Flacăra Iaşului, iulie 1956 (Anul 12, nr. 3064-3089)

1956-07-01 / nr. 3064

T Birocratismul — duşman al muncii constructive Birocratismul este o boală veche şi primejdi­oasă, care frînează iniţiativa creatoare a maselor. Boala aceasta înfloreşte mai întotdeauna acolo unde oam­enii cărora li s-au încredinţat sarcini de m­ai mică ori mai mare răspundere, s-au rupt de masele muncitoare. Ori­cit ar părea de curios, există o serie de oameni care, deşi ieşiţi din rîndurile poporului mun­citor, fiind puşi în cîte o muncă de acestea, se în­fumurează, se rup de cei mulţi, se­ infectează de boala blestemată a birocratismului şi a nepăsării faţă de interesele, de activitatea, de viaţa cotidiană a oamenilor muncii. Birocratismul îşi acopere lipsa de conţinut a activităţii sale prin hîrtii, prin maldăre de condici, prin zeci de dosare, printr-un potop de hîrţoage. Numai atunci este satisfăcut birocratul cînd a reuşit să se acopere din creştet şi pînă în tălpi cu dovezi „negru pe alb” în legătură cu munca încredinţată lui. Aceştia conduc sectoarele lor de activitate prin rezoluţii, prin ade­vărate ,„proclamaţii” birocratice ca: „Secţiunea X va rezolva". „Sec­ţiunea y să pună capăt stării de lucru semnalate”. „Se aprobă cu respectarea formelor legale” şi încă o mie şi una de alte rezoluţii ase­mănătoare. In acelaşi timp, cînd sînt puşi la locuri de răspundere, birocraţii conţopişti fug de răspundere prin referate către organul superior. In referatele lor, ei pun cea mai mare grijă să nu aibă nici o părere pro­prie, să nu-şi ia nici un fel de răspundere Şi să Încheie cu ruginita formulă „vă rog să bine­voiţi a dispune”. Sînt unele comitete executive ale sfaturilor populare raionale (Iaşi, Hîrlău) care în loc să folosească toate forţele din comunele şi satele raioanelor respective în acţiunea de lămurire a ţărănimii muncitoare de a trece la cooperativizarea agriculturii, s-au complăcut în a folosi aceleaşi arhicunoscute arme din arsenalul birocratic: expedierea de circulari şi kilometrice note telefonice cum ar fi: „Toţi intelectualii sa­telor să fie folosiţi la strîngerea datelor pentru a se cunoaşte stadiul desfăşurării muncilor agricole”, precum şi numeroase altele de a­­celaşi gen.­­ O altă faţetă a birocratismului este şi complicatul sistem de întoc­mire a evidenţelor statistice, a dărilor de seamă şi a situaţiilor de tot felul, ce provoacă o considerabilă risipă de vreme şi material, con­stituind în acelaşi timp principala frînă a activităţii pe teren îndeosebi a cadrelor de ingineri, medici, tehnicieni agricoli. Aşa, de exemplu, s-a stabilit că întocmirea acestor evidenţe ocupă adesea o jumătate din timpul efectiv de m­uncă al cadrelor despre care vorbim, cadre ce sînt smulse de la îndatorirea lor firească. Cu acest sistem de formularis­­tică abuzivi este şi de aşteptat ca majoritatea acţiunilor ce se între­prind de către comitetele executive ale sfaturilor populare raionale Negreşti şi Vaslui, de pildă, să fie serios stînjenite, prin anchilozarea între zidurile de dosare ale birourilor a zeci şi sute de oameni. Totodată, — situaţie ce intră în cadrul aceieeaşi probleme — mai sînt unele instituţii şi comitete executive ale sfaturilor populare, unde există o atitudine formală şi lipsită de răspundere faţă de chestiunea atît de importantă a organizării primirii cetăţenilor. Ele nu respectă adesea orele de primire ale solicitanţilor, nu rezolvă pînă la sfîrşit o problemă sau alta, iar uneori tărăgănează un lucru care cere un răs­puns, ori o cercetare imediată. Astfel de atitudini birocratice faţă de ne­voile celor ce muncesc, faţă de cercetarea şi rezolvarea petiţiilor şi propunerilor juste, trebuie criticată cu hotărîre. In lupta contra birocratismului, ori unde ar apare el, trebuie rea­lizat un puternic cu­rent de masă, trebuie întărit la maxi­mum simțul cri­tic, al maselor, a! oamenilor muncii, cu ajutorul căruia se poate sco­ite chiar din rădăcină buruiana a­­ceasta otrăvită. Contactul cu terenul, cu realitatea și legi­­tura strînsă, orga­nică, cu masele, este chezășia victoriei a­­supra birocratismului, este calea ce duce la lichidarea acestui duș­man a! muncii con­structive. (S' (S) Un nou pistas, far­maceuflâc De puţin timp, pe lingă maga­­sinu! „Universal“ Deleni a luat fiinţă şi un punct farmaceutic, organizat şi aprovizionat de că­tre farmacia 21 din Vaslui. Res­ponsabilul punctului farmaceutic, iov. Ni­cu I. Popa, care e şi ges­tionar la raionul textile-confecţii ai magazinului „Universal“ se preocupă în mod deosebit ca a­­cest punct farmaceutic să­ fie bi­ne aprovizionat, iar medicar­aen­­tele să fie menţinute în condiţiile cele mai igienice. In felul zice şi a,­ ţăranii muncitori din s­at ale co­munei Deleni îşi p­ot procura me­dicamentele de care au n­evoie, fă­ră a mai merge cale­a de 10—12 km. pînă la Vaslui.­­ VICTOR VÂSILÎU corespondent ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI­­I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII, NR. 3064 DUMINICA 1 IULIE 1956 4 PAGINI 20 BANI Lot semincer demonstrativ VLADENI (de la corespondentul nostru raional). Colectiviştii din Po­­tîngeni sînt fruntaşi la întreţinerea cultu­rilor prăşitoare. Cele 36 hectare cu porumb au fost prăşite fără a se face muşuroi la cuib. Cultura de floa­rea soarelui (10 hec­tare) a fost prăşită pentru a doua oară iar cea de cartofi pen­tru a treia oară. Dintre toate cultu­rile cea mai fru­moasă este cea de soia. Tarlaua de 10 hectare care a fost prășită de două ori a fost stabilită de o comisie regională ca lot semincer demon­strativ pe regiune. Membrii echipei a treia condusă de tov. Const. Sandu (care de curînd a primit insigna de fruntaş al recoltelor bogate) se află printre colecti­viştii fruntaşi în mun­că. Dovadă de hărni­cie au dat şi colecti­viştii P. Scăfiţa, Ion Bejenaru, Dănilă Mi­ll­anci­uc, Ruxanda Ursu, Const. Ciornei şi alţii, D. GORNICIOIU Ţările de democraţie populară * La rafinăria de petrol In R.­ P. Chineză se duce o muncă sus­ţinută pentru punerea în valoare a uriaşelor rezerve naturale ale solidul­ui subsolului. O atenţie deosebită In această privinţă se acordă prelucrării pro­­duselor. In îndepli­nirea acestui obiectiv oamenii muncii chi­nezi simt ajutorul fră­­ţesc al Uniunii So­vietice, al ţărilor de democraţie populară. Astfel la rafinăria de petrol din Kiamus ce bună parte de utilaj a fost trimisă de con­structorii de maşini din R. P. Polonă. IN CLIŞEU : Pe­­troliştii chinezi ma­nipulând noua apara­tură poloneză, pe drumul construirii socialismului * * Industria de celuloza în R. P. Ungară In oraşul Sztalinvaros au înce­put lucrările pregătitoare în ve­derea construcţiei celei mai mari fabrici de celuloză din Ungaria, şi care se numără printre cele mai mari obiective ale celui de al doilea plan cincinal. Noua fa­brică de celuloză va folosi mate­riile prime din ţară — îndeosebi paiele de orez. Capacitatea pro­iectată a întreprinderii aflate în curs de construcţie este de 22.000 tone de celuloză pe an. Odată cu punerea în funcţiune a acestei fabrici, producţia de ce­rn diifi­m­a Paralel cu industria grea, în R­­P. Bulgaria se dezvoltă în ritm rapid şi industriile uşoară şi alimentară. In comparaţie cu fi­nul 1952, volumul global al pro­ducţiei acestor ramuri industriale ale economiei naţionale a cres­cut în 1955 cu 27,3 la sută. In luleză în ţară va spori de peste zece ori, ceea ce va permite Un­gariei să reducă importul de che­restea. Construirea noii fabrici va ne­cesita investiţii în valoare de 400 milioane de forinţi. In anii celui de al doilea plan cincinal pro­ducţia de hîrtie va creşte cu 54,8 la sută. Fabricile de hîrtie vor fi utilate cu noi maşini. Astfel, fabrica din Csepel va fi utilată cu o nouă maşină puter­nică care va produce 27.000 de tone de hîrtie pe an. ara ÎL P. Bulgaria 1956 volumul producţiei va creş­te cu 40,8 la sută faţă de anul 1952. Industria textilă bulgară pro­duce în prezent de patru ori mai multe ţesături decit în 1939. Ţesăturile bulgăreşti de lină şi de bumbac se bucură de­ o mare cerere pe st­atele . ■ bine. IN INTERIORUL ZIARULUI: • Pe şantierul conductei (pag. 2-a) • Să zugrăvim o lume în trans­formare (pag. 2-a) • Şaptezeci şi cinci de ani de la apariţia „Contemporanului” (pag. 2-a) • Calendarul muncilor agricole de la 1—31 iulie (pag. 3-a) • Vizita Şahinşahului Iranului la Stalingrad (pag. 4-a) Aşteaptă timpul optim Concomitent cu executarea muncilor de întreţinere a culturilor membrii gospodăriei agricole colective „Steagul Roşu“ din Fălciu, raionul Murgeni, se pregătesc intens în vederea recoltării şi treierişului. In­ urma măsurilor luate de către consiliul de conducere (preşedinte tov. O. Goliţă) şi organizaţia de bază (secretar tov. N. Luca) pînă în pre­zent au fost reparate în atelierul gos­podăriei 12 care, 2 cositoare şi o greblă mecanică. In acelaşi timp, a fost încheiat contractul cu S.M.T. Bog­­dă­ieşti pentru două secerători-legători şi s-au pus la punct 12 coase. Pentru asigurarea păstrării în bune condiţiuni a produselor recoltate, ma­­gazionierul gospodăriei, ajutat de alţi cîţiva colectivişti a trecut la curăţirea şi dezinfectarea magaziei. V. I. GRANGEA corespondent Preocupat de gă­sirea unor căi pen­tru creşterea pro­ductivităţii mucii şi reducerii preţului de cost, inginerul Isidor Mendel, din serviciul mecanicu­­lui-şef al fabricii de rulmenţi Bîrlad a studiat posibilita­tea înlocuirii motoa­relor electrice ca­re acţionează pom­pele de emulsie, printr-un sistem mai simplu şi eco­nomicos. Pînă la începutul lunii iunie, în toa­te secţiile fabricii emulsia necesară prelucrării pieselor în diferite faze ale procesului de pro­ducţie era dată de către o pompă ac­ţionată la fiecare maşină de un motor electric. In timpul funcţionării lor pen­tru acţionarea pom­pelor, motoarele su­fereau o supraîn­călzire şi datorită mediului de umidi­tate în care lucrau, se ardeau foarte des, fiind nevoie de rebobinarea lor. In acest timp exis­tau stagnări în pro­cesul de producţie care frînau obţine­rea unei productivi­tăţi sporite. ‘ De puţin timp, prin aplicarea per­fecţionării tehnice făcută de inginerul M. Isidor, care constă în cuplarea directă a axului pompei de emulsie car vaxsr mar K&xrAssr vamnmar mssr ST SáríSlmrwSP 0 importantă perfecţionare tehnică la unul din­ motoa­rele maşinii, cu a­­jutorul unei curele de transmisie, nu mai este necesar mo­torul electric. In felul acesta mo­toarele care acţio­nau pompele de e­­m­ulsie pot fi utili­zate la alte opera­ţii. Prin acţionarea pompelor de emul­sie direct de la u­­nul din motoarele maşinii s-au elimi­nat în întregime cheltuielile pentru rebobinarea şi tim­pii neproductivi. La punerea în practică a noii perfecţionări tehnice, inginerul M. Isidor a fost ajutat îndeaproape de lăcătuşul Vasile Solomon. Roadele unei strînse colaborări Intr-o perioadă destul de scurtă, începînd din aprilie şi pînă la sfîrşitul acestei luni, numă­rul conferinţelor prezentate de SRSC a crescut simţilar. Roadele colaborării strînse cu ARLUS, comitetul regional de luptă pentru pa­ce şi secţia cultu­ră a sfatului popu­lar regional n-au întîrziat să se arate. Ca urmare a aces­tui fapt s-a ţinut în primul rind, un număr mai mare de manifestări cultura­dintre care unele cum ar fi „Despre atom şi structura lui“, „Radioactivi­tatea naturală“ şi altele din dome­niul ştiinţei s-au bucurat de un real succes. Deosebit de apreciate au fost şi expunerile din sfe­ra literaturii : „Via­ţa şi opera lui Dostoievschi“ de Tudor Viami, „Lo­cul creaţiei popu­lare în istoria lite­raturii române“ pre­cum Şi simpozionul organizat cu prile­jul împlinirii a 20 ' fs IM f. Hi? an. j-, tea lui Maxim Gorki. In toată această perioadă nu s-a neglijat nici pro­blema conferinţelor la sate. Astfel, în mediul rural au fost trimişi în de­curs de trei luni peste 200 de confe­renţiari, care au ţi­nut expuneri des­pre „URSS luptă­toare sinceră pen­tru pace“, „RPR factor activ în lup­ta pentru consoli­darea păcii“, pre­cum şi numeroase conferinţe cu tcm° r***“-­ în R. P. Albania, o atenţie deo­sebită se acordă electrificării ţârii. Se construiesc numeroase centrale electrice, linii de înaltă tensiune pentru transportul energiei, staţii In c­iş­u . Noua substaţie de înaltă tensiune c­re se construieşte în împrejurimile Ti­anei. ItBíÍMSfpÍíB ácSsK?© i*s R. P. k ©lonă In orăşelul Tasty din voievoda­tul Byalystok se construieşte un mare combinat textil una din pr n­ci­palele construcţii ale Poloniei populare. Cu un an şi jumătate în urmă în acest orăşel au venit primii constructori, iar acum ne teritoriul combinatului s-au ridi­cat o serie de secții. Primul o­­biectiv al Combinatului — illatu­ra­­— a și fost dată în funcțiune. O substație de înaltă tensiune La Mogoşeşti La G.A.G. „9 Mai“ Mogoşeşti-Paş­­cani se desfăşoară larg întrecerea so­cialistă pentru buna întreţinere a cul­turilor. Praşila I-a a fost executată la po­rumb pe o suprafaţă de 30 hectare, 3 hectare cartofi, 2 hectare sfeclă de zahăr şi 3 hectare sfeclă furajeră. Praşila II-a s-a terminat la 10 hec­tare floarea-soarelui și 15 hectare po­rumb. I. DOMINTE corespondent Măsuri luate din vreme Fiind ajutat îndeaproape de către organizaţia de bază, comitetul execu­tiv al sfatului popular al comunei Drăguşeni-Negreşti a luat din timp măsurile necesare pentru buna desfă­şurare a campaniei de­­ recoltare şi treieriş. încă de pe acum au fost recrutaţi delegaţii de batoză, delegaţii de con­voi, vălahii. Un număr de ţărani mun­citori au primit sarcina să marcheze locul pentru arie, alţii să se îngrijeas­că de aducerea butoaielor cu apă la arie. In acelaşi timp, formaţiunea vo­luntară de pompieri a primit un in­structaj precis asupra celor ce are de făcut. - ■ »5,1 Și cooperativa a fost aprovizionată pentru campania de vară. La magazi­nul de centru și prăvălia sătească din Frenciugi au fost aduse 296 se­ceri, 157 coase, 123 furci, 150 kg. lanț, etc. Numai în cîteva zile s-au vîndut 22 coase, 120 seceri, 63 kg. lant 48 furci. jr. SRosu corespondent hotarul J Așa își intitulează const.,„tin I uioj nsem­nările pe care le publică în ultimul „umăr (iunie 1 1" '• * pistei „lașul literar“, ca rezultat al uneFTSeaffl, vizite pe care autorul a făcut-o Ia Hus. fo­losim în această coloană de zi a, cîteva din notele lui Const. Cio­praga, ca o scurtă prezentare a o­răşelului situat între livezi şi pod­gorii . .....Aşezat în amfiteatru, pe dea­luri, dar mai cu seamă ascunzîndu-se parcă în fundul unei străchini uriaşe, vechiul tîrg de-abia îndrăzneşte să-şi scoată la lumină zidurile, de sub ră­murişul care-l inundă. Dealurile poar­tă podoabe potrivite înălţimilor, adică dantelării de viţă: aceasta face parte din cochetăria cetăţii viticole. Apoi, o altă cochetărie: înainte de a te lăsa să ajungi lîngă inima lui, trenul se învîrte lent, teatral, şi coboară ser­pentine, pentru ca oamenii din el să admire oraşul ca în palmă. Numai după asemenea protocol de modă ve­che, drumeţul, grăbit ori nu, are în­găduinţă să intre în citadelă. Legenda vrea să ne încredinţeze că numele oraşului l-ar fi dat ucenicii husiţi, refugiaţi aici, după persecuţia abătută asupra lor în ţinutul Boemiei. Istoria ne dovedeşte însă, negru pe alb, că oraşul e mai vechi. Iar oa­menii de aici conving pe oricine că Huşii sînt un tîrg plin de tinereţe. Edificii albe, — unele cu ziduri care mai poartă urmele războiului — gră­dini şi parcuri curate. O şcoală viti­colă, cu bună tradiţie, este aici în me­diul ei. Librăria e vizitată cu interes de elevii celor două licee. Bunicii de la Huşi îşi îndrumează nepoţii să respecte psihologia tîrgului. Oamenii de aici sînt mîndri de vinu­rile care duc faima ţinutului. Sunt oa­meni cu vorbă domoală şi cu dragos­te de lumină. Trupele de teatru care se abat pe la Huşi găsesc aici spec­tatori cu adevă’ — * . • I. 1 u. ta. ’OUJ.liC* U/jClw ifi sigurat, oricînd. Spunea un husean masculii şi orătăniile dă şi untură de calciu. Con­tractul cu staţile iscălit acum cl­­îeva luni,­$F ?cum poate să dea 2 po,^eetrjuncanii. Alţii au prisăci cu stupi, în­­ căsuţe multicolore ca nişte palate ale­­ piticilor din feerii. Sunt flori multe, iar mierea se plăteşte bine. Nu ştiu care a fost pe vremuri sim­bolul de pe vechea pecete a ţinutului. In gară la Huşi am observat însă un amănunt cu tîlc. Oamenii care se pre­găteau să ia trenul înapoi, spre Cras­­na, aveau cu ei, aproape toţi, baler­­cuţe şi damigene cu vin. Şi mai toţi erau oameni veseli, cu chef de vorbă. Vinul înveseleşte inima omului! Asta stă scris şi în cărţi. Stema veche a ţinutului trebuia să înfăţişeze „ un ciorchine de viţă...” Pe-al păcii drum Intre alte materiale pe care le publică în ultimul său număr Foaia volantă a gazetei de perete „Agricola“ din GAS Avereşti, se găseşte poezia „Spre belşug“, sem­nată de corespondentul voluntar Gavril Manta, din care cităm strofa următoare : „Faptele vorbesc, — se vede,— Nu mă laud cînd vă spun : Lumea vede și ne crede Că pășim pe-al păcii drum” Campionatul K.t­.II, de volei«'|MSîîesi,­ Ieri, 30 iunie a.c. şi astăzi 1 iulie se desfăşoară la Huşi etapa de regiune a campionatului RPR de volei—juniori (băieţi şi fete). La întreceri pârtie că echipele campioane din toate raioanele re­giunii noastre. n­iile de calendari Duminica ceea1* neagră La 29 iunie s-au împlinit 15 ani de cînd zorii din „Duminica ceea” neagră, fulgerau în focuri de carabine, pistoale ori chiar mitraliere, ce trăgeau din plin î­l carne vie, în oameni nevinovaţi pe străzi, în curţi, în adăposturile şi casele lor. Acest peisaj macabru era com­pletat atunci de convoaiele celor scăpaţi de plumbul ucigaş, de nesfîrşitele convoaie evreeşti din Tătăraşi, din Păcurari, din Sără­­rie, din Nicolina, de pretutindeni, care fără întrerupere treceau prin­tre cadavrele aruncate pe străzi. Aşa va rămîne fixată în istorie blestemăţia, din „Duminica ceea”, blestemăţie declanşată din ordinele bandelor fasciste, ordine executate de o bandă de lepădături cu săl­batecă conştiinciozitate şi incon­ştientă sălbăticie asupra populaţiei muncitoare evreeşti paşnice. De a­­ceste groaznice sălbăticii s-a dezis întregul popor muncitor român, care a înfierat cu energie huli­ganismul criminalilor fascişti. Această crimă, a unui regim politic urît de popor, regim care prin politica sa criminală a adus numai suferinţe întregului popor român şi minorităţilor naţionale a fost aspru pedepsită de puterea populară. Libertatea şi largile drepturi cu­cerite de clasa muncitoare sub conducerea partidului sînt o che­zăşie că trecutul dureros nu se va mai întoarce niciodată. Lîngă monumentul ridicat în a­­mintirea celor ucişi în „Duminica ceea” neagră, oamenii muncii din oraşul nostru îşi vor reînnoi le­­gămîntul de luptă pentru construi­rea vieţii noi, pentru propăşirea patriei iubite — Republica Popu­lară Romînă, V. M. Agitatori ! In curînd va apare CARNETUL AGITATORULUI Nr. 2 editat de Comitetul regional de partid­ Iașî Gata pentru recoltare d­e m­ai grospod,. ■ -r-­gricote de stat „Dr. Bagdazv “ L . * ’reşti, a depus toată sîrguinţa ca reparaţiile să fie terminate la vreme şi în bune con­­diţiuni. Cele 12 tractoare, 4 batoze, 5 secerători-legători, 3 cositori, 7 plu­guri, amănunţit revizuite, sînt gata pentru a porni la recoltare. Dealtfel, tractoristul şef Gh. Cră­­ciunescu (brigada I-a), Neculai Bu­­liga (brigada II-a), Iorgu Dumitru şi Toader Meisner, Gh. Carp, Toader Benea şi D. Streche, lemnari, strun­gari şi mecanici, aşteptind semnalul „începem recoltarea“ ne asigură că datorită muncii organizate, campania de recoltare şi treieriş în G.A.S. A­­vereşti se­ Va desfăşura în condiţiuni bune-Colţul „Cronica Huşului “e redactat cu sprijinul cores­pondentului nostru raional Schaffer. es­es- O scurtă vizit Cînd intri pe uşa larg deschisă a bi­bliotecii raionale din Huşi, rămîi plăcut impresionat nu numai de ordinea pe care o găseşti acolo, dar şi de amabilitatea cu care cei din colecti­vul bibliotecii (Areta Popenco, Marioara Dumbravă) întîmpina pe fiecare cititor. Iar biblioteca raională are mulţi cercetători de carte: peste 9.763 dintre care 256 sînt înscrişi în intervalul de la 1 aprilie — 26 iunie, perioadă în care a fost solicitat un număr de 22.939 cărţi şi broşuri. — Cine-s prichin­deii de colo, de lîngă raftul din fund ?, în­treb pe Areta Po­penco, care îmi pune sub ochi un atrăgător catalog-album pe care cei mici îl cercetează cu multă atenţie. — Păi, cine alţii­, decit cititorii fruntaşi ai bibliotecii : Lauren­­ţiu Ştefănescu, Elena Ovac, Dan Apfel­baum, Felicia Heriţ, Vasile Godinac.. Flă­­mînzi de lectură, nu altceva, ne spune cu mîndrie tînăra direc­toare a bibliotecii ra­ionale. — Nesătui de carte se găsesc şi printre cei maturi, intervine tov. Maria Dumbravă, din colectivul de con­ducere al bibliotecii, care abia intrase în sala de lectură. Ma­ria Cazangiu, bună­oară, deşi e trecută de 70 de ani, citeşte cu acelaşi interes de toate... După ce mai aflăm că în ultimul tri­mestru biblioteca ra­ională a organizat 7 expoziţii de cărţi, 2 citiri în colectiv, 3 seri de basme, 2 serii literare (una încu­i­­nată lui Gorki şi alta lui Al. V­ahuţă), un simpozion şi 7 re­cenzii, nu se face un ...SEMNAL CRITIC — Tovarăşe, îmi spune directoarea bi­bliotecii, încă din ziua de 7 mai­ am ales la Colectura re­gională a biblioteci o seamă de cărţi, de noutăţi literare, soli­citate de cititorii noştri. Deşi la 9 mai am virat suma de 14.000 Iei, nici pînâ astăzi Colectura bibli­otecilor nu ne a­d­­mis „marfa” plâttii E just proced*ui tovarășe, e just ? Corectura reg. mata a bibliotecilor ce ar* de răspuns la o ase­menea întrebare . Staţia de radioficare popularizează noile metode de lucru Ridicarea productivităţii mun­cii şi reducerea preţului de cost la încălţăminte, este o preocupare de seamă a lucrătorilor din ca­drul cooperativei meşteşugăreşti „1 Mai“. Ca o dovadă în aceas­tă privinţă­­este şi faptul că de­­ 25 iunie ei au introdus în cir­cuitul de muncă metoda de lucru pe faze şi operaţiuni. Rezulta­tele obţinute sînt popularizate de sta­fia de radioficare prin mijlocirea orei locale. Informînd pe ascul­tători în ce constă noua metodă de lucru staţia îs chemat şi pe cei care o aplică să-şi spună cu­vintul. Exprimîndu-şi părerile sale în legătură cu avantajele noii meto­de, lucratorul cizmar Gh. Sîrchie a arătat că prin aplicarea acestei metode timpul de execuţie a li.. crului se reduce cu cca. 30 la sută faţă de cel normal, iar sa­lariul real al muncitorului creat, între 30—35 la sută, în afară de faptul că prin rotaţie muncitorul ajunge să cunoască toate c­ele 8 lucrări necesare executării unei perechi de încălţăminte.

Next