzinele din Şanhai se produc strunguri universale, maşini de şlefuit şi fee­tat, excavatoare puter­nice, vase de călători. In anul curent mun­citorii din Şanhai luptînd pentru îndepli­nirea planurilor de pro­ducţie pe cel de al trei­lea an al primului cinci­nal, sporesc cantitatea şi îmbunătăţesc calitatea produselor fabricate. Re­cent, la uzinele din Şanhai s-a fabricat o turbină cu abur cu o putere de 6.000 kw. Muncitorii uzinei con­structoare de maşini­­unelte din Şanhai pun la punct în prezent pro­ducţia a 9 tipuri de ma­şini de şlefuit de înaltă precizie de tipuri sovie­tice. S-a schimbat radical caracterul industriei din Şanhai. Imperialiş­tii se străduiau să frî­­neze dezvoltarea eco­nomică a acestui oraş. Industria sa avea un pronunţat caracter co­lonial. In anii de după eliberare o serie de mici uzine mecanice au fost reconstruite, ele* producînd în prezent maşini-unelte de preci­zie pentru prelucrarea metalelor, utilaj elec­tric, vase fluviale, tur­bine şi alte utilaje in­dustriale. O mare dezvoltar­e a luat în Şanhai indus­tria uşoară şi îndeosebi industria textilă. In afară de oraşul Tiant­­zin ,Şanhaiul este unul dintre cele mai mari centre ale industriei textile. Aici sunt con-, centrate 39% din fusu­rile care există în ţară ; în oraş se fabrică 25% din întreaga producţie de ţesături de bumbac din ţară, Şanhaiul are un mare rol in pregătirea­ de ca­dre calificate pentru şantierele din China. In ultimii cinci ani, de la Şanhai au plecat în di­ferite puncte din ţară 70.000 de muncitori, in­gineri, tehnicieni şi lu­crători din domeniul ad­ministrativ şi economic. An de an se îmbună­tăţesc condiţiile de trai ale oamenilor muncii din Şanhai. In diferite cartiere ale oraşului au apărut noi locuinţe pen­tru oamenii muncii, în care s-au mutat pînă acum peste 200.000 de persoane. In raioanele muncitoreşti ale oraşu­lui au fost deschise case de cultură, cooperative școli, băi publice etc. (China nouă) Nr. 2829 Recolte bogate de cereale După cum relatează ziarul „Jenmin­­jibao“, oamenii muncii din agricul­tura R. P. Chineze au obţinut anul acesta o recoltă bogată de culturi cerealiere. A fost terminat culesul recoltei de orez timpuriu şi se apropie de sfîrşit lucrările de recoltare a orezului se­­miprecoce. Anul acesta, în provinciile Tziansi, Hunan, Hubei, Anhuei, Tzian­­su, Cijetzian, Sîciuan, Gubd­jou şi Iun­­nan, s-a obţinut pretutindeni o recoltă bogată de orez di cultura alimentară de bază a poporului chinez. Astfel, în întreaga provincie Hunan recolta medie de orez timpuriu a atins 450- 500 tzini la fiecare mu (un tzin = 0,5 kg.), de orez semiprecoce — cîte 500 tzini la 1 mu (1 mu=0,06 ha.). In provincia Hubei recolta de orez tim­- * puriu din anul acesta va depăși cu­ 10 la sută recolta anului 1953, an cu recoltă bogată în această provincie. In regiunea Aksu—bine cunoscută re-' giune cultivatoare de orez din Sîn­­tzian­­— a fost obţinută o recoltă mai mare de orez decît anul trecut. Anul acesta se prevede să se obţină o bună recoltă şi la orezul cu coacere tîrzie. In Hubei, Saridun, Heiluntzian, Ghirin, Anhuei şi în alte provincii ale Chinei, se așteaptă o recoltă bogată de porumb, gadlean, soia. In nume­roase regiuni aceste culturi dau anul acesta o producţie mult mai mare faţă de anul trecut. , (China Nouă)] Construirea de şosele în regiunile muntoase In regiunile muntoase specializate în creşterea vitelor din provincia Gansu (China de nord-vest) vor fi­­ construite sau reparate anul acesta şapte şosele cu o lungime totală de 670 km. Aceste regiuni sînt locuite în spe­cial de minorităţile naţionale cazahă, tibetană, mongolă. Pînă în prezent, din lipsă de drumuri aici se foloseau­ ca animale de tracţiune, cămilele, iacii, etc. Au şi fost terminate lucrările la o şosea care străbate un deşert din partea de nord-vest a provinciei Can­su, legînd Tanvan de Regiunea Au­tonomă Cazahă Akese/ Cultura­l bun al poporului IN CLIȘEU: Clădirea impu­nătoare a bi­bliotecii Politeh­nicii din China de sud. ★ ★ ♦ Linia fermă a Partidului Comunist Chinez, spre dezvoltarea industriei grele Sub conducerea Partidului Comu­nist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun, poporul chinez luptă cu succes pentru înfăptuirea primu­lui plan cincinal. Acest plan, întocmit pe baza liniei generale a partidului în perioada de trecere, a fost adoptat în unanimita­te de cea de a doua sesiune a Adu­nării reprezentanţilor populari din întreaga Chină. Principala sarcină a primului plan cincinal este crearea bazei pentru industrializarea socia­listă a Chinei. In acest scop, princi­palele forţe vor fi concentrate asupra construirii a 694 de mari întreprin­deri industriale, dintre care 156 vor fi construite cu ajutorul Uniunii So­vietice. Linia leninismului orientată spre dezvoltarea cu precădere a industriei grele şi a găsit în întregime expresia în primul plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a R.P. Chine­ze. In perioada cincinalului produc­ţia ramurilor producătoare de mij­loace de producţie urmează să creas­că cu 126,5 %, iar a ramurilor produ­cătoare de mijloace de consum — cu 79,7%. China a păşit la construirea socia­lismului, avînd o bază economică înapoiată. Pînă la victoria revoluţiei democrat populare, China era un stat semicolonial şi semifeudal. In­tro astfel de ţară era imposibil să de lUI GUAN-JUAN, membru al secţiei de ştiinţe filozofice a Academiei de Ştiinţe a R.P. Chineze se construiască o industrie modernă de sine stătătoare cu o industrie grea bine dezvoltată. In primii trei ani de la constitui­rea Republicii­ Populare Chineze, poporul chinez, sub conducerea Par­tidului Comunist Chinez, a încheiat cu succes perioada de refacere, în urma căreia economia naţională nu numai că a fost refăcută, dar a şi depăşit în unele domenii nivelul an­tebelic. A crescut treptat rolul con­ducător al sectorului socialist în e­­conomia naţională, ceea ce a deschis calea spre o amplă dezvoltare pla­nificată, înfăptuirea liniei partidului spre dezvoltarea cu precădere a industri­ei grele, în vederea creării bazei pentru industrializarea socialistă are pentru China o importanță deose­bită. întregul popor chinez sprijină cu căldură politica Partidului Comunist Chinez îndreptată spre dezvoltarea cu precădere a industriei grele. El înţelege cît se poate de bine că a­­ceastă politică este unica politică justă care asigură înfăptuirea trep­tata a industrializării socialiste a ţării, întărirea puterii statului şi creşterea nivelului de trai al poporu­lui. De aceea poporul chinez luptă activ pentru înfăptuirea acestei po­litici. In cadrul primului plan cincinal, din volumul global al investiţiilor în construcţia industrială capitală, 88,8% revine industriei producătoare de mijloace de producţie, iar 11,2% — industriei producătoare de mijloa­ce de consum. Procentul investiţiilor capitale în industria grea a Chinei este foarte mare. In China există condiţii deosebite cu toate că baza existentă a industriei uşoare a fost insuficientă, în comparaţie însă cu industria grea ea a cunoscut totuşi o mai­ mare dezvoltare. Dezvoltarea industriei uşoare de­pinde în ultimă analiză de puternica dezvoltare a industriei grele şi­ a a­griculturii. Intr-un viitor apropiat va fi necesar să se­ extindă sursele de materii prime, să se caute diferiţi înlocuitori, să se organizeze un sis­tem de valorificare a deşeurilor in­dustriale, să se descopere rezervele nefolosite încă, să se respecte un re­gim de economii, realizînd prin a­­ceasta o dezvoltare mai rapidă a industriei uşoare. Primul plan cin­cinal prevede că în decurs de cinci ani, suma globală a alocaţiilor pen­tru agricultură, silvicultură şi pentru economia apelor va fi de 6,1 miliar­de de iuani. Dacă la acestea se adau­gă alocaţiile în vederea valorificării pămînturilor înţelenite, cele pentru ajutorarea ţăranilor care­­au avut de suferit de pe urma calamităţilor na­turii şi creditele acordate agriculturii rezultă că statul alocă pentru dezvol­tarea producţiei agricole suma de 8.400.000.000 iuani, fără a socoti cele 10 miliarde de iuani învestiţi în agricultură de ţăranii înşişi. In afară de aceasta, trebuia­ avut în vedere şi faptul că în planul cin­cinal o parte din investiţiile capitale în industrie, în special pentru con­struirea de uzine de tractoare, uzine constructoare de maşini şi de inven­tar agricol, fabrici de îngrăşăminte deşi sunt înscrise în sectorul inves­tiţiilor capitale din industrie, de fapt Insa se fac în interesul dezvoltării producţiei agricole. Ţinînd seama de toate acestea, se poate afirma că suma investiţiilor capitale în agricul­tură este considerabilă. Proporţiile investiţiilor capitale în industrie şi agricultură prevăzute de primul plan cincinal sunt raţionale şi corespund pe deplin condiţiilor concrete actuale. Partidul Comunist Chinez ţine seama pe deplin de marea importanţă a dez­voltării producţiei agricole pentru industrializarea socialistă, deoarece ară dezvoltarea corespunzătoare a ■griculturii nu se poate înfăptui in­dustrializarea ţării. Lichidarea dis­proporţiei dintre industrie şi agricul­tură este una dintre problemele de cea mai mare importanţă şi urgenţă pen­tru opera construcţiei socialismului. La creşterea producţiei agricole contribuie actualmente o largă des­făşurare a mişcării pentru înfiinţarea cooperativelor şi efectuarea unor ast­fel de măsuri cum este repartiţia ra­ţională a forţelor de muncă, valori­ficarea pămînturilor înţelenite, con­struirea cu mijloacele statului pe lîngă marile instalaţii de irigaţie a unor mici instalaţii de irigaţie pe ogoarele ţărăneşti. La dezvoltarea a­­griculturii contribuie de asemenea ridicarea nivelului ■ tehnic al lucrări­lor agricole, folosirea de inventar a­­gricol nou, extinderea suprafeţelor însămînţate cu orez, porumb, ignam şi alte culturi de mare productivitate. In prezent, principalul pentru dez­voltarea agriculturii constă nu în a mări alocaţiile pentru agricultură, ci în a îmbunătăţi munca cu masele, în a folosi pe deplin forţele şi mijloa­cele ţăranilor înşişi. Primul plan cin­cinal prevede mărirea corespunzătoa­re a producţiei agricole. In decurs de cinci ani, producţia globală a a­­griculturii şi a meşteşugurilor anexe ale acesteia trebuie să sporească cu 23,3%. O asemenea creştere şi vo­lumul alocaţiilor pentru agricultură corespunzător acesteia sînt determi­nate de condiţiile concrete existente astăzi în producţia agricolă. Acest lucru răspunde pe deplin intereselor statului şi prin aceasta intereselor vitale ale maselor largi ţărăneşti. O problemă importantă, care are o influenţă directă asupra construirii industriei grele, este problema achi­ziţiilor centralizate şi aprovizionării cu produse cerealiere. In 1953, pri­mul an al cincinalului­­ s-a început înfăptuirea politicii achiziţiilor cen­tralizate de produse cerealiere şi a­provizionării planificate a populaţiei cu aceste produse. Această măsură a fost dictată, pe de o parte, de spori­rea necesităţii de cereale în centrele industriale şi regiunile cultivatoare de plante tehnice iar, pe de altă par­te de năzuinţa de a spori producţia marfă a micii gospodării fărâmiţate. După înfăptuirea transformărilor a­­grare, producţia agricolă a crescut an de an, dar, concomitent cu îmbu­nătăţirea nivelului de trai al ţăra­nilor, au sporit şi necesităţile aces­tora. Hotărîrea cu privire la înfăptuirea politicii achiziţiilor centralizate şi aprovizionării planificate a produse­lor cerealiere aduce folos nu numai consumatorilor de cereale, ci şi tutu­ror ţăranilor. Deşi această politică se înfăptuieşte numai de doi ani, ea a şi fost încununată de succese stră­lucite. Faptele arată că întregul popor chinez sprijină călduros politica par­tidului şi statului cu privire la achi­ziţiile centralizate şi aprovizionarea cu produse cerealiere, înfăptuirea primului plan cincinal şi traducerea în viaţă a politicii dez­voltării cu precădere a industriei gre­­le sînt însoţite inevitabil de o luptă aprigă şi complexă de clasă. Cheză­şia necesară a îndeplinirii cu suc­ces a primului plan cincinal al Re­publicii Populare Chineze este în­făptuirea fermă a liniei dezvoltării cu precădere a industriei grele şi lupta intransigentă împotriva tutu­ror ideilor şi acţiunilor străine aces­tei linii. v („Pravda“^

Next