Flacăra Iaşului, iunie 1956 (Anul 12, nr. 3038-3063)
1956-06-01 / nr. 3038
. „Copiii ” sînt „florile vieţii” aşa cum îi numea marele scriitor rus M. Gorki. Prin prospeţimea şi vioiciunea lor, ei sînt acei ce aduc bucurie nespusă vieţii noastre. II întîlneşti în creşe şi cămine, în Palatul Pionierilor, în biblioteci, rîzînd fericiţi, fără grijă, trăind o lume a lor, pe care încă de pe acum învaţă s-o facă frumoasă, plină de farmec. • Din faţa acestei realităţi nu se poate să nu-ţi aminteşti de copilăria chinuită pe care au avut-o părinţii şi bunicii lor şi să nu doreşti cu tot mai multă ardoare să le asiguri copiilor un viitor însorit. De aceea ziua de 1 iunie — Ziua internaţională a copilului — este considerată ca o zi de luptă pentru viaţa şi fericirea tinerelor vlăstare din întreaga lume. In această zi oamenii muncii de pretutindeni îşi manifestă mai hotărît voinţa de a apăra viaţa copiilor, de a face ca zîmbetul să înflorească întotdeauna pe buzele lor. Sînt încă vii în amintirea oamenilor muncii urmărite celui de al doilea război mondial, care a costat viaţa a 30 milioane de fiinţe printre care s-au aflat milioane şi milioane de copii. Sînt cunoscute monstruozităţile ce se petrec zilnic în ţările capitaliste unde numai pentru a nu muri de foame cei mai mulţi dintre copii sînt nevoiţi să muncească în uzine şi fabrici. Silite de viaţa mizeră pe care-o duc, numeroase mame japoneze îşi vînd copilele caselor de toleranţă. 2 Pentru fiecare om al muncii, pentru fiecare părărinte care năzuieşte să asigure o viaţă fericită -- copiilor lor, realitatea Uniunii Sovietice constituie un exemplu strălucitor. Nicăieri în lume, mama şi copilul nu se bucură de o grijă atît de atentă, atît de părintească ca în Ţara Socialismului victorios. Inspirîndu-se din strălucitul exemplu pe care-1. dă în această direcţie „ţara copilăriei fericite", cum i se mai sparse Uniunii Sovietice, partidul şi guvernul ţării noastre acordă o deosebită atenţie ocrotirii mamei şi copilului. Au apus pentru totdeauna vremurile cînd în ţara noastră la fie- care 4 copii, unul murea înainte de a fi împlinit la un an, iar anual 8000 de mame mureau la naştere , din lipsă de asistenţă medicală. Astăzi, în patria noastră, bucuria de a fi pă- t rinte nu este umbrită de grija zilei de mîine. A devenit atît de obişnuit pentru noi să simţim pretutindeni grija şi dragostea pentru copii, incitţi ,, se umple inima de bucurie cînd vezi în jocul lor ? atîtea priviri vesele, atîta voie bună. Semnificative în acest sens sînt realizările obţinute în ţara noastră în anii regimului democrat-popular cînd reţeaua de aşezăminte pentru femei şi copii a crescut neîncetat, iar ajutoarele în bani acordate femeilor gravide precum şi mamelor cu mulţi copii — au sporit simţitor. Numai pe trimestrul I al anului in curs, spre exemplu, în regiunea noastră s-a distribuit mamelor care au născut peste 10 copii suma de 59.000 lei, iar ajutorul familial de stat în valoare de: 923.955 .Iei s-a distribuit unui număr de 6766 beneficiare. Copiii patriei noastre dragi au întîmpinat sărbătoarea ele astăzi, cu noi şi frumoase realizări. Pionierii şcolilor din oraşul nostru au obţinut rezultate dintre cele mai bune la învăţătură. La Casa Pionierilor din oraş, elevii au pregătit, în timpul lor uber, diferite jucării cum sînt bărcuţe din placaj, capete de păpuşi şi altele, jucării pe care astăzi le vor da ca dar micuţilor de la casa de copii nr. 1. Dar cine nu s-ar putea vorbi despre viaţa fericită şi lipsită de griji a copiilor patriei noastre ! Noi nu am avut o asemenea copilărie. În schimb copiii noştri au deschis ochii în soare şi libertate. Copiii sînt ziua de mîine a omenirii, lumina caldă a căminelor noastre, bucuria sufletului fiecărui om cinstit. Fericirea lor ne prilejuieşte Şi nouă o a doua tinereţe. Şi această tinereţe fericită vom şti să o apărăm ca pe cea mai scumpă comoară. *$53535S555S5353S51s. Daruri de ziua celor mici Comisia de femei, în frunte cu responsabilatov. Todiriu Varvara s-a străduit ca în cinstea sărbătorii internaţionale a copilului să pregătească şi pentru copiii din Hîrlău cu mai multe daruri. Cele aproape 300 de obiecte confecţionate de membrele comisiei au fost expuse în cadrul unei expoziţii cu vînzare ce s-a amenajat , în sala sindicatului mixt. Cei peste 150 de vizitatori ai expoziţiei au admirat cu plăcere obiectele confecţionate cu mult gust şi au cumpărat, în majoritate diferite lucruri şi jucării, pe care le vor oferi un dar copiilor, de ziua lor. In acţiunea de amenajare a acestei expoziţii, s-au evidenţiat în mod deo- sebit tov. Elena Cizmariu, Maria Vidrighin, Olga Vitoschi,, Varvara Hoţea, Georgeta Aioanei, Dochiţa Pricop şi altele. Maria Michiri corespondentă O nouă cooperativă de credit Recent, în comuna, Grumezoaia raionul Huşi a luat fiinţă o cooperativă de credit şi economii. Cei 160 de membri înscrişi pînă în prezent în această cooperativă, au şi subscris 173 părţi sociale. Ţăranii muncitori, membri ai acestei cooperative, care vor solicita credite pentru cumpărarea de vite de muscă, inventar agricol mărunt sau pentru alte nevoi gospodăreşti, le vor căpăta cu uşurinţă de la această instituţie de într-ajutorare. Cooperative de credit şi economii sînt şi în comunele Răducăneni şi Drînceni. Pînă în prezent ele au acordat ţăranilor muncitori credite ce depăşesc suma de 80.000 lei. I.Schaffer corespondent mblete* ) MOVE&Spsv * .(fiai ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P . R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In cinstea, conferinţei regionale U.T.M. Schimb de onoare Tinerii de la fabrica de rulmenţi din oraşul Bîrlad au lucrat în ziua de 29 mai a.c. în schimb de onoare în cinstea conferinţei regionale UTM. La sfîrşitul celor 8 ore de muncă, la panoul de onoare au fost trecute numele tinerilor fruntaşi şi ale brigăzilor de tineret care au înregistrat în cursul acelei zile cele mai mari depăşiri de normă. Au fost trecute astfel brigăzile conduse de Lascăr Onel şi Mihai Novac, de la secţia strungărie care şi-au depăşit planul cu 287 şi 156 la sută, echipa de forfuri condusă de Gheorghe Stan, care a realizat 4 norme, etc. Succese frumoase au fost obţinute în cadrul acestui schimb de onoare şi de tinerii de la secţiile montaj, bilerole, rectificare, forje, etc. N. LAGEA Corespondent La colectiva din Buznea Pînă la această dată, ne scrie corespondentul Dumitru Apostol, colectiviştii din Buznea, raionul Tg. Frumos, au privit cele 91 hectare cu culturi păioase. Cu sprijinul secţiei agricole ei au efectuat şi combaterea gîndacului ghebos, pe suprafaţa de 20 hectare grîu de toamnă, care era atacat, înlăturîndu-se astfel acest pericol. In prezent brigada organizată în cele 4 echipe execută oraşela I-a la porumb şi sfecla de zahăr. Tinerii Elena Aştefanei, Ecaterina şi Elena Mazilu, Mărgărita Chimingeru, Achilina Chelaru şi alţii sînt exemplu în muncă. • Cu mult înaintea altor comune In comuna Dăneşti, raionul Vaslui, ne scrie corespondenta Elena Lascarache, lucrările pentru întreţinerea culturilor sînt mult avansate în toate sectoarele. In întrecerea dintre cele două gospodării colective, fruntaşă se situiază gospodăria colectivă „Viaţă nouă“ din Boţoaia, care a terminat complet plivitul celor 58 hectare cu cereale şi prăşitul floarei soarelui, cartofilor, etc. Exemplul colectiviştilor a fost urmat de ţăranii muncitori cu gospodării individuale. De aceea azi, în Dăneşti se găsesc plivite 960 hectare de grîu, 86 hectare orz, 30 hectare ovăz, 46 hectare cînepă, prăşitdu-se în acelaşi timp o suprafaţă de peste 400 hectare cu plante prăşitoare. Fruntaşi sînt ţăranii muncitori Mihai I. Cibotaru, V. Lucuz, Gh. Kogălniceanu, Ene Bostan şi alţii. CEI MAI TINERI COLECTIVIŞTI La colectiva din Brădiceştii Huşului am ajuns pe la vremea ’ prînzului. De data asta, gazde ne-au fost cei mai tineri colectivişti... Sub un castan pletos, cu flori înfipte In. rnlădiţele coroanei, micuţii repetau un dans... — Doi paşi la stîriga I tra-laa, la-aa, un pas la dreapta laa-a-a, la... Gînd ne-au văzut, au zbughit-o ca nişte pui de căprioară pe după tufele de lilieci şi coroniţă înţesată de flori. Au început-o cu de-ascunserea. Din cînd în cînd, de după tufe apărea pe sfert sau pe jumătate cite uri căpuşor cu ochii ca mura coaptă, sau ca albastrul siniiiu al cerului de mai, se retrăgea... striga... — Valerica... Brighiu, — Marioara Busuioc, — Romică Ghelsău. Aşa ne-am cunoscut şi tot aşa ne-am şi împrietenit. Privind feţele roze, pline de viaţă, şorţuieţele lor curate şi călcate, botoşeii cu canafi roşii, jucăriile, nu ne-a mai impresionat mult făptui că astăzi copiii se bucură de toată grija; copilăria lor este un trandafir cu petala duble care, niciodată nu se va veşteji. Şi aceşti copii, lipsiţi acum de singurătatea curţilor închise din toate părţile, iertaţi de arşiţa nemiloasă a soarelui de vară, primesc o educaţie sănătoasă, pătrund cu mulţi ani înainte in taina vieţii fericite. — Sînt la grădiniţa colectivei din Brădiceşti de mai bine de un an de zile, ne-a spus tov. Alexandrina Ursu, educatoarea. Nu m-aşi putea despărţi de ei niciodată, de oamenii aceştia vorbea acum de părinţi care, au făcut pe aceste locuri minuni. Astăzi nu mai cunosc ceea ce a fost ieri... aici şi nu pot cunoaşte cum era cu nasii în urmă şi ce-au acut aceste mîini harnice în acest timp. In vreme ce ne vorbea despre programul grădiniţei, despre faptul că pe zi ce trece copiii cresc în greutate, că ei se schimbă de la o zi la alta, o fetiţă — să tot fi avut 6 anişorie, cu ochii albaştri, cu o buclă trasă pe frunte şi cu o floare de castan prinsă în cosiţa bucătaie, tot şopteşte în spatele prietenei ei dragi, Alexandrina Ursu. Era Valeria Brighiu. — Vă rog, spun poezia ? — Pe care, a intrebat-o. — Spun pe Lola... „Lola spală la covată, Și e foarte supărată Căci păpușa ei cea mică Murdărește fără fiică. Am admirat-o în lipsă deoarece, micuța a zbughit-o pe după colțul clădirii, împrejmuită cu ronduri de flori. — Astăzi e de serviciu, pregăteşte masa, ne-a spus tov. Ursu... Curtea era acum pustie. Copiii trecuseră în sala de mese. Aici ca o mamă grijulie faţă de copiii ei, Valerica trecea printre mese cu dorinţa să intre uşor în voia colegilor ei. In prima încăpere, curăţenia domnea peste tot. Pe faţa de masă din capăt cusută în amici era o inscripţie „Poftă bună la masă, copii“. Cine a scris, asta n-o mai ştim. In jurul meselor, aşezaţi pe scăunele, cu babeţele legate pe după git, copiii se ospătau cu o supă de pasăre îngroşată cu tăiţei făcuţi, de casă... Un nod de dolofan scînci de cîteva ori. — Ce-i Petrică ? — Vreau păjitura... — Aşteaptă!... Caa cu toţii. Pe uşă intră iov. N. Mihalache, vicepreşedinte al colectivei. — E bună mîncarea copii ? ■— Daaaa, au răspuns în cor. — Mîine... ciorbă de miel şi friptură de miel. Discutasem mai mult cu nou! venit. Ceea ce a fost deosebit de interesant din schimbul nostru de vorbe a fost istorisirea despre cele 4 mame ale copiilor — astăzi colectiviste — care au fost născute în cîmp, ori în căruţă... In dormitorul amenajat cu pătuţe şi saltele moi, micuţii visau zilele de mîine. Dormea şi Valerica. îşi făcuse serviciul şi se odihnea... zîmbind prin somn unui vis frumos, pe care îl trăieşte zi de zi. V. ISTRATE Citiri în interiorul ani a uraniul : 9 Pagină închinată copilului (Pag. 2-a) 9 Agenda zilei (pag. 3-a) 9 Calindarul lucrărilor agricole pe luna iunie (pag. 3-a) 9 Evenimentul internaţional la zi (pag. 4-a) 9 Plecarea preşedintelui Tito în U.R.S S. (pag 4-a) ■ ANDL XII Hr, 303SÎ pagini 20 bani Ybneri 1 iunie mmm Oraşul nostru şi-a primit cu drag oaspeţii — Defecteria Sovietului Suprem al U.R.S.S. in mijlocul cetăţenilor Iaşului — Peste tot — flori. Pe străzi, în balcoane, în braţele trecătorilor, în calea oaspeţilor. Flori multicolore împodobind bătrîna zidire moldoveană, izbucnind cu o exuberanţă uluitoare prin preajma zidurilor Gotiei, Trei Ierarhilor, Universităţii, Palatului Culturii, Fabricii de penicilină, pe străzile arhipopulate ale Iaşului. Prezenţa lor marca o spontană şi largă manifestare de simpatie şi recunoştinţă. Era ceva omenesc, cald, sincer şi profund în acest potop de fiori, după cum zîmbetele, urajele şi aplauzele oamenilor apăreau drept o imensă corolă a unei gigantice flori: floarea prieteniei popoarelor, floarea luptei unite a marelui popor sovietic şi a poporului român, angajate frăţeşte alături de celelalte state socialiste, în lupta pentru fericirea oamenilor, pentru binele lumii şi un viitor de pace şi lumină. Prin oameni, flori, drapele şi pancarte, laşul exprima pe deplin emoţia şi bucuria cu care aştepta, cu care întîmpina sosirea oaspeţilor. Pe aeroport un impresionant număr de oameni ai muncii au venit să-i întîmpine. Ochii larg deschişi, freamătul plin de însufleţire, totul întovărăşea încă de departe delegaţia Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, întovărăşea încă de cînd, pe imensa cupolă a cerului de vară, avioanele mult aşteptate, au prins a descrie eleganta traectorie care precede aterizarea. Muncitorii, funcţionarii, profesorii şi studenţii, tinerii şi vîrstnicii, toţi cetăţenii Iaşului au primit în mijlocul lor cu adîncă bucurie şi recunoştinţă solii poporului sovietic. Solilor poporului sovietic le-au închinat cele mai calde urări de fericire şi succes, de belşug şi pace, iar atunci cînd spre seară delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. a plecat în alte locuri ale patriei noastre, gîndurile lor au însoţit-o îndelung, ca un salut, un fierbinte salut adresat lor, şi prin ei tuturor popoarelor marii Ţări a socialismului. La aeroport, în ovaţiile puternice ale celor prezenţi, coboară din avion membrii delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S. tovarăşii Froi Romanovici Kozlov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., deputat în Sovietul Uniunii, prim-secretar al Comitetului regional Leningrad al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei; Vera Rincinovna Boianova, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., deputată în Sovietul Naţionalităţilor, ministrul Sănătăţii al R.A.S.S. Burat-Mongole ; Isa Konoevici Ahunbaev, deputat în Sovietul Naţionalităţilor, preşedintele Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Kirghîze; Aleksandr Filipovici Diordiţa, membru al Comisiei bugetare a Sovietului Naţionalităţilor, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti; Mihail Safranovici Siniţa, deputat în Sovietul Uniunii, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Kiev al P.C. al Ucrainei; Tatiana Ivanovna Antropova, membru al Comisiei bugetare a Sovietului Uniunii, directoarea Şcolii medii nr. 6 din Vîşnii Volodiok, regiunea Kalinin ; Ionas Ionovici Vildjunas, deputat în Sovietul Naţionalităţilor, preşedintele Comitetului executiv al Sovietului orăşenesc din Vilnius; Vasilii Ivanovici Golovcenko, deputat în Sovietul Uniunii, mecanic şef la S.M.T. Staro Titarovsk, ţinutul Krasnodar; Vladimir Eliseevici Lobanok, membru al Comisiei mandatare a Sovietului Naţionalităţilor, preşedintele Comitetului executiv al Sovietului regional Gomel; Mihail Vasilievici Malţev, deputat în Sovietul Naţionalităţilor, geolog şef al societăţii „Tatneft“ ; Andranik Israelovici Savoian, deputat în Sovietul Naţionalităţilor, secretar al Comitetului orăşenesc Leninakan al P.C al Armeniei ; Adbîhamit Ibneevici Sembaev, deputat în Sovietul Uniunii, prorector al Universităţii de Stat Kazahe; Markian Sergheevici Slobodianiuk, deputat în Sovietul Uniunii, preşedintele Comitetului executiv al Sovietului regional Viniţa; Aleksandr Stepanovici Trofimov, deputat în Sovietul Uniunii, prim-secretar al Comitetului regional Balaşov al P.C.U.S.; Gheorghi Ivanovici Maslennikov, secretarul delegaţiei, funcţionar superior la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Delegaţia Sovietului Suprem al URSS este însoţită de tov. Gh. Vidraşcu şi A. Rogojinschi, membri ai Marii Adunări Naţionale a RPR şi de I. S. Ilin secretar , al Ambasadei Uniunii Sovietice în RPR. Oaspeţii sînt salutaţi călduros de tov. Dumitru Gheorghiu, prim secretar al Comitetului regional de partid, Constantin Nistor, preşedintele sfatului popular regional, D. Zaharia şi V. Cioflînc. DRAGI OASPEŢII In numele cetăţenilor din oraşul şi regiunea Iaşi, vă adresez, un cald „bine aţi venit“. Mare ne este bucuria că primim astăzi în oraşul nostru, oraş cu vechi tradiţii de luptă revoluţionară în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, delegaţia Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, soli ai marelui popor sovietic, care sub conducerea gloriosului Partid Comunist construeşte cu înflăcărare comunismul. Noi vedeam în această vizită o nouă mărturie a prieteniei de nezdruncinat dintre poporul nostru şi marele popor sovietic. De aceea, prezenţa Dvs. în mijlocul nostru este un prilej de a vă ruga să transmiteţi poporului sovietic urările noastre cele mai bune şi sentimentele noastre de admiraţie pentru marile succese obţinute pe calea construirii comunismului în U.R.S.S. Aceste succese întăresc întregul nostru lagăr al păcii şi socialismului. Tovarăşi! Poporul nostru muncitor, sub deputaţi în Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române, prof. univ. Cristofor Simionescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat, rectorul Institutului Politehnic, prof. dr. Oscar Franke, rectorul Institutului de Medicină, prof. C Pîntea, rectorul Institutului Agronomic, V. Cracea, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, O. Ilescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, precum şi de numeroşi oameni ai muncii. In Piaţa Republicii, în care zeci de mii de oameni ai muncii întîmpină cu nestăvilit entuziasm solii gloriosului popor sovietic, ia cuvîntul tov. Octav Iliescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, comducerea Partidului Muncitoresc Român, folosind experienţa marelui popor sovietic, munceşte cu abnegaţie pentru construirea socialismului în patria sa. La eforturile întregului nostru popor se adaugă şi munca harnică a muncitorilor, a tehnicienilor, a oamenilor de ştiinţă, a întregii intelectualităţi progresiste din oraşul nostru. Greu ne-a fost însă moştenirea lăsată de regimul burghezo-moşieresc în toate compartimentele de viaţă ale oraşului nostru. Situaţia Iaşului a fost şi mai mult înrăutăţită în urma celui de al 11-lea război mondial cînd hoardele hitleriste cotropitoare, în retragerea lor sub loviturile nimicitoare ale glorioasei armate sovietice, au distrus aproape în întregime orașul. Dar, eliberarea patriei noastre de către armata sovietică ne-a dat posibilitatea ca sub conducerea partidului comuniștilor, într-un timp relativ scurt să lichidăm in (Continuare în pag. 4a) Cuvîntarea tov. Octav Iliescu Cuvîntarea tov. Vera Rincinovna Boianova Dragi prieteni şi tovarăşi, Permiteţi-mi ca în numele delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S. să vă mulţumesc pentru primirea călduroasă, cordială pe care ne-aţi făcut-o şi să vă transmitem vouă şi prin voi întregului popor român un salut frăţesc, de prietenie, din partea delegaţiei Sovietului Suprem şi a întregului popor de multe milioane şi multinaţional al Uniunii Sovietice. Oraşul Iaşi este locul istoric unde s-au pus bazele prieteniei de multe veacuri dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. In timpul şederii în ţara dvs. ospitalieră, ne-am convins de prietenia sinceră, ce se întăreşte pe zi ce trece între poporul român şi popoarele din Uniunea Sovie- tică. Această prietenie este chezăşia succeselor noastre comune pentru consolidarea continuă a lagărului socialismului, pentru întărirea luptei pentru pace în întreaga lume. Noi am vizitat în ţara dvs. fabrici, gospodării colective şi de stat, instituţii ştiinţifice. La baza tuturor succeselor stă faptul că poporul român este conştient că tot ceea ce construieşte este spre binele său. Ne bucurăm sincer de toate succesele obţinute de poporul român sub conducerea gloriosului Partid Muncitoresc Român printr-o luptă dîrză, plină de abnegaţie. Dragi prieteni, Vă dorim noi succese în îndeplinirea sarcinilor celui de al doilea plan cincinal, în construirea socialismului. Slavă Partidului Muncitoresc Romín ! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul romín şi popoarele Uniunii Sovietice ! Trăiască poporul romín ! Cuvîntarea tov. Aleksandr Filipovici Diordiţa Dragi, tovarăşi şi prieteni, Sosind în ţara dvs. la invitaţia amabilă a Marii Adunări Naţionale a R.P.R., noi vă transmitem un salut frăţesc din inimă şi cele mai bune urări din partea Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi a întregului poporsovietic. Noi, solii poporului sovietic, am sosit în ţara dvs. într-o vizită de amabilitate şi prietenie şi sîntem foarte bucuroşi că avem posibilitatea de a vizita oraşul dvs. Cuvintele oaspeţilor sovietici închinate poporului nostru, prieteniei romîno-sovietice, au fost întimpinate cu n epote entuziaste de aplauze. Un mare grup de pionieri (Continuare Noi sîntem bucuroşi să cunoaştem realizările dvs. Popoarele ţării noastre urmăresc cu mare atenţie şi simpatie eforturile poporului român şiale guvernului sau în lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Intorcîndu-ne în ţara noastră vom înfăţişa poporului sovietic frumoasele dvs. realizări. Trăiască poporul român ! Trăiască prietenia romîno-sovietică ! oferă flori, insigne şi cravate roşii oaspeţilor dragi. După manifestaţia din piaţa Republicii, oaspeţi. au început vizitarea oraşului nostru, în pag. 4-a)