Flacăra Iaşului, iunie 1956 (Anul 12, nr. 3038-3063)
1956-06-10 / nr. 3046
V Pentru ridicarea continuă a nivelului politico-ideologic al activului de partid Pentru ca activiştii de partid, de stat şi din economie să poată îndruga cu competenţă domeniile de activitate care le sunt încredinţate şi să poată împărtăşi maselor din experienţa înaintată în construcţia socialistă, din bogăţia de idei a ştiinţei marxist-leniniste, este necesar ca ei să acorde toată atenţia studiului, străduindu-se să-şi îmbunătăţească continuu calificarea lor profesională şi ideologică. înţelegând acest lucru, un număr însemnat de activişti studiază cu toată seriozitatea. : Aşa de pildă tov. Dumitru Ibănescu, activist al Comitetului raional de partid Murgeai, foloseşte cit mai chibzuit timpul său liber: el studiază, citeşte presa, vizionează filme, străduindu-se în fiul acesta să-şi îmbogăţească mereu bagajul de cunoştinţe pentru a fi apt să se achite cît mai bine de sarcinile ce îi sînt încredinţate de partid. Tovarăşul Ibănescu nu este o excepţie. Asemenea lui, mulţi alţi activişti din aparatul de partid, de stat şi din economie din raionul Murgeni, îndrumaţi cu grijă de biroul comitetului raional de partid, se preocupă în mod permanent de studiu, îşi ridică astfel nivelul lor politic şi ideologic. In această direcţie trebuie spus că înşişi membrii acestui birou — care adesea conduc seminariile cu activul — sunt exemplu in faţa activului, manifestind un interes deosebit pentru a-şi lărgi orizontul lor cu noi cunoştinţe teoretice şi politice. Atitudinea justă faţă de studiu manifestată de acest organ de partid şi preocuparea pentru creşterea continuă a calificării cadrelor în aparatul său, au avut urmări pozitive asupra felului cum s-a desfăşurat activitatea politico-economică în acest raion, oglindindu-se în succesele înregistrate în transformarea socialistă a agriculturii ca şi în alte domenii de activitate. Şi alte organe raionale şi orăşeneşti de partid au obţinut rezultate bune în organizarea şi conducerea Studiului cadrelor de partid, de stat şi din economie. Activişti de partid Catov, Grigore Cimpoieşu, prim secretar al comitetului orăşenesc de partid Bîrlad, Sabo Paul, membru în biroul comitetului raional de partid Vaslui, Vărăru Constantin, activist al comitetului regional de partid şi alţii, manifestă o preocupare deosebită pentru a-şi îmbogăţi conttinuu bagajul for de cunoştinţe politice şi ideologice. Ar fi însă greşit să socotim că peste tot există aceeaşi grijă ca activiştii de partid să-şi ridice nivelul politico-ideologic, să cunoască mai bine problemele şi să îndrume cu ma multă competenţă organizaţiile de partid in îndeplinirea sarcinilor politice şi economice care le revin din hotărîrile partidului şi guvernului. O bună parte din comitetele raionale şi orăşeneşti din regiunea noastră neglijează încă această importantă problemă. Deşi există toate condiţiile necesare unei bune desfăşurări a studiului se manifestă serioase neajunsuri in această privinţă, tocmai datorită faptului că unele organe raionale şi orăşeneşti de partid vor intri săsubaprecieze imparţiala ridicării nivelului ideologic şi politic al cadrelor cu munci de răspundere. Astei, datorită faptului că membrii comitetului raional de partid Vlădeni, şi în primul rând membrii biroului, au acordat importanţa cuvenită ridicării nivelului politic şi ideologic al activiştilor de partid şi al cadrelor cu munci de răspundere din celelalte domenii de activitate, pînă nu de mult cele două cercuri de învăţămînt în care sunt încadraţi activiştii acestui organ de partid au ţinut de la deschiderea lor doar două lecţii şi un seminar. De asemenea nu e de mirare faptul că unii activişti ai comitetului raional de partid Negreşti, cum sunt tovarăşii Gh. Zaharia şi Simion Năstase, au un nivel politic scăzut, iar rezultatele muncii lor sunt slabe, deoarece înşişi membrii biroului şi chiar primul secretar, tov. Const. Chitic, nu studiază şi neglijează totodată să se preocupe de organizarea temeinică a studiului pentru activ. Este greşită de asemenea atitudinea membrilor comitetului raional de partid Tg. Frumos, care subapreciind importanţa organizării studiului pentru actv au tărăgănat studierea serioasă a documentelor Congresului al Il-la al partidului. Aceasta explică de ce unii activişti ai acestui organ de partid, atunci cînd au fost întrebaţi, nu au putut da nici o explicaţie in legătură, de pită, cu cele două etape al revoluţiei din ţara noastră. Lipsuri serioase în pregătirea ideologică a cadrelor de partid şi de stat manifestă de asemenea membrii aparatului de partid şi de stat din raioanele Iaşi, Huşi, Hîrlău unde organele de partid respective nu dau atenţie acestei importante probleme ; aceasta datorită şi faptului că înşişi unii membri ai acestor organe de partid cum ar fi tov. D. Aioanei, prim secretar al comitetului raional de partid Hîrlău, Popa Nicolaie, secretar al comitetului raional de partid Huşi, şi alţii, neglijează studiul învăţăturii marxist-leniniste. Atitudine nepermisă faţă de studiu manifestă şi unii conducători din aparatul de stat şi din economie cum sunt tov. Vasile Grădinaru, preşedintele sfatului popular raional Negreşti, C. Sălceanu, preşedintele U.R.C.C. Paşcani, Petru Roman, şi Gh. Străteanu, preşedinţi ai sfaturilor populre raionale Vlădeni şi Paşcani şi alţii, care nu se preocupă de ridicarea nivelului lor politic şi ideologic. Pe baza indicaţiilor date de comitetul regional de partid, unele cerniţele raionale şi orăşene şi de partid au îndrumat pe activişti să-şi completeze studiile de stat. Faptul că organul raional de partid Huşi s-a preocupat la începutul acestui an şcolar de îndrumarea unui număr însemnat de activişti să se încadreze în învăţămîntul de stat — cursurile fără frecvenţă — este un lucru bun, dar din păcate s-a mărginit numai la atît. Neexistînd control şi îndrumare în tot cursul anului asupra felului cum tovarăşii respectivi învaţă şi se pregătesc pentru examene, nici unul din cei Înscrişi nu s-a prezentat la examene. Fiecărui activist trbuie să-i fie clar — aşa cum a subliniat de atîtea ori partidul nostru că acela care nu munceşte pertu continua lărgire a orizontului său ideologic, politic şi economic nu va putea indeplini în bune condiţii sarcinile tot mai mari pe care paridul le pune în faţa sa. Mai devreme sau mai tîrziu, un astfel de tovarăş rămîne în urmă, devine uneori chiar o piedică în munca de partid. Trebuie de ase (Continuare în pag. 4-a) Duminica iubitorului de sport In cadrul campionatului RPR de calificare (echipe) — etapa de oraş — se va desfăşura astăzi pe stadionul „23 August“ începîndde la ora 10 — întîlnirea dintre echipele Ştiinţa Universitatea şi Locomotiva. Favorită a acestei întîlniri se anunţă a fi formaţia feroviarilor. In faţa Palatului Culturii, la ora 10, se va da plecarea în etapa de regiune a campionatului RPR individual de semifond. Cicliştii participanţi îşi vor disputa înttietatea pe traseul Iaşi-Tg. Frumos şi retur (aprox. 90 km.). Sosirea va avea loc în jurul orei 13 la capătul liniei de tramvai 2 (bariera Păcurari). Campionatul PRR de calificare la volei — etapa orăşenească — a programat pentru astăzi întîlniri deosebit de interesante. Pe terenul Progresul Medicina, cu începere de la ora 1 9 se vor desfăşura următoarele jocuri: Ştiinţa Universitatea — Voinţa (ora 9); Locomotiva ICCF — Ştiinţa Politehnica (ora 10); Progresul Medicina-Dinamo (ora 11). Pe terenul Voinţa, vor avea loc două întîlniri feminine. In primul joc (ora 10) îşi vor disputa întîietatea echipele Voinţa şi Ştiinţa Universitate, iar la ora II, formaţia primă şi cea secundă a C.S. Flamura Roşie se vor întîlni în cadrul aceleiaşi competiţii. In cadrul campionatului regional au fost programate următoarele locuriPaşcani ora 10: Progresul-Dinamo Iaşi. Huşi ora 10: — Dinamo-Flamura Roşie Iaşi. Hîrlău — ora 17: Recolta — Metalul Bîrlad. ” Iaşi (teren FI. Roşie) — ora 9:30. Constructorul — Constructorul S. M. In cadrul campionatului RPR de fotbal-juniori, la ora 14 se vor întîlni echipele Locomotiva Iaşi şi Voinţa Tecuci. După cum se ştie, Locomotiva ocupă locul I în serie şi, în plus a obţinut o frumoasă victorie asupra echipei de juniori FSGT Franţa. La ora 17.30, în cadrul categoriei C, Progresul Iaşi va primi replica formaţiei Flacăra-Moineşti. La Paşcani va avea loc un cuplaj interesant: Locomotiva — Avîntul Fălticeni (categ. C.) şi Ştiinţa Iaşi- Dinamo 6 Bucureşti (categ. B). Formaţia feroviarilor din localitate joacă la Bacău în compania echipei Flamura Roşie. Pe stadionul „23 August“ la ora: 15:45 va începe întîlnirea de rugbi din cadrul competiţiei „Cupa RPR“ dintre echipele Ştiinţa Politehnica Iaşi şi Constructorul Bucureşti. Partida se anunță a fi deosebit de disputată, E. U. JÍŰ WUV. IONIVERS I " ia ." CÎIGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR. IAȘI $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL * ■ ANUL XII Nr 3046 4 pagini 20 bani Duminică 10 iunie 1956 In aceste zile, pe ogoarele regiunii Veşti sosite de pe teren ne arată că pretutindeni, oamenii muncii din agricultura regiunii noastre desfăşoară cu intensitate campania de întreţinere a culturilor. Ei ştiu că de felul cum vor duce lupta contra buruienilor şi vor opri evaporarea apei din pămînt, depinde soarta recoltei. De aceea, în aceste zile, ogoarele sînt înţesate de lucrători din gospodăriile agricole de stat, colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală. Ei privesc şi prăşesc după sfatul agronomului lanurile lor de gnu, porumb, cartofi, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, luîndu-se la întrecere pentru calitate și cantitate. Au distrus rapiţa pe cale chimică Rapiţa sălbatică îşi făcuse apariţia şi în lanul de 35 ha. de grîu al gospodăriei de stat Todireşti, situat în apropierea satului Bîcu. Trebuiau luate deci măsuri urgente de stîrpire a acestei buruieni vătămătoare. — Ce facem, tovarăşe inginer ? — a întrebat brigadierul Gherman Filaret pe agronomul şef al gospodăriei. Invăţînd din campaniile anului trecut, ■membrii gospodăriei agricole colective „M. Eminescu“ din comuna Scobinţi, raionul Hîrlău, şi-au organizat acum mult mai bine munca. Ei au întărit structura brigăzii permanente, repartizînd echipelor de cîmp un număr suficient şi proporţionat de braţe — Preparaţi soluţia „Herbicid“ şi stropiţi cu pompele portabile — a răspuns inginerul-şef. Dispoziţia a fost executată chiar a doua zi, un număr de 15 lucrători, în frunte cu Gheorghe Manolache, V. N. Prisacaru, Mihai Ciobotaru, Ion Bobac şi Petru Zagan, sub îndrumarea brigadierului Filaret au stropit cu soluţie chide muncă. Efectele muncii organizate s-au văzut imediat, colectiviştii obţinînd succese frumoase în acţiunea de întreţinere a culturilor. Au fost privite pe cale chimică suprafaţa de 23 ha. grîu, iar 2 ha. sfeclă de zahăr şi 8 ha. Floarea soarelui au fost prăşite şi rărite în bune condiţii. S-au evidenţiat cu amică întreg lanul de grîu de la Bîcu. Combaterea buruienilor din lan pe cale chimică era o noutate pentru tot colectivul secţiei. Fiecare era curios să vadă efectele acestei noi şi moderne metode. Peste trei zile, lucrătorii au putut vedea cu bucurie că munca lor n-a fost în zădar, rapiţa fiind distrusă cu eficacitate. T. QROSU corespondent cest prilej colectiviştii din echipele a I-a şi a IlI-a conduse de Dumitru Belaşcu şi respectiv Dumitru Curcă. La efectuarea lucrărilor agricole un sprijin preţios a fost dat de tehnicianul Morărescu, şeful punctului agricol Scobinţi. teodora BUCUR corespondentă Rezultatele muncii organizate In comuna Al. I. Cuza Colectivul de conducere al căminului cultural din comuna Al. I. Cuza, raionul Tg. Frumos, vede cu satisfacţie că munca depusă în direcţia popularizării în rîndul ţăranilor muncitori a regulilor de îngrijire a culturilor dă acum mai multe roade. Aceasta se poate vedea de altfel pe teren, ogoarele comunei fiind pline de oameni care execută plivitul păioaselor şi prăşitul porumbului, sfeclei şi florii-soarelui. Ţăranii muncitori Alexandru Lupu, D. Pletosu, Gh. Giurgica, C. Toloagă şi mulţi alţii, au terminat de mult prima praşilă la sfecla de zahăr, făcînd totodată şi răritul plantelor pe rînd. In ce priveşte îngrijirea culturilor de cartofi, fruntaşi sînt ţăranii întovărăşiţi, în frunte cu Jean Rusu şi Gh. Toma care au terminat lucrările. Nici Dumitru Gram care are 80 de ani nu s-a lăsat mai prejos decit ceilalţi consăteni ai lui. El şi-a plivit în întregime lanul său de grîu pe suprafaţa de 1 hectar. I. HODOROGEA, corespondent Noi mesaje de pace ale U. R. S. S. Publicăm în numărul de astăzi, în pagina a IV-a, mesajele în problema dezarmării ale lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S, adresate preşedintelui S.U.A . Eisenhower şi premierului francez Guy Mollet. Documente de mare însemnătate internaţională, mesajele şefului guvernului sovietic atestă, încă odată, profunda dorinţă a Uniunii Sovietice de a contribui prin acţiuni practice la reglementarea spinoasei probleme a dezarmării — cea mai importanţii, şi urgentă problemă internaţională. Este prea bine cunoscut ce privaţiuni îndură popoarele de pe urma grelei poveri a înarmărilor. 303 miliarde dolari au plătit — în decurs de 7 ani — popoarele celor 14 ţări occidentale membre ale alianţei agresive N.A.T.O, pentru cheltuieli militare mereu sporite. Mase de multe milioane plătesc impozite exorbitante, în timp ce monopolul „Standard On Company of New Jersey“, de pildă, __ a cărui producţie e destinată, în majoritatea sa, scopurilor militare — a încasat un profit net de 205 milioane dolari, numai in primul trimestru al acestui an. Popoarele cer cu energie, pe bună dreptate, soluţionarea problemei dezarmării, pe calea tratativelor. In decursul ultimilor ani, însă tratativele duse în subcomitetul O.N.U. în problema dezarmării n-au dat rezultate pozitive. In ultimul timp, aceste tratative s-au complicat la maximum. De aceea, guvernul sovietic a hotărît să " abordeze această problemă într-un mod nou. După cum se subliniază în mesaje, Uniunea Sovietică consideră că „pînă la realizarea unui acord internaţional în problema dezarmării, eforturile statelor trebuie să fie îndreptate spre înfăptuirea de către fiecare stat a unor măsuri concrete pentru reducerea armamentelor, care ar putea fi traduse în viaţă fără să se mai aştepte încheierea unui acord internaţional cu privire la dezarmare“. Acest lucru este pe deplin posibil în prezent, cînd are loc o anumită slăbire a încordării şi s-au creat condiţii mai favorabile pentru dezarmare. De asemenea, este în afară de orice îndoială faptul că principala, răspundere in soluţionarea problemei dezarmării revine marilor puteri. Uniunea Sovietică a luat iniţiativa, şi popoarele lumii au salutat cu bucurie măsurile statului sovietic adoptate prin declaraţia din 10 mai a.c., între care: reducerea forţelor armate ale U.R.S.S. cu 1.200.000 de oameni, în afară de reducerea forţelor sale armate cu 640 000 de oameni din 1955; desfiinţarea a 63 de divizii şi diferite brigăzi cu unu efectiv de peste 30.000 de oameni care se află pe teritoriul R. D. Germane. Este un prim pas, un pas important. Mesajele lui N. A. Bulganin cheamă ca, şi celelalte mari puteri să aducă contribuţia cuvenită, fiecare în parte, la acţiunea de încetare a cursei înarmărilor şi la întărirea păcii, fară să se mai aştepte un acord atotcuprinzător de dezarmare. Este ceea ce aşteaptă şi opinia publică de la puterile occidentale. R. NARU FOTOIRONICA NOASTRA Instantanee ieşene Iaşul nu cunoaşte trepidaţia marilor metropole. In anii din urmă însă, dintr-un „dulce tîrg al Ieşilor“, el a devenit un oraş care freamătă de viaţă, de munca avîntată a cetăţenilor care caută să-l facă mai frumos, demn de zilele pe care le trăim. O raită prin Iaşi nu presupune, fireşte, să întîlneşti peste tot locul doar lucruri care să-ţi încînte ochii, ci şi unele aspecte negative în ce priveşte gospodărirea sau probleme care se cer şi se pot rezolva. De aceea, „înarmaţi“ cu aparatele fotografice am colindat oraşul în dorinţa de a surprinde aspecte cît mai variate. Iaşul In reconstrucţie — aşa am hotărit să dăm titlul clişeului 1 şi sperăm să nu fi greşit. Iată de ce: faceţi o plimbare pînă la gara centrală, suiţi-vâ *pe pasarelă şi de aici vi se va oferi această privelişte Interesantă. Blocurile de locuinţe construite pentru salariaţii fabricii de antibiotice, uriaşe macarale lucrind la noile clădiri ce se ridică în apropiere, faţada Universităţii care se reamenajează... Notaţi: aici e doar o parte din oraşul nostru în reconstrucţie... De la gară pînă la Palatul culturii, drumul rău e atît de scurt. Tramvaiul 3 te duce pinâ-n Piaţa Republicii iar de aici, elegantul autobus ,,Ziss“ sau cel fabricat la noi în ţară, te lasă exact în dreptul Palatului Culturii. In apropiere, pe strada Anastasie Panu, colţ cu strada Ştefan cel Mare, poţi întîlni, deseori, frumoasele autobuse importate din R.D. Germană, aparţinînd întreprinderii regionale de panificaţie — care transportă zilnic pîine şi la franzelăria şi patiseria nr. 24 (clişeul 2). Pornim, de aici, pe jos pînă la doi ursuleţi ştrand unde se află amenajat „Ori (clişeul 3), „surpriza cea mare" un bazin de Înot despre care... — Dar oare clişeul 4 vă surprinde ? Intr-adevAr, broaştele au un concurs de unul . In lipsa unor ieritabile concursuri, leşenii trebuie să se mulţumească şi cu un asemenea spec. Incol... batracian ! De-abia de cîtevă zile au început lucrările de amenajare a bazinului, iar organele sindicale şi colectivele sportive cărora le aparţine ştrandulu’ nu dovedesc vreo preocupare pentru impulsionarea lor. Trebuie s-o spu* nem pe şleau. Cu asemenea „pro* gres“ în lucrări s-ar putea ca bazinul de înot să fie reamenajat abia prin luna octombrie şi atunci chiar şi... broaştele vor renunţa să mai participe la concursul de nataţie Atenţie deci, la acest aspect negativ. Factorii de răspundere să se hotârască odată. Sunt aşteptaţi la... start. Cine dintre ieşeni nu iubeşte sportul ? Gimnastica mai ales a început să fie practicată de tot mai mulţi tineri, elevi ai şcolilor medii. Iată, în clişeul 5, în pauza unui meci de fotbal disputat pe stadionul „23 August“ un ansamblu de gimnastică al elevilor, de sub conducerea prof. V. Ultimos,şi executînd diferite exerciţii, prilej de distracţie leta, doi dinţi, micuţii cetăţeni ai oraşe- tr-un colţ al său. In rest, însă nu liihii s-au optic pentru cîteva clipe întîlneşti decit dezordine, lipsă de în faţa tabloului care ilustrează pe curăţenie, lacul de canotaj murdar, vestea cu „Vulpea cea Isteaţă şi cei bănci aruncate la întîmplare, şi lacomi“, amuzîndu-se prin ştrand. „Orăşelul , bucurii pentru cei mici, Liviu şi Nico- copiilor“, frumos amenajat se află în★ Plimbarea prin Iaşi nu s-a terminat In fotocronicele noastre din numerele viitoare vom reda şi alte aspecte din viaţa oraşului Iaşi —pozitive şi... sperăm, negative ceva mai puţine. ŞT. GRUIAN PAUL Al IV-lea Congres al matematicienilor romîni Intre 27 mai şi 4 iunie s-a ţinut la Bucureşti al IV-lea Congres al matematicienilor romîni. Pregătirile pentru acest Congres au început cu mai mult de un an în urmă. Un comitet de organizare, în frunte cu acad. S. Stoilov, preşedintele secţiei a I-a a Academiei şi directorul Institutului de Matematici, a lucrat neîncetat pentru buna desfăşurare a lucrărilor. Au fost programate din vreme şedinţele de conferinţe şi comunicări în cele 5 secţiuni (algebră, analiză, geometrie şi topologie, matematici aplicate, istoria matematicilor şi didactica matematică), din vreme au fost trimise invitaţii Instituţiilor ştiinţifice din ţară şi străinătate, din vreme au fost prevăzute reuniuni ştiinţifice, din timp au fost alcătuite colective pentru redactarea dărilor de seamă asupra activităţii matematice din ţară, începînd din 1940, din vreme au fost pregătite toate amănuntele aşa incit toată partea de organizare a funcţionat în modul cel mai desăvîrşit posibil mulţumind şi pe cel mai pretenţios participant. Matematicienii din ţară, vîrstnici şi tineri, şi-au pregătit lucrări pentru a fi susţinute la Congres, fiecare dintre ei a înţeles să prezinte în faţa colegilor săi, fie preocupările sale ştiinţifice, fie scurte bilanţuri ale activităţii lor. Au fost prezentate de către matematicienii noştri, aproape 500 de participanţi — 152 conferinţe şi comunicări. Trebuie menţionată şi participarea unui mare număr de profesori din învăţămîntul mediu, în special la secţia a V-a. Ieşenii au participat cu 18 conferinţe şi comunicări, ceea ce, pentru numărul mic de cadre din oraş este mai mult decît satisfăcător. Din eveniment deosebit pentru viaţa ştiinţifică a ţării l-a constituit larga participare internaţională care a dat Congresului o strălucire deosebită. Au fost de faţă 74 matematicieni străini din 17 ţări: Anglia, Austria, Belgia, R. P. Bulgaria R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, R. D. Germană, Italia, Israel, Iugoslavia Japonia, R. P. Polonă, Norvegia, SUA, R. P. Ungară, U.R.S.S. A venit să asiste la Congres ilustrul și veneratul matematician și luptător Hadamard în vîrstă de 91 ani, au venit matematicianul sovietic I. N. Vekna, francezul A Denjoy, polonezul C. Kuratovski, americanii E. Hille şi S. Ellenberg elveţianul G. de Kharri, germanul W. Blashke, italianul B. Segre, cehoslovacul O. Borovka şi alţii. A fost impresionantă bucuria matematicienilor noştri pentru prilejul care li s-a oferit de a avea in mijlocul lor, de a vedea şi auzi, de a discuta la aceeaşi masă cu persoane ale căror lucrările erau cunoscute din reviste şi cărţi A fost impresionantă atenţia cu care au fost înconjuraţi oaspeţii noştri şi, în acelaşi timp încrederea cu care a fost primită această mărturie de stimă şi prietenie, a fost impresionant entuziasmul expansiv al tineretului nostru pus în situaţia de a-şi verifica lucrările, au fost impresionante respectul, dragostea de care s-a bucurat delegaţia sovietică, care pe lingă I. N. Velina despre care am pomenit mai sus, conţinea pe tinerii şi deja cunoscuţii I. A. Mitropolschi, S. B. Stecichin, K. A. Sitnicov şi O. S. Parasitic şi care erau în mod permanent în Conversaţie cu ceilalţi delegaţi. Şi cu ocazia Congresului de matematicieni s-a evidenţiat faptul că, contactul personal cu specialiştii din aceleaşi domenii este fructuos pentru apariţia şi dezvoltarea unor idei noi în ştiinţă. In consfătuirile ştiinţifice, discuţiile asupra unor domenii clasice, sau noi au făcut să se lămurească puncte de vedere vechi, sau să apară puncte de vedere noi. Oaspeţilor străini li s-a dat posibilitatea de a vizita capitala şi multe locuri din ţară cu ocazia unor excursii admirabil organizate. Foarte mulţi dintre ei şi-au mărturisit entuziasmul pentru cele ce au văzut. In darea de seamă asupra desfăşurării Congresului, biroul Congressului a enumerat cîteva scopuri ale lui şi anume: să arate starea generală,actuală a cercetărilor matematice din ţara noastră, să prezinte în rapoarte activitatea matematică din ţară de la Congresul al IlI-lea din 1945 pînă azi, să facă cunoscute peste hotare realizările matematicienilor romîni, să întărească legăturile ştiinţifice cu celelalte ţări, să dea informaţii cu privire la preocupările ştiinţifice şi cu privire la organizarea muncii ştiinţifice din alte ţări. Ţinînd seama de felul cum s-a desfăşurat Congresul, de participarea atît de bogată a tuturor matematicienilor noştri, de aportul atît de valoros al oaspeţilor de peste hotare, se poate afirma că, al IV-lea Congres al matematicienilor a fost încheiat cu succes. Prof. univ. A. HAIMOVICI laureat al Premiului de Stat