Flacăra Iaşului, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2829-2854)

1955-10-14 / nr. 2840

Pag. 2*a Din experienţa oamenilor sovietici Să perfecţionăm practica conducerii industriei *] In întreprinderile din Uniunea So­vietica s-a desfăşurat o activitate intensă pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor istorice ale plenarei din iulie a C.C. al PCUS cu privire la sarcinile privind dezvoltarea conti­nuă a industriei, a progresului teh­nic şi îmbunătăţirea organizării producţiei. Activitatea creatoare a lucrători­lor din industrie s-a manifestat în ultimul timp deosebit de viu la.. în­tocmirea şi discutarea proiectelor celui de al şaselea plan cincinal al întreprinderilor. Muncitorii şi spe­cialiştii au prezentat cu prilejul a­­dunărilor zeci de mii de propuneri concrete, avînd drept scop folosirea mai deplină a rezervelor interne ale întreprinderilor şi obţinerea produc­ţiei maxime cu ajutorul capacităţilor de producţie existente. Este deosebit de valoros faptul că în secţiile mul­tor uzine, îndeosebi la uzina de rul­menţi Nr. 1 din Moscova, la uzina „Electrosila“ din Leningrad, la u­­zina metalurgică din Magnitogorsk, la cea de tractoare din Harkov şi la alte uzine, s-a pornit încă de pe acum la punerea în practică a propunerilor adoptate. Acest fel de a privi lu­crurile este singurul just. Călăuzindu-se de hotărîrile plena­rei din iulie a C.C. al PCUS, lucră­torii din industrie manifestă o deo­sebită grijă faţă de creşterea prin toate mijloacele a nivelului tehnic al producţiei. Condiţia principală a rezolvării cu succes a acestei sar­cini importante ei o consideră acce­lerarea ritmul­u­i progresului tehnic în toate ramurile industriei pe baza electrificării, a mecanizării complexe şi automatizării proceselor de pro­ducţie, a introducerii celor mai noi maşini-unelte, maşini şi aparate cu o înaltă productivitate, perfecţionarea continuă a tehnologiei producţiei. Toate aceste probleme urgente ale producţiei socialiste care urmează să fie rezolvate atît în viitor cît şi în pro­cesul aplicării în viaţă, minuţioase, de zi cu zi, a diferitelor inovaţii tehnico-ştiinţifice, impun mari exi­genţe ministerelor industriale şi or­ganelor lor. Trebuie să recunoaştem că este încă insuficient ajutorul acordat de către ministere şi organele lor. Tov. Cirkov, inginer la uzina electro-me­­canică din Harkov scrie într-un ar­ticol publicat în ,,Pravda“ că încă şi acum Ministerul Industriei Electro- Tehnice al URSS rezolvă încet o se­rie de probleme arzătoare ale pro­gresului tehnic. Fiecare uzină din acest minister produce deseori unul şi acelaşi fel de utilaj tehnologic, ceea ce duce la o producţie meşteşugărească, para­lizează activitatea şi risipeşte forţele, ridică preţul de cost al produselor. x1 Articol de fond apărut în ziarul „Pravda“ din 4 octombrie Sarcinile arzătoare ale progresu­lui tehnic, nevoile de zi cu zi ale întreprinderilor impun în mod stă­ruitor necesitatea creşterii sistema­tice a nivelului şi îmbunătăţirea practicii conducerii industriei de că­tre ministere, direcţiile, departamen­tele, secţiile şi trusturile lor. Acestea sunt chemate să pătrundă în cunoştin­ţă de cauză în tehnica şi economia producţiei, să analizeze în amănun­ţime activitatea întreprinderilor, să le ajute în mod concret de a lichida cît mai rapid lipsurile din muncă, de a folosi mai bine rezervele şi posibi­lităţile existente, de a face să progre­seze cu curaj şi încredere tehnica, de a introduce pe scară largă meto­dele înaintate în muncă. In urma măsurilor adoptate de Comitetul Central al PCUS şi de Consiliul de Miniştri al URSS, în ultimul timp conducerea industriei s-a îmbunătăţit. Diviziunea în uni­tăţi mai mici, îndeosebi a unor mi­nistere, va contribui fără îndoială în mare măsură la apropierea con­ducerii lor de întreprinderi. O mare însemnătate are de asemenea acti­vitatea depusă în vederea extinderii drepturilor ministerelor republicilor unionale, a reglementării structu­rii aparatului de conducere, a re­ducerii verigilor sale inutile, care funcţionează deseori paralel şi se du­blează în acest fel unele pe celelalte. Toate acestea nu sunt încă decit începuturi. Potrivit directivelor ple­narei din iulie a CC al PCUS este necesar să se continue activitatea în vederea reglementării structurii conducerii industriei, de lichidare a verigilor organizatorice de prisos dintre ministere şi întreprinderi, apropierea aparatului conducător de producţie cu scopul de a face ca acest aparat să fie mai economic, cu un personal cît mai redus cu pu­tinţă, dar puternic, activ şi flexibil. Recunoscînd întreaga lor respon­sabilitate faţă de îndeplinirea sarci­nilor de producţie şi a planurilor de introducere a tehnicii moderne, conducătorii ministerelor, directorii şi inginerii şefi ai întreprinderilor trebuie să-şi îndrepte permanent eforturile spre dezvoltarea cît mai rapidă a tehnicii şi asigurarea unei activităţi ritmice a întreprinderilor. Trebuie să arătăm că în numeroase cazuri, ministerele răspund nesa­tisfăcător la cererile întreprinderi­lor, le ajută insuficient la introdu­cerea tehnologiei înaintate. Minis­terul Siderurgiei feroase al URSS, de pildă, cunoaşte prea bine lipsu­rile existente în activitatea unei în­treprinderi atît de mari ca uzina metalurgică din Novîi-Taghil dar ministerul se împacă cu aceste lip­suri, nu adoptă măsuri eficiente pentru a lichida cu totul aceste lip­suri și cauzele care le generează. Se ştie ce rol important are în siderurgie îmbogăţirea şi aglome­rarea minereului şi folosirea oxige­nului. Rămînerea în urmă în ceea ce priveşte aplicarea acestor inova­ţii, determină în mare măsură cau­zele activităţii nestabile a uzinei metalurgice din Novîi-Taghil. Mi­nisterul nu a tras din acest fapt concluziile necesare. Ultimul ter­men al punerii în funcţiune a fa­bricii de concasare şi m­obilare de la mina de fier din Vîsokogorsk este ultimul trimestru al acestui an. In legătură cu tergiversarea construc­ţiei, la sfirşitul lunii iulie a sosit pe teren tov. Meleşkin, locţiitor al ministrului Siderurgiei. El a pro­mis că va face tot ceea ce este necesar pentru punerea în funcţiune a utilajului tehnologic pînă la data de 1 septembrie şi a­ utilajului elec­tric pînă la 20 august. De fapt însă, după vizita făcută de tov. Meleş­kin, puţine lucruri s-au schimbat la­­ uzină şi terminarea la timp a construcţiei este ameninţată de a nu fi îndeplinită. Numeroase observaţii cu privire la lipsa de atenţie faţă de cererile între­prinderilor sunt adresate Ministerului Industriei Cărbunelui al U.R.S.S. In Karaganda, de pildă, soseşte relativ des, tov. Bradcenko, locţiitor de mi­nistru, dar vizitînd întreprinderea, el nu se străduieşte să aprofundeze sis­temul de producţie. Tov. Gaspinov, secretarul organizaţiei de partid de la mina Nr. 18, arată îndeosebi, că în luna august, locţiitorul ministrului a petrecut în mina lor nu mai mult de o oră, a dojenit pe conducătorii eco­nomici şi şi-a văzut apoi de ale sale. Nevoile minei, legate de aproviziona­rea sa cu materiale de susţinere, de întărirea conducerii tehnice, au ră­mas însă şi acum nesatisfăcute. Este necesar ca în toate verigile aparatului economic, să fie lichidată atitudinea superficială faţă de muncă, metodele conţopisto-birocratice de conducere, să se asigure o atitudine plină de grijă faţă de nevoile între­prinderilor, faţă de acordarea aces­tora a unui ajutor calificat, îndeosebi în rezolvarea sarcinilor complexe cu caracter tehnic­o-ştiinţific, legate de introducerea tehnicii noi şi a tehnolo­giei înaintate. Totodată miniisterele şi organele lor sînt chemate să întă­rească cu hotărîre disciplina de stat şi în muncă, să fie cît mai exigente faţă de activitatea întreprinderilor în vederea îndeplinirii exemplare a pla­nurilor şi sarcinilor stabilite, să in­­troducă cu perseverenţă experienţa înaintată, să ducă o luptă necruţă­toare pentru progresul tehnic, împo­triva oricăror manifestări de stagnare şi rutină. In întreprinderile din Uniunea So­vietică se desfăşoară tot mai larg în­trecerea socialistă în cinstea celui de al XX-lea Congres al P.C.U.S. Sub conducerea organizaţiilor de partid masele de milioane ale lucrătorilor din industrie se străduiesc să întîm­pine congresul cu noi succese în pro­ducţie. Susţinînd în mod activ ino­vaţiile valoroase ale fruntaşilor în întrecere, popularizând pe scară largă experienţa inovatorilor, c­adrele de economişti din industria sovietică vor perfecţiona neobosit practica con­ducerii întreprinderilor, vor traduce în acest fel în viaţă hotărîrile plena­rei din iulie a C.C. al P.C.U.S., vor realiza un avînt şi mai puternic al industriei socialiste. Campionatul de calificare pentru categoria A. de baschet Feminin : Ştiinţa Iaşi — Voinţa Rădăuţi 57—25 (55—17) Calificată pentru faza finală Deşi a cîştigat la un scor con­cludent, Ştiinţa Iaşi a dat dovadă de lipsuri serioase în ceea ce priveşte pregătirea tehnică şi orientarea pe teren. De multe ori, în poziţii clare de a înscrie, jucătoarele echipei Ştiin­ţa Iaşi au ratat cu uşurinţă, dato­rită impreciziei în trasul la coş. Unul din factorii principali în jocul de baschet — trasul de la se­­midistanţă — a fost complet evitat iar loviturile libere­ au fost trans­formate într-o măsură insuficientă. Masculin : Vointa Iaşi — Constr­uctorul Constanta 47-51 (20-23) Informaţii :9I C roisosport“­ lată programul concursului Pronosport Nr. 41 etapa din 16 octombrie (A) I. R. P. Ungară H. Austria (B) III. Olanda IV. C.C.A. V. FI. Ploieşti VI. Loc Timişoara Vil. FI. Roşie Arad VI­I Av. Reghin IX. Met. Reşiţa X. FI. Cimpina XI Met .Uz. tr. Oraşul Stalin XII. Met. Oradea MECIURI DE REZERVA — Metalul Bucureşti (camp. cat. I — Metalul Arad­ (camp. cat. B) — Prog. Oradea (camp. cat. B) — Dinamo Bacău (camp. cat. B) In turneu la Constanţa, echipa din Iaşi a cîştigat la două coşuri diferenţă. La Iaşi, deşi a jucat mulţumitor, Voinţa a cedat partida. In ultimele secunde de joc, Voinţa a avut ocazia să-şi adjudece victoria pentru calificare, dar jucătorul Ciu­­botaru a ratat una din cele două lovituri libere, datorită cărui fapt, cosaverajul ambelor echipe a ră­mas egal. In cel de al treilea joc, Voinţa a ■practicat un joc eficace, reuşind să conducă la pauză cu 30—18. In re­priza secundă, luptînd cu aceeaşi pentru faza m­ală a campionatului, echipa feminină Ştiin­ţa Iaşi (antrenor L. Zamfi) trebuie să se preocupe în mod serios de îmbunătăţirea jocului din punct de vedere tactic. Pentru partidele ce se vor desfăşura în cadrul turneului final, componentele echipei trebuie să părăsească jocul „la întîmplare“, antrenorul echipei va trebui să im­prime un nou stil de joc, cu pase precise la om, fără driblinguri şi forţări de intrare sub panou, însufleţire, componenţii echipei Vo­inţa au mărit avantajul la 9 coşuri. O puternică revenire a echipei din Constanţa, a surprins echipa locală care s-a lăsat uşor depăşită. Cu puţine minute înainte de termi­narea jocului, Voinţa Iaşi, printr-un efort serios, reuşeşte să egaleze şi apoi să cîştige cu un coş diferenţă (56-54). In urma acestui rezultat, forma­ţia C. S. Voinţa Iaşi, a reuşit — cu greu — să se califice pentru turneul final al campionatului de calificare pentru categoria A. — Austria (A) — R. P. Ungară (B) — Grecia Progresul Bucureşti (camp. cat. A) Minerul Petroşani (camp. cat. A) — Loc. Tg. Mureş (camp. cat. A) — Loc. Constanţa (camp. cat. A) — Din. Or. Stalin (camp. cat. A) — Met. Hunedoara (camp. cat. B) — Fl. 1 Mai Ploieşti (camp cat. B) — Met. St. Roşu Or. Stalin (camp. cat. B.) — Met. C. Turzii (camp. cat. B) A. Loc. Craiova B. Met. Baia Mare C. Locomotiva Cluj D. Ştiinţa Iaşi F L A C A R A I A Ş U L U 1 A apărut: „Buletinul de Informare ştiinţifică“ A apărut la Institutul de Studii Romîno-Sovietic al Academiei R.P.R., nr. 35/1955 al Buletinului de Infor­mare ştiinţifică, publicaţie săptămî­­nală de referate şi adnotări din li­teratura sovietică de specialitate. Buletinul publică în rezumat con­ţinutul principalelor articole din re­vistele ştiinţifice sovietice intrate în ultima săptămină în biblioteca Insti­tutului; noutăţi ştiinţifice şi tehnice; cronica vieţii ştiinţifice din U.R.S.S., lista traducerilor şi lucrărilor redac­tate de Institut în ultima săptămină, precum și lista sumarelor revistelor sovietice sosite în ultima săptămină în biblioteca Institutului. Din acest număr relevăm referatul asupra articolului scriitorului N. G. Tarakanov, intitulat „Falsificatorii is­toriei gîndirii filozofice ruse“, apărut în revista sovietică „Probleme de fi­lozofie“ nr. 3/1955, referatul articolu­lui „Concepţiile politice şi juridice ale lui Montesquieu“, semnat de S. F. Kecektian, apărut în revista sovietică „Dreptul şi statul sovietic“ nr. 4/1955 şi altele. Buletinul mai publică referate pri­vind probleme de dramaturgie, de mi­crobiologie, de medicină, de tehnică, agrotehnică etc. Buletinul de Informare ştiinţifică se găseşte în librării şi chioşcuri. A­­bonamente la toate oficiile poştale. Ro­ Cultura arbuștilor fructiferi A apărut la Institutul de Studii Romîno-Sovietic al Academiei R.P.R. Biblioteca Analelor Romîno-Sovietice, seria agricultură, Nr. 13/1955, intitu­lată „Cultura arbuștilor fructiferi“, cuprinzînd traduceri din literatura so­vietică de specialitate. In legătură cu această problemă, în revistă sunt publicate articole privind condiţiile generale ale culturii arbuşti­lor fructiferi, cît şi articole ce se ocupă îndeaproape de cultura căpşu­nului, agrişului, coacăzului, zmeurei. De asemenea sunt publicate artico­le despre selecţia şi ameliorarea ar­buştilor, precum şi despre combate­rea­ bolilor şi dăunătorilor. Revista se găseşte în librării. -0- Cărţi apărute în Editura de Stat pentru literatură economică şi juridică M. LIBERMAN — Analiza activi­tăţii economice a întreprinderilor din industria uşoară ,UCA — Planificarea preţului de cost într-o întreprindere indus­trială pe baza planurilor pe sec­ţii Z. G. ELPINER, N. A. MARTINOV, I. M. BIRGHER — Forma de conta­bilitate Jurnal-Order în întreprin­derile industriale GH. BOZDUG, P. ROBU, L. VOR­­NICU — Controlul financiar in gos­podăriile agricole de stat ST. DONOAICA — Evidenţa şi cal­culul producţiei neterminate şi semifabricatelor în industria con­strucţiilor de maşini GH. FETEANU — Comerţul de în­­tîmpinare, formă de legătură e­­conomică între oraş şi sat­­. Nr. 2840 Luna prieteniei romîno-sovietice Concerte ale corului Direcţiei P.T.T.R.­Iaşi In zilele de 8 şi 9 octombrie, în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovie­tice, corul Direcţiei regionale P.T.T.R. Iaşi a prezentat în oraşele Roman şi Bacău două concerte. Programul concertelor a cuprins compoziţii de Koposov, Sabin Dră­­goi, Sokolov, Filaret Barbu, Fr­o­tov, Radu Drăgan etc. Printre altele, s-au interpretat cîntecele : ,,Stăm strajă păcii“, „Cîntecul marii prietenii“, „Sus pe Volga“, ,,Valurile Amoru­lui“, Corul din opera „Martha“ şi al­tele. Concertele s-au bucurat de un frumos succes, contribuind totodată la realizarea unui rodnic schimb de experienţă cu echipele artistice de amatori din oraşele Roman şi Bacău. Corul a fost dirijat de tov. Sorin Vî­­nătoru, solişti fiind Cornel Răileanu şi Maria Ilie. Filme sovietice „Zvăpăiata“ e o producţie in culori a studioului ■Mosfilm“ după cunos­cuta povestire a lui A. P. Cehov. Filmul înfăţişează spectatorului drama unui om integru, medicul Dimov. Filmul rulează in programul viitor la cinematograful „A. S. Puşkin". Conferinţe cu prilejul săptămînii popularizării noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice Energia atomică în slujba omului Cu prilejul deschiderii săptămînii popularizării noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice, în ca­drul „Lunii prieteniei romîno-so­vietice“, a avut loc miercuri după­­amiază în Aula Bibliotecii Centrale „Nicolae Bălcescu“ conferinţa inti­tulată : „Energia atomică în slujba omului“. Conferinţa a fost susţinută în faţa a sute de oameni ai muncii din oraşul nostru, de tov. copf..­ univ. V. Mageru. A rulat apoi filmul„ Hiroşima“. „Copiii din Ştiinţa şi tehnica sovietică — sprijin preţios în munca feroviarilor români Tot în ziua de 12 octombrie a.c., a avut loc în sala de şedinţe a Di­recţiei Regionale CFR o manifesta­re festivă închinată de asemenea săptămînii popularizării noilor cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovie­tice, manifestare organizată din ini­ţiativa comitetului ARLUS al aces­tei instituţii. Vorbind în faţa a pes­te 300 muncitori, tehnicieni şi func­ţionari, tov. Alexandru Tufescu, pre­şedintele comitetului ARLUS, a ară­tat sprijinul pe care ştiinţa şi teh­nica sovietică îl acordă feroviarilor români pentru dezvoltarea şi îmbu­nătăţirea transporturilor pe calea ferată. Vorbitorul a prezentat o se­rie de metode sovietice aplicate de mii de ceferişti din cadrul Regiona­lei CFR. A luat de asemenea cuvîntul tov.­ Vasile Cărare, secretar al comitetu­lui ARLUS. Manifestarea s-a în­­cheiat cu un frumos program artis­tic oferit de corul Direcţiei Regio­nale CFR care a executat lucrări de compozitori români şi sovietici. ILIE SCORPAN corespondent In cadrul săptămînii populariză­rii noilor cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii sovietice va avea loc în ziua de 18 octombrie la Atelierele CFR „Hie Pintilie“ un schimb de expe­rienţă între turnătorii de aici şi turnătorii de la Atelierele CFR de la Paşcani. In după-amiaza aceleiaşi zile tovarăşul ing. C. Totoiescu de la Uzinele „1 Mai“ Ploieşti va ţine o conferinţă intitulată: „Fonta nodu­­lară“. Să publicăm în gazetele de perete articole vii, bogate în conţinut — învăţăminte trase din întrecerea ce s-a desfăşurat între gazetele de perete — Una din formele agitaţiei scrise o constituie şi gazeta de perete. Parti­dul nostru acordă o deosebită atenţie gazetelor de perete. In Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la măsurile de îmbunătăţire a agitaţiei politice în rindurile oamenilor muncii, din apri­lie 1953, se subliniază că o sarcină importantă pentru organizaţiile de bază o constituie ridicarea continuă a nivelului organelor lor de presă — gazetele de perete. Hotărîrea obligă organizaţiile de partid să îndrume permanent activitatea colectivelor re­dacţionale, să le înarmeze cu sarci­nile ce le revin în perioada respectivă şi, totodată, să efectuieze un control sistematic asupra conţinutului mate­rialelor publicate, să asigure ca aces­tea să fie vii, operative şi combative să cuprindă date cît mai concrete, să cultive cu îndrăzneală spiritul critic şi autocritic, să scoată la iveală şi să biciuiască lipsurile. întrecerea intre gazetele de perete din întreprinderile şi instituţiile ieşe­ne a constituit pentru majoritatea colectivelor redacţionale un bun pri­lej de a ridica munca gazetelor de perete pe o treaptă superioară. Aşa se face că, în ultimele luni, unele or­ganizaţii de bază şi comitete de în­treprindere au făcut din organele lor de presă adevărate tribune de popu­larizare a experienţei fruntaşilor în producţie, precum şi a iniţiativei creatoare a inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor de la întreprinderea respectivă. Exemplu în acest sens pot fi date gazetele de perete de la Atelie­rele CFR „Ilie Pintilie", secţia vago­nul." Dirersia Regională CFR, fabrica „Ţesătura", fabrica „Victoria”. Demnă de remarcat este şi activi­tatea gazetelor de perete de la Universitatea „Al. I. Cuza", In­stitutul politehnic, Institutul de Medicină şi Institutul agronomic. Colectivele redacţionale ale acestor gazete s-au îngrijit ca să apară cu regularitate articole care să oglin­dească activitatea didactico-ştiinţifică şi succesele obţinute de studenţi la învăţătură. Publicînd articole boga­te în date concrete şi redactate într-o formă vie, acestea au contribuit la mobilizarea studenţilor în lupta pen­tru dobîndirea de noi succese la în­văţătură. Practica a dovedit că arti­colele bogate în idei, şi legate de problemele specifice locului de mun­că, s-au publicat numai acolo unde colectivele redacţionale au acordat toată atenţia muncii cu coresponden­ţii. Astfel, gazetele de perete de la Direcţia Regională­ CFR au 130 co­respondenţi. Printre aceştia se gă­sesc fruntaşi în producţie, inovatori, tehnicieni, ingineri, etc. Articolele sunt citite de către oamenii muncii cu viu interes. Merite asemănătoare au şi articolele ce s-au publicat în ultima vreme la gazeta „11 Iunie“ , de la „Ţesătura­‘ unde scriu peste 50 de co­respondenţi, la gazeta „Cincisutistu” de la Depoul CFR care are de aseme­nea peste 50 de corespondenţi şi altele. In prima jumătate a anului s-au pu­blicat de exemplu, la gazeta de la Depoul CFR aproape 100 de arti­cole. Majoritatea lor au abordat pro­blema îndeplinirii sarcinilor de plan, a realizării acumulărilor socialiste, a calificării cadrelor, etc. Bogata reţea de corespondenţi a gazetei de perete de la „Ţesătura" a făcut posibilă pu­blicarea în această gazetă a unor ar­ticole cum ar fi: „Să luptăm pentru o producţie ritmică", „Să contribuim cu toţii la realizarea şi depăşirea planului de acumulări socialiste", „Angajamentele devin realizări", etc. articole care, ca urmare a faptului că au tratat problemele în mod concret, au avut un puternic rol mobilizator şi educativ. Mai trebuie ac­centuat şi faptul că multe colective redacţionale printre care cele de la fabrica de tricotaje „Moldova", OCL Alimentara, secţia vagonal a Atelie­relor CFR „Ilie Pintilie", „Trustul 14 construcţii“ şi altele, au publicat cu regularitate la gazeta de perete şi caricaturi însoţite de epigrame, foi­letoane satirice, etc. Efectul criticii aduse prin caricaturi s-a arătat fără întîrziere. Bună este şi metoda de muncă folosită de către colectivul re­dacţional de la staţia Iaşi care îna­inte de redactarea unui nou număr al gazetei de perete organizează prin reţeaua de corespondenţi un raid-an­­chetă într-un anumit compartiment de muncă. Acest fapt creează posibilita­tea ca datele cuprinse în articole să fie proaspete, concrete. Rezultatele frumoase pe care în ultima vreme le-au dobîndit unele gazete de perete, se datoresc în pri­mul rînd faptului că organizaţiile de bază şi comitetele de întreprindere au sprijinit şi controlat îndeaproape activitatea colectivelor redacţionale. Există însă şi locuri destul de nu­meroase dealtfel, unde tocmai pentru că organizaţiile de bază n-au instruit colectivele redacţionale, pentru ca acestea să se ocupe de realizarea u­­nei largi reţele de corespondenţi — gazetele de perete mai cuprind încă articole generale, de dimensiuni kilo­m­­metrice, articole care apar doar mod formal, căci ele nu stîrnesc prin nimic interesul salariaţilor întreprin­derii sau instituţiei. Astfel stau lu­crurile în ce priveşte gazetele de perete de la „Textila Roşie", „Fabri­ca de spirt”, Competrol Baza Nr. 5, cooperativa „30 Decembrie" şi altele. In alte locuri de muncă, nepăsarea organizaţiilor de bază faţă de activi­tatea gazetelor de perete a mers pînă acolo, îneît acestea nici nu au colec­tive redacţionale, fapt constatat de pildă la TAPE (secretar al organiza­ţiei de bază tov. Gh. Huştea), Şt.U.C. (secretar al organizaţiei de bază tov. Gh. Dănilă), comitetul de stat pentru colectări şi altele. Toate aceste lipsuri au persistat şi în perioada de­ desfăşurare a con­cursului şi continuă să mai persiste. Această situaţie trebuie curmată cît mai curind. Se impune deci ca orga­nizaţiile de bază şi comitetele de în­treprindere să privească cu mai mult simţ de răspundere activitatea orga­nelor lor de presă, să le acorde un sprijin eficient şi permanent. Acum în preajma zilei de 7 Noiem­brie se pun sarcini mari şi în faţa colectivelor de redacţie. Organizaţiile de bază şi comitetele de întreprin­dere trebuie să orienteze în aşa fel munca acestora, încît fiecare gazetă de perete să devină, pe drept cuvînt, un mobilizator, agitator şi organiza­tor colectiv în lupta pentru îndeplini­rea şi depăşirea sarcinilor primului nostru cincinal. FELIC ZAMFIR instructor cu problemele de agitaţie al secţiei de propagandă a comitetului, orăşenesc de partid "és

Next