Flacăra Iaşului, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 2986-3010)

1956-04-01 / nr. 2986

PROAN AL COMITETULUI REGIONAL P­ M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Cadrele calificate măresc productivitatea muncii Dezvoltarea impetuoasă a econo­miei naţionale în anii primului cinci­nal, precum şi perspectivele de dez­voltare deschise de cel de al doilea plan cincinal, pun cu deosebită tărie problema pregătirii a cut mai nume­roase cadre calificate. Succesul lup­tei pentru mărirea continuă a pro­ducţiei şi productivităţii muncii, pen­tru un regim sever de economii şi reducerea preţului de cost depinde intr-o mare măsură de felul în care­­sunt pregătite din punct de vedere tehnic şi profesional, cadrele de finuncitori şi tehnicieni. De aceea,­­este necesar ca întreaga atenţie a conducătorilor de întreprinderi, orga­nizaţiilor de partid şi organelor sin­dicale să fie îndreptată spre­­ajutora­rea muncitorilor şi în special a celor mai tineri,­in ridicarea necontenită a Calificării lor. Practica a dovedit că cele mai im­portante realizări în producţie au fost dobîndite de către întreprinderile care au acordat toată atenţia acestei probleme. Faptul că Fabrica de ţigarete rea­lizează zi de zi noi şi importante succese în producţie, situîndu-se frun­taşă pe ţară pe ramura de producţie, se datoreşte în cea mai mare mă­sură atenţiei acordată creşterii nive­lului profesional al cadrelor. In anii primului cincinal întreprinderea a organizat mai multe cursuri de cali­ficare de gradul I şi II, care au fost frecventate de numeroşi muncitori. Urmînd aceste cursuri ei şi-au îmbu­nătăţit nivelul tehnic şi profesional, aducind apoi o importantă contribu­ţie la creşterea productivităţii mun­cii. Muncitoarea Ana Oniceanu, de pildă, după ce a urmat o şcoală­ de alfabetizare, s-a înscris la primul curs de calificare de gradul I şi a fost calificată în meseria de manipu­­lantă. Astăzi, ea este muncitoare frun­taşă aducind un aport preţios în lupta pentru îndeplinirea planului. Un alt­­exemplu il constituie comunista Ana­­Scheianu, care, urmînd o şcoala de calificare şi-a însuşit în cele mai bune condiţii tehnica de conducere a maşi­nii. Acest lucru i-a permis să îmbună­tăţească gradul de folosire a maşini­lor la care lucrează. Mai mult, ea a conceput şi pus în practică două raţio­nalizări, care au permis mări­rea gradului de folosire a utilajului. Faptul că în cadrul Direcţiei Re­gionale C.F.R. Iaşi s-au făcut in cursul anului 1955 aproape 400 pro­puneri de inovaţii şi raţionalizări, din care 176 au fost puse în prac­tică, aducind întreprinderii economii în valoare de 244.300 lei, se dato­reşte tocmai atenţiei­ acordate creş­terii ni­velului tehnic şi profesional al cadrelor. O metodă care a dat re­­zultate deosebit de preţioase în muncă de ridicare a cadrelor s-a do­vedit a fi metoda Cotlear, de califi­care la locul de muncă. Aplicarea a­­cestei metode avansate, însoţită de organizarea de cursuri de calificare, a dat rezultate bune în numeroase întreprinderi, printre care fabrica Ţesătura“, „Victoria”, fabrica de tricotaje „Moldova“ şi altele. In munca de ridicare a cadrelor un rol deosebit de important revine mai­strului. Exercitîndu-şi rolul de orga­nizator al producţiei in secţia pe care o conduce, maistrul trebuie să se preocupe şi de creşterea cadrelor.­­Muncitorii fruntaşi în producţie tre­buie îndrumaţi să sprijine pe acei care nu-şi pot realiza norme­le de producţie, datorită slabei cali­ficări, să-i înveţe, să le împărtăşeas­că din experienţa lor, pentru ca in felul acesta avîntul în muncă să de­vină general. Sunt numeroase exem­ple de maiştri care au acordat un sprijin efectiv creşterii nivelului pro­fesional şi tehnic al cadrelor. In a­­ceastă privinţă putem cita ca exem­plu pe tov. Csoc Moscu, de la fa-­­brica „Ţesătura“, A. Davidovici, de la Centrul Mecanic şi alţii. Dacă a­­colo unde s-a acordat atenţie proble­mei creşterii cadrelor s-au obţinut re­zultate bune privind realizarea sar­cinilor de plan, nu este mai puţin a­­devărat că neglijarea acestei pro­bleme a dus la rezultate negative. La cooperativa de producţie „Ile Pintilie“ — de pildă, problema creş­­erii cadrelor nu stă in centrul aten­ţiei atît a preşedintelui cooperativei (tov. Izu Rozen), cî­t şi a organiza­ţiei de bază (secretar tov. Constantin Nistor)' 'care au­ neglijat în m­o­d con­damnabil această importantă proble­mă. Organizaţia de bază n-a îndru­mat consiliul de conducere al coope­rativei sa acorde o mai mare­ atenţie crederii cadrelor de muncitori cali­ficaţi. De aceea nu este de mirare­ că nici planul de producţie nu se reali­zează in­ întregime. Lipsuri serioase privind creşterea cadrelor calificate pot fi văzute şi la întreprinderile de construcţii 146 (responsabil cadre Popescu), I.C.C.F. şi T.R.C.L. care n-au asigurat încă muncitorii nece­sari începerii lucrărilor prevăzute în acest an. Partidul pune în faţa oa­menilor muncii sarcini deosebit de importante. Ei trebuie să lupte pen­tru ridicarea nivelului tehnic în toate ramurile economiei naţionale pentru obţinerea unei creşteri consi­derabile a productivităţii muncii. In acest scop, este necesară folosirea completă a capacităţilor de produc­ţie existente, perfecţionarea utilaje­lor, maşinilor şi agregatelor în func­ţiune. Ori acest lucru nu se poate face fără creşterea de cadre capabile, cu o înaltă calificare profesională şi tehnică. In această privinţă sarcini deosebit de importante revin organi­zaţiilor de partid din întreprinderi Ele trebuie să se preocupe în per­manenţă de creşterea a cît mai multe cadre, de crearea de condiţii pentru continua lor dezvoltare. Ridicarea calificării cadrelor nu trebuie să fie o acţiune de campanie. Ea presupu­ne din partea conducătorilor de in­treprinderi, a fiecărui şef de secţie sau sector şi, în primul rînd, a co­muniştilor, o muncă sistematică, per­manentă. Cadrele tehnice din între­prinderi au de asemenea un rol im­portant în îmbunătăţirea continuă a pregătirii profesionale a muncitori­lor. Ele trebuie să fie in permanenţă în mijlocul lor, să-i îndrume, să le dea indicaţii asupra posibilităţilor de îmbunătăţire a muncii, să le împăr­tăşească­­ din experienţa pe care au acumulat-o. In acelaşi timp, trebuie acordată o atenţie deosebită răspân­dirii sistematice a experienţei înain­tate a muncitorilor fruntaşi, genera­lizării metodelor de înaltă producti­vitate. In acest sens, cercurile ASIT şi cabinetele tehnice din întreprin­deri au un cuvînt greu de spus. Co­­laborînd, ele au datoria să organi­zeze conferinţe cu caracter tehnic, să organizeze cit mai multe schimburi de experienţă şi să pună la dispozi­ţia muncitorilor lucrări cu caracter tehnic.­­ Sarcini­­de aceeaşi importanţă re­vin comitetelor de întreprindere şi organizaţiilor U.T.M. care trebuie să se preocupe îndeaproape de crearea de condiţii favorabile creşterii nive­lului cadrelor de muncitori, în spe­cial a celor tinere. Numai în măsura in care se va a­­corda atenţie problemei creşterii ca­drelor, se va putea lupta cu succes pentru traducerea în viaţă a sarcini­lor măreţe pe care partidul le pune în faţa oamenilor muncii, pentru creşterea nivelului de trai al întregu­lui popor, pentru construirea socia­lismului. Să facem totul pentru creș­terea de noi cadre de care are ne­voie industria noastră în plină dez­voltare ! Deschiderea celei de a IV-a conferinţe a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din cadrul Institutului de Medicină Ieri după-amiază a avut loc în Amfiteatrul Rectorat, deschiderea celei de a IV a conferinţe a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din cadrul Institu­tului de Medicină. Şedinţa a fost deschisă prin cuvîntul tov. Olimpia Popescu, preşedin­ta Asociaţiei Ştiinţifice a studenţilor medicinişti, care după ce a salutat pre­zenţa in sală a delegaţiei studenţilor de la Institutul Medico-Farmaceutic din Tg. Mureş, a făcut o dare de seamă asupra activităţii Asociaţiei cercuri­lor ştiinţifice studenţeşti pe anul 1955—1956. Cu acelaşi prilej tov. prof. dr. O. Franke, rectorul institutului, a arătat rolul important al cercurilor ştiinţifice în ridicarea nivelului profesional al viitorilor medici. Preluînd conducerea şedinţei de lucru, tov conf. dr. Th. Economu, a prezentat apoi, conform programului stabilit, pe tinerii cercetători medici­nişti, care prin referatele susţinute în prima zi a conferinţei au dovedit că merg pe drumul bun al unei tehnicităţi demne de subliniat, îmbinate cu modestia, pasiunea şi probitatea ce trebuie să fie prezentă în munca de fiecare clipă a adevăratului om de ştiinţă Lucrările conferinţei continuă ,a se desh­inra şi în cursul dimitie­i de azi,, Pentru un strict regila de economii la fiecare loc de producţie 40.000 de maşini gresate cu ulei economisit In lupta pentru realizarea de eco­nomii la fiecare loc de producţie me­rită a fi scoasă în evidenţă realiza­rea mecanicilor Iosif Gheorghe, Spittel Emil şi Ile Aanei de la fa­brica „Ţesătura“. Folosindu-se de un aparat de filtra­re, confecţionat de ei, uleiul ars poate fi întrebuinţat acum de mai multe ori cu rezultate bune. Datorită sistemului de recond­iţio­­nare, mecanicii Iosif Spitter şi Aanei­­au­­economisit în primele două luni ale acestui an cantitatea de 823 leg. ulei cu care pot fi gresate 40.000 mașini de ţesut.­ N. TOPOR corespondent Folosesc iniţiativa grupei a 19-a sindicale Printre secţiile fruntaşe ale Ate­lierelor CFR Paşcani, se situează şi secţia I-a vagoane de călătorie. Una din preocupările colectivului acestei secţii este şi aceea a creşterii produc­ţiei şi productivităţii muncii prin ri­dicarea muncitorilor rămaşi in urma la nivelul celor fruntaşi. In acest scop este folosită iniţiativa grupei a 19-a sindicate de la Uzinele „21 De­cembrie“ din Capitală. Muncitori fruntaşi în producţie cum sînt Cons­tantin Platon, Vasile Săvuţă, Nico­­lae Grigorescu şi alţii, împărtăşesc deseori cunoştinţele lor tovarăşilor lor de muncă. Ca urmare a acestui fapt sarcinile­ de producţie sunt realizate şi chiar depăşite, iar productivitatea muncii pe secţii a crescut, în ultima vreme, aproape 28 la sută. Exemplul colectivului secţiei la vagoane de călători care aplică iniţiativa grupei a 19-a sindicale a fost urmat apoi şi de către colecti­vele secţiilor I-a mecanică, a II-a vagoane marfă şi K. D. . C. BEJAN corespondent Pe întinsul regiunii noastre Munca în comun — Mult ş­i bun Echipa pe care o conduce comunistul Vasile Socea lucrează la una dintre maşinile de confecţionat ţiga­rete. Mai în fiecare săptămînă echipa ţine o scurtă consfătuire, analizînd munca din perioada care a trecut şi sarcinile pentru zilele următoare. Intr-una din aceste consfătuiri Socea le-a spus to­varăşelor sale: — Avem încă multe posibilităţi ca să îmbunătăţim calitatea ţigaretelor. Bunăoară, dacă ne-am îngriji mai intens de curăţirea valurilor care împrăştie tu­tunul, dacă am supraveghea mai îndeaproape piesele care asigură lipirea forţei, calitatea s-ar îmbunătăţi şi mai mult. Şi le arată că oamenii muncii care cumpără pro­dusele de tutun au acum, în mod justificat, pretenţii mai mari în privinţa calităţii. Această problemă nu-i frămintă însă numai pe membrii echipei lui Socea. Ioan Parascovei, Popa Cornelia şi ceilalţi maşinişti şi mecanici hotăriseră de asemenea să nu-şi precupeţească eforturile în vede­rea îmbunătăţirii calităţii produselor. In secţie a în­ceput o adevărată întrecere pentru cea mai bună notă de calitate. Zilele treceau. Celelalte secţii au hotărît să spriji­ne iniţiativa celor de la maşinile de confecţionat ţi­garete. La preparare s-a început o mai atentă ma­nipulare a materiei prime căutînd să se evite fărîmi­­ţarea frunzelor. La fel Alexandru Drăgoi, Ana Roma­­nescu, Cristea Gabriela şi ceilalţi muncitori din secţia de împachetat se străduiau să execute în mod conşti­incios operaţiunile de împachetare. In acest timp, in secţia de confecţii rezulta­tele erau strînse, Vasile Socea, Cornelia Popa şi Ioan Parascovei obţineau zilnic la produsele lor notă de calitate mai mare ca 9 şi în acelaşi timp şi de­păşiri ale­­normelor de lucru cu M—15 la sută, întrecerea muncitorilor a mai că­dit şi alte rezultate îmbucurătoare. In primul rind datorită manipulării atente a materiei prime, cit şi în­grijirii atente a maşinilor de con­fecţionat s-a redus cu 5 la sută consumul specific de tutun faţă de cel planificat şi s-a reuşit ca 75—­00 la sută din produse să fie de calitate superioară, procent ce în­trece cu mult pe cel planificat. Iar un alt rezultat al întrecerii îl constituie faptul că numai în primele două decade din martie s-au confecţionat peste plan 5.100.000 ţigarete. ION CALIN Exemplu de ispitta. In adunările generale ale organi­zaţiei U.T.M. din satul Sărăţeni, ra­ionul Murgeni, utemiştii şi-au propus să ducă o intensă muncă de lămurire în„ rîndul ţăranilor muncitori pentru a-i convinge să păşească cu încrede­re pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Pentru ca munca lor de lămurire să înregistreze succese, utemiştii Constantin Cornozel şi Gheorghe Ţicău şi-au convins în pri­mul rind părinţii să facă cereri de Înscriere în întovărăşire. chezăşia recoltelor bogate Asociaţie pentru cultivarea soiei Corespondentul Constan­tin Tincă ne scrie ca ţă­ranii muncitori Constantin Fronea, Vasile Constantin, Ion Vizir C-tin Suciu şi alţii din comuna Corneşti raionul Iaşi au constituit o asociaţie de lucrare şî cultivare în comun a pă­­mîntului. In această aso­ciaţie s-au înscris 10 for­milii de ţărani muncitori care vor lucra in comun suprafaţa de 5 hectare ren arabil. Pe tarlau­a com­masată ei vor cultiva soia* In satul Munjeşti din co­muna Mogoşeşti, ne scrie corespondentul nostru, ţa­­rănii muncitori Alex. Chio­riac, Neculai Roşu, Vasile Gh. Pro­dan şi alţii au de-’ pus cereri pentru înfiinţa­­rea unei întovărăşiri agri­cole. Bine pregătiţi aşteaptă să pornească munca Zilele acestea 150 de ţărani muncitori d­in co­muna Gropniţa raionul Vlădeni s-au unit în trei asociaţii pentru cultivarea în comun a sfeclei de za­hăr. Cea mai mare asocia­ţie este cea din satul 1 ’­bucani cu o suprafaţă de 45,85 hectare. Preşedin­tele asociaţiei Gh Bădic împreună cu ceilalţi ţă­rani muncitori asociaţi printre care Alexandru Goldan, Gh Nemţean­u, Mihai Iiongu şi alţii au şi început pregătirile pentru însăminţările de primă­vară. Lucrări pregătitoare faci şi asociaţii din satul Si­­ neni care vor lucra anul acesta împreună o supra­­faţă de 24,70 hectare pre­­cum şi asociaţii din '•'aiul’ Singer. MĂRGĂRIT : lANGANU corespondent D­eputatul Inginerul Petru Dragan este şeful sectorului de filatură a fabricii „Ţesătura“. In munca sa profesională el s-a arătat un bun gospodar. Aşa se explică şi faptul că a fost ales deputat în sfătul popular orăşenesc. Zi de zi el desfăşoară o activitate rodnică de îndrumare a muncitorilor din sectorul pe care îl conduce, îi ajută să îmbunătăţească mereu can­ti­tatea firelor.­­ Iată-l în clişeul nostru din­ îndrumări filatoarei Puxanda GolŞpar, de la secţia colide. lăstar de viaţă noua la Secuia Odată cu zorii, coborită pe dru­mul din Secuia, spre şoseaua Vas­luiului, Ioan Albu, secretarul or­ganizaţiei de bază din sat, Gheor­ghe Măceanca, directorul şcolii şi Gheorghe Iancu, tehnicianul cadastral de la secţia agricolă a sfatului popular raional. Cu toate că abia se luminase de ziuă, totuşi, pe la case se simţea mişcare. Erau unii care aveau de plecat la tîrg, la Vaslui, alţii, care primiseră ban, pentru lemne de la pădure, iar alţii — şi aceştia erau cei mai mulţi — se arătau curioşi, tare curioşi să afle tot ceea ce-o să facă tehnicianul ca­dastral. Pe Ioan Albu şi pe Gheorghe Măceanca ii ştiau ei bine, şi le cunoşteau şi gînduile, că nu odată le trecuseră aceştia pragul casei, vorbindu-le de înto­vărăşirea agricolă. Vroiau însă oamenii să afle şi gindurile lui Gheorghe Iancu. — E tînăr aista, moş Ştefane ! Nu se lasă el cu una cu două ! Moş Ştefan Ungureanu nu luă seama la Împunsătura lui Gheor­ghe Grigore, mijlocaşul care fă­cuse ce-i drept cerere de intrare în întovărăşire, dar numai pentru două hectare şi jumătate. Ii cu­noştea bine moş Ştefan Ungurea­­nu frămîntarea. Simţea mijlocaşul şi imbold spre întovărăşire, dar îl trăgea înapoi şi gindul că poate-i tot mai bine să-şi lucreze singur pămintul. — Vezi tu, măi Gheorghe, cu toate că am făcut amîndoi cerere de intrare in întovărăşire, noi nu gîndim la fel. — Da’ cum aşa, moş Ştefane? — Uite, bine. Tu ai făcut cerere pentru două hectare jumătate din cele opt, eu intru cu tot pămintul. Şi nu intru singur: merg cu mine şi feciorul, şi ginerii. Zece braţe de muncă zdravene măi Gheorghe! — Da's tineri, moş Ştefane. Is cruzi, ca şi tehnicianul! — Iar băgase îm­punsătura Gh l |­ Grigore. Ştia şi Iţ el ceva din gin­­d­urile lui moş Ştefan Ungu­­reanu. Dar­ă- ă­cesta îi zise re­pezit: — hlu-i m­ii să fii tinăr, Gheorghe. Rău e să fii slab de minte, măi! Iar băieţii ăştia au minte cu carul, zău aşa! Şi-o să facă hredba bună şi tehni­cianul aista de la sfat, chiar dacă de-abia i-o mijit mustaţa! Ştefan Ungu­reanul tăcu. Gh. Grigore nu-i răspunse. Ră­mase fiecare cu gindurile lui. Dar amîndoi continuară să-i urmăreai că atent cu privirile pe cei trei care porniseră de la şcoală şi co­borau repejor spre şoseaua Vas­luiului. O SOCOTEALA FĂCUTĂ CU CAP Mai avem puţin şi ajungem! zise Gheorghe Măceanca, învăță­torul. — Ei, că şi mult a mai fost! ră­suflă uşurat loan Albu. Apoi a­­dăugă: — Vorbesc de drumul iste pînă la ziua de azi, cînd ne fixăm tarlaua! loan Albu e în puterea vîrste A fost întotdeauna om hotărit. la, de cînd a intrat în partid, lupta şi mai cu străşnicie pentru viaţa nouă. Din 1952 se frămintă la Se­cuia crearea unei întovărăşiri a­­gricole. Atunci a făcut şi loan Albu _ _ _ ii 1 _• 1 T 7 • /'A . şcoala de partid la huşi. Cina s-a întors la Secuia frămîntarea cres­cuse. Erau însă mulţi care se în­­doiau. — Să vezi cum se dădeau şi se­ret­răgeau cererile! Azi se lămu­rea, mîine se retrăgea! zise Ioan Albu. — Aşa a făcut Costică Ol­teanu. Aşa a făcut şi Gheorghe Cio­can. Au fost însă şi din cei care au rămas statornici, ca Ion Iorda­­che, Gheorghe Lungu, Neculai Ro­­potă ori Rariţa Ailendi. Ei, dar erau cereri puţine şi med dies din locuri diferite: nu erau condiţii de înfiinţare... Atunci a sosit in sat şi­ tovarăşul director de ne-a ajutat in munca de lămurire­! (Continuare în pag. 2­ a). « Moş Gheorghe Modoran primeşte cu bucurie noile cereri de intrare in întovărăşire,

Next