Flacăra Iaşului, mai 1956 (Anul 12, nr. 3011-3036)
1956-05-01 / nr. 3011
pag. 2-a In oraşul Iaşi să se dea mai multă atenţie concursului „Iubiţi cartea“ Avînd drept scop răspîndirea largă a cărţii în rîndurile tineretului, stimularea interesului pribil grijţ şi lărgirea orizontului de cultură generală al tinerilor, organizarea conpursului permanent „Iubiţi cartea'Sa f0®t Primită cu giu interps |n qpaSU' laşjț sute şi sute de' tirjeri îqspriindvnsp la concurs chiar djtț prjipple ?|1§ ale anunţării aceatuia. Ca urmare a mupgjj (ţepuşe (je organizaţiile dg km UTM din utas aproximativ 6.0Q0 tjgerj mnnP5toriîupcţignari. elgvj şi gtudeqţj s-au înspris la cqppurs. Dintre qpeflia. Pana în prezent, 320 au pFiffiit insigna de ,,Prieten al cărţii9 şi brevetul de purtător al apeatei insigne, iar alţi 200 au trecut în ulţiffltă!tifflp, prin fain poiuispiorgs pungurs, pranwvind discuţiile finele, printre primii purtători ei nasnei „Prieten al cărţii“ din oraşul laşi sunt tovarăşii : Brltggpu Rftfd şi Grjpre Eiepa, muncitori la laork3 „Ţesătura", Gavrilescu Ion, muncitor la Atelierele QFR ,,thq pigtjljfi1, Carvaliu Iancu, pirnpitor la fabrica de tftgptaje „Moldova", Hqgrta Y«si,e»■ tudent la Filologie, Gherman Marcu, student la Institutul de Medicină, Cristea Elena, elevă la şcoala «nsdie Nr I de feţe şi alţii. Comisia orăşenească de pronjşare a concursului a pregătit ugere ntanifastări culturale, menite s| yipt în .jpfjjinul concursului. A fost elaborată şi ţinută intr-o adunare corprală şi în unele organizaţii de bază UTM Cu cele de la „Ţesătura“ şi şc. proesiopală metalurgică, conferinţa iingitulată „Rolul literaturii în educaţia comunistă a tineretului“, iar cu prilejul înmînării insignei primilor participanţi reuşiţi au fost organizate cu ajutorul Bibliotecii Centrale „ Răcescu“ şi al tinerilor actori de la Teatrul Naţional, un recital literar din lucrările prevăzute ca obligatorii în concurs şi dopă şezări literare, cu care priţej s-a vorbit despre la Mihail Eminescu şi Q. Topţrceggu. Inţelegînd însemnătatea organizării concursului, unele comitete UTM — cum sînt acele de la fabrica „Ţesătura“, Institutul de Medicină şi centrul şcolar tehnico-profesiona! — au ajutat comisiile de concurs să popularizeze în rtrdurle tinerilor instrucţiunile privind organizarea concursului şi să înscrie un număr pare dintre aceştia la concurs. Nu este întîmplător faptul că în aceste organizaţii de bază sunt şi cei mai mulţi purtători ai insignei „Prieten al cărţii". . Cu toate acestea, în oraşul Iaşi mai sunt unele organizaţii UTM care manifestă încă lipsuri în organizarea CONSTANTIN DROPU secretar al comitetului orăşenesc UTM Iaşi şi conducerea concursului „Iubiţi cartea“. Astfel, popularizarea concursului nu a fost temeinic desfăşurat pretutindeni. La fabrica „Textila Roşie“, la Institutul Agronomic, la şcoala medie mixtă Nr. 2, ca şi la cooperativa „1 Mai“, mai sunt tineri care nu cunosc condiţiile de participare şi de obţinere a insignei concursului, iar comitetele UTM fac prea puţin pentru edificarea tuturor tinerilor asupra problemelor pe care le ridică participarea la concurs. Copitţetele organizaţiilor de bază tjfM trebuie să ia peîptjrzjat măsuri pentru activizarea comisiilor de concurs şi sâţ sprijine rppnca acestora pentru ca piei un tînăr să pu rămipă peipformat asupra conţinutului cqpcursuţpj ..ţubjti cartea“, asupra scopului şi coppiţiilor de participare. Un mare rol in atragerea a cţt mai mulţi cititori la cqpppfs îl au bibliotegarii. ProcedtjHi cu muit tact. iătppripj Pe Cititqri, CU prilejul schim. ţîUlui de cărţi., asupra rostului con- PHISHÎHi Şi a Condiţiilor de obţinere a ipsipei „Prieten »l cărţii“' ei pot trai ipterespipu'-tor cititori pentru cqpeurs. Ei pot şi trebuie să îndrume lectura acestora spre. cărţile Înscrise in bibliografia Obligatorie şi la alegerea epqqprsulpj. Comisiile dg concurs din întreprinderi, «MtlţHty, scqll Şi facultăţi tre-, t'Hic si ialliasm psiltru desfăşurarea ungi Vji şj neîntrerupte agitaţii îq sprijinirea PPIlpursptpj, fpjqsind in acgst scqp posibjjităţi jocqle pentru realizarea ppor expqsjtii şj vjtrine de cărţi, panqpri afişe, ipzipcj mobilizatoare, etc. la gazetele de perete tfploqie să se pgjindească pi°du| în carp ţiperjj ppppifTlit ppppursul „lipiţi cartea“, să sg pqpplarizeze prinţii reuşjţj |g cqnpurs, să se publice psrjodic listele bibliografice ţj să se dea îndrumări necesare bunei desfăşurări a concursului. Pentru burta desfăşurare a concursului este necesar să se opmpe deîndată nepăsarea unor bibliotecari faţă de o problemă atît de importantă cum este aceea a aprovizionării cu cărţile prevăzute în listele bibliografice ale concursului. Bibliotecile, care trebuie să devină centrul activităţii cu cartea în cadrul concursului trebuie să folosească toate posibilităţile pentru a-şi completa fondurile cu aceste cărţi, deoarece ele sunt principalele surse de aprovizionare cu cărţi a concurenţilor. Venind în sprijinul participanţilor la concurs, bibliotecile trebuie si LITM, manifestări cultural literare ca: recenzii, simpozioane, întîlniri de scriitori, seri literarp, ccmcMFUlri de ghicitori literare, ppptrt| popularizarea concursului și a cărji|or prevăzute în listele bibliografice ale concursului. O mare răspundere au comisiile de concurs pentru pregătirea discuţiilor finale cu concurenţii. Este bine ca înaintea discuţiei cu concurenţii comisia să cerceteze cererile lor de insprrere, fişele lor de cititori şi să schiţeze planul discuţiei pe care minea să o aibă CU aceştia. Discuţiile fjpgjft pentru aprecierea participanţilor trebuie să stabilească dacă aceştia au citit şi înţeles lucrările cu care nceştig sp ppezjpţq, gejică cele 8 cărţi indicate ca obligatorii şi cîte una din cele 6 categorii de părţi la alegere. In desfăşurarea discuţiilor trebuie să se evite imprimarea unui caracter rigid de examen ca şi formalismul şi superficialitatea. Grupa de concurenţi cu care se organizează discuţia finală la Cbjectiv dl a trebuie să fie prea mare aşa cure a fost cazul la Institutul Politehnic a cărui comisie de concurs, condusă efenov, Talaşman Olimpia, a organist o discuţie cu 20 de concurenţi deodată. Numărul corcursilţilor cu care se încheagă ofjscuţie pqjpt' v a trebuit să permită comisiei să se oprească suficient la fiecare dilltr? ci, cu candidatul care s-a prgzpuțftt rT§s.]M&cător la disp|jtjjj fjrjqjq, jfgpjjffnfi din această cauză să prjtnească insigna, trebuie să se dispute cu grijă și să fie îndrumat cum să se pregătească pentru a se prezenta din nou în faţa comisiei. Inmînarea ||]sjgne|or fjpbujp sg fie folosită ca un prilej fjs p)()s (fp pppplarizare a concursului, în care scop e bjjic să sg grggiljsgze festivaluri artistice, serate literare, reuniuni tovărgscsfi, etc. Invăţînd din lipsurile existente, însuşindu-şi temeinic nissfrupți||r|j!p prjvind^ orgapizgrga concursului, (părindu-şi preocuparea pentru organizarea şi conducerea acesteia, organizaţiile UTM şi comisiile de concurs, trebuie să muncească pentru a da viaţă chemării cuprinse în hiotărîrea Biroului C. fr. n! UTM cu privire la organizarea concursului: ,,Utemişti şi utemiste, tineri şi tinere, da la oraşe şi sate. Participaţi cu toţii la concursul „Iubiţi cartea’’. Echipele artistice din întreprinderi în preajma zilei de 1 Mai La Ţesătura Tinerii artişti amatori de la fabrica „Ţesătura“ au pregătit în vederea celui de al IV-lea concurs organizat pe ţară un bogat şi variat program artistic. La faza pe oraş, care a avut loc de curînd, ei Tineri ca Tudose Constantin, Trufanda Elena, Prisecaru Despina şi alţii ca ei, de la fabrica „Victoria“ au cinstit sărbătoarea oamenilor muncii de pretutindeni nu numai cu succes au prezentat cu o echipă de cor pe patru voci, formată din 85 persoane, cu o formaţie de dans, o brigadă artistică de agitare şi o formaţie de solişti vocali. Ei se străduiesc să-şi perfecţioneze con a Victoria se în producţie, di şi în pregătirea unui program artistic bogat care să cuprindă şi bucăţi închinate acestei zile. De aceea, ei s-au adunat mai în fiece după-amiază în sala colţului roşu tinui măestria artistică. Artiştii amatori au pregătit cu mult entuziasm în vederea întîmpinării zilei de 1 Mai bucăţi închinate acestei măreţe sărbători din întreprindere. Aici, au învăţat cu migală un nou cîntec, un nou dans, o nouă poezie. In ziua de 1 Mai ei vor oferi spectatorilor programe artistice reușite închinate acestei sărbători. mmmmmummmmmam NHB Wii flacara Iașului Nr. 3011 BRIGADA LUI ION NASTASE Să nu ne înşelăm! E ştiut că pricărui artist după ce şi-a văzut terminată opera, îi vine greu să se despartă de ea, chiar dacă va dăinui ani şi ani. Şi fiind vorba de oameni ai artei, nimeni nu ne va putea conttesta faptul că şi zidarii din brigada lui Ion Năstase stiţt artişti în meseria lor. Le-a fost şi lor greu să plece cînd puţiliţpat lookul B în care vor locul începînd chiar din luna asta cîtpva sute de studenţi ai Institutului Politehnic. Şi în special Ion Năstase. Oricum, se poate spune că el a fost prezent la ridicarea acestui bloc impunător pu 3 etaje,fP la prima cărămidăMembrii brigăzii ar fi vrut să aştepte măcar ziua cînd primii studenţi se vor muta în camerele spaţioase şi efcortabile pe care ei le-au ridicat, tencuit şi sclivţşit să asculte ce părere au noii locatari despre munca şi rezultatele lor concrete, să se bucure că au făcut treabă bună şi... să pornească mai departe la altă construcţie care aşteaptă să fie înăltuţă. Şi totuşi, au plecat înainte de sosirea primilor locatari ai noului cămin sudenţesc. Dar în ziua predării blocului către beneficiar, cu siguranţă că nu va lipsi vreunul- UN NOU BLQC ba o depărtare de pproppp pn kilometru de clădirea nqpluf blqc. pflrfqţă şi zarvă mare- Q mulţime de oameni trec grăbiţi- focare avind treburi precise şi prgente. Intr-un colţ, ciţiva pmneitori ciuruiesc nisipul pentru betqp la bancul cp dqpppri SC ftaţi forme de etripri bprelpf dp fipr de diametre direpte qeiirp anpprea betqpplut, ceva tti|j încqjp se fgţţrîpă hlqcuri din 1 ht-pn ppntt’l lâţTţnjțjțpțpă. Iar în mijlocul acestui mare front de lucru, sp juprp.'ţzn la o nouă fppdaţie. S-ar părea că această fiquă fundaţie- la care n-am găsit lucrînd cu hărpicie pe membrii brigăzii lui Ion Năstase, ar avea nurpi «darul de a fi priptor de plecare al unui nou bloc studenţesc. Ea reprezintă totuşi şi o altfel de fundaţie, aceea a unei vieţi mai bune a tineretului studios, fundamentul unor condiţii cîte mai bune de locuit şi studiu pentru cei ce mţine vor fi şi ei constructori, textilişti, chimişti, ori de alta meserie, sp o calificare superioară. La aceasă fundaţie a noului bloc brigada lucrează de la începutul lunii aprilie. Cînd săpăturile au fost gata, betonierele şi-au început din plin activitatea: se torna betopul de egalizare- Nu e treabă uşoară, capi de palitcatea acestei operaţii depinde stabilitatea iniţilarei construpţilor pipi, s-a cunoscut ţpipa darnică a lui Vasilg Dorip, Manu Poticarip şi chiar a responsabilului brigăzii ion Năstase. Apoi, treburile vin u03 după alta, legaţi ugp de cealaltă asemeni verigilor unui lanţ, s-a fggg put zidăria de fundaţie. Pe şantier însă au sosit puţine cărămizi întregi, o mare cantitate erau jumătăţi, sferturi. Ce să facem eu bucăţile aştea la aşa zid ? Nu-s bune la nimic! zipea upul din brigadă. — Pentru tine comandăm cărămizi speciale, i-a răspuns băstaşp ironic. Pînă upa alta să chibzuim şi vop] găsi mijlocul de folosire por. Şi n-avem dreptul să facem treabă de mîntuiala. Arpi arătaţi ce ştiţi că de, sînteţi zidari panificaţi ! Trebuie folosite toate cărămizile, chiar dacă avem dreptul la coeficient de pierderi. Și-pcum la lucru, pu-i vreme de eiorovăit ! GREUL RSTE J^FRI^T ' I.a început a fost, cp-i drept, mai grep, dar apoi ipcrpi a popurmat ca și cum nimic np s-pr fj întîmplat. fp spprtă vreme întreg pej-jmetrpt fundaţiei viitorului bloc a fost înconjurat cu zid, ridicat după metoda de zidărie rapidă dripy. In carnetul responsabilului sunt notate economiile brigăzii : la cărămidă 3 la suţă, lp bitum 1 la suta, lp maptar 2 lp sută. Apoi, s-a aşezat fierul-laptorţ şi a început montarea cofrajului. Şi imediat, tomberoanele au adus betopul pentru turnare in Ziua de 1 Mp fomjaţia de beton va fi gata. PENTRU CJEL INPRAGESC OAMEIăJIRE ION NASTASE. Pentru ca, cu toate că împlineşte acuşi jumătate de secol, e un om şi jumătate, harnic, bun zidar, priceput în organizarea muncii, pentru că ştie cum şi ce să vorbească cu tovarăşii de muncă. De cînd lucrează pe şantier, brigada de zidari a lui Ion Năstase n-a cunoscut ce înseamnă lipsuri nemotivate. Şi asta se datoreşte fiecăruia din membrii ei care au înţeles vorbele respeftabilului lor: fiecare oră din protfram nefolosită la maximum înseamnă mai puţin aifţia metri cubi de zidărie, atjjja metri pătraţi de ţenpujaia j îţitîrzierea terminării lucrării şi,, micşorai ca sumei din plic la sffrşit de lună- N-arp rost să pier?! vremea cu fleacuri ctn.1 te aşteapti atîipa lupniri man şi frumoase. E oare pufin lucru ca la sfîrşit, cînd bjocul va fi gata să ppjj spime fără ruşine ,,U!t§ CP put face oamenjj cînd vor !,f. A fost la început o brigadă... Mai apoi, cînd oamenii au devenit stăpîni Pe meseria lor, brigada s-a despărţit. „Ca şi puiul ! Cînd creşte, îşi ia zborul din cuib...“ obişnuieşte să spună maistrul zidar Năstase. Acum la brigada lui Ion Năstase au venat la ucenicie alţi tineri. Cât despre hărnicia brigăzii, merge vestea în toată întreprinderea, ba chiar şi în întreg Trustul 14 Construcţii. E într-adevăr. 0 brigadă de harnici constructori. DAN HALAUS Teadpsal IlTiilomil MAMA O scenă din piesa „Mama" de Afinoghenov, care se prezintă cu succes — în două distribuţii — pe scena Teatrului National din Iaşi. PROGRAMUL ZILE! DE 1 MAI La ora 9 va avea loc în Pîrîţa Republicii UN PINLING va urma demoostraţia oamenilor muncii !FRATA! I CULTURALArrTISTlCE» vom hirsut următoarele formaţii artistice : Piaţa Republicii : Lanfara militară va prezenta im program de cîntece. Rigia Republicii; Ap Iterate C .F.R. tije Pintilie, K-T.A.C., ffiljâjje, Reg.C.F.W., „Ţesătura“, Doina Moldovei (un caz de piqaje acest program ,se va desfăşura fr) s.lla cipematogr.iului „Maxim Gorki“). P(fWU Expoziţiei: Anarele C.Fdtt. Jje Pmntilir“, 3,tf-P.fr, P.T. T. tf„ MU T. A., „Vjcjpria”, Sjpdjpdtul I. A.S. (în caz ee ploaie acest program se va desfăşrra în sala cinematografului „Ilie Pintilie“). Repedea: Spîtelui Nr. 1, Sindicatul Invăţămînt, O.C.L. Produse industriale, Piaţa Rglatului Culturii, U.R.C.C , Fabrica de ţigarete, „Textila Roşie“, Autotransport, O.C.L Alimentara. MANIFESTĂRI SPORTIVE Tifren Progresul—volei Sala Flamura Roşie Alimentar—Tenis de masă Ora 15 Sala C.CLF.S (Palatul Catarii) şah. PROGRAMUL ZILEI DE 2 MAI manifestări sportive MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE îşi vor da concursul următoarele formaţii artistice: Ora 16:23 Ora 16 :23 Piaţa Republicii TAPL, Universitatea, Spitalul nr. 1, Sindicatul învaţămint, OCL Produse industriale, ADAS, Parcul Expoziţiei, Politehnica, URCC, Fabrica de ţigarete, Spitalul TBC, Sfatul popular regional, OCL Alimentara, Trustul 14 Construcţii, Repedea, ETAC, IRIG, Spitalul boli contagioase, Aprozar, Piaţa Palatului Culturii, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, Direcţia regională CFR. Transportul oamenilor muncii la Repedea şi retur va fi asigurat cu autobuze ale întreprinderilor ETAC şi IRTA după care MAN își vor da Ora 11-13 Ora 16-23 Ora 16*13 Ora 13*20 Ora 15*20 Ora 15*20 Ora 15*20 Ora 15 Ora 15 9 Ora Ora 10 Ora ÍO Ora 10 Ora 10 Ora 10 Ora 10 Ora Í0 Ora 14 Ora 16 Stadion 23 August— Atletism „Cupa Iaşilor“ Strand—Tenis Arena IRTA şi STUC—Popice Sala CCFS (Parkul Curii) — Şah Teren Flamura Roşie Alimentar— fetiş de masă Teren Flamura Roşie Ţesătura Handbal Teren Flamura Roşie Volei Teren Progresul Baschet Teren Dinamo (BATA)—Fotbal Stad. 23 August—Atletism „Cupa Iaşilor“ întrecerea economică dintre cele două sisteme mondiale. Sigure de superioritatea sistemului economic socialist faţă de cel capitalist, popoarele Uniunii Sovietice şifirilor de democraţie populară se pronunţă consecvent pentict coexistentă şi întrecere economică paşnică între cele două sisteme. Congresul al XX-lea al partidului comunist, exprimînd voinţa unanimă a poporului sovietic, a arătat în hotărîrile sale că principiul leninist al coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite a fost şi rămîne linia generală a politicii externe a U.R.S.S. In coexistenţa paşnică a ţărilor este interesată şi majoritatea covîrşitoare a populaţiei din lumea capitalistă. Experienţa istorică ne învaţă că o alternativă a coexistenţei paşnice a ţărilor poate fi numai concurenţa militară cu cursa nestăvilită a înarmărilor, care nu promite nimic popoarelor, în afară de uriaşe jertfe, nenorociri şi lipsuri. V. I. Lenin a fost acela care a tras pentru prima dată concluzia cu privire la posibilitatea coexistenţei şi întrecerii economice paşnice între socialism şi capitalism şi a fundamentat această concluzie din punct de vedere teoretic. Pe baza analizei profunde şi multilaterale a imperialismului, Lenin a dovedit că revoluţia socialistă nu este un act momentan, ci un proces istoric îndelungat în cursul căruia din sistemul capitalist se vor de V. ALFIMOV candidat în ştiinţe economice desprinde unele ţări, care vor păşi peCalea dezvoltării socialiste. Aşadar, în decursul unei întregi epoci istorice, coexistenţa celor două sisteme opuse — capitalismul şi socialismul devine inevitabilă. In lucrările lui Lenin este subliniată cu o deosebită vigoare necesitatea obiectivă a unor legături îndelungate şi constante între socialism şi capitalism. Coexistenţa socialismului şi capitalismului şi inevitabilitatea stabilirii de legături economice, politice şi culturale între ele nu înseamnă altceva decît o întrecere, sau, după cum spunea Lenin la Congresul XI-lea al partidului, o competiţie între aceste două sisteme. Lenin a subliniat de nenumărate ori, că în această competiţie toate avantajele sînt de partea socialismului, că în procesul întrecerii economice dintre cele două sisteme, poziţiile sistemului socialist se vor lărgi, pe cînd ale celui capitalist se vor restrînge în mod inevitabil. Istoria a confirmat întru totul această genială analiză leninistă. Astăzi din lagărul socialismului fac parte mai mult de zece ţări, inclusiv ţări atît de mari ca U.R.S.S. şi Republica Populară Chineză, care există, cresc şi se întăresc pe aceeaşi planetă cu capitalismul. Aceasta constituie cea mai bună confirmare a principiului leninist cu privire la posibilitatea şi inevitabilitatea coexistenţei simultane şi întrecerii economice între cele două sisteme în decursul unei epoci istorice îndelungate. II Intrucît trecerea de la capitalism la socialism pe plan internaţional cuprinde o întreagă epocă istorică, este firesc că întrecerea economică între cele două sisteme are particularităţile sale într-o perioadă sau alta. Aceste particularităţi decurg în primul rînd din corelaţia dintre forţele socialismului şi capitalismului şi posibilităţile interne de care dispune fiecare din aceste sisteme, pentru o dezvoltare economică rodnică. Din acest punct de vedere în perioada dintre cele două războaie mondiale şi în etapa actuală în condiţiile întrecerii economice între socialism şi capitalism, există deosebiri importante. Trăsătura caracteristică a etapei actuale constă în faptul că socialismul a ieşit din cadrul unei ţări, a devenit un sistem mondial. Dacă în 1917 de partea socialismului reveneau 7,4% din întreaga populaţie a globului, iar în 1940 — 8,9%, în 1955 -- reveneau 36%. Teritoriile ţărilor care s-au eliberat de sub jugul capitalismului reprezentau : în 1917—15,9%, în 1955 — 26,6%. După cel de-al doilea război mondial a avut loc o micşorare continuă a greutăţii specifice a ţărilor capitaliste şi creşterea greutăţii specifice a socialismului în producţia industrială mondială. In 1954 ţările lagărului socialismului şi democraţiei au dat peste o treime din producţia mondială de cărbune şi o pătrime din producţia mondială de oţel. In 1955 acestor ţări le-a revenit circa 30% din întreaga producţie industrială mondială. Creşterea puterii economice a sistemului socialist reiese deosebit de limpede, dacă ne amintim că proporţiile producţiei industriale în Rusia, primită „moştenire” de orînduirea socialistă, reprezenta în 1913 numai 2,7% din producţia industrială mondială, iar în 1917 — şi mai puţin. Ţările sistemului economic socialist se bizuie în dezvoltarea lor pe o vastă piaţă mondială. In condiţiile pieţii socialiste mondiale care s-a creat, fiecare ţară socialistă nu mai are nevoie să dezvolte toate ramurile principale ale industriei grele în termen scurt şi exclusiv pe seama resurselor interne. Fiecare ţară socialistă îşi dezvoltă economia sa nu în mod izolat, ci în albia comună a sistemului mondial al socialismului, obţinînd pe piaţa democratică in schimbul mărfurilor sale materia primă, maşinile şi articolele de consum de care au nevoie. Pe această bază se dezvoltă continuu noua diviziune socialistă a muncii pe plan internaţional, ceea ce este deosebit de avantajos pentru fiecare ţară socialistă în parte şi creează posibilităţi suplimentare pentru o întrecere economică rodnică între socialism şi capitalism. Potenţialul economic al sistemului mondial al socialismului, care a crescut simţitor în etapa actualii, permite să se sporească rapid proporţiile absolute ale producţiei industriale. De pildă, în U.R.S.S. producţia de oţel numai în cel deal şaselea cincinal, va depăşi întregul volum actual al producţiei de oţel din Anglia cu 3.000.000 tone, din Germania occidentală cu 2.000.000 tone şi din Franţa — aproape de două ori. Acelaşi lucru se observă şi în privinţa altor mărfuri importante de producţie industrială. An de an cresc posibilităţile tehnice ale U.R.S.S. şi celorlalte ţări din lagărul socialist. URSS este înaintea altor ţari, inclusiv S.U.A. în ce priveşte folosirea energiei atomice în scopuri paşnice. Acordul încheiat de curînd cu privire la vînzarea către societatea americană „Dresser Industries“ a licenţei de producţie în S.U.A. a turboburelor de construcţie sovietică pentru forarea sondelor petrolifere şi cu gaze, ilustrează în mod grăitor marile posibilităţi tehnice ale URSS. Potrivit declaraţiei ziarului american „Wall Street Journal“, folosirea turboburelor sovietice „poate provoca o cotitură în forarea puţurilor petrolifere din America“, întrucît invenţia sovietică „este cu mult mai bună decît tot ce au creat inginerii americani“. O mare însemnătate pentru întrecerea economică rodnică între socialism şi capitalism, o are faptul că în statele socialiste productivitatea muncii creşte mai repede decît în ţările capitaliste. Dacă în 1913 nivelul productivităţii muncii era în Rusia de nouă ori mai mic decît în S.U.A., de 4,9 ori mai mic decît în Anglia, de trei ori mai mic decît în Franţa, astăzi Uniunea Sovietică a întrecut Anglia şi Franţa în ce priveşte nivelul productivităţii muncii, deşi mai rămîne încă în urma Statelor Unite ale Americii. III. Succesele obţinute c ţările socialiste în întrecerea economică cu capitalismul este un rezultat firesc al faptului că aceste ţări se bizuie pe uriaşele avantaje ale sistemului economic socialist. In condiţiile socialismului nu există anarhie în producţie, concurenţă distrugătoare şi crize pustiitoare, specifice capitalismului. Ca urmare, volumul producţiei socialiste creşte din an în an. In istoria economiei naţionale a U.R.S.S., n-au existat în mod practic niciodată reduceri şi scăderi ale producţiei, dacă nu socotim reducerea producţiei provocată de războaiele impuse Uniunii Sovietice. Economiştii de peste hotare au fost nevoiţi să-şi îndrepte de mai multe ori atenţia asupra acestei trăsături extrem de importante a economiei socialismului. „In decurs de 20 de ani noi am dat de şapte ori înapoi, scrie o revistă americană, iar retragerile noastre au !!ini!!HlliHil!BII!!Bii:HI!!IH!ÍIBI!IIHIIIHIi!!HliB||!lÉa fost deseori destul de mari, în timp ce ruşii de fapt nu au dat înapoi niciodată.“ Superioritatea sistemului economic socialist în întrecerea economică pașnică cu capitalismul s-a manifestat încă îrt perioada dintre cele două războaie mondiale. în timp ce Intre 1928-1940 Uniunea Sovietică trecea printr-o perioadă de mare avînt, economia țărilor capitaliste batea pasul pe loc. în 1938 industria Uniunii Sovietice a depăşit nivelul anului 1913 de peste nouă ori, pe cînd industria principalelor ţari capitaliste — numai cu 20—30%. Toţi aceşti indici economici dovedesc că în întrecerea economică cu capitalismul, Uniunea Sovietică şi întregul lagăr socialist dispun de uriaşe avantaje. Se ştie că viabilitatea fiecărei orînduiri sociale este determinată nu atît de nivelul atins de producţie şi tehnică cît de ritmul în care se dezvoltă economia. Dacă în ţările sistemului mondial al socialismului volumul producţiei industriale a depăşit în 1955 de aproape patru ori nivelul anului 1937, în ţările lumii capitaliste, volumul producţiei industriale a crescut mai puţin de două ori. Totodată trebuie să se ţină seama că în timpul celui de al doilea război mondial S.U.A. cărora în 1947-1948 le revenea aproape 3/5 din producţia industrială a lumii capitaliste, au sporit volumul producţiei industriale cu 60%. Aceasta înseamnă, că în timp ce economia naţională a Uniunii Sovietice şî ţărilor de democraţie populară