Flacăra Iaşului, iulie 1956 (Anul 12, nr. 3064-3089)

1956-07-22 / nr. 3082

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII, Nr. 3082 DUMINICA 22 IULIE 1956 I 4 PAGINI 20 BANI Nici o zi Toată atenţia organizării ariilor Colectivişti exemplu în muncă­ ­ Nici nu începuse bine cînd membrii gospodăriei seceriştil agricole colective „Viaţă Nouă" din satul Boţoaia — comuna Dăneşti raionul Vaslui­ s-au preocupat de amena­jarea ariei. Ei au arat­ cordonul de siguranţă, au făcut adăposturi pen­tru paznici, depozitul pentru saci, punctul sanitar, depozitul pentru Combustibil. De buna organizare a ariei s-a i preocupat îndeaproape preşedintele Vasile Avram care, împreună cu membrii consiliului de conducere, a mobilizat colectiviştii la lucru. S-au evidenţiat, îndeosebi în lucrările e­­xecutate în ultima vreme, colectivişti harnici ca Ortansa Spătaru, Maria­n Avram, Em. Merla şi alţii. ELENA B. LASCARACHI corespondentă Cînd unii se lasă pe tînjală BIRLAD (De la corespondentul n­ustru raional) Nu aceleaşi cuvinte bune se pot spune despre consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective „Dezrobirea“ din satul Mitoc, ai că­rei membri, în frunte cu preşedin­tele Ion Breazu s-au lăsat pe tînja­lă în ceea ce priveşte organizarea ariei. La această gospodărie colecti­vă secerişul a început de vreo două săptămîni, dar de organizarea ariei nu s-a îngrijit nimeni, aşa că în­treaga recoltă se găseşte pe tarla. Ce mai aşteaptă colectivul de con­ducere al gospodăriei colective ? Cînd are de gînd să se preocupe de organizarea ariei ? Iată întrebări tare-şi aşteaptă răspunsul în fapte. Arii electrificate VASLUI (De la corespondentul nostru raional) In comuna Muntenii de Jos, sînt ţărani muncitori ca Gh. Bogdan, Şte­fan Gheţiu, Gheorghe C. Moşneagu şi alţii, care au terminat secerişul. Alţi ţărani muncitori sunt cu sece­rişul pe terminate. Ţinînd seama de această situaţie, membrii comitetului executiv al sfatului popular comu­nal au terminat ultimele pregătiri de amenajare a ariilor Primul ţă­ran muncitor care şi-a cărat snopii la arie a fost Neculai Ch­elaru. In acest an, ţăranii muncitori din Muntenii de Jos vor putea treiera şi noaptea, ambele arii fiind electri­ficate. Aceasta va contribui la gră­birea ritmului treierişului. Ce mai aşteaptă ? NEGREŞTI (De la corespondentul nostru raional) SMT Negreşti s-a îngrijit să trimită din timp o batoză pentru a treiera recolta ţăranilor muncitori din comuna Ipate, raionul Negreşti. Cînd a ajuns în comună, batoza a fost îndreptată spre locul ariei din anul trecut. Pînă în prezent, în a­­ceastă comună, sfatul popular, al cărui preşedinte e tov. George Ga­­raveţ n-a luat nici un fel de măsuri pentru organizarea ariei. Aşa se face că batoza trimisă de SMT Negreşti stă pe o grămadă de paie rămase din anul trecut.­­ Pînă unde are de gînd să mear­gă cu nepăsarea comitetul executiv al sfatului popular din comuna Ipate? UNIVERS! í ri I sí i »I M. $ aJ nici un hob risipit! COMUNIŞTI ŞI AGITATORI! Fiţi în primele rînduri ale liptei pen­tru reuşita campaniei agricole de vară, pentru transformarea socialistă a agricul­turii. Din exemplul personal, intensificaţi munca de lămurire de‘la om la om! (Din Chemarea Comitetului regional de partid şi a Comite­tului execuţiv al sfatului popular region­al către toţi oame­­nii muncii din agricultura regiunii noastre). O sarcină de seamă a organizaţiilor de partid Asigurarea succesului în bătălia recoltei Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre duc acum marea bătălie pentru asigurarea efectuării la timp a lucrărilor de seceriş, dezmiriştit, alături de vară şi tre­­ieriş. Un rol deosebit de important în această bătălie re­vine organizaţiilor de partid, care sunt chemate ca prin­­tr-o temeinică organizare şi conducere a activităţii poli­tice de masă să mobilizeze toate forţele şi mijloacele pen­tru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei. Generalizînd experienţa cîştigată în anii precedenţi, numeroase organi­zaţii de partid au analizat din vreme stadiul pregătirilor pentru campa­nia agricolă de vară, luînd totodată măsurile necesare pentru asigurarea desfăşurării unei agitaţii vii, concrete şi convingătoare, pe tot timpul lu­crărilor agricole de vară. In urma unei astfel de analize, comitetul raional de partid Murgeni, de pildă, a adoptat un plan de muncă în care s-au prevăzut sarcini con­crete privind îndrumarea organizaţiilor de bază în vederea organizării activităţii politice de masă, pe circumscripţii, în cîmp şi la ariile de tre­ier. In acest scop, aparatul de partid şi secretarii organizaţiilor de bază au fost instruiţi cu cele mai importante probleme legate de buna desfăşu­rare a lucrărilor de seceriş, dezmiriştii, arături de vară, căratul snopilor la aici, organizarea muncii de treieriş, achitarea îndatoririlor către stat etc. îndrumate de către comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază din G.A.S., S.M.T., gospodării colective, întovărăşiri agricole şi din sa­tele regiunii şi-au pus în centrul activităţii lor mobilizarea tuturor oa­menilor muncii pentru asigurarea succesului în bătălia recoltei, obţinînd­­ în această direcţie unele succese. Aşa, de pildă, organizaţiile de bază de­­ la gospodăria agricolă de stat Paşcani, gospodăriile colective din satele Vetrişoaia-Murgeni, Frumuşica-Hîrlău, ca şi din satele Sineşti-Tg. Fru­mos, Micleşti-Vaslui şi altele, au ajutat conducerile unităţilor agricole res- s­pective şi sfaturile populare comunale în organizarea muncilor agricole şi de vară, ingrijindu-se totodată de instruirea colectivelor de agitatori, de repartizarea acestora pe sectoare, circumscripţii şi la ariile de c treier. Din păcate însă, în activitatea unor organizaţii de bază de la sate se mai manifestă încă serioase lipsuri privind organizarea şi desfăşurarea activităţii politice de masă. Despre ce fel de muncă politică poate fi vorba, de pildă, în satele Epureni şi Stroieşti, raionul Huşi, Tansa, raio­nul Negreşti şi altele, unde organizaţiile de bază n-au luat nici pînă în prezent măsurile necesare pentru asigurarea desfăşurării unei intense ac­tivităţi politice. Aici, agitatorii nu sînt instruiţi cu regularitate şi nu sînt controlaţi şi ajutaţi în îndeplinirea sarcinilor. In unele locuri, birourile organizaţiilor de­ bază se declară mulţumite numai cu faptul că au întocmit planuri de muncă speciale cu sarcini concrete, negl­ijind insă, întrutotul, aplicarea lor în viaţă. Aşa stau lu­crurile, de pildă, în satele Bălţaţi, Scînteia, Bîrzeşti şi altele, unde orga­nizaţiile de bază, deşi în planul lor de muncă au prevăzut unele măsuri cu privire la organizarea bibliotecilor volante şi a gazetelor de perete şi repartizarea agitatorilor la ariile de treier, totuşi, n-au întreprins în­ nimic concret pentru realizarea acestor sarcini. Fără îndoială că, dacă în unele sate se mai observă astfel de lipsuri răspunzătoare se fac şi o parte din comitetele raionale de partid cum ar fi, de pildă, cele din Paşcani, Huşi şi Negreşti, care nu au asigurat de la începutul campaniei agricole de vară un control şi ajutor calificat orga­nizaţiilor de bază în organizarea activităţii politice de masă. Comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază au datoria să mobilizeze toate forţele pentru grăbirea căratului la aici, pentru buna des­făşurare a muncilor la ariile de treier, pentru lămurirea şi mobilizarea ţăranilor muncitori spre a-şi achita în întregime obligaţiile către stat. Organizaţiile de bază trebuie să lămurească de asemenea ţăranilor muncitori importanţa lucrărilor de dezmiriştit şi a arăturilor de vară, în lupta pentru obţinerea unei recolte bogate. Organizaţiile de partid trebuie să atragă în munca politică pe toţi co­muniştii, deputaţi­, organizaţiile U.T.M., delegatele de femei, ţărani mun­citori fruntaşi ai recoltelor bogate, cu ajutorul cărora să mobilizeze toţi oamenii muncii la grăbirea lucrărilor agricole de vară. Folosind toate mijloacele de agitaţie politică cum ar fi munca de lămurire de la om la om, convorbirile colective, gazetele de perete fe zmei mobilizatoare, grafice, etc., organizaţiile de partid sînt chemate să împletească in mod armonios munca politică pentru succesul campaniei agricole de vara cu munca pentru atragerea a cu­ mai mulţi ţărani nur­­itori pe făgaşul agriculturii socialiste. In această direcţie,­ organizaţiile de bază trebuie să popularizeze succesele obţinute de către gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole, să organizeze vizite la ariile de treier ale gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, unde ţăranii mun­citori să se convingă cu ochii lor de recolta pe care au obţinut-o colecti­viştii şi întovărăşiţi!". Muncind neobosit pentru asigurarea succesului bătăliei recoltei, orga­­nizaţiile de partid vor reuşi să mobilizeze toate forţele pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, vor aduce o importantă contribuţie la asigurarea plinii poporului muncitor. O nouă gospodărie colectivă în raionul Huşi Doar două săptămîni încheiate au trecut de cînd cîţiva membri ai întovărăşirii agricole „7 Noiembrie“ din satul Oţetoaia—Lunca Banului au cutreierat lanul de grîu. înotau în el ca în­­tr-un rîu revărsat pe o mare deschizătură. Spi­cele greoaie se aplecau la cea mai mică adiere de vînt. — Avem recoltă, nu şagă, întrerupse tăcerea D. Croitoru, secretarul organizației de bază, mîngîind un smoc de fire. Dar mai frumoasă om'avea-o în colectivă ! Nicolae Gavrilescu și Maxim Anton l-au privit zîmbind. — Bine zici, Dumitre- Să stăm de vorbă cu în­tovărăşiţi!, să le spunem : „Vrem să trăim şi mai bine“. Uitaţi-vă, fraţilor. Perimetrul gospodăriei să se întindă pînă la nucul cel mare. Pămunhil e comasat doar.. Cei trei au chibzut mai multe zile. S-au hotă­­rît... au făcut cereri, au format comitet de ini­ţiativă. Munca de lămurire a fost dusă odată cu sece­rişul, cu treierişul. Dumitru Boţu a venit — în timp ce erau pe arie —­ cu o propunere: „Sărbătoarea inaugu­rării gospodăriei noastre colective să aibă loc o­­dată cu sărbătoarea recoltei". N-au trecut multe zile de cînd mai mulţi mem­bri ai întovărăşirii agricole s-au hotărît să for­meze o gospodărie colectivă şi, într-o dimineaţă de sărbătoare, la comunistul N- Gavrilescu s-au adunat mai mulţi întovărăşiţi. — Avem 9 cereri, a spus Croitoru. Veniţi şi voi alături de noi. Cînd v-am chemat în înto­vărăşire, unii mai stăteaţi la îndoială. Pe urmă îmi făceaţi capul calendar. Bădie, ne-a plouat cu grîu în casă. S-au mai făcut patru cereri. Cu toţii s-au sfă­tuit să ceară sprijinul şi aprobarea comitetului raional de partid. L-au primit. Cele 13 familii de întovărăşiţi, au venit pe arie la inaugurarea gospodăriei colective. Aceas­tă sărbătoare a avut loc vineri 20 iulie­­Deşi era zi bună de lucru, au venit la sărbătoa­rea lor mulţi invitaţi şi neinvitaţi din satele ve­cine : Condrea, Focşa, Lunca Banului, Stăneşti şi din­­ altele. Cele 13 familii care au adus cu ele 33 hectare teren şi un însemnat inventar a­­gricol, au hotărît ca tînăra lor gospodărie co­lectivă să poarte numele marii sărbători „23 August“. In consiliul de conducere au fost aleşi tov. Dumitru Boţu, preşedinte, Didina Pînzaru şi Dumitru Căciulă II. ^ mmmm mn_____________U­'i mi imn i i________________ Angajamentele prevăzute în contractele colective trebuie realizate la termenele stabilite i­ ★ Reciprocitate Aducînd la îndeplinire angajamen­tele luate prin contractul colectiv, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii de tricotaje „Moldova au supraîndeplinit planul de stat pe pri­mul semestru al anului. Astfel, pro­ducţia globală a fost realizată în proporţie de 107,6 la sută, produc­tivitatea muncii a fost depăşită cu 5,7 la sută, preţul de cost a fost re­dus cu 2,11 la sută, iar calitatea produselor s-a îmbunătăţit cu 2,8 procente. Deosebit de important este faptul că atît colectivul de muncă cit şi conducerea fabricii­ au dovedit o a­­tentă preocupare pentru îndeplinirea întocmai a angajamentelor luate prin contractul colectiv Un exemplu ni-l oferă realizările brigăzii a II-a confecţii, din care fac parte Aurelia Caraiman, Raşela Grimberg, Sofia Ciobotaru, Ana Be­­loşenschi şi altele. Acest colectiv a reuşit să-şi depăşească lună de lună sarcinile de producţie cu 50—60 la sută. Este demn de remarcat fap­tul că această brigadă, la data de 1 iunie lucra în contul zilei de 18 noiembrie. Intreţinînd bine maşinile şi aplicînd metode avansate de mun­că, a reuşit să obţină succese re­marcabile şi brigada condusă de Teodora Andrei din secţia maşini­­bază. • Muncitoarele din această bri­gadă îşi depăşesc zilnic norma cu 25—35 la sută. Conducerea întreprinderii a luat o serie de măsuri care au dus la a­­sigurarea succeselor obţinute de în­tregul colectiv. Aşa, de pildă, a funcţionat un curs de calificare şi de ridicare a calificării muncitorilor. Pînă acum, un număr de 9 munci­tori au terminat cu rezultate bune aceste cursuri iar alţi 11 muncitori le vor termina în curînd. Pe de altă parte, la un număr de 15 rameze a fost mărită turaţia ceea ce a dus la o creştere a productivităţii mun­cii la fiecare din aceste maşini cu 10 la sută. De asemenea este în curs montarea unei benzi transpor­toare de mosoare la maşinile de bază. O grijă deosebită a manifestat conducerea administrativă şi comite­tul de întreprindere faţă de realiza­rea angajamentelor cu caracter so­cial din contractul colectiv .Astfel, au fost cumpărate o serie de mate­riale şi echipament sportiv, au fost luate unele măsuri de protecţie a muncii, cum ar fi instalarea unor ventilatoare şi altele. Realizarea în întregime, în semes­trul I a angajamentelor din contrac­tul colectiv a fost posibilă datorită faptului că a fost urmărită siste­matic realizarea sarcinilor şi că în punerea în viaţă a angajamente­lor a fost atras întregul colectiv. Muncitorii da, conducerea nu Conducerea administrativă şi comi­tetul de întreprindere de la întreprin­derea de reparaţii auto vor trebui să prezinte, peste cite­va zile, în faţa muncitorilor darea de seamă privind îndeplinirea angajamentelor din con­tractul colectiv pe primul semestru al anului. Cu acest prilej vor ieşi la iveală numeroase lipsuri ale conducerii admi­nistrative şi comitetului de întreprin­dere în ceea ce priveşte realizarea a o serie de angajamente. In timp ce muncitorii şi-au îndeplinit şi chiar de­păşit angajamentele privind sarcinile de plan pe semestrul I (producţia glo­bală a fost realizată în proporţie de 102,4 la sută) o serie întreagă de lucruri menite să contribuie la îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, pe care conducerea întreprinde­rii s-a obligat prin contractul colec­tiv să le execute în­­cursul semestrului I, nu au fost îndeplinite. Şi aceasta pentru că nu a­­existat o preocupr­re in această direcţie, pentru că această pro­­blema a fost privită cu nepăsare. Ce cauze obictive ar putea oare să împiedice amenajarea unei încă­peri în care să se mute secţia piese de schimb pentru ca astfel să se lărgească spaţiul at­i­erului camional, crei­ndu-se prin aceasta condiţii mai bune de muncă muncitorilor de aici ? Ce a îm­piedicat confecţionarea de grătare la locurile de muncă ale muncitorilor din secţia lăcătuşerie-ajustaj, reame­­najarea şi repararea mobilierului col­ţului roşu, procurarea unui picup pen­tru sta*!­* de radioamplificare organi­zarea lunar a unor conferinţe cu ca­racter tehnico-ştiinţific, amenajarea unui teren de volei şi altele ? Răspunsul la aceste întrebări este unul singur: lipsa de răspundere pen­tru îndeplinirea angajamentelor asu­mate prin contractul colectiv de către conducerea administrativă. Cea mai mare parte din aceste lucruri ar fi putut fi realizate de mult făra mari cheltuieli și fără multă muncă dacă cineva s-ar fi interesat de ele. Pentru îndeplinirea angajamentelor din contractul colectiv, o mare răs­pundere apasă asupra comitetului de întreprindere (preşedinte Dumitru Răş­­chitoiu). El avea datoria să execute un control riguros in această direcţie, să urmărească în permanenţă cum sînt îndeplinite prevederile contractului colectiv, să ceară conducerii adminis­trative respectarea cu stricteţe a obligaţi­ilor contractuale. După cum se v­ede însă, comitetul de întreprindere nu a făcut acest lucru. El a privit cu nepăsare cum termenele îndeplinirii angajamen­tului din contractul colectiv trec, rînd pe rînd tară să se fi realizat nimic. El șî-a încălcat astfel una din cele mai importante obligații ale sale. IN INTERIORUL ZIARULUI : • C. CIOPRAGA : Poetul Mihai Codreanu la 80 de ani (pag. 2-a) • D. IGNEA : Trei gene­aţii (pag. 2-a) • Ziu­a renaşterii Poloniei (pag. 3-a) • Sosirea la Varşovia a delega­ţiei guvernamentale sovietice în frunte cu N. A. Bulganin. (pag. 4-a) • Ziua feroviarilor în U.R.S.S. (pag. 4-a) “V" Ziua renaşterii Poloniei Cîntec pentru Polonia nouă Polonie, frăţescul gînd curat. Se-ndreaptă astăzi iarăşi către tine: Să-ţi fie roditorul cîmp bogat Cărbunele mai mult şi bun în nii­el Copiii tăi să crească sănătoşi, S-ajungă mari şi să înalţe case Şî-n comunism să cinte bucuroşi Pe străzile Varşoviei frumoase! Noi îţi privim cu drag oricare pas II faci urcind pe-a fericirii creste; Acelaşi ni-i al inimilor glas şi-n lupte-acelaşi steag îndemn ne este Acelaşi ni-i duşmanul cel mişel Şi veşnic doritor de bani şi singe; Dar chiar de stă la pîndă, noi la fel In focul luptei grele l-om infringe. Aceiaşi prieteni buni avem şi-oricînd Ne-a fost alături umărul de frate Al marelui popor care luptînd Spre comunism e primul ce răzbate. Polonie Iubită, gînd frăţesc Se-ndreaptă către plaiurile tale; A noastre forţe înmiite cresc Şi-om izbîndi pe socialista cale SANDU FAUR A început Etapa regională a concursului echipelor artistice săteşti Zilele acestea, în sala Teatrului Naţ­­ional, a început etapa regională a celui de al IV-lea concurs al cămi­nelor culturale şi al caselor de cul­tură. In prima zi a acestei etape şi au desfăşurat programul formaţii artistice din trei raioane: Hîr­­lău, Paşcani şi Bîrlad. Pro­gramele au cuprins coruri, darvi­suri romineşti, echipe de flue­­rari, de cimpoieri, solişti vo­cali, etc. In majoritate, echipe­le au dovedit o interpretare corectă, disciplină, seriozit­­e. Un frumos program .­ ..re­­zentat brigada artistică de agon­taţie din Deleni formată din 23 persoane. Astăzi,­ în aceeaşi sală desfăşurarea concursului va con­tinua prin participarea celorlalte raioane ca : Murgeni, Tg. Fru­mos, Vlădeni, Negreşti, Vaslui, Huşi, raionul Iaşi şi oraşul Iaşi.­­ Programul începe la orele 7 dimi­neața. Unde munca nu încetează o clipă Asemenea mecanismului unui cea­sornic bun, aşa trebuie să funcţio­neze şi transporturile pe calea ferată pentru a se asigura regularitatea cir­culaţiei. Printre oamenii care muncesc astfel se numără şi ceferiştii din tura în­­ care lucrează impiegaţii de mişcare Ion Ureche şi Constantin Oancea din staţia Bîrlad. Fruntaşi şi în luna­­ trecută, cînd au îndeplinit planul de­­ producţie în procent de 114,2 la sută,­­ nici acum ei nu se fac de ruşine­ , l-am întîlnit într-una din nopţile tre­cute lucrînd în tura de serviciu. A­­tunci, în linişte, toţi ceferiştii din tură munceau cu îndemînare la ex­pedierea trenurilor de călători, la compunerea şi descompunerea celor de marfă. Şeful de manevră Leonte Panaite umbla ca argintul viu printre ceilalţi oameni şi-i îndruma îndea­proape. După cum se ştie manevrarea vagoanelor la compunerea şi descom­punerea trenurilor nu-i jucărie, şi ea trebuie făcută cu multă atenţie şi în­demînare. Către sfîrşitul turei de ser­viciu din timpul nopţii oamenii au făcut bilanţul muncii şi au găsit-o rod­nică. In cele 8 ore de muncă impiegaţii, şeful de manevră, manevranţii şi aca­rii făcuseră treabă bună , ei au com­pus şi descompus cîte un tren peste sarcina de plan. In noaptea aceea, tura îşi realizase planul de producţie în procent de 119,3 la sută şi expe­diase la timp toate trenurile Cresc rindurile partidului Tot mai mulţi muncitori şi tehni­cieni, mecanizatori şi colectivişti, oa­meni înaintaţi, din oraşul şi raionul Bîrlad îşi exprimă dorinţa de a face parte din partidul comuniştilor. De curînd biroul comitetului raional de partid a luat în discuţie hotărîrile unor organizaţii de bază privind con­firmarea de membri şi candidaţi de partid. După o dezbatere temeinică s-a hotărît confirmarea ca membri şi candi­daţi de partid a unor tovarăşi care au do­­vedit mult devotament în lupta pentru aplicarea politicii partidului. Printre cei confirmaţi ca membri de partid se numără şi tov. Constantin I. T. Bejan, preşedintele gospodăriei colec­tive din satul Iveşti, Alexandru Cos­­tache, preşedintele sfatului popular al comunei Ibăneşti" etc. De asemenea, au fost confirmaţi candidaţi de partid tov. Constantin Macovei, tractorist fruntaş, şef de brigadă la S.M.T. Zor­­leni, Ilia Năstase, colectivist din Iveşti, Gheorghe On­il colectivist din Fruntişeni şi alţii. Mai multe bunuri de larg consum .. . Lună de lună colectivul­­ întreprin­derii locale „Dru­mul socialismului“ din Bîrlad şi-a realizat şi depăşit sar­cinile de plan. De­ la sfîrşitul lunii trecute muncitorii întreprinderii produc bunuri de larg consum în contul lunii august. Rezultate bune au fost obţi­nute şi în prima decadă a lunii iulie, cînd majoritatea unităţilor au depăşit planul de producţie. Pot fi date ca pildă fabrica de vată, Atelierul de tîmplărie, fabrica de cărămizi, morile „30 Decembrie“ şi „6 Martie“ etc. Preocupaţi de nevoile şi cerinţele ce­tăţenilor, muncitorii de la atelierul de tîmplărie au terminat în prima deca­dă a acestei luni fabricarea unui nou produs. Este vorba de confecţionarea a 20 sofale care vor fi puse în vîn­­zare prin O.C.L.P.I. Bîrlad. O excursie instructivă Zilele trecute s-au reîntors dintr-o excursie prin întreaga ţară- 53 eleve fruntaşe la învăţătură şi 12 cadre di­dactice de la şcoala medic­­a feti din Bîrlad. . . 4 In timpul excursiei au fost vizitate numeroase unităţi productive, locuri istorice şi pitoreşti, monumente de artă. La fabrica chimică din Mih­i­şeşti, combinatul siderurgic Hune­­doara, la minele din Valea Jiului, în­ porturile Brăila şi Galaţi, au fost vă­­zute multe lucruri interesante. O ade­­vărată desfătare pentru excursionişti a fost ascensiunea de două zile pe vîrful muntelui Rarău, de lingă Cîn-­pulung, a munţilor Paring, de lingă Petroşani, vizitarea Palatului Pionie­­rilor din Bucureşti, vizionarea unui spectacol la Opera de stat din Cluj etc. In timpul excursiei tov. Gh. Cî­­nepă,­ profesor de ştiinţele naturii şi geografie, Vasile Ţugulea, profesor de matematici, Calipso Jacob, profesoară de fizică şi celelalte cadre didactice au dat explicaţii amănunţite în legă­tură cu locurile vizitate, împletind ast­fel lecţiile predate în timpul anului şcolar cu cele văzute.­­ „A fost o excursie deosebit de interesantă, plină de numeroase în­văţăminte, a declarat profesorul Pe­tru Gîdei, director adjunct al şcolii. Atît noi, cadrele didactice, cît şi ele­­vele, ne-am dat cu toţii seama că se pot obţine rezultate mai bune în în­suşirea materiei predate dacă se îm­bină lecţiile teoretice cu practica de fiecare zi“. Cărţi şi cititori noi Anul acesta, la 15 noiembrie, se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii raionale Bîrlad. Pe cînd în 1906 ea număra doar 400 de volume, astăzi are peste 40.500 cărţi ştiinţifice, literare, tehnice, politice etc. Numai în ultima lună au fost aduse 617 volu­me noi. In fiecare zi vin la bibliotecă noi cititori. Printre cei care au îm­­prumutat cărţi în prima decadă a lunii iulie i-am recunoscut călcînd pentru întîia oară pragul bibliotecii raionale, pe Grigore Rotaru şi Maria Sîrbu, muncitori la fabrica de ral­­menţi, Gostică Vasiliu, funcţionar, Smaranda Spinatos, tehniciană la Uzina electrică a oraşului, Elena Is­­trate şi Odisei Manolache studenţi, veniţi în vacanţă. Numai într-o singură zi au venit la bibliotecă 153 de cititori împrumut tind 319 cărți. CONDIȚII CÎT MAI BUNE DE MUNCĂ Grija pentru crearea unor condiţii de muncă din cele mai bune se află in centrul aten­ţiei partidului şi guvernului. Ca o expresie a acestei griji se află şi spaţioasa clădire a a­­telierului de tîmplărie, mobile şi binare a cooperativei .Ar­e rou“ din Cîrlad dată in folo­sinţă .vul acesta şi pe care o -v edem în clişeu. Fo.­. . PAVALASCU

Next