Flacăra Iaşului, iulie 1956 (Anul 12, nr. 3064-3089)
1956-07-01 / nr. 3064
T Birocratismul — duşman al muncii constructive Birocratismul este o boală veche şi primejdioasă, care frînează iniţiativa creatoare a maselor. Boala aceasta înfloreşte mai întotdeauna acolo unde oamenii cărora li s-au încredinţat sarcini de mai mică ori mai mare răspundere, s-au rupt de masele muncitoare. Oricit ar părea de curios, există o serie de oameni care, deşi ieşiţi din rîndurile poporului muncitor, fiind puşi în cîte o muncă de acestea, se înfumurează, se rup de cei mulţi, se infectează de boala blestemată a birocratismului şi a nepăsării faţă de interesele, de activitatea, de viaţa cotidiană a oamenilor muncii. Birocratismul îşi acopere lipsa de conţinut a activităţii sale prin hîrtii, prin maldăre de condici, prin zeci de dosare, printr-un potop de hîrţoage. Numai atunci este satisfăcut birocratul cînd a reuşit să se acopere din creştet şi pînă în tălpi cu dovezi „negru pe alb” în legătură cu munca încredinţată lui. Aceştia conduc sectoarele lor de activitate prin rezoluţii, prin adevărate ,„proclamaţii” birocratice ca: „Secţiunea X va rezolva". „Secţiunea y să pună capăt stării de lucru semnalate”. „Se aprobă cu respectarea formelor legale” şi încă o mie şi una de alte rezoluţii asemănătoare. In acelaşi timp, cînd sînt puşi la locuri de răspundere, birocraţii conţopişti fug de răspundere prin referate către organul superior. In referatele lor, ei pun cea mai mare grijă să nu aibă nici o părere proprie, să nu-şi ia nici un fel de răspundere Şi să Încheie cu ruginita formulă „vă rog să binevoiţi a dispune”. Sînt unele comitete executive ale sfaturilor populare raionale (Iaşi, Hîrlău) care în loc să folosească toate forţele din comunele şi satele raioanelor respective în acţiunea de lămurire a ţărănimii muncitoare de a trece la cooperativizarea agriculturii, s-au complăcut în a folosi aceleaşi arhicunoscute arme din arsenalul birocratic: expedierea de circulari şi kilometrice note telefonice cum ar fi: „Toţi intelectualii satelor să fie folosiţi la strîngerea datelor pentru a se cunoaşte stadiul desfăşurării muncilor agricole”, precum şi numeroase altele de acelaşi gen. O altă faţetă a birocratismului este şi complicatul sistem de întocmire a evidenţelor statistice, a dărilor de seamă şi a situaţiilor de tot felul, ce provoacă o considerabilă risipă de vreme şi material, constituind în acelaşi timp principala frînă a activităţii pe teren îndeosebi a cadrelor de ingineri, medici, tehnicieni agricoli. Aşa, de exemplu, s-a stabilit că întocmirea acestor evidenţe ocupă adesea o jumătate din timpul efectiv de muncă al cadrelor despre care vorbim, cadre ce sînt smulse de la îndatorirea lor firească. Cu acest sistem de formularistică abuzivi este şi de aşteptat ca majoritatea acţiunilor ce se întreprind de către comitetele executive ale sfaturilor populare raionale Negreşti şi Vaslui, de pildă, să fie serios stînjenite, prin anchilozarea între zidurile de dosare ale birourilor a zeci şi sute de oameni. Totodată, — situaţie ce intră în cadrul aceieeaşi probleme — mai sînt unele instituţii şi comitete executive ale sfaturilor populare, unde există o atitudine formală şi lipsită de răspundere faţă de chestiunea atît de importantă a organizării primirii cetăţenilor. Ele nu respectă adesea orele de primire ale solicitanţilor, nu rezolvă pînă la sfîrşit o problemă sau alta, iar uneori tărăgănează un lucru care cere un răspuns, ori o cercetare imediată. Astfel de atitudini birocratice faţă de nevoile celor ce muncesc, faţă de cercetarea şi rezolvarea petiţiilor şi propunerilor juste, trebuie criticată cu hotărîre. In lupta contra birocratismului, ori unde ar apare el, trebuie realizat un puternic curent de masă, trebuie întărit la maximum simțul critic, al maselor, a! oamenilor muncii, cu ajutorul căruia se poate scoite chiar din rădăcină buruiana aceasta otrăvită. Contactul cu terenul, cu realitatea și legitura strînsă, organică, cu masele, este chezășia victoriei asupra birocratismului, este calea ce duce la lichidarea acestui dușman a! muncii constructive. (S' (S) Un nou pistas, farmaceuflâc De puţin timp, pe lingă magasinu! „Universal“ Deleni a luat fiinţă şi un punct farmaceutic, organizat şi aprovizionat de către farmacia 21 din Vaslui. Responsabilul punctului farmaceutic, iov. Nicu I. Popa, care e şi gestionar la raionul textile-confecţii ai magazinului „Universal“ se preocupă în mod deosebit ca acest punct farmaceutic să fie bine aprovizionat, iar medicaraentele să fie menţinute în condiţiile cele mai igienice. In felul zice şi a, ţăranii muncitori din sat ale comunei Deleni îşi pot procura medicamentele de care au nevoie, fără a mai merge calea de 10—12 km. pînă la Vaslui. VICTOR VÂSILÎU corespondent ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASII AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII, NR. 3064 DUMINICA 1 IULIE 1956 4 PAGINI 20 BANI Lot semincer demonstrativ VLADENI (de la corespondentul nostru raional). Colectiviştii din Potîngeni sînt fruntaşi la întreţinerea culturilor prăşitoare. Cele 36 hectare cu porumb au fost prăşite fără a se face muşuroi la cuib. Cultura de floarea soarelui (10 hectare) a fost prăşită pentru a doua oară iar cea de cartofi pentru a treia oară. Dintre toate culturile cea mai frumoasă este cea de soia. Tarlaua de 10 hectare care a fost prășită de două ori a fost stabilită de o comisie regională ca lot semincer demonstrativ pe regiune. Membrii echipei a treia condusă de tov. Const. Sandu (care de curînd a primit insigna de fruntaş al recoltelor bogate) se află printre colectiviştii fruntaşi în muncă. Dovadă de hărnicie au dat şi colectiviştii P. Scăfiţa, Ion Bejenaru, Dănilă Millanciuc, Ruxanda Ursu, Const. Ciornei şi alţii, D. GORNICIOIU Ţările de democraţie populară * La rafinăria de petrol In R. P. Chineză se duce o muncă susţinută pentru punerea în valoare a uriaşelor rezerve naturale ale solidului subsolului. O atenţie deosebită In această privinţă se acordă prelucrării produselor. In îndeplinirea acestui obiectiv oamenii muncii chinezi simt ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, al ţărilor de democraţie populară. Astfel la rafinăria de petrol din Kiamus ce bună parte de utilaj a fost trimisă de constructorii de maşini din R. P. Polonă. IN CLIŞEU : Petroliştii chinezi manipulând noua aparatură poloneză, pe drumul construirii socialismului * * Industria de celuloza în R. P. Ungară In oraşul Sztalinvaros au început lucrările pregătitoare în vederea construcţiei celei mai mari fabrici de celuloză din Ungaria, şi care se numără printre cele mai mari obiective ale celui de al doilea plan cincinal. Noua fabrică de celuloză va folosi materiile prime din ţară — îndeosebi paiele de orez. Capacitatea proiectată a întreprinderii aflate în curs de construcţie este de 22.000 tone de celuloză pe an. Odată cu punerea în funcţiune a acestei fabrici, producţia de cern diifima Paralel cu industria grea, în RP. Bulgaria se dezvoltă în ritm rapid şi industriile uşoară şi alimentară. In comparaţie cu finul 1952, volumul global al producţiei acestor ramuri industriale ale economiei naţionale a crescut în 1955 cu 27,3 la sută. In luleză în ţară va spori de peste zece ori, ceea ce va permite Ungariei să reducă importul de cherestea. Construirea noii fabrici va necesita investiţii în valoare de 400 milioane de forinţi. In anii celui de al doilea plan cincinal producţia de hîrtie va creşte cu 54,8 la sută. Fabricile de hîrtie vor fi utilate cu noi maşini. Astfel, fabrica din Csepel va fi utilată cu o nouă maşină puternică care va produce 27.000 de tone de hîrtie pe an. ara ÎL P. Bulgaria 1956 volumul producţiei va creşte cu 40,8 la sută faţă de anul 1952. Industria textilă bulgară produce în prezent de patru ori mai multe ţesături decit în 1939. Ţesăturile bulgăreşti de lină şi de bumbac se bucură de o mare cerere pe statele . ■ bine. IN INTERIORUL ZIARULUI: • Pe şantierul conductei (pag. 2-a) • Să zugrăvim o lume în transformare (pag. 2-a) • Şaptezeci şi cinci de ani de la apariţia „Contemporanului” (pag. 2-a) • Calendarul muncilor agricole de la 1—31 iulie (pag. 3-a) • Vizita Şahinşahului Iranului la Stalingrad (pag. 4-a) Aşteaptă timpul optim Concomitent cu executarea muncilor de întreţinere a culturilor membrii gospodăriei agricole colective „Steagul Roşu“ din Fălciu, raionul Murgeni, se pregătesc intens în vederea recoltării şi treierişului. In urma măsurilor luate de către consiliul de conducere (preşedinte tov. O. Goliţă) şi organizaţia de bază (secretar tov. N. Luca) pînă în prezent au fost reparate în atelierul gospodăriei 12 care, 2 cositoare şi o greblă mecanică. In acelaşi timp, a fost încheiat contractul cu S.M.T. Bogdăieşti pentru două secerători-legători şi s-au pus la punct 12 coase. Pentru asigurarea păstrării în bune condiţiuni a produselor recoltate, magazionierul gospodăriei, ajutat de alţi cîţiva colectivişti a trecut la curăţirea şi dezinfectarea magaziei. V. I. GRANGEA corespondent Preocupat de găsirea unor căi pentru creşterea productivităţii mucii şi reducerii preţului de cost, inginerul Isidor Mendel, din serviciul mecanicului-şef al fabricii de rulmenţi Bîrlad a studiat posibilitatea înlocuirii motoarelor electrice care acţionează pompele de emulsie, printr-un sistem mai simplu şi economicos. Pînă la începutul lunii iunie, în toate secţiile fabricii emulsia necesară prelucrării pieselor în diferite faze ale procesului de producţie era dată de către o pompă acţionată la fiecare maşină de un motor electric. In timpul funcţionării lor pentru acţionarea pompelor, motoarele sufereau o supraîncălzire şi datorită mediului de umiditate în care lucrau, se ardeau foarte des, fiind nevoie de rebobinarea lor. In acest timp existau stagnări în procesul de producţie care frînau obţinerea unei productivităţi sporite. ‘ De puţin timp, prin aplicarea perfecţionării tehnice făcută de inginerul M. Isidor, care constă în cuplarea directă a axului pompei de emulsie car vaxsr mar K&xrAssr vamnmar mssr ST SáríSlmrwSP 0 importantă perfecţionare tehnică la unul din motoarele maşinii, cu ajutorul unei curele de transmisie, nu mai este necesar motorul electric. In felul acesta motoarele care acţionau pompele de emulsie pot fi utilizate la alte operaţii. Prin acţionarea pompelor de emulsie direct de la unul din motoarele maşinii s-au eliminat în întregime cheltuielile pentru rebobinarea şi timpii neproductivi. La punerea în practică a noii perfecţionări tehnice, inginerul M. Isidor a fost ajutat îndeaproape de lăcătuşul Vasile Solomon. Roadele unei strînse colaborări Intr-o perioadă destul de scurtă, începînd din aprilie şi pînă la sfîrşitul acestei luni, numărul conferinţelor prezentate de SRSC a crescut simţilar. Roadele colaborării strînse cu ARLUS, comitetul regional de luptă pentru pace şi secţia cultură a sfatului popular regional n-au întîrziat să se arate. Ca urmare a acestui fapt s-a ţinut în primul rind, un număr mai mare de manifestări culturadintre care unele cum ar fi „Despre atom şi structura lui“, „Radioactivitatea naturală“ şi altele din domeniul ştiinţei s-au bucurat de un real succes. Deosebit de apreciate au fost şi expunerile din sfera literaturii : „Viaţa şi opera lui Dostoievschi“ de Tudor Viami, „Locul creaţiei populare în istoria literaturii române“ precum Şi simpozionul organizat cu prilejul împlinirii a 20 ' fs IM f. Hi? an. j-, tea lui Maxim Gorki. In toată această perioadă nu s-a neglijat nici problema conferinţelor la sate. Astfel, în mediul rural au fost trimişi în decurs de trei luni peste 200 de conferenţiari, care au ţinut expuneri despre „URSS luptătoare sinceră pentru pace“, „RPR factor activ în lupta pentru consolidarea păcii“, precum şi numeroase conferinţe cu tcm° r***“- în R. P. Albania, o atenţie deosebită se acordă electrificării ţârii. Se construiesc numeroase centrale electrice, linii de înaltă tensiune pentru transportul energiei, staţii In cişu . Noua substaţie de înaltă tensiune cre se construieşte în împrejurimile Tianei. ItBíÍMSfpÍíB ácSsK?© i*s R. P. k ©lonă In orăşelul Tasty din voievodatul Byalystok se construieşte un mare combinat textil una din pr ncipalele construcţii ale Poloniei populare. Cu un an şi jumătate în urmă în acest orăşel au venit primii constructori, iar acum ne teritoriul combinatului s-au ridicat o serie de secții. Primul obiectiv al Combinatului — illatura— a și fost dată în funcțiune. O substație de înaltă tensiune La Mogoşeşti La G.A.G. „9 Mai“ Mogoşeşti-Paşcani se desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru buna întreţinere a culturilor. Praşila I-a a fost executată la porumb pe o suprafaţă de 30 hectare, 3 hectare cartofi, 2 hectare sfeclă de zahăr şi 3 hectare sfeclă furajeră. Praşila II-a s-a terminat la 10 hectare floarea-soarelui și 15 hectare porumb. I. DOMINTE corespondent Măsuri luate din vreme Fiind ajutat îndeaproape de către organizaţia de bază, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Drăguşeni-Negreşti a luat din timp măsurile necesare pentru buna desfăşurare a campaniei de recoltare şi treieriş. încă de pe acum au fost recrutaţi delegaţii de batoză, delegaţii de convoi, vălahii. Un număr de ţărani muncitori au primit sarcina să marcheze locul pentru arie, alţii să se îngrijească de aducerea butoaielor cu apă la arie. In acelaşi timp, formaţiunea voluntară de pompieri a primit un instructaj precis asupra celor ce are de făcut. - ■ »5,1 Și cooperativa a fost aprovizionată pentru campania de vară. La magazinul de centru și prăvălia sătească din Frenciugi au fost aduse 296 seceri, 157 coase, 123 furci, 150 kg. lanț, etc. Numai în cîteva zile s-au vîndut 22 coase, 120 seceri, 63 kg. lant 48 furci. jr. SRosu corespondent hotarul J Așa își intitulează const.,„tin I uioj nsemnările pe care le publică în ultimul „umăr (iunie 1 1" '• * pistei „lașul literar“, ca rezultat al uneFTSeaffl, vizite pe care autorul a făcut-o Ia Hus. folosim în această coloană de zi a, cîteva din notele lui Const. Ciopraga, ca o scurtă prezentare a orăşelului situat între livezi şi podgorii . .....Aşezat în amfiteatru, pe dealuri, dar mai cu seamă ascunzîndu-se parcă în fundul unei străchini uriaşe, vechiul tîrg de-abia îndrăzneşte să-şi scoată la lumină zidurile, de sub rămurişul care-l inundă. Dealurile poartă podoabe potrivite înălţimilor, adică dantelării de viţă: aceasta face parte din cochetăria cetăţii viticole. Apoi, o altă cochetărie: înainte de a te lăsa să ajungi lîngă inima lui, trenul se învîrte lent, teatral, şi coboară serpentine, pentru ca oamenii din el să admire oraşul ca în palmă. Numai după asemenea protocol de modă veche, drumeţul, grăbit ori nu, are îngăduinţă să intre în citadelă. Legenda vrea să ne încredinţeze că numele oraşului l-ar fi dat ucenicii husiţi, refugiaţi aici, după persecuţia abătută asupra lor în ţinutul Boemiei. Istoria ne dovedeşte însă, negru pe alb, că oraşul e mai vechi. Iar oamenii de aici conving pe oricine că Huşii sînt un tîrg plin de tinereţe. Edificii albe, — unele cu ziduri care mai poartă urmele războiului — grădini şi parcuri curate. O şcoală viticolă, cu bună tradiţie, este aici în mediul ei. Librăria e vizitată cu interes de elevii celor două licee. Bunicii de la Huşi îşi îndrumează nepoţii să respecte psihologia tîrgului. Oamenii de aici sînt mîndri de vinurile care duc faima ţinutului. Sunt oameni cu vorbă domoală şi cu dragoste de lumină. Trupele de teatru care se abat pe la Huşi găsesc aici spectatori cu adevă’ — * . • I. 1 u. ta. ’OUJ.liC* U/jClw ifi sigurat, oricînd. Spunea un husean masculii şi orătăniile dă şi untură de calciu. Contractul cu staţile iscălit acum clîeva luni,$F ?cum poate să dea 2 po,^eetrjuncanii. Alţii au prisăci cu stupi, în căsuţe multicolore ca nişte palate ale piticilor din feerii. Sunt flori multe, iar mierea se plăteşte bine. Nu ştiu care a fost pe vremuri simbolul de pe vechea pecete a ţinutului. In gară la Huşi am observat însă un amănunt cu tîlc. Oamenii care se pregăteau să ia trenul înapoi, spre Crasna, aveau cu ei, aproape toţi, balercuţe şi damigene cu vin. Şi mai toţi erau oameni veseli, cu chef de vorbă. Vinul înveseleşte inima omului! Asta stă scris şi în cărţi. Stema veche a ţinutului trebuia să înfăţişeze „ un ciorchine de viţă...” Pe-al păcii drum Intre alte materiale pe care le publică în ultimul său număr Foaia volantă a gazetei de perete „Agricola“ din GAS Avereşti, se găseşte poezia „Spre belşug“, semnată de corespondentul voluntar Gavril Manta, din care cităm strofa următoare : „Faptele vorbesc, — se vede,— Nu mă laud cînd vă spun : Lumea vede și ne crede Că pășim pe-al păcii drum” Campionatul K.t.II, de volei«'|MSîîesi, Ieri, 30 iunie a.c. şi astăzi 1 iulie se desfăşoară la Huşi etapa de regiune a campionatului RPR de volei—juniori (băieţi şi fete). La întreceri pârtie că echipele campioane din toate raioanele regiunii noastre. niile de calendari Duminica ceea1* neagră La 29 iunie s-au împlinit 15 ani de cînd zorii din „Duminica ceea” neagră, fulgerau în focuri de carabine, pistoale ori chiar mitraliere, ce trăgeau din plin îl carne vie, în oameni nevinovaţi pe străzi, în curţi, în adăposturile şi casele lor. Acest peisaj macabru era completat atunci de convoaiele celor scăpaţi de plumbul ucigaş, de nesfîrşitele convoaie evreeşti din Tătăraşi, din Păcurari, din Sărărie, din Nicolina, de pretutindeni, care fără întrerupere treceau printre cadavrele aruncate pe străzi. Aşa va rămîne fixată în istorie blestemăţia, din „Duminica ceea”, blestemăţie declanşată din ordinele bandelor fasciste, ordine executate de o bandă de lepădături cu sălbatecă conştiinciozitate şi inconştientă sălbăticie asupra populaţiei muncitoare evreeşti paşnice. De aceste groaznice sălbăticii s-a dezis întregul popor muncitor român, care a înfierat cu energie huliganismul criminalilor fascişti. Această crimă, a unui regim politic urît de popor, regim care prin politica sa criminală a adus numai suferinţe întregului popor român şi minorităţilor naţionale a fost aspru pedepsită de puterea populară. Libertatea şi largile drepturi cucerite de clasa muncitoare sub conducerea partidului sînt o chezăşie că trecutul dureros nu se va mai întoarce niciodată. Lîngă monumentul ridicat în amintirea celor ucişi în „Duminica ceea” neagră, oamenii muncii din oraşul nostru îşi vor reînnoi legămîntul de luptă pentru construirea vieţii noi, pentru propăşirea patriei iubite — Republica Populară Romînă, V. M. Agitatori ! In curînd va apare CARNETUL AGITATORULUI Nr. 2 editat de Comitetul regional de partid Iașî Gata pentru recoltare de mai grospod,. ■ -r-gricote de stat „Dr. Bagdazv “ L . * ’reşti, a depus toată sîrguinţa ca reparaţiile să fie terminate la vreme şi în bune condiţiuni. Cele 12 tractoare, 4 batoze, 5 secerători-legători, 3 cositori, 7 pluguri, amănunţit revizuite, sînt gata pentru a porni la recoltare. Dealtfel, tractoristul şef Gh. Crăciunescu (brigada I-a), Neculai Buliga (brigada II-a), Iorgu Dumitru şi Toader Meisner, Gh. Carp, Toader Benea şi D. Streche, lemnari, strungari şi mecanici, aşteptind semnalul „începem recoltarea“ ne asigură că datorită muncii organizate, campania de recoltare şi treieriş în G.A.S. Avereşti se Va desfăşura în condiţiuni bune-Colţul „Cronica Huşului “e redactat cu sprijinul corespondentului nostru raional Schaffer. eses- O scurtă vizit Cînd intri pe uşa larg deschisă a bibliotecii raionale din Huşi, rămîi plăcut impresionat nu numai de ordinea pe care o găseşti acolo, dar şi de amabilitatea cu care cei din colectivul bibliotecii (Areta Popenco, Marioara Dumbravă) întîmpina pe fiecare cititor. Iar biblioteca raională are mulţi cercetători de carte: peste 9.763 dintre care 256 sînt înscrişi în intervalul de la 1 aprilie — 26 iunie, perioadă în care a fost solicitat un număr de 22.939 cărţi şi broşuri. — Cine-s prichindeii de colo, de lîngă raftul din fund ?, întreb pe Areta Popenco, care îmi pune sub ochi un atrăgător catalog-album pe care cei mici îl cercetează cu multă atenţie. — Păi, cine alţii, decit cititorii fruntaşi ai bibliotecii : Laurenţiu Ştefănescu, Elena Ovac, Dan Apfelbaum, Felicia Heriţ, Vasile Godinac.. Flămînzi de lectură, nu altceva, ne spune cu mîndrie tînăra directoare a bibliotecii raionale. — Nesătui de carte se găsesc şi printre cei maturi, intervine tov. Maria Dumbravă, din colectivul de conducere al bibliotecii, care abia intrase în sala de lectură. Maria Cazangiu, bunăoară, deşi e trecută de 70 de ani, citeşte cu acelaşi interes de toate... După ce mai aflăm că în ultimul trimestru biblioteca raională a organizat 7 expoziţii de cărţi, 2 citiri în colectiv, 3 seri de basme, 2 serii literare (una încuinată lui Gorki şi alta lui Al. Vahuţă), un simpozion şi 7 recenzii, nu se face un ...SEMNAL CRITIC — Tovarăşe, îmi spune directoarea bibliotecii, încă din ziua de 7 mai am ales la Colectura regională a biblioteci o seamă de cărţi, de noutăţi literare, solicitate de cititorii noştri. Deşi la 9 mai am virat suma de 14.000 Iei, nici pînâ astăzi Colectura bibliotecilor nu ne admis „marfa” plâttii E just proced*ui tovarășe, e just ? Corectura reg. mata a bibliotecilor ce ar* de răspuns la o asemenea întrebare . Staţia de radioficare popularizează noile metode de lucru Ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost la încălţăminte, este o preocupare de seamă a lucrătorilor din cadrul cooperativei meşteşugăreşti „1 Mai“. Ca o dovadă în această privinţăeste şi faptul că de 25 iunie ei au introdus în circuitul de muncă metoda de lucru pe faze şi operaţiuni. Rezultatele obţinute sînt popularizate de stafia de radioficare prin mijlocirea orei locale. Informînd pe ascultători în ce constă noua metodă de lucru staţia îs chemat şi pe cei care o aplică să-şi spună cuvintul. Exprimîndu-şi părerile sale în legătură cu avantajele noii metode, lucratorul cizmar Gh. Sîrchie a arătat că prin aplicarea acestei metode timpul de execuţie a li.. crului se reduce cu cca. 30 la sută faţă de cel normal, iar salariul real al muncitorului creat, între 30—35 la sută, în afară de faptul că prin rotaţie muncitorul ajunge să cunoască toate cele 8 lucrări necesare executării unei perechi de încălţăminte.