Flacăra Iaşului, iunie 1956 (Anul 12, nr. 3038-3063)

1956-06-10 / nr. 3046

V Pentru ridicarea continuă a nivelului politico-ideologic al activului de partid­ ­ Pentru ca activiştii de partid, de stat şi din economie să poată îndru­ga cu competenţă domeniile de acti­vitate care le sunt încredinţate şi să poată împărtăşi maselor din experienţa înaintată în construcţia socialistă, din bogăţia de idei a ştiinţei mar­­xist-leniniste, este necesar ca ei să acorde toată atenţia studiului, stră­­duindu-se să-şi îmbunătăţească con­tinuu calificarea lor profesională şi ideologică. înţelegând acest lucru, un număr însemnat de activişti studiază cu toată seriozitatea. :­ Aşa de pildă tov. Dumitru Ibănes­­cu, activist al Comitetului raional de partid Murgeai, foloseşte cit mai chibzuit timpul său liber: el stu­diază, citeşte presa, vizionează filme, strădui­n­du-se în f­iul acesta să-şi îmbogăţească mereu bagajul de cu­noştinţe pentru a fi apt să se achite cît mai bine de sarcinile ce îi sînt încredinţate de partid. Tovarăşul Ibănescu nu este o ex­cepţie. Asemenea lui, mulţi alţi ac­tivişti din aparatul de partid, de stat şi din economie din raionul Murgeni, îndrumaţi cu grijă de bi­roul comitetului raional de partid, se preocupă în mod permanent de stu­diu, îşi ridică astfel nivelul lor poli­tic şi ideologic. In această direcţie trebuie spus că înşişi membrii aces­tui birou — care adesea conduc se­­minariile cu activul — sunt exemplu in faţa activului, manifestind un in­teres deosebit pentru a-şi lărgi ori­zontul lor cu noi cunoştinţe teoretice şi politice. Atitudinea justă faţă de studiu manifestată de acest organ de partid şi preocuparea pentru creşte­rea continuă a calificării cadrelor în aparatul său, au avut urmări pozi­tive asupra felului cum s-a desfăşu­rat activitatea politico-economică în acest raion, oglindindu-se în succe­sele înregistrate în transformarea so­cialistă a agriculturii ca şi în alte domenii de activitate. Şi alte organe raionale şi orăşe­neşti de partid au obţinut rezultate bune în organizarea şi conducerea Studiului cadrelor de partid, de stat şi din economie. Activişti de partid Ca­tov, Grigore Cimpoieşu, prim se­cretar al comitetului orăşenesc de partid Bîrlad, Sabo Paul, membru în biroul comitetului raional de partid Vaslui, Vărăru Constantin, activist al comitetului regional de partid şi alţii, manifestă o preocupare deosebită pen­tru a-şi îmbogăţi conttinuu bagajul for de cunoştinţe politice şi ideolo­gice. Ar fi însă greşit să socotim că peste tot există aceeaşi grijă ca ac­tiviştii de partid să-şi ridice nive­lul politico-ideologic, să cunoască mai bine problemele şi să îndrume cu ma multă competenţă organizaţiile de partid in îndeplinirea sarcinilor po­litice şi economice care le revin din hotărîrile partidului şi guvernului. O bună parte din comitetele raionale şi orăşeneşti din regiunea noastră neglijează încă această importantă problemă. Deşi există toate condiţiile nece­sare unei bune desfăşurări a studiu­lui se manifestă serioase neajunsuri in această privinţă, tocmai datorită faptului că unele organe raionale şi orăşeneşti de partid vor intri să­­sub­aprecieze imparţiala ridicării nivelu­lui ideologic şi politic al cadrelor cu munci de răspundere. Astei, datorită faptului că membrii comitetului raio­nal de partid Vlădeni, şi în primul rând membrii biroului,­­ au acordat importanţa cuvenită ridicării nivelului politic şi ideologic al activiştilor de partid şi al cadrelor cu munci de răspundere din celelalte domenii de activitate, pînă nu de mult cele două cercuri de învăţămînt în care sunt încadraţi activiştii acestui organ de partid au ţinut de la deschiderea lor doar două lecţii şi un seminar. De asemenea nu e de mirare faptul că unii activişti ai comitetului raio­nal de partid Negreşti, cum sunt to­­varăşii Gh. Zaharia şi Simion Năs­­tase, au un nivel politic scăzut, iar rezultatele muncii lor sunt slabe, deoarece înşişi membrii biroului şi chiar primul secretar, tov. Const. Chitic, nu studiază şi neglijează tot­odată să se preocupe de organizarea temeinică a studiului pentru activ. Este greşită de asemenea atitu­dinea membrilor comitetului raional de partid Tg. Frumos, care subapre­­ciind importanţa organizării studiu­lui pentru actv au tărăgănat stu­dierea serioasă a documentelor Con­gresului al Il-la al partidului. A­­ceasta explică de ce unii activişti ai acestui organ de partid, atunci cînd au fost întrebaţi, nu au putut da nici o explicaţie in legătură, de pită, cu cele două etape al revoluţiei din ţara noastră. Lipsuri serioase în pregătirea ideo­logică a cadrelor de partid şi de stat manifestă de asemenea membrii aparatului de partid şi de stat din raioanele Iaşi, Huşi, Hîrlău unde organele de partid respective nu dau atenţie acestei importante probleme ; aceasta datorită şi faptului că înşişi unii membri ai acestor organe de partid cum ar fi tov. D. Aioanei, prim secretar al comitetului raional de partid Hîrlău, Popa Nicolaie, se­cretar al comitetului raional de par­tid Huşi, şi alţii, neglijează studiul învăţăturii marxist-leniniste. Atitudi­ne nepermisă faţă de studiu manifes­tă şi unii conducători din aparatul de stat şi din economie cum sunt tov. Vasile Grădinaru, preşedintele sfa­­tului popular raional Negreşti, C. Sălceanu, preşedintele U.R.C.C. Paş­cani, Petru Roman, şi Gh. Străteanu, preşedinţi ai sfaturilor popul­re raio­nale Vlădeni şi Paşcani şi alţii, care nu se preocupă de ridicarea nive­lului lor politic şi ideologic. Pe baza indicaţiilor date de comi­tetul regional de partid, unele cerni­ţele raionale şi orăşene ş­i de partid au îndrumat pe activişti să-şi com­pleteze studiile de stat. Faptul că organul raional de partid Huşi s-a preocupat la începutul acestui an şco­lar de îndrumarea unui număr în­semnat de activ­işti să se încadreze în învăţămîntul de stat — cursurile fără frecvenţă — este un lucru bun, dar din păcate s-a mărginit numai la atît. Neexistînd control şi îndru­mare în tot cursul anului asupra fe­lului cum tovarăşii respectivi învaţă şi se pregătesc pentru examene, nici unul din cei Înscrişi nu s-a prezen­tat la examene. Fiecărui activist tr­buie să-i fie clar — aşa cum a subliniat de atîtea ori partidul nostru că­ acela care nu munceşte pert­u continua lăr­gire a orizontului său ideologic, po­litic şi economic nu va putea inde­plini în bune condiţii sarcinile tot mai mari pe care par­idul le p­une în faţa sa. Mai devreme sau mai tîr­­ziu, un astfel de tovarăş rămîne în urmă, devine uneori chiar o piedică în munca de partid. Trebuie de ase­ (Continuare în pag. 4-a) Duminica iubitorului de sport In cadrul campio­natului RPR de calificare (echipe) — etapa de oraş — se va desfăşu­ra astăzi pe stadionul „23 August“ începînd­­de la ora 10 — întîlnirea dintre echipele Ştiinţa Universitatea şi Locomotiva. Favorită a acestei în­­tîlniri se anunţă a fi formaţia fero­viarilor. In faţa Palatului Culturii, la ora 10, se va da plecarea în etapa de re­giune a campiona­tului RPR individual de semifond. Ci­cliştii participanţi îşi vor disputa în­­ttietatea pe traseul Iaşi-Tg. Frumos şi retur (aprox. 90 km.). Sosirea va a­­vea loc în jurul orei 13 la capătul li­niei de tramvai 2 (bariera Păcurari). Campionatul PRR de calificare la volei — etapa o­­răşenească — a programat pentru astăzi întîlniri deosebit de interesan­te. Pe terenul Progresul Medicina, cu începere de la ora 1 9 se vor des­făşura următoarele jocuri: Ştiinţa Universitatea — Voinţa (ora 9); Locomotiva ICCF — Ştiinţa Po­litehnica (ora 10); Progresul Medi­­cina-Dinamo (ora 11). Pe terenul Voinţa, vor avea loc două întîlniri feminine. In primul joc (ora 10) îşi vor disputa întîie­­tatea echipele Voinţa şi Ştiinţa Uni­versitate, iar la ora II, formaţia pri­mă şi cea secundă a C.S. Flamura Roşie se vor întîlni în cadrul acele­iaşi competiţii. In cadrul campio­natului regional au fost programate următoarele locuri­­Paşcani ora 10: Progresul-Dinamo Iaşi. Huşi ora 10: — Dinamo-Flamura Roşie Iaşi. Hîrlău — ora 17: Recolta — Me­talul Bîrlad. ” Iaşi (teren FI. Roşie) — ora 9:30. Constructorul — Constructorul S. M. In cadrul campionatului RPR de fotbal-juniori, la ora 14 se vor întîlni echipele Locomotiva Iaşi şi Voinţa Tecuci. După cum se ştie, Locomotiva ocupă locul I în serie şi, în plus a obţinut o frumoasă victorie asupra e­­chipei de juniori FSGT Franţa. La ora 17.30, în cadrul categoriei C, Progresul Iaşi va primi replica formaţiei Flacăra-Moineşti. La Paşcani va avea loc un cuplaj interesant: Locomotiva — Avîntul Fălticeni (categ. C.) şi Ştiinţa Iaşi- Dinamo 6 Bucureşti (categ. B). Formaţia feroviarilor din localitate joacă la Bacău în compania echipei Flamura Roşie. Pe stadionul „23 August“ la ora: 15:45 va începe în­tîlnirea de rugbi din cadrul compe­tiţiei „Cupa RPR“ dintre echipele Şti­inţa Politehnica Iaşi şi Constructorul Bucureşti. Partida se anunță a fi d­eosebit de disputată, E. U. JÍŰ WUV. I­ONI­VE­RS I " i­a ." ­CÎIGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM­R. IAȘI $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL * ■ ANUL XII Nr 3046 4 pagini 20 bani Duminică 10 iunie 1956 In aceste zile, pe ogoarele regiunii Veşti sosite de pe teren ne arată că pretutindeni, oamenii muncii din agricultura regiunii noastre desfăşoară cu intensitate campania de între­ţinere a culturilor. Ei ştiu că de felul cum vor duce lupta contra buruie­nilor şi vor opri evaporarea apei din pămînt, depinde soarta recoltei. De aceea, în aceste zile, ogoarele sînt înţesate de lucrători din gospodăriile agricole de stat, colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodă­rie individuală. Ei privesc şi prăşesc după sfatul agronomului lanurile lor de gnu, porumb, cartofi, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, luîndu-se la întrecere pentru calitate și cantitate. Au distrus rapiţa pe cale chimică Rapiţa sălbatică îşi făcuse apariţia şi în lanul de 35 ha. de grîu al gospodăriei de stat Todireşti, situat în apropierea satului Bîcu. Trebuiau luate deci măsuri urgente de stîrpire a acestei bu­ruieni vătămătoare. — Ce facem, tova­răşe inginer ? — a întrebat brigadierul Gherman Filaret pe a­­gronomul şef al gos­podăriei. Invăţînd din campa­niile anului trecut, ■membrii gospodăriei agricole colective „M. Eminescu“ din comu­na Scobinţi, raionul Hîrlău, şi-au organizat acum mult mai bine munca. Ei au întărit structura brigăzii per­manente, repartizînd echipelor de cîmp un număr suficient şi proporţionat de braţe — Preparaţi soluţia „Herbicid“ şi stropiţi cu pompele portabile — a răspuns ingine­­rul-şef. Dispoziţia a fost e­­xecutată chiar a doua zi, un număr de 15 lu­crători, în frunte cu Gheorghe Manolache, V. N. Prisacaru, Mi­­hai Ciobotaru, Ion Bo­­bac şi Petru Zagan, sub îndrumarea bri­gadierului Filaret au stropit cu soluţie chi­de muncă. Efectele muncii organizate s-au văzut imediat, colecti­viştii obţinînd succese frumoase în acţiunea de întreţinere a cultu­rilor. Au fost privite pe cale chimică suprafaţa de 23 ha. grîu, iar 2 ha. sfeclă de zahăr şi 8 ha. Floarea soarelui au fost prăşite şi ră­rite în bune condiţii. S-au evidenţiat cu a­mică întreg lanul de grîu de la Bîcu. Combaterea buruie­nilor din lan pe cale chimică era o noutate pentru tot colectivul secţiei. Fiecare era cu­rios să vadă efectele acestei noi şi moder­ne metode. Peste trei zile, lucrătorii au pu­tut vedea cu bucurie că munca lor n-a fost în zădar, rapiţa fiind distrusă cu eficacitate. T. QROSU corespondent cest prilej colectiviştii din echipele a I-a şi a IlI-a conduse de Dumitru Belaşcu şi respectiv Dumitru Curcă. La efectuarea lucrărilor agricole un sprijin preţios a fost dat de tehnicianul Mo­­rărescu, şeful punctu­lui agricol Scobinţi.­­ teodora BUCUR corespondentă Rezultatele muncii organizate In comuna Al. I. Cuza Colectivul de condu­cere al căminului cul­tural din comuna Al. I. Cuza, raionul Tg. Frumos, vede cu satis­facţie că munca depu­să în direcţia popu­larizării în rîndul ţă­ranilor muncitori a re­gulilor de îngrijire a culturilor dă acum mai multe roade. Aceasta se poate vedea de alt­fel pe teren, ogoarele comunei fiind pline de oameni care execută plivitul păioaselor şi prăşitul porumbului, sfeclei şi florii-soare­­lui. Ţăranii muncitori Alexandru Lupu, D. Pletosu, Gh. Giurgica, C. Toloagă şi mulţi alţii, au terminat de mult prima praşilă la sfecla de zahăr, făcînd totodată şi răritul plantelor pe rînd. In ce priveşte îngrijirea culturilor de cartofi, fruntaşi sînt ţăranii întovărăşiţi, în frunte cu Jean Rusu şi Gh. Tom­a care au termi­nat lucrările. Nici Du­mitru Gram care are 80 de ani nu s-a lă­sat mai prejos decit ceilalţi consăteni ai lui. El şi-a plivit în întregime lanul său de grîu pe suprafaţa de 1 hectar. I. HODOROGEA, corespondent Noi mesaje de pace ale U. R. S. S. Publicăm în numărul de astăzi, în pagina a IV-a, mesajele în problema dezarmării ale lui N. A. Bulganin, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S, adresate preşedintelui S.U.A . Eisenhower şi premierului francez Guy Mollet. Documente de mare însemnă­tate internaţională, mesajele şefului guvernului sovietic atestă, încă odată, profunda dorinţă a Uniunii Sovietice de a contribui prin acţiuni practice la reglementarea spinoasei probleme a dezarmării — cea mai importanţii, şi urgentă problemă internaţională. Este prea bine cunoscut ce priva­ţiuni îndură popoarele de pe urma grelei poveri a înarmărilor. 303 mi­liarde dolari au plătit — în decurs de 7 ani — popoarele celor 14 ţări occidentale membre ale alianţei agre­sive N.A.T.O, pentru cheltuieli mi­litare mereu sporite. Mase de multe milioane plătesc impozite exorbitante, în timp ce monopolul „Standard On­ Company of New­ Jersey“, de pildă, __ a cărui producţie e destinată, în majoritatea sa, scopurilor militare — a încasat un profit net de 205 mi­lioane dolari, numai in primul tri­mestru al acestui an. Popoarele cer cu energie, pe bună dreptate, soluţionarea problemei de­zarmării, pe calea tratativelor. In de­cursul ultimilor ani, însă tratativele duse în subcomitetul O.N.U. în pro­blema dezarmării n-au dat rezultate pozitive. In ultimul timp, aceste tra­tative s-au complicat la maximum. De aceea, guvernul sovietic a ho­­tărît să " abordez­e această problemă într-un mod nou. După cum se su­bliniază în mesaje, Uniunea Sovietică consideră­­ că „pînă la realizarea unui acord internaţional în problema de­zarmării, eforturile statelor trebuie să fie îndreptate spre înfăptuirea de către fiecare stat a unor măsuri con­crete pentru reducerea armamentelor, care ar putea fi traduse în viaţă fără să se mai aştepte încheierea unui acord internaţional cu privire la de­zarmare“. Acest lucru este pe deplin posibil în prezent, cînd are loc o anumită slăbire a încordării şi s-au creat con­diţii mai favorabile pentru dezarma­re. De asemenea, este în afară de ori­ce îndoială faptul că principala, răspundere in soluţionarea problemei dezarmării revine marilor puteri. Uniunea Sovietică a luat iniţiativa, şi popoarele lumii au salutat cu bu­curie măsurile statului sovietic adop­tate prin declaraţia din 10 mai a.c., între care: reducerea forţelor armate ale U.R.S.S. cu 1.200.000 de oameni, în afară de reducerea forţelor sale armate cu 640­ 000 de oameni din 1955; desfiinţarea a 63 de divizii şi diferite brigăzi cu unu efectiv de peste 30.000 de oameni care se află pe te­ritoriul R. D. Germane. Este un prim pas, un pas impor­tant. Mesajele lui N. A. Bulganin cheamă ca, şi celelalte mari puteri să aducă contribuţia cuvenită, fiecare în parte, la acţiunea de încetare a cur­sei înarmărilor şi la întărirea păcii, fară să se mai aştepte un acord atotcu­prinzător de dezarmare. Este ceea ce aşteaptă şi opinia publică de la pu­terile occidentale. R. NARU FOTOI­RONICA NOASTRA Instantanee ieşene Iaşul nu cunoaş­te trepidaţia mari­lor metropole. In anii din urmă însă, dintr-un „dulce tîrg al Ieşilor“, el a devenit un oraş ca­re freamătă de viaţă, de munca a­­vîntată a cetăţeni­lor care caută să-l facă mai frumos, demn de zilele pe care le trăim. O raită prin Iaşi nu presupune, fireşte, să întîlneşti peste tot locul doar lucruri care să-ţi încînte ochii, ci şi unele aspecte negative în ce priveşte gospodărirea sa­u probleme care se cer şi se pot rezolva. De aceea, „înarmaţi“ cu aparatele foto­grafice am colindat oraşul în dorinţa de a surprinde aspecte cît mai va­riate. Iaşul In reconstrucţie — aşa am hotărit să dăm titlul clişeului 1 şi sperăm să nu fi greşit. Iată de ce: faceţi o plimbare pînă la gara cen­trală, suiţi-vâ *pe pasarelă şi de aici vi se va oferi această privelişte In­teresantă. Blocurile de locuinţe con­struite pentru salariaţii fabricii­ de antibiotice, uriaşe macarale lucrind la noile clădiri ce se ridică în apro­piere, faţada Universităţii care se reamenajează... Notaţi: aici e doar o parte din oraşul nostru în reconstrucţie... De la gară pînă la Palatul cultu­­rii, drumul rău e atît de scurt. Tram­vaiul 3 te duce pinâ-n Piaţa Republi­cii iar de aici, elegantul autobus ,,Ziss“ sau­ cel fabricat la noi în ţară, te lasă exact în dreptul Palatu­lui Culturii. In a­­propiere, pe stra­da Anastasie Panu, colţ cu strada Şte­fan cel Mare, poţi întîlni, deseori, fru­moasele autobuse importate din R.D. Germană, apar­­ţinînd întreprinde­rii regionale de pa­nificaţie — care transportă zilnic pîine şi la franze­­lăria şi patiseria nr. 24 (clişeul 2). Pornim, de aici, pe jos pînă la doi ursuleţi ştrand unde se află amenajat „Ori­ (clişeul 3), „surpriza cea mare" un bazin de Înot despre care... — Dar oare cli­şeul 4 vă surprin­de ? Intr-adevAr, broaştele au un concurs de unul . In lipsa unor ieri­­tabile concursuri, le­­şenii trebuie să se mulţumească şi cu un asemenea spec. Incol... batracian ! De-abia de cîtevă zile au început lu­crările de amena­­jare a bazinului, iar organele sindi­cale şi colectivele sportive cărora le aparţine ştrandul­u’ nu dovedesc vreo preocupare pentru impulsionarea lor. Trebuie s-o spu* nem pe şleau. Cu asemenea „pro* gres“ în lucrări s-ar putea ca bazi­­nul de înot să fie reamenajat abia prin luna octombrie şi atunci chiar şi... broaştele vor renunţa să m­ai participe la concursul de nataţie Atenţie deci, la acest aspect nega­­tiv. Factorii de răspundere să se ho­­târască odată. Sunt aşteptaţi la... start. Cine dintre ieşeni nu iubeşte spor­­tul ? Gimnastica mai ales a început să fie practicată de tot mai mulţi tineri, elevi ai şcolilor medii. Iată, în clişeul 5, în pauza unui meci de fotbal dispu­­tat pe stadionul „23 August“ un an­­samblu de gimnastică al elevilor, de sub conducerea prof. V. Ultimos,şi executînd diferite exerciţii, prilej de distracţie leta, doi dinţi, micuţii cetăţeni ai oraşe- tr-un colţ al său. In rest, însă nu liihii s-au optic pentru cîteva clipe întîlneşti decit dezordine, lipsă de în faţa tabloului care ilustrează pe­ curăţenie, lacul de canotaj murdar, vestea cu „Vulpea cea Isteaţă şi cei bănci aruncate la întîmplare, şi­ lacomi“, amuzîndu-se prin ştrand. „Orăşelul ,­ bucurii pentru cei mici, Liviu şi Nico- copiilor“, frumos amenajat se află în­★ Plimbarea prin Iaşi nu s-a term­­i­nat­ In fotocroni­­cele noastre din numerele viitoare vom reda şi alte aspecte din viaţa oraşului Iaşi —po­­zitive şi... sperăm, negative ceva mai puţine. ŞT. GRUIA­N PAUL Al IV-lea Congres al matematicienilor romîni Intre 27 mai şi 4 iunie s-a ţi­nut la Bucureşti al IV-lea Congres al matematicienilor romîni. Pregă­tirile pentru acest Congres au în­ceput cu mai mult de un an în urmă. Un comitet de organizare, în frunte cu acad. S. Stoilov, preşe­dintele secţiei a I-a a Academiei şi directorul Institutului de Mate­matici, a lucrat neîncetat pentru buna desfăşurare a lucrărilor. Au fost programate din vreme şedin­ţele de conferinţe şi comunicări în cele 5 secţiuni (algebră, anali­ză, geometrie şi topologie, mate­matici aplicate, istoria matematici­lor şi didactica matematică), din vreme au fost trimise invitaţii In­stituţiilor ştiinţifice din ţară şi străinătate, din vreme au fost pre­văzute reuniuni ştiinţifice, din timp au fost alcătuite colective pentru redactarea dărilor de seamă asu­pra activităţii matematice din ţară, începînd din 1940, din vreme au fost pregătite toate amănuntele aşa incit toată partea de organi­zare a funcţionat în modul cel mai desăvîrşit posibil mulţumind şi pe cel mai pretenţios participant. Matematicienii din ţară, vîrstnici şi tineri, şi-au pregătit lucrări pentru a fi susţinute la Congres, fiecare dintre ei a înţeles să pre­zinte în faţa colegilor săi, fie pre­ocupările sale ştiinţifice, fie scurte bilanţuri ale ac­tivităţii lor. Au fost prezentate de către matemati­cienii noştri, aproape 500 de par­ticipanţi — 152 conferinţe şi co­municări. Trebuie menţionată şi participarea unui m­are număr de profesori din învăţămîntul mediu, în special la secţia a V-a. Ieşenii au participat cu 18 con­ferinţe şi comunicări, ceea ce, pen­tru numărul mic de cadre din o­­raş este mai mult decît satisfăcă­tor. Din eveniment deosebit pentru viaţa ştiinţifică a ţării l-a consti­tuit larga participare internaţio­nală care a dat Congresului o strălucire deosebită. Au fost de faţă 74 matematicieni străini din 17 ţări: Anglia, Aus­tria, Belgia, R. P. Bulgaria R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, R. D. Germană, Italia, Israel, Iugoslavia Japonia, R. P. Polonă, Norvegia, SUA, R. P. Ungară, U.R.S.S. A venit să asiste la Congres ilustrul și veneratul matematician și lup­tător Hadamard în vîrstă de 91 ani, au venit matematicianul sovie­tic I. N. Vekna, francezul A Den­­joy, polonezul C. Kuratovski, a­­mericanii E. Hille şi S. Ellenberg elveţianul G. de Kharri, germanul W. Blashke, italianul B. Segre, cehoslovacul O. Borovka şi alţii. A fost impre­sionantă bucuria matematicienilor noştri pentru prile­jul care li s-a oferit de a avea in mij­­locul lor, de a vedea şi auzi, de a discuta la aceeaşi masă cu per­soane ale căror lucrări­le erau cu­noscute din reviste şi cărţi A fost impresionantă atenţia cu care au fost înconjuraţi oaspeţii noştri şi, în acelaşi timp încrederea cu care a fost primită această mărturie de stimă şi prietenie, a fost impre­sionant entuziasmul expansiv al tineretului nostru pus în situaţia de a-şi verifica lucrările, au fost impresionante respectul, dra­gostea de care s-a bucurat dele­gaţia sovietică, care pe lingă I. N. Velina despre care am po­menit mai sus, conţinea pe tine­rii şi deja cunoscuţii I. A. Mitro­­polschi, S. B. Stecichin, K. A. Sitnicov şi O. S. Parasitic şi care erau în mod permanent în Conver­saţie cu ceilalţi delegaţi. Şi cu ocazia Congresului de matematicieni s-a evidenţiat fap­tul că, contactul personal cu spe­cialiştii din aceleaşi domenii este fructuos pentru apariţia şi dez­voltarea unor idei noi în ştiinţă. In consfătuirile ştiinţifice, discuţi­ile asupra unor domenii clasice, sau noi au făcut să se lămurească puncte de vedere vechi, sau să a­­pară puncte de vedere noi. Oas­peţilor străini li s-a dat posibili­tatea de a vizita capitala şi mul­te locuri din ţară cu ocazia unor excursii admirabil organizate. Foarte mulţi dintre ei şi-au măr­turisit entuziasmul pentru cele ce au văzut. In darea de seamă asupra desfă­şurării Congresului, biroul Congres­­sului a enumerat cîteva scopuri ale lui şi anume: să arate starea gene­rală,­actuală a cercetărilor matema­tice din ţara noastră, să prezinte în rapoarte activitatea matematică din ţară de la Congresul al IlI-lea din 1945 pînă azi, să facă cunoscute peste hotare realizările matemati­cienilor romîni, să întărească le­găturile ştiinţifice cu celelalte ţări, să dea informaţii cu privire la preocupările ştiinţifice şi cu privi­re la organizarea muncii ştiinţifi­ce din alte ţări. Ţinînd seama de felul cum s-a desfăşurat Congresul, de partici­parea atît de bogată a tuturor ma­tematicienilor noştri, de aportul a­­tît de valoros al oaspeţilor de pes­te hotare, se poate afirma că, al IV-lea Congres al matematicienilor a fost încheiat cu succes. Prof. univ. A. HAIMOVICI laureat al Premiului de Stat

Next