Flacăra Iaşului, mai 1956 (Anul 12, nr. 3011-3036)

1956-05-01 / nr. 3011

t­răiască 1 Mai — Ziua soldaritatini­ei nationale a oamenilor muncii! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.If. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, Nr. 3011 MARTI 1 MAI 1956 4 PAGINI 20 BANI k Sărbătoarea de astăzi ! In lumea întreagă se sărbătoreşte astăzi 1 Mai. Sub razele lui stră­lucitoare vor flutura sărbătoreşte steagurile purtate cu bucurie de mili­oane de oameni ai muncii. Ei vor demonstra astăzi pentru solidaritatea Internaţională, unitatea lor în lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Poporul nostru muncitor s-a pregătit pentru această minunată sărbătoare a primăverii cu noi forţe creatoare, în atmosfera noilor succese obţinute în toate domeniile construcţiei econo­mice şi culturale, succese izvorîte din hotârîrea de a înfăptui măreţul program trasat de cel de al Il-lea Congres al PMR. In zilele premergătoare primului I Mai din cel de al doilea cincinal, zile de entuziasm şi mare avînt în muncă, un puternic ecou au produs în rîndurile oamenilor muncii Che­mările C.C. al P.M.R. In aceste chemări oamenii muncii din ţara noas­tră constată cu satisfacţie că Parti­dul Muncitoresc Român ţine sus stea­gul marelui şi nemuritorului învăţă­tor al muncitorilor din lumea întrelea­tă, V.I. Lenin. Adresîndu-se celor ce muncesc în industrie, partidul i-a che­mat să lucreze cu o productivitate mereu sporită, să reducă preţul de cost, să îmbunătăţească necontenit calitatea producţiei pe baza ridicării calificării profesionale, a însuşirii tehnicii noi şi a metodelor înaintate de muncă, pe baza organizării su­perioare a producţiei. In această zi în oraşele Iaşi, Bîrlad etc. prin faţa tribunelor vor manifesta zeci de mii de oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii. Foarte mulţi dintre aceştia au în­cris în cinstea zilei de 1 Mai pagini de adevărat eroism la muncă. Printre ei se află turnătorii Toader Tod­ica, Vasile Perju, echipa lui Gheorghe Luchian de la Ateliere­le CFR „I­P Pintilie“ constructorii din echipele lui D. Bucşe, M. Geam­­başu şi alţii de pe şantierul locuinţe muncitoreşti, Emilia Antonache, Ade­la Cantoreanu, de la fabrica de tri­cotaje „Moldova“ şi alţii care în zilele schimburilor de onoare au realizat de­păşiri de normă record. Textiliştii de la „Ţesătura“, de pildă, raportează astăzi că în cinstea zilei de 1 Mai au realizat peste plan 3.300 kg. fire şi 10.500 metri pătraţi ţesături, între­prinderi mari din regiunea noastră care ar fi Atelierele GFR „Ilie Pin­­tilie“ şi Paşcani, fabrica de rulmenţi Bîrlad, ele, şi-au realizat şi depăşit sarcinile de plan pe primul trimes­tru al anului. Gu­elanul caracteristic tineretului vor defila astăzi, cei aproape 10.000 de studenţi ai cetăţii universitare ie­şene. Ei vor demonstra voinţa lor nezdruncinată de a-şi însuşi noile cuceriri ale culturii şi ştiinţei îna­intate, pentru a putea sluji cu dem­nitate interesele poporului muncitor Alături de ei vor păşi pionierii şi şco­­larii, fondul de aur al ţării noastre, aceia care vor prelua în mîini pu­ternice ştafeta schimbului de mîine. Oamenii de cultură şi ştiinţă din oraşul nostru, legaţi de popor, lucră­torii din aparatul de stat, din co­merţul socialist, etc. cot la cot cu muncitorii din industrie şi meşte­şugarii din coopearţie vor manifesta cu putere hotărîrea lor dîrză de a păşi înainte spre socialism, pentru fericirea şi bunăstarea întregului­­po­por. Ziua de 1 Mai pe care o sărbăto­rim astăzi constituie un prilej nime­rit de a saluta pe truditorii ogoarelor regiunii noastre, pe ţăranii colecti­vişti şi întovărăşiţi, care luptă pen­tru grăbirea ritmului muncilor a­­gricole de primăvară , pe ţăranii cu gospodării individuale care au pornit în număr din ce în ce mai mare pe făgaşul socialismului, înscrindu-se in gospodăriile colective şi întovărăşiri agricole. Poporul nostru este adînc iubitor de pace. Urmînd principiul leninist al coexistenţei, promovînd înţeleap­tă politică externă leninistă, partidul nostru conduce destinele celor ce muncesc în RPR spre deplinul triumf al cauzei păcii. In istorie nu a exis­tat perioadă care să poată fi compa­rată cu perioada actuală­ în ce pri­veşte amploarea şi caracterul organi­zat al luptei maselor muncitoare impo­­triva pericolului unui nou război. Ma­joritatea covîrşitoare a omenirii res­pinge cu hotărîre tendinţele agresive ale cercurilor reacţionare imperialiste, politica lor „de pe poziţii de forţă“ care constituie o povară grea pentru masele populare din lumea capita-­­listă. Ziua de 1 Mai trebuie să o folosim pentru a ne manifesta voința inclintită de a apăra pacea, de a în­fiera uneltirile forțelor imperialiste agresive. Astăzi, de 1 Mai, sâ demonstrăm tăria de nezdruncinat a efortului nos­tru colectiv de a face noi paşi îna­inte pe drumul socialismului, al ri­dicării neîncetate a bunăstării poporu­­lui. Să manifestăm cu dragost pen­tru prietenia cu marea noastră eli­beratoare, Uniunea Sovietică, cu toa­te ţările lagărului socialist, precum şi cu toate ţările care doresc in mod sincer să colaboreze cu noi. In această zi, în care trecem în revistă succesele obţinute în construc­ţia economică şi culturală să ne an­gajăm ca de aici înainte să lărgim aceste succese, să luptăm cu noi for­ţe pentru triumful grandiosului pro­gram stabilit de Directivele celui de al II-lea Congres al PMR, pentru a putea îmbunătăţi şi ridica pe o treaptă nouă , superioară, traiul întregului popor. Trăiască ziua de 1 Mai ! Trăiască şi să se întărească unitatea de nez­­­druncinat dintre partid, guvern şi popor ! Trăiască pacea în întreaga lume ! Muncă însufleţită la însăminţări In aceste zile prielnice oamenii muncii din agricultură, îndrumaţi de organele de partid şi de stat, de in­ginerii şi tehnicienii agronomi desfă­şoară cu însufleţire lucrările campa­niei agricole de primăvară. Folosirea cu pricepere a forţelor şi mijloacelor de lucru în raioane, comune şi sate a făcut ca pe regiune viteza de lucru la însăraînţări să fie cu mult depă­şită. Numai în trei zile de lucru — 26—29 aprilie s-au însămînţat în re­­giune peste 70.000 hectare. In total au fost însămînţate peste 217.000 ha. cu diferite plante dintre care 113.952 hectare cu porumb. Fruntaş în campanie se menţine ra­ionul Negreşti cu 65 la sută din plan îndeplinit, urmat de raioanele Hîrlău şi Tg. Frumos, care au realizat 64,3 la sută şi respectiv 61,5 la sută din plan. in cinstea unei nu­­­mai Schimb la fabrica de In secţia strungarie maşinile muşcau adînc, din otelul argintiu... Au trecut patru ore de lu­cru. Brigada de tineret condusă de Amaliu Cro­­itoru îşi depăşise sarci­nile de plan cu 120 la sută. In secţia bile-role mun­ca s-a desfăşurat cu ace­laşi elan. Rectificatorii Ion Dicu şi Tinca Roşea realizaseră în decursul celor opt ore de muncă o depăşire de peste 100 pro­cente. In schimbul II lupta pentru cît mai multe ine­le de bună calitate a fost şi mai îm­dîrjită. Utemistele Lucia Ghel­­bescu şi Elena Iftime, fu­ de onoare rulmenţi Bîrlad crînd la două strunguri, realizaseră în patru ore sarcinile de plan pe în­treaga zi de muncă. La sfîrşitul schimbului II printre zecile de nu­me scrise pe tabla de onoare se afla şi numele comunistei Geta Oiţă ca­re şi-a depăşit planul de producţie în proporţie de 112 la sută. Rezultate frumoase au obţinut în ziua schimbu­lui de onoare şi munci­torii altor secţii care au înscris pe graficele lor de producţie cele mai mari depăşiri de normă. N. LACEA CONST. MANCAŞ corespondenţi Oamenii muncii din Uniu­nea Sovietică au desfăşurat tot mai larg întrecerea socia­listă în cinstea zilei de 1 Mai. Ei au întîmpinat această sărbătoare a întregului popor prin noi succese în toate ra­murile economiei naţionale. 8 Cîntec de primăvară Descopciat de-a iernii grea armură Pămîntul cald răsuflă către soare. In flăcări albe, izbucnesc în floare, Imense policandre de răsură. Pădurea adormită şi bătrînă Ca zina din poveste reînvie. Şi-ntîiul glas prelung de ciocîrlie Şi-ncordă-n slăvi neostenita strună. Sămînţa nouă aruncată-n glie, Sub pojghiţă ascunde-un spic de aur, Iar ochiul simte-n paşnice coclauri, Un zvon de-apropiată-aurărie. Intre pămînt şi cer, ca o alarmă, triumfu-ntreg închis într o vioară, Răsună în vibrări de primăvară, Că Uft ce-i putred în moloz se darmă, — Şi-n tot ce arde-o flacără curată, Necontenit răzbeşte spre lumină. Dar biruinţa mare, unică, deplină, Cu munca noastră ni-i asemănat; La fel şi omul, ca la el acasă, Închină vinul, drept, ca gospodarul, Şi chiamă la fereastră şi scripcarul Să-i evite doina bătrînească-aleasă, îşi cîntăreşte-n sufietu-i, o clipă, întreaga visterie căpătată: De-o­ parte-asvîrle zgura blestemată Şi pune cutezanţei o aripă — Că-n ceasu-adînc şi sfînt a! primenirii Cînd viaţa-şi înoieşte—eterna lege, Sub steagul său de luptă, înţelege, Că munca e sortită nemuririi! HORIA ZILIERU Din ţara constructorilor comunismului Pe un front larg se desfăşoară lucrările de construcţii şi montaj în apropiere de Hanabad (RSS Azer Damjana), aici, începe ca­nalul de irigare Sirvanski — superior. Traseul canalului se va întinde pe o lungime de 170 de km. El va da posibilitatea să se irige 16.000 ha. de pămînt. Pri­mul sector al canalului va fi dat In exploatare în 1957. IN CLIŞEU, sus­­ Montajul armăturii de metal« ÎN CLIŞEU, jos: vedere ge­nerală a construcţiei de capăt a acestui canal, ■«­-* Combinatul Magnitogorsk combinat fruntaş Metalurgiștii întîm­­pină sărbătoarea de 1 Mai cu mari reali­zări în muncă. Co­lectivul cuptorului Martin nr. 12 de la combinatul Magnito­gorsk a îndeplinit pri­mul planul pe patru luni. In prezent oţe- Tarii de la alte cup­toare Martin produc Constructorii de maşini întîmpină mă­reaţa sărbătoare cu importante realizări în munca. Colectivul n­eţel in contul pianu­­lui pe luna mai. Co­lectivul furnalului nr. 1 de la uzina „Dzer­­jinski* (Dneprodzer­­jinsk) a obţinut în cadrul întrecerii în cinstea zilei de 1 Mai o sporire a producţiei de fontă cu 10 la su­tă. ziliei de automobile din Ulianovsk şi-a lu­at angajamentul să producă în cinstea zi­lei de 1 Mai, peste prevederile planului pe luna aprilie, 150 de automobile ,,Gaz-69’’. Constructorii de au­tomobile îşi îndepli­nesc cu succes an­gajamentul, dînd zil­nic maşini peste plan. In cinstea zilei de 1 Mai colectivul uzi­nei de construcţii de maşini din Staro-Kra­­matorsk produce nu­meroase utilaje noi. In R. S. S. Chemările de 1 Mai ale G.G. al PGUS au avut un larg e­cou în întreprinderile din Le­tonia. Colectivul uzinei de construcţii şi repara­­ţii navale din Riga a îndeplinit la 25 a­­prilie — înainte de termen — planul pe patru luni. Comisia de recepţie a dat ca­, Letonă l­drcativele de „bine”­­şi „foarte bine” tu­­­turor navelor repara­te în acest an. Au fost reparate înainte de termen trei vapoa­re şi motonave. Colectivul portului comercial Ventspils a îndeplinit cu șapte zile înainte de termen planul pe patru luni. 150 automobile peste plan O­f­uter riscă confirmare­a vitalităţii­­ principiului coexistenţei paşnice Opinia publică mondială, şi în primul rînd cea engleză, continuă să salute rezultatele pozitive ale tratativelor sovie­­to-engleze de la Londra, con­­siderînd atît vizita conducă­torilor sovietici cît şi decla­raţia comună dată publicităţii drept un eveniment de mare însemnătate politică interna­ţională. După cum a subliniat N.S. Hruşciov în cadrul conferinţei de presă, răspuizînd unei în­trebări despre rezultatele vi­zitei conducătorilor sovietici, tratativele au fost fructuoase. „Considerăm — a spus N.S. Hruşciov — că am­ realizat multe şi că, călătoria noastră a fost utilă. Principalul lu­cru realizat este încrederea între noi, Uniunea Sovietică şi Anglia", iar primul minnistru englez Eden a declarat în cadrul unui discurs radiote­levizat : „Tratativele au fost valoroase". In ce priveşte presa, „Times“ este de părere că vizita lui N.A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, „a fost jus­tificată pe deplin, din toate punctele de vedere", iar zia­rul francez „Franc Th­eur", consideră că studierea atentă a comunicatului arată că A. Eden şi-a pus semnătura sub principiile coexistenţei paş­nice, a căror formulare rea­minteşte în multe privinţe­­vestitele cinci principii „care au parcurs drumul de la Mos­cova, prin întreaga Asie, la Delhi şi Pekin". In adevăr, în cadrul trata­tivelor de la Londra a fost confirmată cu putere vitalitatea principiului coexistenţei paş­nice, principiu după care se conduc deja multe state ale lumii în relaţiile lor interna­ţionale. Dar tratativele sovieto-en­­gleze, care s-au desfăşurat într-un spirit de sinceritate şi realism şi în cadrul cărora s-a realizat un larg schimb de păreri atît în problemele re­laţiilor sovieto-engleze, cît şi în unele probleme internaţii­­­nale, au consemnat şi alte aspecte pozitive. Astfel, cele două guverne şi-au afirmat intenţia de a face tot ce de­pinde de ele pentru a pune capăt cursei înarmărilor, păr­ţile declarînd că interzicerea definitivă a armei nucleare şi canalizarea energiei nucle­are exclusiv pentru nevoi paş­nice rămîne un scop comun al lor şi că ele vor continua e­­forturile pentru atingerea a­­cestui scop. De asemenea, semnatarii declaraţiei îşi iau angajamentul de a lupta în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru consolidarea păcii în Orientul Apropiat şi Mijlociu. In acelaş timp, o mare în­semnătate capătă tratativele privitoare la dezvoltarea re­laţiilor comerciale sovieto-en­­gleze. După cum arată decla­raţia comună, partea sovie­tică a declarat că, dacă nu ar exista îngrădiri şi discrimi­nări în comerţ, URSS ar pu­tea în viitorii cinci ani să­­ sporească achiziţiile din An­­t­alia pînă la suma de 9—10­­ miliarde ruble, respectiv 800 — 1000 milioane lire sterline. Un alt rezultat al tratati­velor de la Londra este şi a­­cordul cu privire la dezvol­tarea continuă a legăturilor culturale, ştiinţifice, tehnice, a schimbului de delegaţii. Desigur unele probleme care interesează cele două ţări n-au putut fi rezolvate din­­tr-odată. între aceste ţări e­­xistă probleme litigioasă, e­­xistă şi divergenţe. Ceea­ ce este însă esenţial e faptul că tratativele sovieto-engleze a­u fost folositoare şi s-au soldat cu rezultate unanim recunos­cute. Ce concluzii se pot tra­ge de aici ? In primul­ rînd că tratativele de la Londra au demonstrat, încă odată, utilitatea contactelor personale între conducătorii marilor pu­teri ; că partea sovietică a adus — după cum recunosc chiar şi ziarele de dreapta — o contribuţie substanţială la accesul tratativelor; că, în­­fîrşit, cînd există bunăvoinţă şi se ţine seama reciproc de interesele părţilor, pot fi bi­ruite într-o anumită măsură divergenţe serioase şi se pot­­ obţine rezultate pozitive. Fără­­ îndoială există forţe agresi-­i­­e căror nu le surîde de fel­­ succesul tratativelor sovieto-­­ engleze. Aceasta s-a văzut chiar în timpul vizitelor con­ducătorilor sovietici în An­glia, cînd o seamă de fascişti sau fugari din ţările socia­liste au încercat să lanseze lozinci provocatoare. Riposta populară a fost însă cate­gorică : aceste elemente rău­­voitoare au fost puse la punct chiar­­ i­mensa majoritate a populaţiei care a ovaţionat îndelung pe înalţii oaspeţi — înconjuraţi pretutindeni cu simpatie şi căldură. Poporul român salută cu încredere tratativele sovieto­­engleze, convins fiind de fap­tul că rezultatul lor pozitiv deschide noi perspective pen­tru micşorarea continuă a încordării internaţionale, pen­tru stabilirea unui climat de încredere între țări cu sisteme sociale diferite. i Cum a întîmpinat Institutul Politehnic ziua de 1 Mai Prof. CRISTOFOR SIMIONESCU rectorul Institutului Politehnic La Institutul Politehnic, atît cadrele didactice, cît şi studenţii au întîmpinat 1 Mai cu noi succese în muncă. Pentru cea de a vin­a SeVUn­ (12 mai) a Institutului, se pregătesc peste 100 de lucrări ştiinţifice.­­ Cu gîndul la noile şantiere de construcţii, la noile uzine chimice, la hidrocentrala V. I. Lenin, la fabricile constructoare de maşini, la dezvoltarea industriei textile şi de încălţăminte, sprijiniţi de gu­vern, noi sîntem siguri că fiecare 1 Mai ne va aduce noi succese în formarea cadrelor de ingineri, în legătura continuă dintre şcoală şi uzine şi avem certitudinea că fiecare an ne apropie hotărît de făurirea socialismului în patria noastră. 1 Mai 1956 a fost întîmpinat în Institutul nostru cu realizări remarcabile. In domeniul construcţiilor un cămin nou, modern, de 300 locuri va fi pus la dispoziţia studenţilor noştri. Se termină la­boratorul de electronică, se lucrează la noi laboratoare. Studenţii din cercurile ştiinţifice au primit premii la concursul pe ţară. Facultatea de Construcţii — premiul I la Bucureşti, Fa­cultatea de Mecanică — la Timişoara, Facultatea de Electrotehnică — premiul II la Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială şi Industrie Uşoară — premii la Iaşi. Sesiunea de examene este aşteptată cu multă sîrguinţă în mun­că. Creşte viguros r­oua noastră intelectualitate legată profund d­e aspirațiile poporului. . Lăcătuş de frunte La Depoul C.F.R. Iaşi sunt m­ulţi fe­roviari care în cinstea zilei de 1 Mai s au străduit să obţină cele mai fru­moase rezultate în procesul de pro­ducţie. Printre aceştia se află şi co­munistul Gon­­­antin Crăciun de me­serie lăcătuş. I f­f îndeplinirea planului de producţie,­­a’itat­a lucrul d, sînt pe tru el sar­cini de f, linie. Muncind c­u abnegaţie el dă i­ fiecare zi cîte o jumătate de Tractorist harnic Tractoristul Ion Onofrei este şef de brigadă la gospodăria agricolă de stat Bucium din raionul Iaşi. El este cu­noscut de toți muncitorii din gospo­dărie ca am­­­arnic şi priceput. In campania m n.ilor agree.Ude primă­vară a arat peste (0ii het­re teren insăm­înţînd totodată şi suprafaţa de 70 hectare. Îngrijind i-şi tractorul după norma­tiv acer,­a n-a cerut pînă in nr„­,pn­­nici o reparaţie. Munceşte cu drag Printre strungarii fruntaşi în muncă de la Atelierele principale GFR Paş­cani se află şi Iov. Constantin Ti­o­molie. Succesele frumoase obţinute in producţie cu care întîmpină ziua de 5 Mai se datoresc atît aplicării meto­delor înaintate în muncă cît şi înde­mnării cu care mânuieşte strungul. Piesele confecţionate de el cores­pund totdeauna din punct de vedere calitativ iar normele şi le depăşeşte cilnic în 60—70 la sută. Depăşeşte zilnic norma Tov. Olga Ghescovschi, de la în­treprinderea „Proletarul“ din oraşul Iaşi vine totdeauna la lucru cu 10 minute mai devreme pentru a-şi pre­găti utilajul cu care munceşte. Cu planul stă totdeauna bine. Gete 15- 16 procente pe care le realizează zil­nic peste normă sînt expresia hotă­rîrii sale ferme de a întîmpină ziua de 1 Mai cu cît mai multe succese în producţie. Alături peste plan Cu tractorul său, pe care şi-l îngri­jeşte în bune condiţiuni, tov. Ion If­­time de la G.A.S. Bucium a arat în primăvara acestui an 4­ hectare teren arabil şi a însămînţat 31 hectare. Lu­crările efectuate de el sînt de bună calitate şi acest lucru îl pot c­onfr­ma şi întovărăşiţi­ din comuna Bosia cărora le-a arat suprafaţa de 8 hec­tare. Lucru de ca­­tete Tovarăşa Alexandrina Udişteanuu munceşte la întreprinderea „Ţesătura” din oraşul Iaşi. Lucrul pe care-l exe­cută corespunde întotdeauna din punct de vedere calitativ. Păi nu num­ai a­­tît. Ea nu lucrează niciodată sub plan. La sfîrşitul fiecărei luni la ru­brica sa se adună cite 3-400 m. ţesă­turi peste plan. In cinstea zilei de 1 Mai ea a obti­­n ot zilnic depăşiri de normă. Maşinista fruntaşa Tov. Tudoriţa Donose lucrează la fabrica „Proletarul Roşu” din oraşul Bîrlad ca maşinistă. Muncitoarele din brigada tir. 19 o­stimează pentru succesele pe care le obţine în producţie. Tudoriţa Donose îşi depăşeşte zilnic norma cu 15 pro­­cente şi ţine mult la ca' ’’a lucru­­lui. In cinstea zilei de­­ M­­­ea e dat numai lucru de Vin ,t». Fruntaşi în întrecerea socialistă

Next