Flacăra Iaşului, mai 1956 (Anul 12, nr. 3011-3036)

1956-05-01 / nr. 3011

pag. 2-a In oraşul Iaşi să se dea mai multă atenţie concursului „Iubiţi cartea“ Avînd drept scop răspîndirea largă a cărţii în rîndurile tineretului, sti­mularea interesului prib­i­l grijţ şi lăr­girea orizontului de cultură generală al tinerilor, organizarea con­pursului permanent „Iubiţi cartea'S­a f0®t Pri­­mită cu giu interps |n qpaSU' laşjț sute şi sute de' tirjeri îqspriindvnsp la concurs chiar djtț prjipple ?|1§ ale anunţării aceatuia. Ca urmare a mupgjj (ţepuşe (je or­ganizaţiile dg km UTM din utas a­­proximativ 6.0Q0 tjgerj mnnP5tori­­îupcţignari. elgvj şi gtudeqţj s-­au în­­spris la cqppurs. Dintre qpeflia. Pana în prezent, 320 au pFiffiit insigna de ,,Prieten al cărţii9 şi brevetul de purtător al apeatei insigne, iar alţi 200 au trecut în ulţiffltă!­tifflp, prin fain poiuispior­gs pungurs, pranwvind discuţiile finele, printre primii purtători ei n­asnei „Prieten al cărţii“ din oraşul laşi sunt tovarăşii : Brltggpu Rftfd şi Grjpre Eiepa, muncitori la laork3 „Ţesătura", Gavrilescu Ion, muncitor la Atelierele QFR ,,thq pigtjljfi1, Car­valiu Iancu, pirnpitor la fabrica de tftgptaje „Moldova", Hqgrta Y«si,e­­»■ tudent la Filologie, Gherman Marcu, student la Institutul de Medicină, Cristea Elena, elevă la şcoala «nsdie Nr I de feţe şi alţii. Com­isia orăşenească de pronjşare a concursului a pregătit ugere ntani­­fastări culturale, menite s| yipt în .jpfjjinul concursului. A fost elabo­rată şi ţinută intr-o adunare corpra­­lă şi în unele organizaţii de bază UTM Cu cele de la „Ţesătura“ şi şc. proesiopală metalurgică, conferinţa iingitulată „Rolul literaturii în educa­ţia comunistă a tineretului“, iar cu prilejul înmînării insignei primilor participanţi reuşiţi au fost organiza­­te cu ajutorul Bibliotecii Centrale „­ Ră­cescu“ şi al tinerilor actori de la Teatrul Naţional, un recital li­terar din lucrările prevăzute ca o­­bligatorii în concurs şi dopă şez­ări literare, cu care priţej s-a vorbit des­­pre la Mihail Eminescu şi Q. Topţr­­ceggu. Inţelegînd însemnătatea organizării concursului, unele comitete UTM — cum sînt acele de la fabrica „Ţesă­tura“, Institutul de Medicină şi cen­trul şcolar tehnico-profesiona! — au ajutat comisiile de concurs să popularizeze în rtrdurle tinerilor in­strucţiunile privind organizarea con­­cursului şi să înscrie un număr p­are dintre aceştia la concurs. Nu este întîmplător faptul că în aceste organizaţii de bază sunt şi cei mai mulţi purtători ai insignei „Prieten al căr­ţii". . Cu toate acestea, în oraşul Iaşi mai sunt unele organizaţii UTM care manifestă încă lipsuri în organizarea CONSTANTIN DROPU secretar al comitetului orăşenesc UTM Iaşi şi conducerea concursului „Iubiţi cartea“. Astfel, popularizarea con­cursului nu a fost temeinic desfăşu­rat pretutindeni. La fabrica „Texti­la Roşie“, la Institutul Agronomic, la şcoala medie mixtă Nr. 2, ca şi la cooperativa „1 Mai“, mai sunt tineri care nu cunosc condiţiile de participare şi de obţinere a insignei concursului, iar comitetele UTM fac prea puţin pentru edificarea tuturor tinerilor asupra problemelor pe care le ridică participarea la concurs. Copitţetele organizaţiilor de bază tjfM trebuie să ia peîptjrzjat măsuri pentru activizarea comisiilor de con­curs şi sâţ sprijine rppnca acestora pentru ca piei un tînăr să pu rămi­­pă peipformat asupra conţinutului cqpcursuţpj ..ţubjti cartea“,­ asupra scopului şi coppiţiilor de participare. Un mare rol in atragerea a cţt mai mulţi cititori la cqpppfs îl au biblio­­tegarii. ProcedtjHi cu muit tact. iă­­tppripj Pe Cititqri, CU prilejul schim. ţîUlui de cărţi., asupra rostului con- PHISHÎHi Şi a Condiţiilor de obţinere a ipsipei „Prieten »l cărţii“' ei pot tra­i ipteresp­­ipu'-tor cititori pentru cqpeurs. Ei pot şi trebuie să îndrume lectura acestora spre. cărţile Înscrise in bibliografia Obligatorie şi la ale­gere­a epqqprsulpj. Comisiile dg concurs din întreprin­deri, «MtlţHty, scqll Şi facultăţi tre-, t'Hic si ia­lliasm­ psiltru desfăşurarea ungi Vji şj neîntrerupte agitaţii îq sprijinirea PPIlpursptpj, fpjqsind in acgst scqp posibjjităţi jocqle pen­tru realizarea ppor expqsjtii şj vjtrine de cărţi, panqpri­ afişe, ipzipcj mo­bilizatoare, etc. l­a gazetele de pe­­rete tfploqie să se pgjindească pi°du| în carp ţiperjj pp­ppifTlit ppppursul „lipiţi cartea“, să sg pqpplarizeze prinţii reuşjţj |g cqnpurs, să se publi­ce psrjodic listele bibliografice ţj să se dea îndrumări necesare bunei desfăşurări a concursului. Pentru burta desfăşurare a concur­­sului este necesar să se opm­pe deîn­­dată nepăsarea unor bibliotecari faţă de o problemă atît de importantă cum este aceea a aprovizionării cu cărţile prevăzute în listele bibliografice ale con­­cursului. Bibliotecile, care trebuie să devină centrul activităţii cu cartea în cadrul concursului trebuie să fo­losească toate posibilităţile pentru a-şi completa fondurile cu aceste cărţi, deoarece ele sunt principalele surse de aprovizionare cu cărţi a con­­curenţilor. Venind în sprijinul participanţilor la concurs, bibliotecile trebuie si LITM, manifestări cultural literare ca: recenzii, simpozioane, întîlniri d­e scri­itori, seri literarp, ccmcMFUlri de ghi­citori literare, ppptrt| popularizarea concursului și a cărji|or prevăzute în listele bibliografice ale concursului. O mare răspundere au comisiile de concurs pentru pregătirea discu­ţiilor finale cu­ concurenţii. Este bine ca înaintea discuţiei cu concurenţii comisia să cerceteze cere­­rile lor de insprrere, fişele lor de ci­titori şi să schiţeze planul discuţiei pe care minea­ să o aibă CU aceş­tia. Discuţiile fjpgjft pentru aprecierea participanţilor trebuie să stabilească dacă aceştia au citit şi înţeles lucră­rile cu care nceştig sp ppezjpţq, gejică cele 8 cărţi indicate ca obligatorii şi cîte una din cele 6 categorii de părţi la alegere. In desfăşurarea discuţiilor trebuie să se evite imprimarea unui caracter rigid de examen ca şi forma­lismul şi superficialitatea. Grupa de concurenţi cu care se organizează discuţia finală la Cbjectiv dl a trebuie să fie prea mare aşa cure a fost ca­zul la Institutul Politehnic a cărui comisie de concu­rs, condusă efe­nov, Talaşman Olimpia, a orga­ni­st o dis­cuţie cu 20 de concurenţi de­odată. Numărul corcursilţilor cu care se în­­cheagă o­­fjscuţie pqjp­t' v a trebuit să permită comisiei să se oprească suficient la fiecare dilltr? ci, cu­ can­didatul care s-a prgzpuțftt rT§s.]M&­­cător la disp|jtjjj fjrjqjq, jfgpjjffnfi din această cauză să prjtnească insigna, trebuie să se dispute cu grijă și să fie îndrumat cum să se pregătească pentru a se prezenta din nou­ în faţa comisiei. Inmînarea ||]sjgne|or fj­pbujp sg fie folosită ca un prilej fjs p)()s (fp pppp­­larizare a concursului, în care scop e bjjic să sg grggiljsgze festivaluri artistice, serate literare, reuniuni to­­vărgscsfi, etc. Invăţînd din lipsurile existente, în­­suşindu­-şi temeinic nissfrupți||r|j!p prj­­vind^ orgapizgrga concursului, (părin­­du-şi preocuparea pentru organizarea şi conducerea acesteia, organizaţiile UTM şi comisiile de concurs, trebuie să muncească pentru a da viaţă che­­mării cuprinse în hiotărîrea Biroului C. fr. n! UTM cu privire la organi­zarea concursului: ,,U­­tem­işti şi ute­­miste, tineri şi tinere, da la oraşe şi sate. Participaţi cu toţii la concursul „Iubiţi cartea’’. Echipele artistice din întreprinderi în preajma zilei de 1 Mai La Ţesătura Tinerii artişti ama­tori de la fabrica „Ţe­sătura“ au pregătit în vederea celui de al IV-lea concurs or­ganizat pe ţară un bogat şi variat pro­­gram artistic. La fa­za pe oraş, care a a­­vut loc de curînd, ei Tineri ca Tudose Constantin, Trufanda Elena, Prisecaru Des­­pina şi alţii ca ei, de la fabrica „Victo­ria“ au cinstit sărbă­toarea oamenilor mun­cii de pretutindeni nu numai cu succe­s­ au prezentat cu o echipă de cor pe pa­tru voci, formată din 85 persoane, cu o formaţie de dans, o brigadă artistică de agitare şi o formaţie de solişti vocali. Ei se străduiesc să-şi perfecţioneze con­ a Victoria se în producţie, di şi în pregătirea unui program artistic bo­gat care să cuprindă şi bucăţi închinate a­­cestei zile. De aceea, ei s-au adunat mai în fiece după-amiază în sala colţului roşu tinui măestria artisti­că. Artiştii amatori au pregătit cu mult en­tuziasm în vederea întîmpinării zilei de 1 Mai bucăţi închina­te acestei­­ măreţe sărbători­ din întreprindere. A­­ici, au învăţat cu mi­gală un nou cîntec, un nou dans, o nouă poezie. In ziua de 1 Mai ei vor oferi spec­tatorilor programe ar­tistice reușite închi­nate acestei sărbători. mmmmmummmmmam N­HB Wii flacara Iașului Nr. 3011 BRIGADA LUI ION N­ASTA­SE Să nu ne înşelăm! E ştiut că pricărui artist după ce şi-a văzut terminată opera, îi vine greu să se despartă de ea, chiar dacă va dăinui ani şi ani. Şi fiind vorba de oameni ai artei, nimeni nu ne va putea conttesta faptul că şi zi­darii din brigada lui Ion Năsta­­se stiţt artişti în meseria lor. Le-a fost şi lor greu să plece cînd pu­ţiliţpat lookul B în care vor lo­cul începînd chiar din luna asta cîtpva sute d­e studenţi ai Insti­­tutului Politehnic. Şi în special Ion Năstase. Oricum, se poate spune că el a fost prezent la ridica­rea acestui bloc impunător pu 3 etaje,­­fP la prima cărămidă­­Membrii brigăzii ar fi vrut să aş­tepte măcar ziua cînd primii stu­denţi se vor muta în camerele spaţioase şi efcortabile pe care ei le-au ridicat, tencuit şi sclivţşit să asculte ce părere au noii loca­tari despre munca şi rezultatele lor concrete, să se bucure că au făcu­t treabă bună şi... să por­nească mai departe la altă con­strucţie care aşteaptă să fie înăl­tuţă. Şi totuşi, au plecat înainte de sosirea primilor locatari ai noului cămin sudenţesc. Dar în ziua predării blocului către bene­ficiar, cu siguranţă că nu va lipsi vreunul- UN NOU BLQC ba o­ depărtare de pproppp pn kilometru de clădirea nqpluf blqc. p­­flrfqţă şi zarvă mare- Q mul­ţime de oameni trec grăbiţi- fo­care avind treburi precise şi pr­­gente. Intr-un colţ, ciţiva pmnei­­tori ciuruiesc nisipul pentru betqp la bancul cp dqpppri SC ftaţi forme de etripri bprelpf dp fipr de diametre direp­te qei­irp anpprea betqpplut, ceva tti|j încqjp se fg­­ţţrîpă hlqcuri din 1 ht-­pn ppntt’l lâţTţnjțjțpțpă. Iar în mijlocul acestui mare front de lucru, sp juprp.'ţzn la o nouă fppdaţie. S-ar părea că această fiquă fundaţie- la care n-am găsit lu­crînd cu hărpicie pe membrii bri­găzii lui Ion Năstase, ar avea nurp­i «darul de a fi priptor de plecare al unui nou bloc studen­ţesc. Ea reprezintă totuşi şi o alt­fel de fundaţie, aceea a unei vieţi mai bune a tineretului stu­dios, fundamentul unor condiţii cîte mai bune de locuit şi studiu pentru cei ce mţine vor fi şi ei constructori, textilişti, chim­işti, ori de alta meserie, sp o califi­care superioară. La aceasă fundaţie a noului bloc brigada lucrează de la înce­putul lunii aprilie. Cînd săpături­le au fost gata, betonierele şi-au început din plin activitatea: se torna betopul de egalizare- Nu e treabă uşoară, capi de palitcatea acestei operaţii depinde stabilita­tea iniţilarei construpţilo­­r pipi, s-a cunoscut ţpipa darnică a lui Vasilg Dorip, Manu Poticarip şi chiar a responsabilului brigăzii­ ion Năstase. Apoi, treburile vin u03 după alta, legaţi ugp de cealaltă ase­­meni verigilor unui lanţ, s-a fggg put zidăria de fundaţie. Pe şan­tier însă au sosit puţine cărămizi întregi, o mare cantitate erau ju­­mătăţi, sferturi. Ce să facem eu bucăţile aştea la aşa zid ? Nu-s bune la nimic! zipea upul din brigadă. — Pentru tine comandăm cără­mizi speciale, i-a răspuns b­ăstaşp ironic. Pînă upa alta să chibzuim şi vop] găsi mijlocul de folosire p­­or. Şi n-avem dreptul să facem treabă de mîntuiala. Arpi arătaţi ce ştiţi că de, sînteţi zidari­ pani­­ficaţi ! Trebuie folosite toate că­rămizile, chiar dacă avem dreptul la coeficient de pierderi. Și-pcum la lucru, pu-i vreme de eiorovăit ! GREUL RSTE J^FRI^T '­ I.a început a fost, cp-i drept, mai grep, dar apoi ipcrpi a pop­­u­rmat ca și cum nimic np s-pr fj întîmplat. fp spprtă vreme întreg pej-jmetrpt fundaţiei viitorului bloc a fost înconjurat cu zid, ri­dicat după metoda de zidărie ra­pidă dripy. In carnetul responsabilului sunt notate economiile brigăzii : la cărămidă 3 la suţă, lp bitum 1 la suta, lp maptar 2 lp sută­. Apoi, s-a aşezat f­ierul-laptorţ şi a început montarea cofrajului. Şi imediat, tomberoanele au a­­dus betopul pentru turnare­ in Ziua de 1 Mp fomjaţia de be­ton va fi gata. PENTRU CJE­L INPRAGESC OAMEIăJI­RE ION NASTASE. Pentru ca, cu toate că împli­neşte acuşi jumătate de secol, e un om şi jumătate, harnic, bun zidar, priceput în organi­zarea muncii, pentru că ştie cum şi ce să vorbească cu to­varăşii de muncă. De cînd lucrează pe şantier, brigada de zidari a lui Ion Năstase n-a cunoscut ce înseam­nă lipsuri nemotivate. Şi asta se datoreşte fiecăruia din mem­­­brii ei care au înţeles vorbele respeftabilului lor: fiecare oră din protfram­ nefolosită la maxi­mum înseamnă m­ai puţin aifţia metri cubi de zidărie, atjjja me­tri pătraţi de ţenpujaia j îţitîr­zierea terminării lucrării şi,, micşorai ca sumei din plic la sffrşit de lună- N-arp rost să pier?! vremea cu fleacuri ctn.1 te aşteapti atîipa lupniri man şi frumoase. E oare pufin lucru ca la sfîrşit, cînd bjocul va fi gata să ppjj spime fără ruşine ,,U!t§ CP put face oamenjj cînd vor !,f. A fost la început o brigadă... Mai apoi, cînd oamenii au de­venit stăpîni Pe meseria lor, bri­gada s-a despărţit. „Ca şi puiul ! Cînd creşte, îşi ia zborul din cuib...“ obişnuieşte să spună maistrul zidar Năstase. Acum la­ brigada lui Ion Năstase au venat la ucenicie alţi tineri. Cât despre hărnicia brigăzii, merge vestea în toată întreprin­derea, ba chiar şi în întreg Trustul 14 Construcţii. E într-a­­devăr. 0 brigadă de harnici con­structori. DAN HALAUS Teadpsal IlTiilomil MAMA O scenă din piesa „Mam­a" de Afinoghenov, care se prezin­tă cu succes — în două distri­buţii — pe scena Teatrului National din Iaşi. PROGRAMUL ZILE! DE 1 MAI La ora 9 va avea loc în Pîrîţa Republicii UN PINLING va urma demoostraţia oamenilor muncii !FRATA! I CULTURALArrTISTlCE» vom hirsut următoarele formaţii artistice : Piaţa Republicii : Lan­fara militară va prezenta im program de cîntece. Rigia Republicii; Ap Iterate C .F.R. tije Pintilie, K-T.A.C., ffiljâj­­je, Reg.C.F.W., „Ţesătura“, Doina Moldovei (un caz de piqaje acest program ,se va desfăşura fr) s.lla cipematogr.iului „Maxim Gorki“). P(fWU Expoziţiei: Anarele C.Fdtt. Jje Pmntilir“, 3,tf-P.fr, P.T. T. tf„ MU T. A., „Vjcjpria”, Sjpdjpdtul I. A.S. (în caz e­e ploaie acest program se va desfăşr­ra în sala cinematografului „Ilie Pintilie“). Repedea: Spîtelui Nr. 1, Sindicatul Invă­­ţămînt, O.C.L. Produse industriale, Piaţa Rglatului Culturii, U.R.C.C , Fa­­brica de ţigarete, „Textila Roşie“, Auto­transport, O.C.L Alimentara. MANIFESTĂRI SPORTIVE Tifren Progresul—volei Sala Flamura Roşie Alimentar—Tenis de masă Ora 15 Sala C.CLF.S (Palatul Ca­tarii) şah. PROGRAMUL ZILEI DE 2 MAI manifestări sportive MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTIS­TICE îşi vor da concursul următoarele formaţii artistice: Ora 16:23 Ora 16 :23 Piaţa Republicii TA­PL, Universitatea, Spitalul nr. 1, Sindicatul învaţă­mint, OCL Produse industriale, ADAS, Parcul Expoziţiei, Politehnica, URCC, Fabrica de ţigarete, Spitalul TBC, Sfatul popular regional, OCL Alimentara, Trus­­tul 14 Construcţii, Repedea, ETAC, IRIG, Spitalul boli contagioase, Aprozar, Piaţa Palatului Culturii, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, Direcţia regională CFR. Transportul oamenilor muncii la Repedea şi retur va fi asigurat cu autobuze ale întreprinderilor ETAC şi IRTA după care MAN își vor da Ora 11-13 Ora 16-23 Ora 16*13 Ora 13*20 Ora 15*20 Ora 15*20 Ora 15*20 Ora 15 Ora 15 9 Ora Ora 10 Ora ÍO Ora 10 Ora 10 Ora 10 Ora 10 Ora Í0 Ora 14 Ora 16 Stadion 23 Au­gust— Atletism „Cupa Iaşilor“ Strand—Tenis Arena IRTA şi STUC—Popice Sala CCFS (Park­ul C­­urii) — Şah Teren Flamura Roşie Alimentar— fe­tiş de masă Teren Flamura Roşie Ţesătura Handbal Teren Flamura Roşie Volei Teren Progresul Baschet Teren Dinamo (BATA)—Fotbal Stad. 23 August—Atletism „Cupa Iaşilor“ întrecerea economică dintre cele două sisteme mondiale­­. Sigure de superioritatea siste­mului economic socialist faţă de cel capitalist, popoarele Uniunii Sovietice şi­­firilor de democra­ţie populară se­ pronunţă consec­vent pentict coexistentă şi între­cere economică paşnică între cele două sisteme. Congresul al XX-lea al parti­dului comunist, exprimînd voin­ţa unanimă a poporului sovietic, a arătat în hotărîrile sale că principiul leninist al coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite a fost şi rămîne linia generală a politicii externe a U.R.S.S. In coexistenţa paşni­că a ţărilor este interesată şi majoritatea covîrşitoare a popu­laţiei din lumea capitalistă. Ex­perienţa istorică ne învaţă că o alternativă a coexistenţei paşnice a ţărilor poate fi numai concu­renţa militară cu cursa nestăvi­lită a înarmărilor, care nu pro­mite nimic popoarelor, în afară de uriaşe jertfe, nenorociri şi lipsuri. V. I. Lenin a fost acela care a tras pentru prima dată con­cluzia cu privire la posibilitatea coexistenţei şi întrecerii econo­mice paşnice între socialism şi capitalism şi a fundamentat a­­ceastă concluzie din punct de vedere teoretic. Pe baza analizei profunde şi multilaterale a im­perialismului, Lenin a dovedit că revoluţia socialistă nu este un act momentan, ci un proces isto­ric îndelungat în cursul căruia din sistemul capitalist se vor de V. ALFIMOV candidat în ştiinţe economice desprinde unele ţări, care vor păşi pe­­Calea dezvoltării socia­liste. Aşa­dar, în decursul unei întregi epoci istorice, coexisten­ţa celor două sisteme opuse — capitalismul şi socialismul devine inevitabilă. In lucrările lui Lenin este su­bliniată cu o deosebită vigoare necesitatea obiectivă a unor le­gături îndelungate şi constante între socialism şi capitalism. Coexistenţa socialismului şi ca­pitalismului şi inevitabilitatea stabilirii de legături economice, politice şi culturale între ele nu înseamnă altceva decît o între­cere, sau, după cum spunea Le­nin la Congresul XI-lea al parti­dului, o competiţie între aceste două sisteme. Lenin a subliniat de nenumă­rate ori, că în această competi­ţie toate avantajele sînt de par­tea socialismului, că în procesul întrecerii economice dintre cele două sisteme, poziţiile sistemului socialist se vor lărgi, pe cînd ale celui capitalist se vor restrînge în mod inevitabil. Istoria a confirmat întru totul această genială analiză leninistă. Astăzi din lagărul socialismului fac parte mai mult de zece ţări, inclusiv ţări atît de mari ca U.R.S.S. şi Republica Populară Chineză, care există, cresc şi se întăresc pe aceeaşi planetă cu capitalismul. Aceasta constituie cea mai bună confirmare a prin­cipiului leninist cu privire la posibilitatea şi inevitabilitatea coexistenţei simultane şi întrece­rii economice între cele două sis­teme în decursul unei epoci isto­rice îndelungate. II Intrucît trecerea de la capita­lism la socialism pe plan inter­naţional cuprinde o întreagă e­­pocă istorică, este firesc că în­trecerea economică între cele do­uă sisteme are particularităţile sale într-o perioadă sau alta. Aceste particularităţi decurg în primul rînd din corelaţia dintre forţele socialismului şi capitalis­mului şi posibilităţile interne de care dispune fiecare din aceste sisteme, pentru o dezvoltare eco­nomică rodnică. Din acest punct de­ vedere în perioada dintre cele două războaie mondiale şi în etapa actuală în condiţiile între­cerii economice între socialism şi capitalism, există deosebiri importante. Trăsătura caracteristică a eta­pei actuale constă în faptul că socialismul a ieşit din cadrul unei ţări, a devenit un sistem mondial. Dacă în 1917 de partea socia­lismului reveneau 7,4% din în­treaga populaţie a globului, iar în 1940 — 8,9%, în 1955 -- re­veneau 36%. Teritoriile ţărilor care s-au eliberat de sub jugul capitalismului reprezentau : în 1917—15,9%, în 1955 — 26,6%. După cel de-al doilea război mondial a avut loc o micşorare continuă a greutăţii specifice a ţărilor capitaliste şi creşterea greutăţii specifice a socialismului în producţia industrială mondia­lă. In 1954 ţările lagărului so­cialismului şi democraţiei au­ dat peste o treime din producţia mondială de cărbune şi o pătri­me din producţia mondială de oţel. In 1955 acestor ţări le-a revenit circa 30% din întreaga producţie industrială mondială. Creşterea puterii economice a sistemului socialist reiese deo­­sebit de limpede, dacă ne amin­tim că proporţiile producţiei in­dustriale în Rusia, primită „moş­tenire” de orînduirea socialistă, reprezenta în 1913 numai 2,7% din producţia industrială mon­dială, iar în 1917 — şi mai puţin. Ţările sistemului economic so­cialist se bizuie în dezvoltarea lor pe o vastă piaţă mondială. In condiţiile pieţii socialiste mondiale care s-a creat, fiecare ţară socialistă nu mai are ne­voie să dezvolte toate ramurile principale ale industriei grele în termen scurt şi exclusiv pe sea­ma resurselor interne. Fiecare ţară socialistă îşi dezvoltă eco­nomia sa nu în mod izolat, ci în albia comună a sistemului mon­dial al socialismului, obţinînd pe piaţa democratică in schimbul mărfurilor sale materia primă, maşinile şi articolele de consum­ de care au nevo­ie. Pe această bază se dezvoltă continuu noua diviziune socialistă a muncii pe plan internaţional, ceea ce este deosebit de avantajos pentru fie­care ţară socialistă în parte şi creează posibilităţi suplimentare pentru o întrecere economică rodnică între socialism şi capi­talism. Potenţialul economic al siste­mului mondial al socialismului, care a crescut simţitor în etapa actualii, permite să se sporească rapid proporţiile absolute ale producţiei industriale. De pildă, în U.R.S.S. producţia de oţel nu­­mai în cel de­­al şaselea cinci­nal, va depăşi întregul volum actual al producţiei de oţel din Anglia cu 3.000.000 tone, din Germania occidentală cu 2.000.000 tone şi din Franţa — aproape de două ori. Acelaşi lucru se ob­servă şi în privinţa altor mărfuri importante de producţie indus­trială. An de an cresc posibilităţile tehnice ale U.R.S.S. şi celorlalte ţări din lagărul socialist. URSS este înaintea altor ţari, inclusiv S.U.A. în ce priveşte folosirea energiei atomice în scopuri paş­nice. Acordul încheiat de curînd cu privire la vînzarea către so­cietatea americană „Dresser In­dustries“ a licenţei de producţie în S.U.A. a turboburelor de con­strucţie sovietică pentru forarea sondelor petrolifere şi cu gaze, ilustrează în mod grăitor mari­le posibilităţi tehnice ale URSS. Potrivit declaraţiei ziarului ame­rican „Wall Street Journal“, folo­sirea turboburelor sovietice „poa­te provoca o cotitură în forarea puţurilor petrolifere din Ameri­ca“, întrucît invenţia sovietică „este cu mult mai bună decît tot ce au creat inginerii ameri­cani“. O mare însemnătate pentru întrecerea economică rodnică în­tre socialism şi capitalism, o are faptul că în statele socialiste productivitatea muncii creşte mai repede decît în ţările capitaliste. Dacă în 1913 nivelul productivi­tăţii muncii era în Rusia de no­uă ori mai mic decît în S.U.A., de 4,9 ori mai mic decît în An­glia, de trei ori mai mic decît în Franţa, astăzi Uniunea Sovietică a întrecut Anglia şi Franţa în ce priveşte nivelul productivităţii muncii, deşi mai rămîne încă în urma Statelor Unite ale Ameri­­cii. III. Succesele obţinute c­­ ţările socialiste în întrecerea economi­că cu capitalismul este un rezul­tat firesc al faptului că aceste ţări se bizuie pe uriaşele avan­taje ale sistemului economic so­cialist. In condiţiile socialismului nu există anarhie în producţie, con­curenţă distrugătoare şi crize pustiitoare, specifice capitalismu­lui. Ca urmare, volumul produc­ţiei socialiste creşte din an în an. In istoria economiei naţiona­le a U.R.S.S., n-au existat în mod practic niciodată reduceri şi scăderi ale producţiei, dacă nu socotim reducerea producţiei pro­vocată de războaiele impuse Uni­unii Sovietice. Economiştii de peste hotare au fost nevoiţi să-şi îndrepte de mai multe ori aten­ţia asupra acestei trăsături ex­trem de importante a economiei socialismului. „In decurs de 20 de ani noi am dat de şapte ori înapoi, scrie o revistă america­nă, iar retragerile noastre au !!ini!!HlliHil!BII!!Bii:HI!!IH!ÍIBI!IIHIIIHIi!!HliB||!lÉa fost deseori destul de m­ari, în timp ce ruşii de fapt nu au dat înapoi niciodată.“ Superioritatea sistemului eco­nomic socialist în întrecerea eco­nomică pașnică cu capitalismul s-a manifestat încă îrt perioada dintre cele două războaie mon­diale. în timp ce Intre 1928-1940 Uniunea Sovietică trecea prin­­tr-o perioadă de mare avînt, eco­nomia țărilor capitaliste batea pasul pe loc. în 1938 industria Uniunii Sovietice a depăşit nive­lul anului 1913 de peste nouă ori, pe cînd industria principa­lelor ţari capitaliste — numai cu 20—30%. Toţi aceşti indici economici do­vedesc că în întrecerea econo­mică cu capitalismul, Uniunea Sovietică şi întregul lagăr socia­list dispun de uriaşe avantaje. Se ştie că viabilitatea fiecărei orînduiri sociale este determinată nu atît de nivelul atins de pro­ducţie şi tehnică cît de ritmul în care se dezvoltă economia. Dacă în ţările sistemului mon­dial al socialismului volumul producţiei industriale a depăşit în 1955 de aproape patru ori nivelul anului 1937, în ţările lu­mii capitaliste, volumul producţi­ei industriale a crescut mai pu­ţin de două ori. Totodată trebuie să se ţină seama că în timpul celui de al doilea război mondial S.U.A. cărora în 1947-1948 le revenea aproape 3/5 din produc­ţia industrială a lumii capitalis­te, au sporit volumul producţiei industriale cu 60%. Aceasta în­seamnă, că în timp ce economia naţională a Uniunii Sovietice şî ţărilor de democraţie popular­ă

Next