Flacăra Iaşului, noiembrie 1955 (Anul 11, nr. 2855-2880)
1955-11-01 / nr. 2855
Să întărim unitatea popoarelor in lupta pentru pace *) Principala trăsătură caracteristică a epocii noastre este creşterea coeziunii şi nivelului de conştiinţă al maselor populare — adevăraţii făuritori ai istoriei. Masele populare înţeleg tot mai bine că tocmai ele sînt acea forţă hotărîtoare chemată să menţină şi să consolideze pacea. Năzuinţa popoarelor spre pace a chemat la viaţă marea mişcare de masă a partizanilor păcii, care a avut un rol uriaş în lupta pentru destinderea încordării internaţionale. Voinţa de pace a popoarelor, întărirea colaborării tuturor forţelor iubitoare de pace au făcut posibilă şi necesară convocarea conferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri. Această istorică conferinţă a însemnat începutul unei importante cotituri spre îmbunătăţirea relaţiilor dintre state cu diferite sisteme sociale şi economice, a schimbat profund întreaga atmosferă internaţională. Dezvoltarea evenimentelor internaţionale este influenţată tot mai mult de „spiritul Genevei“ — spiritul colaborării paşnice şi al înţelegerii reciproce. Cu un sentiment de adîncă recunoştinţă constată popoarele din lumea întreagă că la realizarea acestui important progres în relaţiile internaţionale au avut un rol cu adevărat de nepreţuit Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză, toate ţările lagărului socialismului şi democraţiei , bastionul de neclintit al păcii. Promovînd fără abatere politica sa externă de pace, politică constantăde menţinere şi întărire a păcii, politică de colaborare internaţionala şi dezvoltare a legăturilor economice şi culturale cu toate ţările, Uniunea Sovietică a contribuit într-o măsură decisivă la succesul conferinţei de la Geneva, la consolidarea, şi dezvoltarea destinderii realizate. Uniunea Sovietică a arătat un măreţ exemplu de felul cum „spiritul Genevei“ trebuie întruchipat în fapte concrete, de felul cum trebuie rezolvate probleme internaţionale arzătoare. Hotărîrea guvernului U.R.S.S. cu privire la reducerea efectivului forţelor armate cu 640.000 de oameni; retragerea înainte de termen a trupelor sovietice din Austria; stabilirea relaţiilor diplomatice între Uniunea Sovietică şi Republica Federală Germană; dezvoltarea colaborării frăţeşti şi a prieteniei adevărate dintre Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Germană; acordul sovietofinlandez, încheiat din iniţiativa guvernului sovietic, cu privire la lichidarea bazei maritime militare sovietice Porkalla-Udd din Finlanda. — toate acestea şi alte acte importante, înărpnfptp spre atenuarea continuă a încordării internaţionale, constituie o myp contribuţie la opera de consolidare a păcii. In scopul de a crea o atmosferă de încredere şi înţelegere între popoare, Uniunea Sovietică IXrorptip pp toate căile legăturile polip'-», economice şi culturale cu celalte ţări. Prin abordarea profund principială, elastică şi realistă a rezolvării problemelor internaţionale, prin toate actele sale, Uniunea Sovietică arată că principala ei preocupare este întărirea păcii în lumea întreagă. In interesul atenuării încordării internaţionale, al întăririi şi dezvoltării spiritului Genevei“ a acţionat şi acţionează Republica Populară Chineză, care-şi continuă eforturile pentru reglementarea problemelor nerezolvate în interesul păcii şi securităţii in Extremul Orient. Polonia, Cehoslovacia, Romînia, Ungaria, Bulgaria, Albania au făcut paşi importanţi în direcţia slăbirii încordării internaţionale reducînd efectivul forţelor lor armate. Aceste măsuri găsesc aprobare şi sprijin fierbinte în *) Articol de fond din „Pentru pace trainică, pentru, democraţie populară!" Nr. 43 (364) ________ inimile a sute de milioane de oameni din lumea întreagă. De la conferinţa de la Geneva au trecut mai bine de 3 luni. Oamenii politici cu răspundere din ţările occidentale au rostit în acest timp multe vorbe frumoase despre utilitatea păcii şi a colaborării. Dar, deocamdată, ei n-au întărit aceste vorbe frumoase cu nici un pas real care să contribuie la o nouă destindere a încordării internaţionale. Mai mult chiar, în ultimul timp, anumite cercuri occidentale au pornit o campanie zgomotoasă împotriva „spiritului Genevei“, căutînd să reînvie politica „de pe poziţii de forţă“ şi a „războiului rece“, condamnată de istorie. In prezent privirile popoarelor sînt aţintite asupra Genevei, unde la 27 octombrie s-a deschis conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri. Această conferinţă are sarcina de răspundere de a continua opera începută de şefii guvernelor şi, în concordanţă cu directivele lor, să examineze şi să propună măsuri eficace pentru rezolvarea problemei securităţii europene, a problemei germane, a problemei dezarmării şi aceea a dezvoltării contactelor dintre Est şi Vest. Toţi oamenii de bună-credinţă aşteaptă ca participanţii la această conferinţă să aducă o nouă contribuţie la cauza păcii. ■ Fireşte, nimeni nu ignorează dificultăţile serioase pe care le vor întîmpina miniştrii afacerilor externe la rezolvarea acestor probleme internaţionale complicate. Dar aceste dificultăţi pot fi învinse dacă toţi participanţii la conferinţă vor merge pe calea întăririi şi dezvoltării „spiritului Genevei“, vor da dovadă de bunăvoinţă în timpul tratativelor, nu vor căuta divergenţe, ci vor căuta ceea ce apropie punctele de vedere, dacă vor tinde la colaborare şi la realizarea unei înţelegeri, dacă se vor călăuzi de interesele întăririi păcii şi ale securităţii internaţionale. ■ Popoarele tuturor ţărilor sunt vital interesate în succesul conferinţei miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri. Şi ele pot contribui într-o mare măsură la obţinerea succesului dacă îşi vor exprima solidar şi organizat voinţa, pe care nu poate s-o ignoreze nici un om de stat, nici un guvern. Ce aşteaptă masele populare de la conferinţa de la Geneva a miniştrilor afacerilor externe ? Care sunt revendicările lor imperioase ? Popoarele cer rezolvarea principalei probleme a relaţiilor internaţionale contemporane — problema securităţii europene. Experienţa istorică ne învaţă că cele mai sîngeroase războaie au avut loc în Europa, că aici au început primul şi cel de-al doilea război mondial, care s-au extins apoi asupra celorlalte ţări şi continente. Crearea unui sistem de securitate colectivă cu participarea tuturor statelor europene şi a S.U.A. constituie garanţia cea mai bună a asigurării păcii generale, a creării unor relaţii de încredere între state. Crearea unui sistem general-european de securitate colectivă ar deschide un drum real spre o apropiere între cele două părţi ale Germaniei, spre reunificarea Germaniei pe o bază paşnică şi democratică. Opinia publică mondială împărtăşeşte în totul punctul de vedere că problema restabilirii unităţii Germaniei este în primul rînd o problemă a germanilor înşişi. In preajma conferinţei miniştrilor afacerilor externe a fost larg propagată în Occident părerea că succesul acestei conferinţe ar depinde de rezolvarea problemei reunificării Germaniei. In fapt asemenea păreri nu înseamnă altceva decît că nu există dorinţa de a se ţine seama de faptele reale, că nu există dorinţa de a se preocupa nici de securitatea europeană, nici de rezolvarea problemei germane, denotă tendinţa de a duce la (Continuare în pag. 3-a) Conferinţă despre situaţia internaţională Ieri în Aula Bibliotecii Centrale Nicolaie Bălcescu“ tov. A. Adam, a conferenţiat despre: „Unele probleme ale situaţiei internaţionale“. Conferinţa, bine documentată şi interesantă a fost urmărită cu multă atenţie de numeroşi participanţi, agitatori, propagandişti şi de către cei care studiază învăţătura marxist-leninistă. Conferenţiarul s-a ocupat de politica externă a Uniunii Sovietice, politică bazată pe principiul leninist al coexistenţei paşnice intre statele cu sisteme social-economice diferite. Vorbitorul a scos, totodată, în evidenţă uneltirile războinice ale unor cercuri politice din occident, cărora nu le convine pacea intre popoare. De asemenea conferenţiarul s-a ocupat pe larg de problemele ce se află în discuţia Conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru mari puteri. In interiorul ziarului: —■ M. NICOLAU : Din experienţa muncii de agitaţie Să luptăm pentru folosirea maximă a capacităţii maşinilor pag. 2-a — A. ZARES „Probleme de muzică“ Recenzii pag. 2-a — I. ZAHARESCU şi M BERAM : — Legătura cu masele — chezăşia succeselor în munca sfaturilor populare pag. 2-a Luna prieteniei romîno-sovietice — A 37-a aniversare a Uniunii Tineretului Comunist-leninist pag. 3-a — Simpozion despre folosirea energiei atomice în scopuri pașnice • pag. 3-a — Serbare populară la Roman pag. 3-a — N. TOFOR : Să ridicăm schimbul din noapte la nivelul celor de zi pag. 3-a — Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe al celor patru puteri Cuvîntarea rostită de V. M. Molotov în şedinţa din 29 octombrie pag. 4-a In cinstea celui de al 11-lea Congres al partidului Chemarea fruntaşilor în producţie din întreprinderile Capitalei Zilele acestea a avut loc consfătuirea fruntaşilor în producţie din întreprinderile din Capitală, organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. în vederea întâmpinării cu noi succese în muncă a zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al 2-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. La consfătuire au luat parte membri ai Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., ai Consiliului sindical orăşenesc, secretari ai organizaţiilor de partid, directori de întreprinderi, preşedinţi ai Comitetelor de întreprindere, secretari ai U.T.M. şi numeroşi muncitori fruntaşi în producţie. La consfătuire s-a arătat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii întreprinderilor din Capitală au obţinut succese însemnate in întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor primului plan cincinal. Pînă în prezent 144 întreprinderi, au îndeplinit cu mult înainte de termen sarcinile planului cincinal, majoritatea întreprinderilor şi-au realizat şi depăşit sarcinile de plan privind scăderea preţului de cost, a crescut productivitatea muncii şi s-au realizat economii însemnate. In cadrul întrecerii socialiste, mulţi muncitori şi tehnicieni au făcut propuneri preţioase pentru îmbunătăţirea procesului de producţie. Pe această bază s-au obţinut însemnate acumulări băneşti peste plan. In cadrul dezbaterilor care au avut loc, numeroşi munci- tori fruntaşi în producţie şi-au manifestat hotărîrea lor şi a colectivelor pe care le reprezentau de a munci cu elan sporit pentru a intîmpina marea sărbătoare — 7 Noiembrie — şi Congresul partidului cu noi succese în producţie. Participanţii la consfătuire au discutat şi aprobat textul chemării către toate colectivele de muncitori, ingineri şi funcţionari din întreaga ţară, de a obţine noi succese în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Chemarea cuprinde, printre altele, angajamentul de a îndeplini şi depăşi planul cincinal al producţiei globale în fiecare întreprindere şi planul de stat al producţiei industriale pe anul 1955 la toţi indicii pînă la 23 decembrie anul curent; să se sporească,prin toate mijloacele productivitatea muncii, obţinînd în fiecare întreprindere pe fiecare loc de muncă o productivitate cu mult superioară faţă de realizările avute pînă în prezent; să se obţină cu acelaşi număr de maşini, pe aceeaşi suprafaţă de producţie, o cantitate sporită de produse; să se lichideze pierderile din timpul de lucru prin mai buna organizare a muncii şi prin întărirea disciplinei muncii; să lupte pentru introducerea tehnicii noi, perfecţionarea proceselor tehnologice existente şi extinderea micii mecanizări la muncile auxiliare care necesită un mare volum de lucru; să se ridice calificarea profesională a muncitorilor, pentru ca aceştia să stăpînească tot mai bine tehnica avansată astfel ca fiecare muncitor să-şi poată îndeplini şi depăşi sarcinile de producţie. Considerînd că în toate întreprinderile din patria noastră sunt rezerve şi posibilităţi ce pot fi valorificate, participanţii la consfătuire cheamă toate colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din întreaga ţară să contribuie din toate puterile lor la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor ultimului an al cincinalului, la mărirea volumului de acumulări băneşti peste plan, căci toate acestea vor contribui la obţinerea de cît mai multe bunuri materiale, la ridicarea bunăstării poporului nostru, la întărirea scumpei noastre patrii. In raioanele Paşcani şi Roman se însămînţează ultimele suprafeţe La redacţie ne-a sosit o veste îmbucurătoare: in raioanele Păşcani şi Roman se însămînţează ultimele suprafeţe planificate cu grîu. După modul cum este folosită capacitatea de lucru a maşinilor agricole şi a atelajelor cu siguranţă că insăminţările în aceste raioane vor fi terminate într-o zi sau două. întrecerea in cinstea Congresului partidului a însufleţit oamenii muncii de pe ogoarele celor două raioane la lupta pentru terminarea grabnică a acestor lucrări agricole de luare importanţă pentru obţinerea unei recolte sporite în anul viitor Exemplu de muncă neobosită, pentru respectarea angajamentului luat, l-au oferit muncitorii celor trei gospodării agricole de stat, membrii gospodăriilor agricole colective, printre care cei din Muncelul de Sus, Mogoşeşti, Cristeşti, Chili, Doljeşti, Sagna, ş.a. precum şi ţăranii întovărăşiţi din numeroase sate. Aceasta a constituit un puternic imbold şi pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală de a-şi tensifica eforturile pentru grăbirea insămînţărilor. Şi rezultatele muncii lor n-au întirziat să se arate: comunele Mogoşeşti, Stolniceni Ghiţescu, Tătăruşi, Răchiteni, Tămăşeni, Pildeşti, Buruieneşti şi altele au terminat însămînţările, în condiţiuni agrotehnice bune, contribuind astfel ca raioanele lor să fie fruntaşe pe regiune. Deschiderea Expoziţiei de invenţii şi inovaţii ale muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile regiunii Iaşi Intr-una din sălile Palatului Culturii s-a deschis duminică Expoziţia de invenţii şi inovaţii ale muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile industriale ale regiunii noastre. Expoziţia, organizată de Consiliul sindical regional în colaborare cu Filiala ASIT din localitate, cuprinde un însemnat număr de prototipuri de invenţii şi inovaţii, multe din acestea concepute în cinstea Congresului partidului. Exponatele constituie roadele activităţii creatoare depuse de muncitorii şi tehnicienii ieșeni pentru îmbunătăţirea continuă a procesului tehnologic, în scopul creşterii producţiei şi productivităţii muncii. Printre prototipurile expuse la standul Atelierelor C. F. R. „Ilie Pintilie“, de pildă, se găseşte acela al unui strung mobil cu ajutorul căruia se pot rectifica cu multă uşurinţă şi precizie uzurile pivoţilor de locomotivă. Acest strung, conceput şi confecţionat de către tehnicianul Ştefan Gheorghe este mic, uşor manevrabil, un singur om putîndu-l monta şi demonta cu uşurinţă la pivot. Prin punerea în funcţiune a acestui strung, operaţia de strunjire a unui pivot se face numai în 40 minute în loc de trei zile. Deosebit de interesante sunt exponatele de la standul Centrului mecanic regional SMT. Numai în acest an au fost concepute 44 inovaţii şi raţionalizări din care au fost aplicate 34, acestea aducînd anual economii de peste 7.600.000 lei. Privirile vizitatorilor sunt atrase şi de alte numeroase exponate, printre care de căruciorul portativ reptru curăţatul stelajului de la ring, realizat de Ion Dobre şi dispozitivul pentru trasul garniturilor curăţitoare la carde al maistrului Ilie Creteanu — ambele expuse la standul fabricii „Ţesătura“, care aduc o importantă contribuţie la îmbunătăţi-* rea calităţii produselor. De asemenea atenţia vizitatorilor este atrasă de ultimele realizări tehnice ale inovatorilor şi raţionalizatorilor de Îs Atelierele CFR Paşcani, IMS Roman* Fabrica de tricotaje „Moldova", „Vie** foria" şi altele. Gîndurile comunistei Anica Şcheianu — „Dar, mă rog, cine n-o cunoaşte pe Anica Şcheianu aici în fabrica noastră de ţigarete ? — se grăbi să mă asigure zîmbind secretarul organizaţiei de bază. N-avea nici o grijă, tovarăşe, o găseşti imediat, te conduce ori care, doar de douăzeci de ani lucrează în întreprinderea noastră". Amănuntul acesta, spus aşa printre altele, îmi spori şi mai mult curiozitatea. Două decenii de muncă într-o întreprindere, nu-i chiar o glumă... îmi găsii iute o călăuză, care mă conduse în atelierul 37. De aici paşii mă duseră singuri şi fără de greş drept spre ţintă. Nici nu se putea să fie altfel, nici nu se putea să n-o ghiceşti. O trădau mişcările agile, pline de indeminare şi elan. Privirile ochilor verzi, neobişnuit de vioi, se opriră asupra mea de sub sprîncenele negre, cu bunăvoinţă şi prietenie. Timp n-avea însă. Degetele Anei Şcheianu alergau sprintene, cînd într-o parte, cînd în alta a maşinii de împachetat ţigări, care, bine strunită, supravegheată îndeaproape, îşi continua zumzetul neîntrerupt. Şi pachetele de ţigări înşiruite pe o şină îşi urmau călătoria pînă ajungeau in mîinile harnice ale altor două muncitoare, care le adunau în pachete mari. La capătul celălalt, o fetişcană bălaie rînduia ţigările ,care împinse de un resort nevăzut alunecau in pachetele deschise şi porneau pe itinerariul cunoscut. Din cînd în cînd însă, cădea cîte un pachet, tulburînd liniștea Anei, care îl ridica cu o repeziciune uimitoare. — Vezi—mi se adresă ea, cu justificată mindrie — dacă nu-i complet pachetul, mașina îl respinge, îl refuză năzdrăvana și pace. In ochii muncitoarei, sclipiră şăgalnice luminițe. Mă surprinse felul cum vorbea despre maşină ca despre o fiinţă, ca despre un tovarăş bun, cu dragoste, cu înţelegere, cu admiraţie. Şi, cum ar fi vorbit altfel, cînd de maşină, bunul poporului, îşi legase atîtea nădejdi ! Au muncit şi muncesc împreună, i-a veghiat orice mişcare, i-a ascultat bătăile, i-a tămăduit rănile. Iată de pildă, mai de mult, observase că scurgerea cleiului şi scamei ducea la uzarea pieselor. S-a frămintat atunci, a cugetat, s-a sfătuit cu mecanicul şi au găsit pînă la urmă soluţia de a face cutii de colectare a cleiului şi scamei. Pe urmă, la alt tip de maşini a izbutit să fixeze un dispozitiv, în aşa fel, ca să nu se mai piardă timp preţios in eliminarea blanchetei, cu care altădată se înfunda maşina. Şi cite altele. .. Toate acestea au ajutat-o în muncă, i-au sporit încrederea şi au făcut să se menţină ani în şir printre fruntaşii în producţie. La dobîndirea succeselor au ajutat-o insă şi cadrele, tovarăşii ei de muncă. Poate de aceea ochii verzi ai Anicăi cată înrouraţi, uneori, spre fetişcana bălaie, care munceşte alături de dînsa. Doar şi ea a fost o fetişcană sprintenă, dar nu tocmai pricepută, cînd a început a lucra în fabrică şi ştie cît preţuieşte la asemenea vîrstă sprijinul celor mari pentru perfecţionarea în muncă. — Mariana —se adresă ea fetei, cu vocea puţintel schimbată — ia seama la aranjatul ţigărilor şi la funcţionarea pieselor, cum te-am învăţat. Vrem şi va trebui doar şi astăzi să depăşim norma cu 15 la sută. Sfaturi utile, imbolduri şi vorbe bune, însoţeau munca fetei care ascultase de-atîtea ori îndemnurile comunistei Ana Şcheianu. Uneori fetişcana îşi arunca privirile spre panoul, pe care se afla scris: „Brigada Illa Voroşin luptă pentru mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor, curăţenie şi ordine exemplară". Aceste cuvinte ajunseră să-i însoţească munca, să-i conducă mişcările, s-o călăuzească. „lată cheia succeselor" — îi spunea adesea Ana Şcheianu, maistra, învăţătoarea şi prietena ei. Şi orideciteori vedea că sfaturile-i sunt urmate, chipul Anei se lumina de o bucurie sinceră, trădîndu-şi simţirile ascunse. Nu-i vorbă, ştiau fetele dinainte că, sub aspectul de severitate şi exigenţă, se ascunde o inimă caldă, înţelegătoare de adevărat comunist. Să vadă tinerele vlăstare crescind în juru-i, cutezătoare, gata să Înfrîngă greutăţile, ăsta era visul ei. Să împărtăşească şi altora din cunoştinţele ei devenise o adevărată necesitate. Toate acestea le-a învăţat în întreprindere, unde a găsit o familie mare, strîns unită, o familie adevărată in care oamenii se ajută între ei, îşi critică lipsurile, iar cei mai înaintaţi, comuniştii, închină preţioase clipe binelui tuturor, intereselor colectivităţii. Şi tot aici, Ana Şcheianu a învăţat să lupte împotriva greutăţilor, a învăţat să le înfrîngă. Adevăratul sens al vieţii însă, marea ei semnificaţie a inţeles-o harnica muncitoare abia din clipa cînd a cunoscut partidul, clipa în care a învăţat că suprema bucurie constă în a îmbina interesele personale cu interesele întregii colectivităţi. Şi de atunci Ana Şcheianu a devenit fruntaşă. Mare şi frumoasă i-a fost răsplata, satisfacţiile personale, pentru rezultatele dobîndite. Şi iată că, nu de mult, comunistei Ana Şcheianu, ca şi altor muncitori din întreprindere, le-a fost hărăzită o adevărată şi sinceră bucurie: primirea steagului de întreprindere fruntaşă pe ţară, răsplata muncii lor rodnice. A fost o zi cu adevărat mare în viaţa ei, o zi de adevărată sărbătoare. Poate că amintirea acelei zile o face să muncească cu şi mai mult spor, cu şi mai multă tragere de inimă. „Luptăm pentru calitate — spune ea cu simplitate şi convingere —„ luptăm pentru o producţie sporită" După terminarea lucrului, care s-a soldat cu noi depăşiri, am însoţit-o pe Ana Şcheianu încă o bucată de drum.. De data asta mi-a vorbit de o carte, care o aştepta acasă, o carte pe care dorise cu sete, cu ardoare, s-o citească. „Un om între oameni" — mi-a spus ea, şi s-a grăbit să adauge: „Iată o carte care mă interesează, mă pasionează chiar. In general îmi place să cunosc viaţa luptătorilor pentru progres, pentru binele omenirii. Anul ăsta urmez cursul de istorie al partidului nostru şi asta îmi dă posibilitatea să cunosc viaţa şi lupta eroior ronului nostru". Am mai sfătuit o vreme despre multe. Şi într-un tirziu ne-am despărţit, strîngîndu-ne mîinile cu căldură. Pe drum mi-a venit în gînd că fără îndoială, cronicarii timpului vor scrie şi istoria oamenilor simpli şi modeşti ca Ana Şcheianu, oameni care dovedesc eroism şi perseverenţă în munca paşnică pentru construirea socialismului. EL. PIETRARU