Flacăra Iaşului, iunie 1956 (Anul 12, nr. 3038-3063)

1956-06-01 / nr. 3038

. „Copiii ” sînt „florile vieţii” a­şa cum îi nu­mea marele scriitor rus M. Gorki. Prin prospeţimea şi vioiciunea lor, ei sînt acei ce aduc bucurie nes­pusă vieţii noastre. II întîlneşti în creşe şi cămine, în Palatul Pionierilor, în biblioteci, rîzînd fericiţi, fără grijă, trăind o lume a lor, pe care încă de pe acum învaţă s-o facă frumoasă, plină de far­mec. • D­in faţa acestei realităţi nu se poate să nu-ţi aminteşti de copilăria chinuită pe­ care au avut-o părinţii şi bunicii lor şi să nu doreşti cu tot mai multă ardoare să le asiguri copiilor un viitor în­sorit. De aceea ziua de 1 iunie — Ziua interna­ţională a copilului — este considerată ca o zi de­­ luptă pentru viaţa şi fericirea tinerelor vlăstare­­ din întreaga lume. In această zi oamenii muncii de pretutindeni îşi manifestă mai hotărît voinţa de a apăra viaţa copiilor, de a face ca zîmbetul să înflorească întotdeauna pe buzele lor. Sînt încă vii în amintirea oamenilor muncii urmărite celui de al doilea război mondial, care a costat viaţa a 30 milioane de fiinţe printre care s-au aflat milioane şi milioane de copii. Sînt cunoscute monstruozităţile ce se petrec­­ zilnic în ţările capitaliste unde numai pentru a nu­­ muri de foame cei mai mulţi dintre copii sînt ne­voiţi să muncească în uzine şi fabrici. Silite de viaţa mizeră pe care-o duc, numeroase mame ja­­poneze îşi vînd copilele caselor de toleranţă. 2 Pentru fiecare om al muncii, pentru fiecare pă­­ră­rint­e care năzuieşte să asigure o viaţă fericită -- copiilor lor, realitatea Uniunii Sovietice consti­tuie un exemplu strălucitor. Nicăieri în lume,­­ mama şi copilul nu se bucură de o grijă atît de atentă, atît de părintească ca în Ţara Socialis­mului victorios. Inspirîndu-se din strălucitul exemplu pe care-1­­. dă în această direcţie „ţara copilăriei fericite",­­ cum i se mai sparse Uniunii Sovietice, partidul şi guvernul ţării noastre acordă o deosebită aten­ţie ocrotirii mamei şi copilului. Au apus pentru totdeauna vremurile cînd în ţara noastră la fie-­­ care 4 copii, unul murea înainte de a fi împlinit la un an, iar anual 8000 de mame mureau la naştere , din lipsă de asistenţă medicală. Astăzi, în patria noastră, bucuria de a fi pă- t rinte nu este umbrită de grija zilei de mîine. A devenit atît de obişnuit pentru noi să simţim pre­tutindeni grija şi dragostea pentru copii, incit­ţi ,, se umple inima de bucurie cînd vezi în jocul lor ? atîtea priviri vesele, atîta voie bună. Semnifica­tive în acest sens sînt realizările obţinute în ţa­ra noastră în anii regimului democrat-popular cînd reţeaua de aşezăminte pentru femei şi copii a crescut neîncetat, iar ajutoarele în bani acor­date femeilor gravide precum şi mamelor cu mulţi copii — au sporit simţitor. Numai pe tri­­mestrul I al anului in curs, spre exemplu, în regiunea noastră s-a distribuit mamelor care au născut peste 10 copii suma de 59.000 lei, iar aju­torul familial de stat în valoare de: 923.955 .Iei s-a distribuit unui număr de 6766 beneficiare. Copiii patriei noastre dragi au întîmpinat săr­bătoarea ele astăzi, cu noi şi frumoase realizări. Pionierii şcolilor din oraşul nostru au obţinut rezultate dintre cele mai bune la învăţătură. La Casa Pionierilor din oraş, elevii au pregătit, în timpul lor uber, diferite jucării cum sînt bărcuţe din placaj, capete de păpuşi şi altele, jucării pe care astăzi le vor da ca dar micuţilor de la casa de copii nr. 1. Dar cine nu s-ar putea vorbi des­pre viaţa fericită şi lipsită de griji a copiilor pa­triei noastre ! Noi nu am avut o asemenea co­pilărie. În schimb copiii noştri au deschis ochii în soare şi libertate. Copiii sînt ziua de mîine a omenirii, lumina caldă a căminelor noastre, bucuria sufletului fie­cărui om cinstit. Fericirea lor ne prilejuieşte Şi nouă o a doua tinereţe. Şi­ această tinereţe feri­cită vom şti să o apărăm ca pe cea mai scumpă comoară. *$53535S555S5353S51s.­ Daruri de ziua celor mici Comisia de femei, în frunte cu responsabila­­tov. Todiriu Varvara s-a străduit ca în cinstea sărbătorii internaţionale a copilului să pregă­tească şi pentru copiii din Hîrlău cu­ mai multe daruri. Cele aproape 300 de obiecte confecţionate de membrele comisiei au fost expuse în cadrul unei expoziţii cu vînzare ce s-a ame­najat , în sala sindicatului mixt. Cei peste 150 de vizitatori ai expo­ziţiei au admirat cu plăcere obiectele confecţionate cu mult gust şi au cumpărat, în majoritate diferite lu­cruri şi jucării, pe care le vor oferi un dar copiilor, de ziua lor. In acţiunea de amenajare a acestei expoziţii, s-au evidenţiat în mod deo-­ sebit tov. Elena Cizmariu, Maria Vi­­drighin, Olga Vitoschi,, Varvara Hoţea, Georgeta Aioanei, Dochiţa Pricop şi altele. Maria Michiri corespondentă O nouă cooperativă de credit Recent, în comuna, Grumezoaia raionul Huşi a luat fiinţă o coope­rativă de credit şi economii. Cei 160 de membri înscrişi pînă în prezent în această cooperativă, au şi subscris 173 părţi sociale. Ţăranii muncitori, membri ai aces­tei cooperative, care vor solicita cre­dite pentru cumpărarea de vite de muscă, inventar agricol mărunt sau pentru alte nevoi gospodăreşti, le vor căpăta cu uşurinţă de la această instituţie de într-ajutorare. Cooperative de credit şi economii sînt şi în comunele Răducăneni şi Drînceni. Pînă în prezent ele au a­­cordat ţăranilor muncitori credite ce depăşesc suma de 80.000 lei. I.Schaffer corespondent mblete* ) M­OVE&Spsv * .(fiai ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P . R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In cinstea, conferinţei regionale U.T.M. Schimb de onoare Tinerii de la fabrica de rulmenţi din oraşul Bîrlad au lucrat în ziua de 29 mai a.c. în schimb de onoare în cinstea conferinţei regionale UTM. La sfîrşitul celor 8 ore de muncă, la panoul de onoare au fost trecute numele tinerilor fruntaşi şi ale bri­găzilor de tineret care au înregistrat în cursul acelei zile cele mai mari depăşiri de normă. Au fost trecute astfel brigăzile conduse de Lascăr Onel şi Mihai Novac, de la secţia strungărie care şi-au depăşit planul cu 287 şi 156 la sută, echipa de forfuri condusă de Gheorghe Stan, care a realizat 4 norme, etc. Succese frumoase au fost obţinute în cadrul acestui schimb de onoare şi de tinerii de la secţiile montaj, bile­­role, rectificare, forje, etc. N. LAGEA Corespondent La colectiva din Buznea Pînă la această dată, ne scrie co­respondentul Dumitru Apostol, colec­tiviştii din Buznea, raionul Tg. Fru­mos, au privit cele 91 hectare cu cul­turi păioase. Cu sprijinul secţiei agri­cole ei au efectuat şi combaterea gîndacului ghebos, pe suprafaţa de 20 hectare grîu de toamnă, care era atacat, înlăturîndu-se astfel acest pe­ricol. In prezent brigada organizată în cele 4 echipe execută oraşela I-a la porumb şi sfecla de zahăr. Tinerii Elena Aştefanei, Ecaterina şi Elena Mazilu, Mărgărita Chimingeru, Achilina Chelaru şi alţii sînt exemplu în muncă. • Cu mult înaintea altor comune In comuna Dăneşti, raionul Vaslui­, ne scrie corespondenta Elena Lasc­a­­rache, lucrările pentru întreţinerea culturilor sînt mult avansate în toate sectoarele. In întrecerea din­tre cele două gospodării colective, fruntaşă se situiază gospodăria co­lectivă „Viaţă nouă“ din Boţoaia, care a terminat complet plivitul ce­lor 58 hectare cu cereale şi prăşi­­tul floarei soarelui, cartofilor, etc. Exemplul colectiviştilor a fost ur­mat de ţăranii muncitori cu gospo­dării individuale. De aceea azi, în Dăneşti se găsesc plivite 960 hec­tare de grîu, 86 hectare orz, 30 hec­tare ovăz, 46 hectare cînepă, pră­­şit­du-se în acelaşi timp o suprafaţă de peste 400 hectare cu plante pră­­şitoare. Fruntaşi sînt ţăranii munci­tori Mihai I. Cibotaru, V. Lucuz, Gh. Kogălniceanu, Ene Bostan şi alţii. CEI MAI TINERI COLECTIVIŞTI La colectiva din Bră­­diceştii Huşului am a­­juns pe la vremea ’ prîn­­zului.­ De data asta,­ gazde ne-au­ fost cei mai tineri colectivişti... Sub un castan pletos, cu flori înfipte In. rnlă­­diţele coroanei, micuţii repetau un dans... — Doi paşi la stîriga I tra-laa, la-aa, un pas la dreapta laa-a-a, la... Gînd ne-au văzut, au zbughit-o ca nişte pui de căprioară pe după tu­fele de lilieci şi coroniţă înţesată de flori. Au în­ceput-o cu de-ascunserea. Din cînd în cînd, de după tufe apărea pe sfert sau pe jumătate cite uri căpuşor cu ochii ca mura coaptă, sau ca albastrul siniiiu al cerului de mai, se retrăgea... striga... — Valerica... Brighiu, — Marioara Busuioc, — Romică Ghelsău. Aşa ne-am cunoscut şi tot aşa ne-am şi împrie­tenit. Privind feţele roze, pline de viaţă, şorţuieţele lor curate şi călcate, bo­­toşeii cu canafi roşii, ju­căriile, nu ne­-a mai im­presionat mult făptui că astăzi copiii se bucură de toată grija; copilăria lor este un trandafir cu petala duble care, nici­odată nu se­ va veşteji. Şi aceşti copii, lipsiţi acum de singurătatea curţilor închise din toate părţile, iertaţi de arşiţa nemiloasă a soarelui de vară, primesc o educa­ţie sănătoasă, pătrund cu mulţi ani înainte in taina vieţii fericite. — Sînt la grădiniţa colectivei din Brădiceşti de mai bine de un an de zile, ne-a spus tov. Ale­xandrina Ursu, educatoa­rea. Nu m­-aşi putea despărţi de ei niciodată, de oamenii aceştia vor­bea acum de părinţi­ care, au făcut pe aceste locuri minuni. Astăzi nu m­ai cunosc ceea ce a fost ieri... aici şi nu pot cunoaşte cum era cu n­asii în urmă şi ce-au acut aceste mîini har­nice în acest timp. In vreme ce ne vorbea despre programul grădi­niţei, despre faptul că pe zi ce trece copiii cresc în greutate, că ei se schimbă de la o zi la alta, o fetiţă — să tot fi avut 6 anişori­e, cu ochii albaştri, cu o buclă trasă pe frunte şi cu o floare de castan prinsă în cosiţa bucătaie, tot şopteşte în spatele prietenei ei dragi, Ale­xandrina Ursu. Era Vale­ria Brighiu. — Vă rog,­­ spun poe­zia ? — Pe care, a intre­­bat-o. — Spun pe Lola... „Lola spală la covată, Și e foarte supărată Căci păpușa ei cea mică Murdărește fără fiică. Am admirat-o în lip­să deoarece, micuța a zbu­ghit-o pe după colțul clădirii, împrejmuită cu ronduri de flori. — Astăzi e de servi­ciu, pregăteşte masa, ne-a spus tov. Ursu... Curtea era acum pus­tie. Copiii trecuseră în sala de mese. Aici ca o mamă grijulie faţă de copiii ei, Valerica tre­cea printre mese cu do­rinţa să intre uşor în voia colegilor ei. In prima încăpere, cu­răţenia domnea peste tot. Pe faţa de masă din ca­păt cusută în amici era o inscripţie „Poftă bună la masă, copii“. Cine a scris, asta n-o mai ştim. In jurul meselor, aşe­zaţi pe scăunele, cu ba­­beţele legate pe după git, copiii se ospătau cu o supă de pasăre îngro­şată cu tăiţei făcuţi, de casă... Un nod de dolofan scînci de cîteva ori. — Ce-i Petrică ? — Vreau păjitura... — Aşteaptă!... C­a­a cu toţii. Pe uşă intră iov. N. Mihalache, vicepreşedinte al colectivei. — E bună m­încarea copii ? ■— Daaaa, au răspuns în cor. — Mîine... ciorbă de miel şi friptură de miel. Discutasem mai mult cu nou! venit. Ceea ce a fost deosebit de intere­sant din schimbul nostru de vorbe a fost istorisi­rea despre cele 4 mame ale copiilor — astăzi co­lectiviste — care au fost născute în cîmp, ori în căruţă... In dormitorul amena­jat cu pătuţe şi saltele moi, micuţii visau zilele de mîine. Dormea şi Va­lerica. îşi făcuse servi­ciul şi se odihnea... zîm­­bind prin somn unui vis frumos, pe care îl trăieşte zi de zi. V. ISTRATE Citiri în interiorul ani a uraniul : 9 Pagină închinată copilului (Pag. 2-a) 9 Agenda zilei (pag. 3-a) 9 Calindarul lucrărilor agricole pe luna iunie (pag. 3-a) 9 Evenimentul internaţional la zi (pag. 4-a) 9 Plecarea preşedintelui Tito în U.R.S S. (pag 4-a) ■ ANDL XII Hr, 303Sέ­ pagini 20 bani Ybneri 1 iunie mmm Oraşul nostru şi-a primit cu drag oaspeţii — Defecteria Sovietului Suprem al U.R.S.S. in mijlocul cetăţenilor Iaşului — Peste tot — flori. Pe străzi, în balcoane, în bra­ţele trecătorilor, în calea oaspeţilor. Flori multicolore împodobind bătrîna zidire moldoveană, izbucnind cu o exuberanţă uluitoare prin preajma zidurilor Gotiei, Trei Ierarhilor, Universităţii, Palatului Culturii, Fa­bricii de penicilină, pe străzile arhipopulate ale Ia­şului. Prezenţa lor marca o spontană şi largă mani­festare de simpatie şi recunoştinţă. Era ceva ome­nesc, cald, sincer şi profund în acest potop de fiori, după cum zîmbetele, urajele şi aplauzele oamenilor apăreau drept o imensă corolă a unei gigantice flori: floarea prieteniei popoarelor, floarea luptei unite a marelui popor sovietic şi a poporului român, angajate frăţeşte alături de celelalte state socialiste, în lupta pentru fericirea oamenilor, pentru binele lu­mii şi un viitor de pace şi lumină. Prin oameni, flori, drapele şi pancarte, laşul ex­prima pe deplin emoţia şi bucuria cu care aştepta, cu care întîmpina sosirea oaspeţilor. Pe aeroport un impresionant număr de oameni ai muncii au ve­nit să-i întîmpine. Ochii larg deschişi, freamătul plin de însufleţire, totul întovărăşea încă de departe dele­gaţia Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, înto­vărăşea încă de cînd, pe imensa cupolă a cerului de vară, avioanele mult aşteptate, au prins a descrie eleganta traectorie care precede aterizarea. Muncitorii, funcţionarii, profesorii şi studenţii, ti­nerii şi vîrstnicii, toţi cetăţenii Iaşului au primit în mijlocul lor cu adîncă bucurie şi recunoştinţă solii poporului sovietic. Solilor poporului sovietic le-au în­­chinat cele mai calde urări de fericire şi succes, de belşug şi pace, iar atunci cînd spre seară delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. a plecat în alte locuri ale patriei noastre, gîndurile lor au însoţit-o îndelung, ca un salut, un fierbinte salut adresat lor, şi prin ei tuturor popoarelor marii Ţări a socialismului. La aeroport, în ovaţiile puter­nice ale celor prezenţi, coboară din avion membrii delegaţiei So­vietului Suprem al U.R.S.S. to­varăşii Froi Romanovici Kozlov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., deputat în Sovietul Uniunii, prim-secretar al Comitetului regional Leningrad al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei; Vera Rincinovna Boianova, mem­bru în Prezidiul Sovietului Su­prem al U.R.S.S., deputată în So­vietul Naţionalităţilor, ministrul Sănătăţii al R.A.S.S. Bur­at-Mon­­gole ; Isa Konoevici Ahunbaev, de­putat în Sovietul Naţionalităţilor, preşedintele Academiei de Ş­tiinţe a R.S.S. Kirghîze; Aleksandr Fili­­povici Diordiţa, membru al Comi­siei bugetare a Sovietului Naţio­nalităţilor, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al R.S.S. Mol­doveneşti; Mihail Safranovici Si­­niţa, deputat în Sovietul Uniunii, prim-secretar al Comitetului oră­şenesc Kiev al P.C. al Ucrainei; Tatiana Ivanovna Antropova, membru al Comisiei bugetare a Sovietului Uniunii, directoarea Şcolii medii nr. 6 din Vîşnii Volo­­diok, regiunea Kalinin ; Ionas Io­­novici Vildjunas, deputat în So­vietul Naţionalităţilor, preşedinte­le Comitetului executiv al Sovie­tului orăşenesc din Vilnius; Va­­silii Ivanovici Golovcenko, depu­tat în Sovietul Uniunii, mecanic şef la S.M.T. Staro Titarovsk, ţi­nutul Krasnodar; Vladimir Elise­­evici Lobanok, membru al Comi­siei mandatare a Sovietului Naţi­onalităţilor, preşedintele Comitetu­lui executiv al Sovietului regio­nal Gomel; Mihail Vasilievici Malţev, deputat în Sovietul Naţi­onalităţilor, geolog şef al societă­ţii „Tatneft“ ; Andranik Israelo­­vici Savoian, deputat în Sovietul Naţionalităţilor, secretar al Comi­tetului orăşenesc Leninakan al P.C­ al Armeniei ; Adbîhamit Ibne­­evici Sembaev, deputat în Sovie­tul Uniunii, prorector al Universi­tăţii de Stat Kazahe; Markian Ser­­gheevici Slobodianiuk, deputat în Sovietul Uniunii, preşedintele Co­mitetului executiv al Sovietului re­gional Viniţa; Aleksandr Stepa­­novici Trofimov, deputat în Sovie­tul Uniunii, prim-secretar al Co­mitetului regional Balaşov al P.C.U.S.; Gheorghi Ivanovici Mas­lennikov, secretarul delegaţiei, funcţionar superior la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Delegaţia Sovietului Suprem al URSS este însoţită de tov. Gh. Vidraşcu şi A. Rogojinschi, mem­bri ai Marii Adunări Naţionale a RPR şi de I. S. Ilin secretar , al Ambasadei Uniunii Sovietice în RPR. Oaspeţii sînt salutaţi călduros de tov. Dumitru Gheorghiu, prim secretar al Comitetului regional de partid, Constantin Nistor, pre­şedintele sfatului popular regio­nal, D. Zaharia şi V. Cioflînc. DRAGI OASPEŢII In numele cetăţenilor din ora­şul şi regiunea Iaşi, vă adresez, un cald „bine aţi venit“. Mare ne este bucuria că primim astăzi în oraşul nostru, oraş cu vechi tradiţii de luptă revoluţiona­ră în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, delegaţia Sovie­tului Suprem al Uniunii Sovietice, soli ai marelui popor sovietic, care sub conducerea gloriosului Partid Comunist construeşte cu înflăcărare comunismul. Noi ve­deam în această vizită o nouă mărturie a prieteniei de nezdrun­cinat dintre poporul nostru şi ma­rele popor sovietic. De aceea, prezenţa Dvs. în mijlocul nostru este un prilej de a vă ruga să transmiteţi poporului sovietic ură­rile noastre cele mai bune şi sen­timentele noastre de admiraţie pentru marile succese obţinute pe calea construirii comunismului în U.R.S.S. Aceste succese întăresc întregul nostru lagăr al păcii şi socialismului. Tovarăşi! Poporul nostru muncitor, sub deputaţi în Marea Adunare Na­ţională a Republicii Populare Române, prof. univ. Cristofor Si­­mionescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat, rectorul Insti­tutului Politehnic, prof. dr. Os­car Franke, rectorul Institutului de Medicină, prof. C Pîntea, rec­torul Institutului Agronomic, V. Cracea, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc de partid, O. Il­­­escu, preşedintele comitetului e­­xecutiv al sfatului popular oră­şenesc, precum şi de numeroşi oameni ai muncii. In Piaţa Republicii, în care zeci de mii de oameni ai muncii întîmpină cu nestăvilit entuziasm solii gloriosului popor sovietic, ia cuvîntul tov. Octav Iliescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, comducerea Partidului Muncito­resc Român, folosind experienţa marelui popor sovietic, munceşte cu abnegaţie pentru construirea socialismului în patria sa. La e­­forturile întregului nostru popor se adaugă şi munca harnică a muncitorilor, a tehnicienilor, a oamenilor de ştiinţă, a întregii in­telectualităţi progresiste din ora­şul nostru. Greu ne-a fost însă moştenirea lăsată de regimul burghezo-moşie­­resc în toate compartimentele de viaţă ale oraşului nostru. Situaţia Iaşului a fost şi mai mult înrău­tăţită în urma celui de al 11-lea război mondial cînd hoardele hit­­leriste cotropitoare, în retragerea lor sub loviturile nimicitoare ale glorioasei armate sovietice, au distrus aproape în întregime ora­șul. Dar, eliberarea patriei noastre de către armata sovietică ne-a dat posibilitatea ca sub conducerea partidului comuniștilor, într-un timp relativ scurt să lichidăm in (Continuare în pag. 4a) Cuvîntarea tov. Octav Iliescu Cuvîntarea tov. Vera Rincinovna Boianova Dragi prieteni şi tovarăşi, Permiteţi-mi ca în numele de­legaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S. să vă mulţumesc pentru primirea călduroasă, cordială pe care ne-aţi făcut-o şi să vă transmi­tem vouă şi prin voi întregului popor român un salut frăţesc, de prietenie, din partea delegaţiei Sovietului Suprem şi a întregului popor de multe milioane şi mul­tinaţional al Uniunii Sovietice. Oraşul Iaşi este locul istoric unde s-au pus bazele prieteniei de multe veacuri dintre poporul ro­mân şi popoarele Uniunii Sovie­tice. In timpul şederii în ţara dvs. ospitalieră, ne-am convins de prie­tenia sinceră, ce se întăreşte pe zi ce trece între poporul român şi popoarele din Uniunea Sovie-­ tică. Această prietenie este che­zăşia succeselor noastre comune pentru consolidarea continuă a la­gărului socialismului, pentru întă­rirea luptei pentru pace în întrea­ga lume. Noi am vizitat în ţara dvs. fabrici, gospodării colective şi de stat, instituţii ştiinţifice. La baza tuturor succeselor stă fap­tul că poporul român este conştient că tot ceea ce construieşte este spre binele său. Ne bucurăm sin­cer de toate succesele obţinute de poporul român sub conducerea glo­riosului Partid Muncitoresc Ro­mân printr-o luptă dîrză, plină de abnegaţie. Dragi prieteni, Vă dorim noi succese în înde­plinirea sarcinilor celui de al doi­lea plan cincinal, în construirea socialismului. Slavă Partidului Muncitoresc Ro­mín ! Trăiască prietenia de nezdrun­cinat dintre poporul romín şi po­poarele Uniunii Sovietice ! Trăiască poporul romín ! Cuvîntarea tov. Aleksandr Filipovici Diordiţa Dragi, tovarăşi şi prieteni, Sosind în ţara dvs. la invitaţia amabilă a Marii Adunări Naţio­nale a R.P.R., noi vă transmitem un salut frăţesc din inimă şi cele mai bune urări din­­ partea So­vietului Suprem al U.R.S.S. şi a întregului popor­­sovietic. Noi, so­lii poporului sovietic, am sosit în ţara dvs. într-o vizită de amabi­litate şi prietenie şi sîntem foarte bucuroşi că avem posibilitatea de a vizita oraşul dvs. Cuvintele oaspeţilor sovietici în­chinate poporului nostru, priete­niei romîno-sovietice, au fost în­­timpinate cu n epote entuziaste de aplauze. Un mare grup de pionieri (Continuare Noi sîntem bucuroşi să cunoaş­tem realizările dvs. Popoarele ţă­rii noastre urmăresc cu mare a­­tenţie şi simpatie eforturile po­porului român şi­­ale guvernului sau în lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Intorcîndu-ne în ţara noastră vom înfăţişa poporului sovietic frumoa­sele dvs. realizări. Trăiască poporul român ! Trăiască prietenia romîno-sovie­­tică ! oferă flori, insigne şi cravate ro­­şii oaspeţilor dragi. După manifestaţia din piaţa Republicii, oaspeţi.­ au început vizitarea oraşului nostru, în pag. 4-a)

Next