Flacăra Iaşului, iunie 1956 (Anul 12, nr. 3038-3063)

1956-06-01 / nr. 3038

pag.­­h a Ziua internaţională a cop Copilărie fericită Ca şi în celelalte ţări de democra­ţie populară în Republica Populară Bulgaria statul acordă o atenţie deo­sebita creşterii şi educării copiilor Pentru micuţii cititori sunt organizate expoziţii şi standuri de cărţi. Cu prilejul săptămînii literaturii pentru copii a fost deschisă o nouă expoziţie. IN CLIŞEU: In sala de lectură populară „P. Veron“, copiii examinea­­ză cu interes cărţile expuse. Reuniunea de la Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS anunţă : La 30 mai a avut­­loc la Moscova o reuniune cu prilejul Zilei internaţio­nale a copilului. In sala cea mare a lectoriului central, la invitaţia condu­cerii Asociaţiei unionale pentru răs­­pindirea cunoştinţelor politice şi ştiin­ţifice şi a Comitetului femeilor sovie­tice, s-au adunat reprezentante din fabricile şi uzinele Moscovei, oameni de ştiinţă, medici, pedagogi şi studenţi. Raportul asupra Zilei internaţionale a copilului a fost prezentat de către L. I. Petrova, secretar al Comitetu­lui femeilor sovietice. Au mai luat cuvîntul reprezentan­tele femeilor din Tunisia, Madagas­car, Senegal şi Finlanda. Ocrotirea copiilor şi tineretului în Iugoslavia BELGRAD 31 (Agerpres) TASS a­­nunţă : In vechea Iugoslavie, condiţiile de viaţă ale copiilor erau influ­enţate de înapoierea economică şi culturală a ţării, de relaţiile patriarhale de familie, analfabetism, de lipsa de drepturi a femeilor, de prejudecăţi religioase şi superstiţii. In urma războiului în ţară nu ră­mas fără adăpost 1.290.000 de copii. După eliberare problema educaţiei copiilor din Iugoslavia nouă a căpă­tat o însemnătate deosebită şi este rezolvată de întreaga societate. Potri­vit Constituţiei iugoslave „statul apă­ră în mod deosebit interesele m­umei şi copilului prin crearea de case de naştere, grădiniţe şi creşe pentru copii şi asigurarea concediului plătit îna­inte şi după naştere“. „Statul, se spune în constituţie a­­cordă o mare atenţie tineretului şi contribuie la educarea lui“. După război în Iugoslavia a crescut de cîteva ori reţeaua de instituţii pentru copii. In timp ce în anul 1939 în ţară existau 251 instituţii pentru copii (creşe, grădiniţe pentru copii, case pentru tineret, instituţii speciale şi altele), la sfîrşitul anului 1954, nu­mărul lor a ajuns la 1172. Numai în anul 1954, s-au deschis 1762 cantine şcolare. Copiii luptătorilor căzuţi pentru independenţa ţării sunt educaţi în case speciale sau în familii cărora statul le compensează cheltuielile pentru în­treţinerea copiilor. Ei învaţă în şcoli pe cheltuiala statului şi cu manuale puse la dispoziţie de Uniunea partici­panţilor la războiul de eliberare naţio­nală. FLACARA IASULUI N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov au primit delegaţia Folketingului danez MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS anunţă : La 31 mai N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov au primit la Kremlin delegaţia Folketingului danez, care se află în Uniunea Sovietică la invitaţia Sovietului Suprem al URSS. Cu acest pri­lej a avut loc o convorbire prie­tenească care a durat aproxima­tiv două ore. Plecarea preşedintelui Tito în U. R. S. S. BELGRAD 31 (Agerpres). TASS anunţă : După cum s-a anunţat, la in­vitaţia guvernului sovietic, preşe­dintele Republicii Populare Fede­rative Iugoslavia, Iosip Broz Ti­to, a plecat la 30 mai din Belgrad spre Uniunea Sovietică, în vizită oficială. Peronul gării din Belgrad a fost pavoazat cu drapele de stat al R.P.F. Iugoslavia, împreună cu preşedintele Tito şi soţia sa, au plecat în U­­niunea Sovietică şi Eduard Kar­­delj — vicepreşedinte al zecei fe­derative executive, Rocea Popovici — secretar de stat pentru Aface­rile Externe; Mjalko Todorovici— membru al Vecei federative exe­cutive; Iakov Blajevici — preşe­dintele Vecei executive a Republi­cii Populare Croaţia ; Ioje Viljan — secretar general al preşedinte­lui Republicii; D. Stankovici— se­cretar de stat atunct pentru Aface­rile Interne; A. Vratuvo, şeful de cabinet al vicepreşedintelui Vecei federative executive; Sloven Imodlak — şeful de protocol al preşedintelui republicii; general locotenent colonel — Milos Jumo­­nia — şeful de cabinet al co­mandantului suprem; Milan Je­­jel — adjunct principal al preşe­dintelui republicii şi Nikola Ciobe­­lici — şef adjunct al direcţiei fe­derale a planificării economice, împreună cu preşedintele Tito a plecat spre Uniunea Sovietică şi N. P. Firiubin, am­basadorul URSS în Iugoslavia. Copii de 11-12 ani aruncaţi în închisorile din Kenya LONDRA 31 (Agerpres). Săptămî­­nalul ‘„Tribune“ a publicat un articol de El­een Fletcher, fostă activistă pe tărîm social, care a lucrat anul tre­cut în închisorile de femei din Kenya. Autoarea articolului arată că în închi­sorile de femei din Kenya a văzut fe­tiţe de 11-12 ani, care erau condam­nate la „sentinţe inumane“, sub pre­textul că au participat la lupta de eliberare naţională a negrilor. „Aceşti copii, de vreţi s-o credeţi sau nu, au fost condamnaţi de magistraţi bri­tanici“ — scria cu indignare Eileen Fletcher. Articolul lui Eileen Fletcher a avut un larg răsunet în Anglia. In faţa in­dignării opiniei publice, autorităţile coloniale britanice din Kenya au fost nevoite să facă o declaraţie în legă­tură cu dezvăluirile făcute de „Tribu­ne“. Un purtător de cuvînt al administra­ţiei britanice din Kenya a recunoscut că autorităţile britanice din colonie condamnă şi întemniţează copii pentru că au participat la lupta de eliberare naţională. El a arătat că în închisoa­rea de femei din apropiere de Nairobi — capitala Kenyei — se află întemni­ţate 21 de fete, dintre care unele sunt condamnate la 7 ani detenţiune, iar două la detenţiune „atît timp cit va dori guvernatorul“, ceea ce­ în Kenya înseamnă închisoare pe viaţă. Copilărie mizeră Fetiţă orfană pe străzile Madridului. Ziarul „Borba“ despre importanţa vizitei preşedintelui Tito în Uniunea Sovietică BELGRAD 31 (Agerpres). A­­genţia Tanjug anunţă : Ziarul „Borba” a publicat joi di­mineaţa un articol în care îşi ex­primă convingerea că vizita preşe­dintelui Tito în Uniunea Sovietică şi tratativele dintre oamenii de stat iugoslavi şi sovietici vor con­stitui un nou impuls pentru dez­voltarea colaborării dintre Uniu­nea Sovietică şi R.P.F. Iugosla­via. Această vizită — scrie ziarul —va contribui de asemenea la con­solidarea păcii şi la o mai bună înţelegere între state. Referindu-se la dezvoltarea co­laborării iugoslavo-sovietice, în baza declaraţiei de la Belgrad, ziarul aminteşte că, de la semna­rea acestei declaraţii au fost în­cheiate un număr de acorduri care ţin seama de evoluţia situaţiei in­ternaţionale. Fără îndoială, oame­nii de stat sovietici şi iugoslavi vor fi în măsură să sublinieze că au crescut posibilităţile de conti­nuare a acestor relaţii de cola­borare. Ziarul relevă că toate călători­ile pe care le-a întreprins în stră­inătate preşedintele Tito au con­firmat faptul că politica coexis­tenţei active este singura politică realistă care permite stabilirea u­­nor acorduri pe termen lung şi că numărul statelor care adoptă a­­ceastă politică a sporit conside­rabil. Iugoslavia — scrie ziarul „Borba” — s-a străduit şi se stră­duieşte să contribuie la stabilirea unei atmosfere de destindere şi la înlăturarea treptată, a consecinţe­lor dăunătoare, ale războiului re­ce, precum şi la găsirea de soluţii pentru problemele internaţionale arzătoare. In încheiere „Borba” scrie că întîlnirea de la Moscova dintre oa­menii de stat ai Uniunii Sovietice şi ai R.P.F. Iugoslavia va fi un prilej nu numai pentru o trecere în revistă a situaţiei internaţiona­le, ci şi pentru discutarea acţiu­nilor concrete care sunt posibile în vederea îmbunătăţirii continue a relaţiilor între state. immmm. O delegaţie a forţelor aeriene americane va participa la sărbătorirea zilei Aviaţiei Sovietice WASHINGTON 31 (Agerpres)’. Ministrul Forţelor Aeriene al S.U.A., Donald Quarles, a dat miercuri publicităţii un comunicat cu următorul conţinut: „Cu auto­rizaţia preşedintelui Eisenhower, generalul Nathan Twining, şeful statului major al forţelor aeriene americane, a acceptat invitaţ­ia guvernului sovietic de a participa la demonstraţia care va avea loc în Uniunea Sovietică la 24 iunie­­(­cu prilejul Zilei Aviaţiei—N.R.). Secretarul departamentului de stat şi ministrul Apărării au a­­probat această vizită. Generalul Twining va fi însoţit de cîţiva o­­fiţeri de aviaţie”. Agenţia Associated Press rela­tează că „cercurile care au insis­tat ca Twining să accepte invita­ţia au adus argumentul că a se sustrage acesteia ar însemna să se atragă Statelor Unite acuzaţia că nu doresc să îmbunătăţească relaţiile cu URSS”. Problema acceptării invitaţiei sovietice a fost dezbătută pe larg în ultimele cîteva zile în cercurile competente din SUA. Adepţii poli­ticii „de pe poziţii de forţă” care s-au pronunţat întotdeauna împotri­va coexistenţei paşnice şi a cola­borării între state cu orînduiri so­ciale diferite, s-au ridicat şi de data aceasta împotriva vizitei pro­iectate. Printre ei se numără pre­şedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei reprezentanţi­lor, James Richards şi faimosul senator Knowland. Potrivit agenţiei United Press, anul trecut, într-o împrejurare si­milară, aceste cercuri au dobîndit cîştig de cauză. Agenţia informea­ză că anul trecut Uniunea Sovieti­că a propus ca SUA şi U.R.S.S. să facă un schimb de vizite al u­­nor nave militare, dar Statele U­­nite au respins această propunere. Asemenea vizite reciproce ale na­velor militare au avut loc, după cum se ştie între URSS şi Anglia şi între URSS şi alte ţări. Cercu­­rile favorabile normalizării rela­ţiilor între URSS şi SUA au fo­losit prilejul invitării unei dele­gaţii a forţelor aeriene americane în U.R.S.S. pentru a sublinia că refuzarea propunerii privitoare la vizitele navelor militare a făcut ca şi în această privinţă Statele Unite să rămînă în urma aliaţilor lor în ceea ce priveşte acţiunile menite să ducă la crearea unei at­mosfere de încredere în relaţiile internaţionale. De data aceasta se ştia că ministrul britanic al aeru­lui, N. Birch, şi mai multe oficia­lităţi ale forţelor aeriene regale britanice au fost de asemenea in­vitaţi la sărbătorirea Zilei forţelor aeriene în URSS şi au acceptat această invitaţie. Susţinînd necesitatea acceptării invitaţiei, ziarul „New York Ti­­mes” scria zilele trecute: „Este timpul, se pare, ca pe planul ge­neral al politicii noastre naţiona­le să formulăm şi să punem în a­­plicare un program de schimburi sovieto-americane”. Redacţia «i Administraţia: „Falatul culturii“, str. Mareşal N& * »esteM W Nr. 3038 Oraşul nostru şi-a cu drag oaspeţii (Urmare din pagina I- a) La Universitatea ,,Al. I. Cuza“ 71 In cabinetul Rectoratului Uni­­ersităţii „Al. Ion Cuza“, delega­­ta Sovietului Suprem a avut o scurtă întîlnire cu cadrele didacti­­ce ale Universităţii. A vorbit, cu acest prilej, Iov. I. Şandru, prorector al Universi­­aţii ,,Al. I. Cuza“, care a spus: Distinşi oaspeţi, iubiţi tovarăşi, Universitatea din Iaşi este men­­tră că are cinstea să primească­­ incinta ei delegaţia Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, so­lie a libertăţii, a culturii şi a pă­cii, venită din ţara care a arătat întregii lumi drumul spre o socie­tate nouă, drum pe care şi Re­publica Populară Romînă îl stră­bate astăzi cu deplină încredere în victorie Cu aceste gînduri, primindu-vă în mijlocul lor profesorii şi stu­denţii Universităţii noastre, îm­preună cu reprezentanţii institu­telor superioare din Iaşi, vă u­­rează cu dragoste: Bine­ aţi venit. După ce a prezentat pe scurt istoricul Universităţii „Al. I. Cuza“ şi formele de organizare a învă­ţămîntului în cadrul acestei Universităţi, tov. I. Şandru a încheiat: „Marile cuceriri ale şti­inţei sovietice, mult familiare pro­fesorilor şi studenţilor noştri, constituie un instrument şi un im­puls pentru activitatea didactică şi ştiinţifică de la Universitatea noastră. Azi profesorii noştri poartă co­respondenţă cu profesorii sovie­tici, iar studenţii noştri primesc sugestii de la studenţii din U­­niunea Sovietică. Un grup de geografi de la U­­niversitatea noastră colaborează cu savanţii sovietici, acad. Ghe­­rasimov, Ianiţchi pentru elabora­rea unei monografii geografice. In încheiere vorbitorul a spus: Cu această deosebită ocazie ţi­nem să vă anunţăm că în 1960 Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi va sărbători 100 de ani de existenţă. Ea va fi fericită să pri­mească cu prilejul acestei festivi­tăţi pe reprezentanţii universită­ţilor sovietice. Am fi fericiţi de asemenea să vă avem din nou în mijlocul nos­tru“. Răspunzînd, în numele delega­ţiei Sovietului Suprem, tov. A. I. Sembaev, prorectorul Universită­ţii Kazahe a spus: — Oamenii sovietici îi stimează mult pe prietenii lor romîni şi le doresc din toată inima succes în opera e de construire a socialismu­lui. După ce a arătat realizările do­­bîndite de poporul rom­în, de care a avut ocazia să ia cunoştinţă de­legaţia Sovietului Suprem al URSS în vizita sa prin Republica Populară Romînă, tov A­­I Sembaev a continuat: —Eu sînt reprezentant al unei naţionalităţi care înainte, în ve­chea Rusie, era considerată prin­tre cele mai înapoiate. Dator­ită traducerii în viaţă a politicii le­niniste, în ce priveşte problema naţională, în Uniunea Sovietică s-a ajuns la o mare înflorire e­­conomică şi culturală a tuturor popoarelor şi naţionalităţilor. In Republica Sovietică Socialistă Ka­zalia există numeroase institute de învăţămînt superior, există A­­cadem­ie, Institute de pregătire a cadrelor ştiinţifice etc. Bucurîn­­du-se de victoriile sale, poporul kazah se bucură deopotrivă de vic­toriile celorlalte republici sovietice se bucură de victoriile ţărilor de de­mocraţie populară. Sîntem fericiţi să vedem că Republica Populară Română cunoaşte o viaţă culturală tot mai înfloritoare, sîntem feri­ciţi şi mîndri de forţa crescîndă a tuturor ţărilor socialiste. După ce a urat corpului didac­tic al Universităţii „Al. I. Cuza“ şi studenţilor acestei Universităţi noi succese în muncă, tov. I. Şan­dru a înmînat, drept cadou din partea cadrelor didactice ale U­­niversitătii „Al. I. Cuza“ oaspe­ti­lor sovietici un album cuprin­­zînd aspecte din viata Universită­ţi „AL I. Cuza“ jI. numele dele­giatiei Sovietului su­prim­a URSS, tov- F. R. Kozlov, şefa delegaţiei a dăruit cadrelor di­dactice ale Universităţii „Al. I Cuza“ un album cuprinzînd aspec­te ale Universităţii „Lomonosov“ precum şi un album cu vederi din Moscova. La propunerea condu­cerii Universităţii „Al. I. Cuza, oaspeţii au vizitat bibliotecile laboratoarele şi sălile de studi ale diferiţilor facultăţi. Cuvîntarea tov. Octav Iliescu (Urmare din pag. 1-a) parte urmările nefaste ale războ­­iului în oraşul nostru şi să des­făşurăm o muncă efectivă de con­strucţie. Iaşul, vechi centru al culturii, cunoaşte în anii puterii populare o activitate ştiinţifică şi cultura­lă bogată. In oraşul nostru fun­cţionează 4 institute de învăţă­­mînt superior, avem 3 teatre de stat, o filarmonică de stat, o or­chestră populară de stat, un mare Palat al Culturii, iar în curînd va fi deschisă Opera de Stat din Iaşi. Oamenii muncii din oraşul nos­tru, în momentul de faţă luptă cu abnegaţie pentru aplicarea în viaţă a istoricelor hotărîri ale ce­lui de al II-lea Congres al PMR. In încheiere, vorbitorul a spus: Dragi tovarăşi ! Regretăm­ că vizita Dvs. în ora­şul nostru va fi de scurtă durată. Ne-ar trebui mult timp ca să vă arătăm fiecare loc din Iaşi care poartă amintirea legăturilor de prietenie, care s-au născut şi ci­mentat între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. Dar, cu toate acestea, puţinul timp pe care-l veţi petrece în mij­locul nostru va constitui totuşi un nou pr­ej de a întări şi mai mult aceste legături, de a ne manifes­ta adeziunea la lupta noastră co­mună pentru înţelegerea şi cola­borarea între popoare, pentru a­­părarea păcii. — Trăiască în veci prietenia romîno-sovietică. — Trăiască Partidul Muncito­resc Român, forţa conducătoare şi îndrumătoare a poporului munci­tor, inspiratorul şi organizatorul victoriilor noastre ! — Salut fierbinte eroicului po­por sovietic — constructor al co­munismului! Trăiască gloriosul Partid Comunist al Uniunii So­vietice în frunte cu Comitetul său Central leninist . Deschiderea la Moscova a expoziţiei de fotografii „10 ani ai Iugoslaviei noi MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS anunţă : La 30 mai, într-unul din pavilioa­nele parcului central de cultură şi odihnă „Gorki“, s-a deschis expozi­ţia de fotografii „10 ani ai Iugosla­viei noi“, organizată de Comisia pen­tru relaţiile culturale cu străinătatea a R.P.F. Iugoslavia. La deschidere au fost de faţă nume­roşi reprezentanţi ai vieţii publice din Moscova, funcţionari ai ambasadei iu­­goslve la Moscova, în frunte cu consi­lierul de ambasadă B. Oslanik. Prof. A. I. Denisov, preşedintele conducerii Asociaţiei­ Unionale pentru relaţiile culturale cu străinătatea,ş­i rostit o scurtă cuvîntare. Apoi a luat cu­­vîntul V. Osolnik, care şi-a exprima convingerea că această expoziţie va servi la întărirea continuă a prietenie dintre cele două ţări şi va da prile oamenilor sovietici să cunoască viaţa­­ şi munca popoarelor Iugoslaviei.­­ Cei de faţă au vizitat apoi expozi­ţia care cuprinde fotografii oglindind succesele popoarelor din Iugoslavia prietenă, pe tărîmul construirii socia­lismului. Materialele expoziţiei arată uriaşele transformări petrecute dup eliberarea ţării şi realizările pe plan economic şi cultural. O parte din fotografii ilustrează dez­voltarea industriei naţionale a Iugosla­viei. Unele panouri cuprind fotografii care arată dezvoltarea ştiinţei, cultu­rii şi a ocrotirii sănătăţii. Fotografiile mai înfăţişează diferite aspecte ale vieţii oamenilor muncii din Iugoslavia, monumente de arhitec­tură, opere artistice, scene din spec­tacole şi filme de cinematograf. Primul ministru al Indiei despre politica de pace a Uniunii Sovietice DELHI 31 (Agerpres) La 30 mai, primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a ţinut o cuvîntare în cadrul unei şedinţe a conducerii Partidului Congresul Naţional Indian, în care a subliniat că recentele acţiuni întreprinse de diplomaţia sovietică „atît pe plan intern cît şi pe plan extern contribuie într-o mare măsură la micşorarea încordării internaţionale“. Premierul indian a subliniat că gu­vernul sovietic deţine iniţiativa în actuala conjunctură internaţională în numeroase probleme vitale pentru în­treaga lume. Referindu-se la recenta reducere cu 1.200.000 de oameni a e­­fectivului forţelor armate ale Uniunii Sovietice, premierul indian a subliniat că o asemenea acţiune este de na­tură să contribuie la micşorarea pri­mejdiei unui nou război. Membri ai parlamentului britanic cer reducerea forţelor armate engleze LONDRA 31 (Agerpres) TASS anunţă: Un grup de membri ai parlamen­tului englez au ridicat în Camera Comunelor problema reducerii dura­tei serviciului militar obligator şi a reducerii forţelor armate ale Marii Britanii, ca răspuns la hotărîrea gu­vernului U.R.S.S. de a reduce efec­tivul forţelor armate sovietice. Un deputat laburist l-a întrebat pe­ ministrul Apărării „dacă el ţine sea­ma de recenta declaraţie a guvernu­lui sovietic privitoare la reducerea cu 1.200.000 oameni a forţelor ar­mate şi dacă guvernul englez inten­ţionează să contribuie la slăbirea continuă a încordării internaţionale luînd măsuri asemănătoare, în spe­cial să pună problema desfiinţării în scurt timp a serviciului militar obligator“. întrebări asemănătoare au pus şi deputaţii laburişti Shinwell şi Denis Howell. Monckton, ministrul Apărării spus că deocamdată nu poate spune nimic nou privitor la politica guver­nului în această chestiune. Deputatul laburist Shinwell a ca­racterizat răspunsul ministrului ca „absolut negativ“, după care a adău­gat: „Fără îndoială, ţinînd seama de hotărîrea guvernului sovietic, fi de dorit ca noi să luăm o mă­sură asemănătoare. A sosit timpul să declarăm în faţa lumii că răspun­dem la această măsură“. Declaraţia lui Shinwell a fost spri­jinită de numeroşi membri ai parla­mentului. Printre lucrătorii de la Fabrica de Penicilină au Cu un deosebit entuziasm au fost primiţi solii marelui popor sovietic de către lucrătorii fabri­cii de penicilină, întreprindere care reprezintă o adevărată mîndrie pentru regiunea noastră, pentru întreaga industrie socialistă. Aici oaspeţilor sovietici li s-a făcut o surpriză deosebit de plăcută : nu­meroşi ingineri şi tehnicieni, prin­tre care tov. dr. Constantin Tudo­se, inginer Carmil Pall, ing. Ioan Nistor, ing. Gheorghe Mateescu şi alţii specializaţi în Uniunea Sovie­tică au dat oaspeţilor explicaţii în limba rusă. Ei le-au vorbit cu mîndrie despre succesele dobîndite de acest tînăr colectiv de muncă, care însuşindu-şi la perfecţie teh­nica înaintată cu care este dotată întreprinderea — marea majorita­te a maşinilor provin din Uniunea Sovietică — a reuşit să dea oame­nilor muncii produse de cea mai bună calitate. Oaspeţii sovietici s-au interesat îndeaproape de pro­cesul tehnologic al fabricării anti­bioticelor şi s-au întreţinut înde­lung cu muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii. Vizita membrilor delegaţiei So­vietului Suprem al URSS la fa­brica de penicilină s-a transformat într-o nouă manifestare a dragos­tei poporului nostru față de con­structorii comunismului. Vizîtînd monumentele istorice Oaspeţii sovietici şi-au dedicat­­ bună parte din timpul şederii lor , oraşul nostru vizitării unor im­­prtante monumente istorice. Ast­fel, ei au admirat mai întîi neîn­trecuta arhitectură şi măestritele arabescuri ale bisericii Trei Ie­rarhi. Sălile Palatului Culturii au primit pe oaspeţii dragi cu noile aşezăminte culturale făurite în a­­nii puterii populare şi cu străve­chile comori de artă adunate aici. La biserica Golia, membrii dele­gaţiei Sovietului Suprem au ad­mirat structura arhitectonică a a­­cestui străvechi monument istoric şi au cercetat dovezile care grăiesc de-a lungul veacurilor despre vechile relaţii de prietenie înche­gate între poporul român şi po­poarele din Uniunea Sovietică. Impresionante au fost şi clipele petrecute în grădina Copou în preajma teiului lui Eminescu. Du­pă ce au ascultat istoria acestor locuri, oaspeţii dragi s-au aşezat pe băncile umbrite ale grădinii şi au discutat, în preajma străve­chiului tei, despre tradiţiile cultu­rale progresiste ale oraşului nos­tru. La orele 16 membrii delegaţiei Sovietului Suprem al URSS, îm­preună cu persoanele care-l înso­ţesc şi cu reprezentanţii organelor de partid şi de stat locale, s-au îndreptat către cimitirul eternita­­tea unde au depus coroane de flori la monumentul eroilor sovie­tici şi au păstrat un minut de reculegere. Concertul simfonic extraordinar de la Teatrul Naţional Acordurile melodioase ale uver­­turei „Prietenia popoarelor” de R. Gh­er ,din programul con­certului de aseară, în execuţia remarcabilă a filarmonicii „Mol­dova“ au exprimat salutul nostru cald soliei marelui popor sovietic La orele 18.30 delegaţia Sovie­tului Suprem al URSS, însoţită de reprezentanţi ai comitetelor re­gional şi orăşenesc de partid, ai sfaturilor popular regional şi oră­şenesc, ai organizaţiilor de masă — numeroşi oameni ai muncii din Iaşi — au asistat la concertul simfonic extraordinar dat de filar­monica „Moldova”, înainte de începerea concertului, prof. Achim Stoia, directorul filar­monicii „Moldova” a adresat oas­peţilor din partea oamenilor de artă din oraşul Iaşi cuvinte căldu­roase de salut. Programul care a cuprins sim­fonia I-a în sol minor de V. Kalinicov, uvertura „Prietenia popoarelor” de R. Glier. Rapso­­dia I-a de George Enescu— diri­jor Achim Stoia — laureat al pre­miului de stat, şi Dansurile po­­lovtiene din opera „Cneazul Igor” (cor şi orchestră) — dirijor Geor­ge Pascu, s-a bucurat de un deo­­sebit succes.­­ In pauza concertului oaspeţilor sovietici li s-a făcut o caldă ma­nifestaţie de prietenie, cei pre­zenţi ovaţionînd pentru marele popor sovietic — pentru întărirea prieteniei romîno-sovietice. Plecarea din Iaşi a delegaţiei sovietice Gara centrală Iaşi a cunoscut aseară o animaţie deosebită. Mii şi mii de oameni ai muncii din o­­raşul nostru au venit să le ureze drum bun oaspeţilor marelui po­por sovietic, delegaţiei Sovietului Suprem al URSS care ne-au vizi­tat Iaşul în cursul zilei de ieri. Prin spontane manifestaţii de dragoste sinceră, cetăţenii ora­şului nostru şi-au exprimat încă­­o dată hotărîrea lor de a lupta pentru întărirea prieteniei dintre poporul român şi marele popor sovietic. Ei au transmis delega­ţiei Sovietului Suprem al URSS, a întregului popor sovietic — că oamenii muncii din Iaşi, ca şi cei din întreaga ţară, luptă sub con­ducerea partidului pentru făurirea unei vieţi tot mai bune, pentru construirea socialismului, şi că succesele obţinute de oamenii so­vietici în făurirea primăverii o­­menirii — comunismul, fi­e sînt imbold în muncă­. Luînd cuvîntul, tov. Const. Nistor, preşedintele sfatului popu- 1 Iar regional a spus printre altele: Dragi tovarăşi, Vizita delegaţiei Sovietului Su­prem al Uniunii Sovietice în ora­şul nostru, a prilejuit încă odată oamenilor muncii din întreaga noastră regiune, manifestarea sen­timentului de sinceră prietenie faţă de marele popor sovietic. In scurta Dvs. vizită la noi, aţi putut vedea modul cum oamenii muncii, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, luptă pentru o viaţă nouă, pentru un trai fericit, pentru construirea socialismului. Acum dragi prieteni, ne des­părţim , dar amintirea vizitei Dvs. va rămîne veşnic vie în min­tea şi sufletul nostru; roadele colaborării noastre frăţeşti şi a vechii noastre prietenii le vom simţi în munca noastră, în acti­vitatea noastră de zi cu zi, pentru construirea socialismului. Vă urăm dragi tovarăși —drum bun. Trăiască în veci prietenia ro­mîno-sovietică. A vorbit apoi tov. Froi Roma­­novici Kozlov, membru al Prezi­diului Sovietului Suprem al URSS, deputat în Sovietul Uniu­nii, prim secretar al Comitetului regional Leningrad al PQUS, con­ducătorul delegaţiei. „Dragi prieteni, Delegaţia So­vietului Suprem al URSS vă ex­primă recunoştinţa sa pentru pri­mire plină de entuziasm pe care ne-aţi făcut-o. Vizitînd ţara dum­neavoastră am fost în oraşe şi în sate, în întreprinderi, instituţii, gospodării agricole de stat, gospo­dării colective şi am văzut că poporul român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, luptă pentru construirea unei vieţi tot mai frumoase, tot mai fericite. Şi acum la plecare, daţi-mi voie ca în numele delegaţiei parlamen­tare sovietice şi a întregului po­por sovietic să strig: Trăiască Partidul Muncitoresc Român! Trăiască poporul rom­în, construc­­tor al socialismului ! Trenul s-a pus în mişcare. In urale entuziaste, cetăţenii Iaşului urează solilor marelui popor so­vietic drum bun în călătoria lor pe meleagurile patriei noastre. tiparul: întreprinderea Poligrafică lași —­ Telelom: 2386—1210 4

Next