Flacăra Iaşului, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2829-2854)
1955-10-14 / nr. 2840
Pag. 2*a Din experienţa oamenilor sovietici Să perfecţionăm practica conducerii industriei *] In întreprinderile din Uniunea Sovietica s-a desfăşurat o activitate intensă pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor istorice ale plenarei din iulie a C.C. al PCUS cu privire la sarcinile privind dezvoltarea continuă a industriei, a progresului tehnic şi îmbunătăţirea organizării producţiei. Activitatea creatoare a lucrătorilor din industrie s-a manifestat în ultimul timp deosebit de viu la.. întocmirea şi discutarea proiectelor celui de al şaselea plan cincinal al întreprinderilor. Muncitorii şi specialiştii au prezentat cu prilejul adunărilor zeci de mii de propuneri concrete, avînd drept scop folosirea mai deplină a rezervelor interne ale întreprinderilor şi obţinerea producţiei maxime cu ajutorul capacităţilor de producţie existente. Este deosebit de valoros faptul că în secţiile multor uzine, îndeosebi la uzina de rulmenţi Nr. 1 din Moscova, la uzina „Electrosila“ din Leningrad, la uzina metalurgică din Magnitogorsk, la cea de tractoare din Harkov şi la alte uzine, s-a pornit încă de pe acum la punerea în practică a propunerilor adoptate. Acest fel de a privi lucrurile este singurul just. Călăuzindu-se de hotărîrile plenarei din iulie a C.C. al PCUS, lucrătorii din industrie manifestă o deosebită grijă faţă de creşterea prin toate mijloacele a nivelului tehnic al producţiei. Condiţia principală a rezolvării cu succes a acestei sarcini importante ei o consideră accelerarea ritmului progresului tehnic în toate ramurile industriei pe baza electrificării, a mecanizării complexe şi automatizării proceselor de producţie, a introducerii celor mai noi maşini-unelte, maşini şi aparate cu o înaltă productivitate, perfecţionarea continuă a tehnologiei producţiei. Toate aceste probleme urgente ale producţiei socialiste care urmează să fie rezolvate atît în viitor cît şi în procesul aplicării în viaţă, minuţioase, de zi cu zi, a diferitelor inovaţii tehnico-ştiinţifice, impun mari exigenţe ministerelor industriale şi organelor lor. Trebuie să recunoaştem că este încă insuficient ajutorul acordat de către ministere şi organele lor. Tov. Cirkov, inginer la uzina electro-mecanică din Harkov scrie într-un articol publicat în ,,Pravda“ că încă şi acum Ministerul Industriei Electro- Tehnice al URSS rezolvă încet o serie de probleme arzătoare ale progresului tehnic. Fiecare uzină din acest minister produce deseori unul şi acelaşi fel de utilaj tehnologic, ceea ce duce la o producţie meşteşugărească, paralizează activitatea şi risipeşte forţele, ridică preţul de cost al produselor. x1 Articol de fond apărut în ziarul „Pravda“ din 4 octombrie Sarcinile arzătoare ale progresului tehnic, nevoile de zi cu zi ale întreprinderilor impun în mod stăruitor necesitatea creşterii sistematice a nivelului şi îmbunătăţirea practicii conducerii industriei de către ministere, direcţiile, departamentele, secţiile şi trusturile lor. Acestea sunt chemate să pătrundă în cunoştinţă de cauză în tehnica şi economia producţiei, să analizeze în amănunţime activitatea întreprinderilor, să le ajute în mod concret de a lichida cît mai rapid lipsurile din muncă, de a folosi mai bine rezervele şi posibilităţile existente, de a face să progreseze cu curaj şi încredere tehnica, de a introduce pe scară largă metodele înaintate în muncă. In urma măsurilor adoptate de Comitetul Central al PCUS şi de Consiliul de Miniştri al URSS, în ultimul timp conducerea industriei s-a îmbunătăţit. Diviziunea în unităţi mai mici, îndeosebi a unor ministere, va contribui fără îndoială în mare măsură la apropierea conducerii lor de întreprinderi. O mare însemnătate are de asemenea activitatea depusă în vederea extinderii drepturilor ministerelor republicilor unionale, a reglementării structurii aparatului de conducere, a reducerii verigilor sale inutile, care funcţionează deseori paralel şi se dublează în acest fel unele pe celelalte. Toate acestea nu sunt încă decit începuturi. Potrivit directivelor plenarei din iulie a CC al PCUS este necesar să se continue activitatea în vederea reglementării structurii conducerii industriei, de lichidare a verigilor organizatorice de prisos dintre ministere şi întreprinderi, apropierea aparatului conducător de producţie cu scopul de a face ca acest aparat să fie mai economic, cu un personal cît mai redus cu putinţă, dar puternic, activ şi flexibil. Recunoscînd întreaga lor responsabilitate faţă de îndeplinirea sarcinilor de producţie şi a planurilor de introducere a tehnicii moderne, conducătorii ministerelor, directorii şi inginerii şefi ai întreprinderilor trebuie să-şi îndrepte permanent eforturile spre dezvoltarea cît mai rapidă a tehnicii şi asigurarea unei activităţi ritmice a întreprinderilor. Trebuie să arătăm că în numeroase cazuri, ministerele răspund nesatisfăcător la cererile întreprinderilor, le ajută insuficient la introducerea tehnologiei înaintate. Ministerul Siderurgiei feroase al URSS, de pildă, cunoaşte prea bine lipsurile existente în activitatea unei întreprinderi atît de mari ca uzina metalurgică din Novîi-Taghil dar ministerul se împacă cu aceste lipsuri, nu adoptă măsuri eficiente pentru a lichida cu totul aceste lipsuri și cauzele care le generează. Se ştie ce rol important are în siderurgie îmbogăţirea şi aglomerarea minereului şi folosirea oxigenului. Rămînerea în urmă în ceea ce priveşte aplicarea acestor inovaţii, determină în mare măsură cauzele activităţii nestabile a uzinei metalurgice din Novîi-Taghil. Ministerul nu a tras din acest fapt concluziile necesare. Ultimul termen al punerii în funcţiune a fabricii de concasare şi mobilare de la mina de fier din Vîsokogorsk este ultimul trimestru al acestui an. In legătură cu tergiversarea construcţiei, la sfirşitul lunii iulie a sosit pe teren tov. Meleşkin, locţiitor al ministrului Siderurgiei. El a promis că va face tot ceea ce este necesar pentru punerea în funcţiune a utilajului tehnologic pînă la data de 1 septembrie şi a utilajului electric pînă la 20 august. De fapt însă, după vizita făcută de tov. Meleşkin, puţine lucruri s-au schimbat la uzină şi terminarea la timp a construcţiei este ameninţată de a nu fi îndeplinită. Numeroase observaţii cu privire la lipsa de atenţie faţă de cererile întreprinderilor sunt adresate Ministerului Industriei Cărbunelui al U.R.S.S. In Karaganda, de pildă, soseşte relativ des, tov. Bradcenko, locţiitor de ministru, dar vizitînd întreprinderea, el nu se străduieşte să aprofundeze sistemul de producţie. Tov. Gaspinov, secretarul organizaţiei de partid de la mina Nr. 18, arată îndeosebi, că în luna august, locţiitorul ministrului a petrecut în mina lor nu mai mult de o oră, a dojenit pe conducătorii economici şi şi-a văzut apoi de ale sale. Nevoile minei, legate de aprovizionarea sa cu materiale de susţinere, de întărirea conducerii tehnice, au rămas însă şi acum nesatisfăcute. Este necesar ca în toate verigile aparatului economic, să fie lichidată atitudinea superficială faţă de muncă, metodele conţopisto-birocratice de conducere, să se asigure o atitudine plină de grijă faţă de nevoile întreprinderilor, faţă de acordarea acestora a unui ajutor calificat, îndeosebi în rezolvarea sarcinilor complexe cu caracter tehnico-ştiinţific, legate de introducerea tehnicii noi şi a tehnologiei înaintate. Totodată miniisterele şi organele lor sînt chemate să întărească cu hotărîre disciplina de stat şi în muncă, să fie cît mai exigente faţă de activitatea întreprinderilor în vederea îndeplinirii exemplare a planurilor şi sarcinilor stabilite, să introducă cu perseverenţă experienţa înaintată, să ducă o luptă necruţătoare pentru progresul tehnic, împotriva oricăror manifestări de stagnare şi rutină. In întreprinderile din Uniunea Sovietică se desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă în cinstea celui de al XX-lea Congres al P.C.U.S. Sub conducerea organizaţiilor de partid masele de milioane ale lucrătorilor din industrie se străduiesc să întîmpine congresul cu noi succese în producţie. Susţinînd în mod activ inovaţiile valoroase ale fruntaşilor în întrecere, popularizând pe scară largă experienţa inovatorilor, cadrele de economişti din industria sovietică vor perfecţiona neobosit practica conducerii întreprinderilor, vor traduce în acest fel în viaţă hotărîrile plenarei din iulie a C.C. al P.C.U.S., vor realiza un avînt şi mai puternic al industriei socialiste. Campionatul de calificare pentru categoria A. de baschet Feminin : Ştiinţa Iaşi — Voinţa Rădăuţi 57—25 (55—17) Calificată pentru faza finală Deşi a cîştigat la un scor concludent, Ştiinţa Iaşi a dat dovadă de lipsuri serioase în ceea ce priveşte pregătirea tehnică şi orientarea pe teren. De multe ori, în poziţii clare de a înscrie, jucătoarele echipei Ştiinţa Iaşi au ratat cu uşurinţă, datorită impreciziei în trasul la coş. Unul din factorii principali în jocul de baschet — trasul de la semidistanţă — a fost complet evitat iar loviturile libere au fost transformate într-o măsură insuficientă. Masculin : Vointa Iaşi — Constructorul Constanta 47-51 (20-23) Informaţii :9I C roisosport“ lată programul concursului Pronosport Nr. 41 etapa din 16 octombrie (A) I. R. P. Ungară H. Austria (B) III. Olanda IV. C.C.A. V. FI. Ploieşti VI. Loc Timişoara Vil. FI. Roşie Arad VII Av. Reghin IX. Met. Reşiţa X. FI. Cimpina XI Met .Uz. tr. Oraşul Stalin XII. Met. Oradea MECIURI DE REZERVA — Metalul Bucureşti (camp. cat. I — Metalul Arad (camp. cat. B) — Prog. Oradea (camp. cat. B) — Dinamo Bacău (camp. cat. B) In turneu la Constanţa, echipa din Iaşi a cîştigat la două coşuri diferenţă. La Iaşi, deşi a jucat mulţumitor, Voinţa a cedat partida. In ultimele secunde de joc, Voinţa a avut ocazia să-şi adjudece victoria pentru calificare, dar jucătorul Ciubotaru a ratat una din cele două lovituri libere, datorită cărui fapt, cosaverajul ambelor echipe a rămas egal. In cel de al treilea joc, Voinţa a ■practicat un joc eficace, reuşind să conducă la pauză cu 30—18. In repriza secundă, luptînd cu aceeaşi pentru faza mală a campionatului, echipa feminină Ştiinţa Iaşi (antrenor L. Zamfi) trebuie să se preocupe în mod serios de îmbunătăţirea jocului din punct de vedere tactic. Pentru partidele ce se vor desfăşura în cadrul turneului final, componentele echipei trebuie să părăsească jocul „la întîmplare“, antrenorul echipei va trebui să imprime un nou stil de joc, cu pase precise la om, fără driblinguri şi forţări de intrare sub panou, însufleţire, componenţii echipei Voinţa au mărit avantajul la 9 coşuri. O puternică revenire a echipei din Constanţa, a surprins echipa locală care s-a lăsat uşor depăşită. Cu puţine minute înainte de terminarea jocului, Voinţa Iaşi, printr-un efort serios, reuşeşte să egaleze şi apoi să cîştige cu un coş diferenţă (56-54). In urma acestui rezultat, formaţia C. S. Voinţa Iaşi, a reuşit — cu greu — să se califice pentru turneul final al campionatului de calificare pentru categoria A. — Austria (A) — R. P. Ungară (B) — Grecia Progresul Bucureşti (camp. cat. A) Minerul Petroşani (camp. cat. A) — Loc. Tg. Mureş (camp. cat. A) — Loc. Constanţa (camp. cat. A) — Din. Or. Stalin (camp. cat. A) — Met. Hunedoara (camp. cat. B) — Fl. 1 Mai Ploieşti (camp cat. B) — Met. St. Roşu Or. Stalin (camp. cat. B.) — Met. C. Turzii (camp. cat. B) A. Loc. Craiova B. Met. Baia Mare C. Locomotiva Cluj D. Ştiinţa Iaşi F L A C A R A I A Ş U L U 1 A apărut: „Buletinul de Informare ştiinţifică“ A apărut la Institutul de Studii Romîno-Sovietic al Academiei R.P.R., nr. 35/1955 al Buletinului de Informare ştiinţifică, publicaţie săptămînală de referate şi adnotări din literatura sovietică de specialitate. Buletinul publică în rezumat conţinutul principalelor articole din revistele ştiinţifice sovietice intrate în ultima săptămină în biblioteca Institutului; noutăţi ştiinţifice şi tehnice; cronica vieţii ştiinţifice din U.R.S.S., lista traducerilor şi lucrărilor redactate de Institut în ultima săptămină, precum și lista sumarelor revistelor sovietice sosite în ultima săptămină în biblioteca Institutului. Din acest număr relevăm referatul asupra articolului scriitorului N. G. Tarakanov, intitulat „Falsificatorii istoriei gîndirii filozofice ruse“, apărut în revista sovietică „Probleme de filozofie“ nr. 3/1955, referatul articolului „Concepţiile politice şi juridice ale lui Montesquieu“, semnat de S. F. Kecektian, apărut în revista sovietică „Dreptul şi statul sovietic“ nr. 4/1955 şi altele. Buletinul mai publică referate privind probleme de dramaturgie, de microbiologie, de medicină, de tehnică, agrotehnică etc. Buletinul de Informare ştiinţifică se găseşte în librării şi chioşcuri. Abonamente la toate oficiile poştale. Ro Cultura arbuștilor fructiferi A apărut la Institutul de Studii Romîno-Sovietic al Academiei R.P.R. Biblioteca Analelor Romîno-Sovietice, seria agricultură, Nr. 13/1955, intitulată „Cultura arbuștilor fructiferi“, cuprinzînd traduceri din literatura sovietică de specialitate. In legătură cu această problemă, în revistă sunt publicate articole privind condiţiile generale ale culturii arbuştilor fructiferi, cît şi articole ce se ocupă îndeaproape de cultura căpşunului, agrişului, coacăzului, zmeurei. De asemenea sunt publicate articole despre selecţia şi ameliorarea arbuştilor, precum şi despre combaterea bolilor şi dăunătorilor. Revista se găseşte în librării. -0- Cărţi apărute în Editura de Stat pentru literatură economică şi juridică M. LIBERMAN — Analiza activităţii economice a întreprinderilor din industria uşoară ,UCA — Planificarea preţului de cost într-o întreprindere industrială pe baza planurilor pe secţii Z. G. ELPINER, N. A. MARTINOV, I. M. BIRGHER — Forma de contabilitate Jurnal-Order în întreprinderile industriale GH. BOZDUG, P. ROBU, L. VORNICU — Controlul financiar in gospodăriile agricole de stat ST. DONOAICA — Evidenţa şi calculul producţiei neterminate şi semifabricatelor în industria construcţiilor de maşini GH. FETEANU — Comerţul de întîmpinare, formă de legătură economică între oraş şi sat. Nr. 2840 Luna prieteniei romîno-sovietice Concerte ale corului Direcţiei P.T.T.R.Iaşi In zilele de 8 şi 9 octombrie, în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, corul Direcţiei regionale P.T.T.R. Iaşi a prezentat în oraşele Roman şi Bacău două concerte. Programul concertelor a cuprins compoziţii de Koposov, Sabin Drăgoi, Sokolov, Filaret Barbu, Frotov, Radu Drăgan etc. Printre altele, s-au interpretat cîntecele : ,,Stăm strajă păcii“, „Cîntecul marii prietenii“, „Sus pe Volga“, ,,Valurile Amorului“, Corul din opera „Martha“ şi altele. Concertele s-au bucurat de un frumos succes, contribuind totodată la realizarea unui rodnic schimb de experienţă cu echipele artistice de amatori din oraşele Roman şi Bacău. Corul a fost dirijat de tov. Sorin Vînătoru, solişti fiind Cornel Răileanu şi Maria Ilie. Filme sovietice „Zvăpăiata“ e o producţie in culori a studioului ■Mosfilm“ după cunoscuta povestire a lui A. P. Cehov. Filmul înfăţişează spectatorului drama unui om integru, medicul Dimov. Filmul rulează in programul viitor la cinematograful „A. S. Puşkin". Conferinţe cu prilejul săptămînii popularizării noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice Energia atomică în slujba omului Cu prilejul deschiderii săptămînii popularizării noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice, în cadrul „Lunii prieteniei romîno-sovietice“, a avut loc miercuri dupăamiază în Aula Bibliotecii Centrale „Nicolae Bălcescu“ conferinţa intitulată : „Energia atomică în slujba omului“. Conferinţa a fost susţinută în faţa a sute de oameni ai muncii din oraşul nostru, de tov. copf.. univ. V. Mageru. A rulat apoi filmul„ Hiroşima“. „Copiii din Ştiinţa şi tehnica sovietică — sprijin preţios în munca feroviarilor români Tot în ziua de 12 octombrie a.c., a avut loc în sala de şedinţe a Direcţiei Regionale CFR o manifestare festivă închinată de asemenea săptămînii popularizării noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice, manifestare organizată din iniţiativa comitetului ARLUS al acestei instituţii. Vorbind în faţa a peste 300 muncitori, tehnicieni şi funcţionari, tov. Alexandru Tufescu, preşedintele comitetului ARLUS, a arătat sprijinul pe care ştiinţa şi tehnica sovietică îl acordă feroviarilor români pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea transporturilor pe calea ferată. Vorbitorul a prezentat o serie de metode sovietice aplicate de mii de ceferişti din cadrul Regionalei CFR. A luat de asemenea cuvîntul tov. Vasile Cărare, secretar al comitetului ARLUS. Manifestarea s-a încheiat cu un frumos program artistic oferit de corul Direcţiei Regionale CFR care a executat lucrări de compozitori români şi sovietici. ILIE SCORPAN corespondent In cadrul săptămînii popularizării noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice va avea loc în ziua de 18 octombrie la Atelierele CFR „Hie Pintilie“ un schimb de experienţă între turnătorii de aici şi turnătorii de la Atelierele CFR de la Paşcani. In după-amiaza aceleiaşi zile tovarăşul ing. C. Totoiescu de la Uzinele „1 Mai“ Ploieşti va ţine o conferinţă intitulată: „Fonta nodulară“. Să publicăm în gazetele de perete articole vii, bogate în conţinut — învăţăminte trase din întrecerea ce s-a desfăşurat între gazetele de perete — Una din formele agitaţiei scrise o constituie şi gazeta de perete. Partidul nostru acordă o deosebită atenţie gazetelor de perete. In Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la măsurile de îmbunătăţire a agitaţiei politice în rindurile oamenilor muncii, din aprilie 1953, se subliniază că o sarcină importantă pentru organizaţiile de bază o constituie ridicarea continuă a nivelului organelor lor de presă — gazetele de perete. Hotărîrea obligă organizaţiile de partid să îndrume permanent activitatea colectivelor redacţionale, să le înarmeze cu sarcinile ce le revin în perioada respectivă şi, totodată, să efectuieze un control sistematic asupra conţinutului materialelor publicate, să asigure ca acestea să fie vii, operative şi combative să cuprindă date cît mai concrete, să cultive cu îndrăzneală spiritul critic şi autocritic, să scoată la iveală şi să biciuiască lipsurile. întrecerea intre gazetele de perete din întreprinderile şi instituţiile ieşene a constituit pentru majoritatea colectivelor redacţionale un bun prilej de a ridica munca gazetelor de perete pe o treaptă superioară. Aşa se face că, în ultimele luni, unele organizaţii de bază şi comitete de întreprindere au făcut din organele lor de presă adevărate tribune de popularizare a experienţei fruntaşilor în producţie, precum şi a iniţiativei creatoare a inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor de la întreprinderea respectivă. Exemplu în acest sens pot fi date gazetele de perete de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie", secţia vagonul." Dirersia Regională CFR, fabrica „Ţesătura", fabrica „Victoria”. Demnă de remarcat este şi activitatea gazetelor de perete de la Universitatea „Al. I. Cuza", Institutul politehnic, Institutul de Medicină şi Institutul agronomic. Colectivele redacţionale ale acestor gazete s-au îngrijit ca să apară cu regularitate articole care să oglindească activitatea didactico-ştiinţifică şi succesele obţinute de studenţi la învăţătură. Publicînd articole bogate în date concrete şi redactate într-o formă vie, acestea au contribuit la mobilizarea studenţilor în lupta pentru dobîndirea de noi succese la învăţătură. Practica a dovedit că articolele bogate în idei, şi legate de problemele specifice locului de muncă, s-au publicat numai acolo unde colectivele redacţionale au acordat toată atenţia muncii cu corespondenţii. Astfel, gazetele de perete de la Direcţia Regională CFR au 130 corespondenţi. Printre aceştia se găsesc fruntaşi în producţie, inovatori, tehnicieni, ingineri, etc. Articolele sunt citite de către oamenii muncii cu viu interes. Merite asemănătoare au şi articolele ce s-au publicat în ultima vreme la gazeta „11 Iunie“ , de la „Ţesătura‘ unde scriu peste 50 de corespondenţi, la gazeta „Cincisutistu” de la Depoul CFR care are de asemenea peste 50 de corespondenţi şi altele. In prima jumătate a anului s-au publicat de exemplu, la gazeta de la Depoul CFR aproape 100 de articole. Majoritatea lor au abordat problema îndeplinirii sarcinilor de plan, a realizării acumulărilor socialiste, a calificării cadrelor, etc. Bogata reţea de corespondenţi a gazetei de perete de la „Ţesătura" a făcut posibilă publicarea în această gazetă a unor articole cum ar fi: „Să luptăm pentru o producţie ritmică", „Să contribuim cu toţii la realizarea şi depăşirea planului de acumulări socialiste", „Angajamentele devin realizări", etc. articole care, ca urmare a faptului că au tratat problemele în mod concret, au avut un puternic rol mobilizator şi educativ. Mai trebuie accentuat şi faptul că multe colective redacţionale printre care cele de la fabrica de tricotaje „Moldova", OCL Alimentara, secţia vagonal a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie", „Trustul 14 construcţii“ şi altele, au publicat cu regularitate la gazeta de perete şi caricaturi însoţite de epigrame, foiletoane satirice, etc. Efectul criticii aduse prin caricaturi s-a arătat fără întîrziere. Bună este şi metoda de muncă folosită de către colectivul redacţional de la staţia Iaşi care înainte de redactarea unui nou număr al gazetei de perete organizează prin reţeaua de corespondenţi un raid-anchetă într-un anumit compartiment de muncă. Acest fapt creează posibilitatea ca datele cuprinse în articole să fie proaspete, concrete. Rezultatele frumoase pe care în ultima vreme le-au dobîndit unele gazete de perete, se datoresc în primul rînd faptului că organizaţiile de bază şi comitetele de întreprindere au sprijinit şi controlat îndeaproape activitatea colectivelor redacţionale. Există însă şi locuri destul de numeroase dealtfel, unde tocmai pentru că organizaţiile de bază n-au instruit colectivele redacţionale, pentru ca acestea să se ocupe de realizarea unei largi reţele de corespondenţi — gazetele de perete mai cuprind încă articole generale, de dimensiuni kilommetrice, articole care apar doar mod formal, căci ele nu stîrnesc prin nimic interesul salariaţilor întreprinderii sau instituţiei. Astfel stau lucrurile în ce priveşte gazetele de perete de la „Textila Roşie", „Fabrica de spirt”, Competrol Baza Nr. 5, cooperativa „30 Decembrie" şi altele. In alte locuri de muncă, nepăsarea organizaţiilor de bază faţă de activitatea gazetelor de perete a mers pînă acolo, îneît acestea nici nu au colective redacţionale, fapt constatat de pildă la TAPE (secretar al organizaţiei de bază tov. Gh. Huştea), Şt.U.C. (secretar al organizaţiei de bază tov. Gh. Dănilă), comitetul de stat pentru colectări şi altele. Toate aceste lipsuri au persistat şi în perioada de desfăşurare a concursului şi continuă să mai persiste. Această situaţie trebuie curmată cît mai curind. Se impune deci ca organizaţiile de bază şi comitetele de întreprindere să privească cu mai mult simţ de răspundere activitatea organelor lor de presă, să le acorde un sprijin eficient şi permanent. Acum în preajma zilei de 7 Noiembrie se pun sarcini mari şi în faţa colectivelor de redacţie. Organizaţiile de bază şi comitetele de întreprindere trebuie să orienteze în aşa fel munca acestora, încît fiecare gazetă de perete să devină, pe drept cuvînt, un mobilizator, agitator şi organizator colectiv în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor primului nostru cincinal. FELIC ZAMFIR instructor cu problemele de agitaţie al secţiei de propagandă a comitetului, orăşenesc de partid "és