Flacăra Iaşului, mai 1956 (Anul 12, nr. 3011-3036)
1956-05-01 / nr. 3011
trăiască 1 Mai — Ziua soldaritatiniei nationale a oamenilor muncii! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.If. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, Nr. 3011 MARTI 1 MAI 1956 4 PAGINI 20 BANI k Sărbătoarea de astăzi ! In lumea întreagă se sărbătoreşte astăzi 1 Mai. Sub razele lui strălucitoare vor flutura sărbătoreşte steagurile purtate cu bucurie de milioane de oameni ai muncii. Ei vor demonstra astăzi pentru solidaritatea Internaţională, unitatea lor în lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Poporul nostru muncitor s-a pregătit pentru această minunată sărbătoare a primăverii cu noi forţe creatoare, în atmosfera noilor succese obţinute în toate domeniile construcţiei economice şi culturale, succese izvorîte din hotârîrea de a înfăptui măreţul program trasat de cel de al Il-lea Congres al PMR. In zilele premergătoare primului I Mai din cel de al doilea cincinal, zile de entuziasm şi mare avînt în muncă, un puternic ecou au produs în rîndurile oamenilor muncii Chemările C.C. al P.M.R. In aceste chemări oamenii muncii din ţara noastră constată cu satisfacţie că Partidul Muncitoresc Român ţine sus steagul marelui şi nemuritorului învăţător al muncitorilor din lumea întreleată, V.I. Lenin. Adresîndu-se celor ce muncesc în industrie, partidul i-a chemat să lucreze cu o productivitate mereu sporită, să reducă preţul de cost, să îmbunătăţească necontenit calitatea producţiei pe baza ridicării calificării profesionale, a însuşirii tehnicii noi şi a metodelor înaintate de muncă, pe baza organizării superioare a producţiei. In această zi în oraşele Iaşi, Bîrlad etc. prin faţa tribunelor vor manifesta zeci de mii de oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii. Foarte mulţi dintre aceştia au încris în cinstea zilei de 1 Mai pagini de adevărat eroism la muncă. Printre ei se află turnătorii Toader Todica, Vasile Perju, echipa lui Gheorghe Luchian de la Atelierele CFR „IP Pintilie“ constructorii din echipele lui D. Bucşe, M. Geambaşu şi alţii de pe şantierul locuinţe muncitoreşti, Emilia Antonache, Adela Cantoreanu, de la fabrica de tricotaje „Moldova“ şi alţii care în zilele schimburilor de onoare au realizat depăşiri de normă record. Textiliştii de la „Ţesătura“, de pildă, raportează astăzi că în cinstea zilei de 1 Mai au realizat peste plan 3.300 kg. fire şi 10.500 metri pătraţi ţesături, întreprinderi mari din regiunea noastră care ar fi Atelierele GFR „Ilie Pintilie“ şi Paşcani, fabrica de rulmenţi Bîrlad, ele, şi-au realizat şi depăşit sarcinile de plan pe primul trimestru al anului. Guelanul caracteristic tineretului vor defila astăzi, cei aproape 10.000 de studenţi ai cetăţii universitare ieşene. Ei vor demonstra voinţa lor nezdruncinată de a-şi însuşi noile cuceriri ale culturii şi ştiinţei înaintate, pentru a putea sluji cu demnitate interesele poporului muncitor Alături de ei vor păşi pionierii şi şcolarii, fondul de aur al ţării noastre, aceia care vor prelua în mîini puternice ştafeta schimbului de mîine. Oamenii de cultură şi ştiinţă din oraşul nostru, legaţi de popor, lucrătorii din aparatul de stat, din comerţul socialist, etc. cot la cot cu muncitorii din industrie şi meşteşugarii din coopearţie vor manifesta cu putere hotărîrea lor dîrză de a păşi înainte spre socialism, pentru fericirea şi bunăstarea întreguluipopor. Ziua de 1 Mai pe care o sărbătorim astăzi constituie un prilej nimerit de a saluta pe truditorii ogoarelor regiunii noastre, pe ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi, care luptă pentru grăbirea ritmului muncilor agricole de primăvară , pe ţăranii cu gospodării individuale care au pornit în număr din ce în ce mai mare pe făgaşul socialismului, înscrindu-se in gospodăriile colective şi întovărăşiri agricole. Poporul nostru este adînc iubitor de pace. Urmînd principiul leninist al coexistenţei, promovînd înţeleaptă politică externă leninistă, partidul nostru conduce destinele celor ce muncesc în RPR spre deplinul triumf al cauzei păcii. In istorie nu a existat perioadă care să poată fi comparată cu perioada actuală în ce priveşte amploarea şi caracterul organizat al luptei maselor muncitoare impotriva pericolului unui nou război. Majoritatea covîrşitoare a omenirii respinge cu hotărîre tendinţele agresive ale cercurilor reacţionare imperialiste, politica lor „de pe poziţii de forţă“ care constituie o povară grea pentru masele populare din lumea capita-listă. Ziua de 1 Mai trebuie să o folosim pentru a ne manifesta voința inclintită de a apăra pacea, de a înfiera uneltirile forțelor imperialiste agresive. Astăzi, de 1 Mai, sâ demonstrăm tăria de nezdruncinat a efortului nostru colectiv de a face noi paşi înainte pe drumul socialismului, al ridicării neîncetate a bunăstării poporului. Să manifestăm cu dragost pentru prietenia cu marea noastră eliberatoare, Uniunea Sovietică, cu toate ţările lagărului socialist, precum şi cu toate ţările care doresc in mod sincer să colaboreze cu noi. In această zi, în care trecem în revistă succesele obţinute în construcţia economică şi culturală să ne angajăm ca de aici înainte să lărgim aceste succese, să luptăm cu noi forţe pentru triumful grandiosului program stabilit de Directivele celui de al II-lea Congres al PMR, pentru a putea îmbunătăţi şi ridica pe o treaptă nouă , superioară, traiul întregului popor. Trăiască ziua de 1 Mai ! Trăiască şi să se întărească unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor ! Trăiască pacea în întreaga lume ! Muncă însufleţită la însăminţări In aceste zile prielnice oamenii muncii din agricultură, îndrumaţi de organele de partid şi de stat, de inginerii şi tehnicienii agronomi desfăşoară cu însufleţire lucrările campaniei agricole de primăvară. Folosirea cu pricepere a forţelor şi mijloacelor de lucru în raioane, comune şi sate a făcut ca pe regiune viteza de lucru la însăraînţări să fie cu mult depăşită. Numai în trei zile de lucru — 26—29 aprilie s-au însămînţat în regiune peste 70.000 hectare. In total au fost însămînţate peste 217.000 ha. cu diferite plante dintre care 113.952 hectare cu porumb. Fruntaş în campanie se menţine raionul Negreşti cu 65 la sută din plan îndeplinit, urmat de raioanele Hîrlău şi Tg. Frumos, care au realizat 64,3 la sută şi respectiv 61,5 la sută din plan. in cinstea unei numai Schimb la fabrica de In secţia strungarie maşinile muşcau adînc, din otelul argintiu... Au trecut patru ore de lucru. Brigada de tineret condusă de Amaliu Croitoru îşi depăşise sarcinile de plan cu 120 la sută. In secţia bile-role munca s-a desfăşurat cu acelaşi elan. Rectificatorii Ion Dicu şi Tinca Roşea realizaseră în decursul celor opt ore de muncă o depăşire de peste 100 procente. In schimbul II lupta pentru cît mai multe inele de bună calitate a fost şi mai îmdîrjită. Utemistele Lucia Ghelbescu şi Elena Iftime, fu de onoare rulmenţi Bîrlad crînd la două strunguri, realizaseră în patru ore sarcinile de plan pe întreaga zi de muncă. La sfîrşitul schimbului II printre zecile de nume scrise pe tabla de onoare se afla şi numele comunistei Geta Oiţă care şi-a depăşit planul de producţie în proporţie de 112 la sută. Rezultate frumoase au obţinut în ziua schimbului de onoare şi muncitorii altor secţii care au înscris pe graficele lor de producţie cele mai mari depăşiri de normă. N. LACEA CONST. MANCAŞ corespondenţi Oamenii muncii din Uniunea Sovietică au desfăşurat tot mai larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai. Ei au întîmpinat această sărbătoare a întregului popor prin noi succese în toate ramurile economiei naţionale. 8 Cîntec de primăvară Descopciat de-a iernii grea armură Pămîntul cald răsuflă către soare. In flăcări albe, izbucnesc în floare, Imense policandre de răsură. Pădurea adormită şi bătrînă Ca zina din poveste reînvie. Şi-ntîiul glas prelung de ciocîrlie Şi-ncordă-n slăvi neostenita strună. Sămînţa nouă aruncată-n glie, Sub pojghiţă ascunde-un spic de aur, Iar ochiul simte-n paşnice coclauri, Un zvon de-apropiată-aurărie. Intre pămînt şi cer, ca o alarmă, triumfu-ntreg închis într o vioară, Răsună în vibrări de primăvară, Că Uft ce-i putred în moloz se darmă, — Şi-n tot ce arde-o flacără curată, Necontenit răzbeşte spre lumină. Dar biruinţa mare, unică, deplină, Cu munca noastră ni-i asemănat; La fel şi omul, ca la el acasă, Închină vinul, drept, ca gospodarul, Şi chiamă la fereastră şi scripcarul Să-i evite doina bătrînească-aleasă, îşi cîntăreşte-n sufietu-i, o clipă, întreaga visterie căpătată: De-o parte-asvîrle zgura blestemată Şi pune cutezanţei o aripă — Că-n ceasu-adînc şi sfînt a! primenirii Cînd viaţa-şi înoieşte—eterna lege, Sub steagul său de luptă, înţelege, Că munca e sortită nemuririi! HORIA ZILIERU Din ţara constructorilor comunismului Pe un front larg se desfăşoară lucrările de construcţii şi montaj în apropiere de Hanabad (RSS Azer Damjana), aici, începe canalul de irigare Sirvanski — superior. Traseul canalului se va întinde pe o lungime de 170 de km. El va da posibilitatea să se irige 16.000 ha. de pămînt. Primul sector al canalului va fi dat In exploatare în 1957. IN CLIŞEU, sus Montajul armăturii de metal« ÎN CLIŞEU, jos: vedere generală a construcţiei de capăt a acestui canal, ■«-* Combinatul Magnitogorsk combinat fruntaş Metalurgiștii întîmpină sărbătoarea de 1 Mai cu mari realizări în muncă. Colectivul cuptorului Martin nr. 12 de la combinatul Magnitogorsk a îndeplinit primul planul pe patru luni. In prezent oţe- Tarii de la alte cuptoare Martin produc Constructorii de maşini întîmpină măreaţa sărbătoare cu importante realizări în munca. Colectivul neţel in contul pianului pe luna mai. Colectivul furnalului nr. 1 de la uzina „Dzerjinski* (Dneprodzerjinsk) a obţinut în cadrul întrecerii în cinstea zilei de 1 Mai o sporire a producţiei de fontă cu 10 la sută. ziliei de automobile din Ulianovsk şi-a luat angajamentul să producă în cinstea zilei de 1 Mai, peste prevederile planului pe luna aprilie, 150 de automobile ,,Gaz-69’’. Constructorii de automobile îşi îndeplinesc cu succes angajamentul, dînd zilnic maşini peste plan. In cinstea zilei de 1 Mai colectivul uzinei de construcţii de maşini din Staro-Kramatorsk produce numeroase utilaje noi. In R. S. S. Chemările de 1 Mai ale G.G. al PGUS au avut un larg ecou în întreprinderile din Letonia. Colectivul uzinei de construcţii şi reparaţii navale din Riga a îndeplinit la 25 aprilie — înainte de termen — planul pe patru luni. Comisia de recepţie a dat ca, Letonă ldrcativele de „bine”şi „foarte bine” tuturor navelor reparate în acest an. Au fost reparate înainte de termen trei vapoare şi motonave. Colectivul portului comercial Ventspils a îndeplinit cu șapte zile înainte de termen planul pe patru luni. 150 automobile peste plan Ofuter riscă confirmarea vitalităţii principiului coexistenţei paşnice Opinia publică mondială, şi în primul rînd cea engleză, continuă să salute rezultatele pozitive ale tratativelor sovieto-engleze de la Londra, considerînd atît vizita conducătorilor sovietici cît şi declaraţia comună dată publicităţii drept un eveniment de mare însemnătate politică internaţională. După cum a subliniat N.S. Hruşciov în cadrul conferinţei de presă, răspuizînd unei întrebări despre rezultatele vizitei conducătorilor sovietici, tratativele au fost fructuoase. „Considerăm — a spus N.S. Hruşciov — că am realizat multe şi că, călătoria noastră a fost utilă. Principalul lucru realizat este încrederea între noi, Uniunea Sovietică şi Anglia", iar primul minnistru englez Eden a declarat în cadrul unui discurs radiotelevizat : „Tratativele au fost valoroase". In ce priveşte presa, „Times“ este de părere că vizita lui N.A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, „a fost justificată pe deplin, din toate punctele de vedere", iar ziarul francez „Franc Theur", consideră că studierea atentă a comunicatului arată că A. Eden şi-a pus semnătura sub principiile coexistenţei paşnice, a căror formulare reaminteşte în multe privinţevestitele cinci principii „care au parcurs drumul de la Moscova, prin întreaga Asie, la Delhi şi Pekin". In adevăr, în cadrul tratativelor de la Londra a fost confirmată cu putere vitalitatea principiului coexistenţei paşnice, principiu după care se conduc deja multe state ale lumii în relaţiile lor internaţionale. Dar tratativele sovieto-engleze, care s-au desfăşurat într-un spirit de sinceritate şi realism şi în cadrul cărora s-a realizat un larg schimb de păreri atît în problemele relaţiilor sovieto-engleze, cît şi în unele probleme internaţiinale, au consemnat şi alte aspecte pozitive. Astfel, cele două guverne şi-au afirmat intenţia de a face tot ce depinde de ele pentru a pune capăt cursei înarmărilor, părţile declarînd că interzicerea definitivă a armei nucleare şi canalizarea energiei nucleare exclusiv pentru nevoi paşnice rămîne un scop comun al lor şi că ele vor continua eforturile pentru atingerea acestui scop. De asemenea, semnatarii declaraţiei îşi iau angajamentul de a lupta în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru consolidarea păcii în Orientul Apropiat şi Mijlociu. In acelaş timp, o mare însemnătate capătă tratativele privitoare la dezvoltarea relaţiilor comerciale sovieto-engleze. După cum arată declaraţia comună, partea sovietică a declarat că, dacă nu ar exista îngrădiri şi discriminări în comerţ, URSS ar putea în viitorii cinci ani să sporească achiziţiile din Antalia pînă la suma de 9—10 miliarde ruble, respectiv 800 — 1000 milioane lire sterline. Un alt rezultat al tratativelor de la Londra este şi acordul cu privire la dezvoltarea continuă a legăturilor culturale, ştiinţifice, tehnice, a schimbului de delegaţii. Desigur unele probleme care interesează cele două ţări n-au putut fi rezolvate dintr-odată. între aceste ţări există probleme litigioasă, există şi divergenţe. Ceea ce este însă esenţial e faptul că tratativele sovieto-engleze au fost folositoare şi s-au soldat cu rezultate unanim recunoscute. Ce concluzii se pot trage de aici ? In primul rînd că tratativele de la Londra au demonstrat, încă odată, utilitatea contactelor personale între conducătorii marilor puteri ; că partea sovietică a adus — după cum recunosc chiar şi ziarele de dreapta — o contribuţie substanţială la accesul tratativelor; că, înfîrşit, cînd există bunăvoinţă şi se ţine seama reciproc de interesele părţilor, pot fi biruite într-o anumită măsură divergenţe serioase şi se pot obţine rezultate pozitive. Fără îndoială există forţe agresi-ie căror nu le surîde de fel succesul tratativelor sovieto- engleze. Aceasta s-a văzut chiar în timpul vizitelor conducătorilor sovietici în Anglia, cînd o seamă de fascişti sau fugari din ţările socialiste au încercat să lanseze lozinci provocatoare. Riposta populară a fost însă categorică : aceste elemente răuvoitoare au fost puse la punct chiar imensa majoritate a populaţiei care a ovaţionat îndelung pe înalţii oaspeţi — înconjuraţi pretutindeni cu simpatie şi căldură. Poporul român salută cu încredere tratativele sovietoengleze, convins fiind de faptul că rezultatul lor pozitiv deschide noi perspective pentru micşorarea continuă a încordării internaţionale, pentru stabilirea unui climat de încredere între țări cu sisteme sociale diferite. i Cum a întîmpinat Institutul Politehnic ziua de 1 Mai Prof. CRISTOFOR SIMIONESCU rectorul Institutului Politehnic La Institutul Politehnic, atît cadrele didactice, cît şi studenţii au întîmpinat 1 Mai cu noi succese în muncă. Pentru cea de a vina SeVUn (12 mai) a Institutului, se pregătesc peste 100 de lucrări ştiinţifice. Cu gîndul la noile şantiere de construcţii, la noile uzine chimice, la hidrocentrala V. I. Lenin, la fabricile constructoare de maşini, la dezvoltarea industriei textile şi de încălţăminte, sprijiniţi de guvern, noi sîntem siguri că fiecare 1 Mai ne va aduce noi succese în formarea cadrelor de ingineri, în legătura continuă dintre şcoală şi uzine şi avem certitudinea că fiecare an ne apropie hotărît de făurirea socialismului în patria noastră. 1 Mai 1956 a fost întîmpinat în Institutul nostru cu realizări remarcabile. In domeniul construcţiilor un cămin nou, modern, de 300 locuri va fi pus la dispoziţia studenţilor noştri. Se termină laboratorul de electronică, se lucrează la noi laboratoare. Studenţii din cercurile ştiinţifice au primit premii la concursul pe ţară. Facultatea de Construcţii — premiul I la Bucureşti, Facultatea de Mecanică — la Timişoara, Facultatea de Electrotehnică — premiul II la Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială şi Industrie Uşoară — premii la Iaşi. Sesiunea de examene este aşteptată cu multă sîrguinţă în muncă. Creşte viguros roua noastră intelectualitate legată profund de aspirațiile poporului. . Lăcătuş de frunte La Depoul C.F.R. Iaşi sunt mulţi feroviari care în cinstea zilei de 1 Mai s au străduit să obţină cele mai frumoase rezultate în procesul de producţie. Printre aceştia se află şi comunistul Gonantin Crăciun de meserie lăcătuş. I ff îndeplinirea planului de producţie,a’itata lucrul d, sînt pe tru el sarcini de f, linie. Muncind cu abnegaţie el dă i fiecare zi cîte o jumătate de Tractorist harnic Tractoristul Ion Onofrei este şef de brigadă la gospodăria agricolă de stat Bucium din raionul Iaşi. El este cunoscut de toți muncitorii din gospodărie ca amarnic şi priceput. In campania m n.ilor agree.Ude primăvară a arat peste (0ii hetre teren insămînţînd totodată şi suprafaţa de 70 hectare. Îngrijind i-şi tractorul după normativ acer,a n-a cerut pînă in nr„,pnnici o reparaţie. Munceşte cu drag Printre strungarii fruntaşi în muncă de la Atelierele principale GFR Paşcani se află şi Iov. Constantin Tiomolie. Succesele frumoase obţinute in producţie cu care întîmpină ziua de 5 Mai se datoresc atît aplicării metodelor înaintate în muncă cît şi îndemnării cu care mânuieşte strungul. Piesele confecţionate de el corespund totdeauna din punct de vedere calitativ iar normele şi le depăşeşte cilnic în 60—70 la sută. Depăşeşte zilnic norma Tov. Olga Ghescovschi, de la întreprinderea „Proletarul“ din oraşul Iaşi vine totdeauna la lucru cu 10 minute mai devreme pentru a-şi pregăti utilajul cu care munceşte. Cu planul stă totdeauna bine. Gete 15- 16 procente pe care le realizează zilnic peste normă sînt expresia hotărîrii sale ferme de a întîmpină ziua de 1 Mai cu cît mai multe succese în producţie. Alături peste plan Cu tractorul său, pe care şi-l îngrijeşte în bune condiţiuni, tov. Ion Iftime de la G.A.S. Bucium a arat în primăvara acestui an 4 hectare teren arabil şi a însămînţat 31 hectare. Lucrările efectuate de el sînt de bună calitate şi acest lucru îl pot confrma şi întovărăşiţi din comuna Bosia cărora le-a arat suprafaţa de 8 hectare. Lucru de catete Tovarăşa Alexandrina Udişteanuu munceşte la întreprinderea „Ţesătura” din oraşul Iaşi. Lucrul pe care-l execută corespunde întotdeauna din punct de vedere calitativ. Păi nu numai atît. Ea nu lucrează niciodată sub plan. La sfîrşitul fiecărei luni la rubrica sa se adună cite 3-400 m. ţesături peste plan. In cinstea zilei de 1 Mai ea a obtin ot zilnic depăşiri de normă. Maşinista fruntaşa Tov. Tudoriţa Donose lucrează la fabrica „Proletarul Roşu” din oraşul Bîrlad ca maşinistă. Muncitoarele din brigada tir. 19 ostimează pentru succesele pe care le obţine în producţie. Tudoriţa Donose îşi depăşeşte zilnic norma cu 15 procente şi ţine mult la ca' ’’a lucrului. In cinstea zilei de Mea e dat numai lucru de Vin ,t». Fruntaşi în întrecerea socialistă