Flacăra Iaşului, iulie 1956 (Anul 12, nr. 3064-3089)
1956-07-22 / nr. 3082
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII, Nr. 3082 DUMINICA 22 IULIE 1956 I 4 PAGINI 20 BANI Nici o zi Toată atenţia organizării ariilor Colectivişti exemplu în muncă Nici nu începuse bine cînd membrii gospodăriei seceriştil agricole colective „Viaţă Nouă" din satul Boţoaia — comuna Dăneşti raionul Vaslui s-au preocupat de amenajarea ariei. Ei au arat cordonul de siguranţă, au făcut adăposturi pentru paznici, depozitul pentru saci, punctul sanitar, depozitul pentru Combustibil. De buna organizare a ariei s-a i preocupat îndeaproape preşedintele Vasile Avram care, împreună cu membrii consiliului de conducere, a mobilizat colectiviştii la lucru. S-au evidenţiat, îndeosebi în lucrările executate în ultima vreme, colectivişti harnici ca Ortansa Spătaru, Marian Avram, Em. Merla şi alţii. ELENA B. LASCARACHI corespondentă Cînd unii se lasă pe tînjală BIRLAD (De la corespondentul nustru raional) Nu aceleaşi cuvinte bune se pot spune despre consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective „Dezrobirea“ din satul Mitoc, ai cărei membri, în frunte cu preşedintele Ion Breazu s-au lăsat pe tînjală în ceea ce priveşte organizarea ariei. La această gospodărie colectivă secerişul a început de vreo două săptămîni, dar de organizarea ariei nu s-a îngrijit nimeni, aşa că întreaga recoltă se găseşte pe tarla. Ce mai aşteaptă colectivul de conducere al gospodăriei colective ? Cînd are de gînd să se preocupe de organizarea ariei ? Iată întrebări tare-şi aşteaptă răspunsul în fapte. Arii electrificate VASLUI (De la corespondentul nostru raional) In comuna Muntenii de Jos, sînt ţărani muncitori ca Gh. Bogdan, Ştefan Gheţiu, Gheorghe C. Moşneagu şi alţii, care au terminat secerişul. Alţi ţărani muncitori sunt cu secerişul pe terminate. Ţinînd seama de această situaţie, membrii comitetului executiv al sfatului popular comunal au terminat ultimele pregătiri de amenajare a ariilor Primul ţăran muncitor care şi-a cărat snopii la arie a fost Neculai Chelaru. In acest an, ţăranii muncitori din Muntenii de Jos vor putea treiera şi noaptea, ambele arii fiind electrificate. Aceasta va contribui la grăbirea ritmului treierişului. Ce mai aşteaptă ? NEGREŞTI (De la corespondentul nostru raional) SMT Negreşti s-a îngrijit să trimită din timp o batoză pentru a treiera recolta ţăranilor muncitori din comuna Ipate, raionul Negreşti. Cînd a ajuns în comună, batoza a fost îndreptată spre locul ariei din anul trecut. Pînă în prezent, în această comună, sfatul popular, al cărui preşedinte e tov. George Garaveţ n-a luat nici un fel de măsuri pentru organizarea ariei. Aşa se face că batoza trimisă de SMT Negreşti stă pe o grămadă de paie rămase din anul trecut. Pînă unde are de gînd să meargă cu nepăsarea comitetul executiv al sfatului popular din comuna Ipate? UNIVERS! í ri I sí i »I M. $ aJ nici un hob risipit! COMUNIŞTI ŞI AGITATORI! Fiţi în primele rînduri ale liptei pentru reuşita campaniei agricole de vară, pentru transformarea socialistă a agriculturii. Din exemplul personal, intensificaţi munca de lămurire de‘la om la om! (Din Chemarea Comitetului regional de partid şi a Comitetului execuţiv al sfatului popular regional către toţi oamenii muncii din agricultura regiunii noastre). O sarcină de seamă a organizaţiilor de partid Asigurarea succesului în bătălia recoltei Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre duc acum marea bătălie pentru asigurarea efectuării la timp a lucrărilor de seceriş, dezmiriştit, alături de vară şi treieriş. Un rol deosebit de important în această bătălie revine organizaţiilor de partid, care sunt chemate ca printr-o temeinică organizare şi conducere a activităţii politice de masă să mobilizeze toate forţele şi mijloacele pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei. Generalizînd experienţa cîştigată în anii precedenţi, numeroase organizaţii de partid au analizat din vreme stadiul pregătirilor pentru campania agricolă de vară, luînd totodată măsurile necesare pentru asigurarea desfăşurării unei agitaţii vii, concrete şi convingătoare, pe tot timpul lucrărilor agricole de vară. In urma unei astfel de analize, comitetul raional de partid Murgeni, de pildă, a adoptat un plan de muncă în care s-au prevăzut sarcini concrete privind îndrumarea organizaţiilor de bază în vederea organizării activităţii politice de masă, pe circumscripţii, în cîmp şi la ariile de treier. In acest scop, aparatul de partid şi secretarii organizaţiilor de bază au fost instruiţi cu cele mai importante probleme legate de buna desfăşurare a lucrărilor de seceriş, dezmiriştii, arături de vară, căratul snopilor la aici, organizarea muncii de treieriş, achitarea îndatoririlor către stat etc. îndrumate de către comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază din G.A.S., S.M.T., gospodării colective, întovărăşiri agricole şi din satele regiunii şi-au pus în centrul activităţii lor mobilizarea tuturor oamenilor muncii pentru asigurarea succesului în bătălia recoltei, obţinînd în această direcţie unele succese. Aşa, de pildă, organizaţiile de bază de la gospodăria agricolă de stat Paşcani, gospodăriile colective din satele Vetrişoaia-Murgeni, Frumuşica-Hîrlău, ca şi din satele Sineşti-Tg. Frumos, Micleşti-Vaslui şi altele, au ajutat conducerile unităţilor agricole res- spective şi sfaturile populare comunale în organizarea muncilor agricole şi de vară, ingrijindu-se totodată de instruirea colectivelor de agitatori, de repartizarea acestora pe sectoare, circumscripţii şi la ariile de c treier. Din păcate însă, în activitatea unor organizaţii de bază de la sate se mai manifestă încă serioase lipsuri privind organizarea şi desfăşurarea activităţii politice de masă. Despre ce fel de muncă politică poate fi vorba, de pildă, în satele Epureni şi Stroieşti, raionul Huşi, Tansa, raionul Negreşti şi altele, unde organizaţiile de bază n-au luat nici pînă în prezent măsurile necesare pentru asigurarea desfăşurării unei intense activităţi politice. Aici, agitatorii nu sînt instruiţi cu regularitate şi nu sînt controlaţi şi ajutaţi în îndeplinirea sarcinilor. In unele locuri, birourile organizaţiilor de bază se declară mulţumite numai cu faptul că au întocmit planuri de muncă speciale cu sarcini concrete, neglijind insă, întrutotul, aplicarea lor în viaţă. Aşa stau lucrurile, de pildă, în satele Bălţaţi, Scînteia, Bîrzeşti şi altele, unde organizaţiile de bază, deşi în planul lor de muncă au prevăzut unele măsuri cu privire la organizarea bibliotecilor volante şi a gazetelor de perete şi repartizarea agitatorilor la ariile de treier, totuşi, n-au întreprins în nimic concret pentru realizarea acestor sarcini. Fără îndoială că, dacă în unele sate se mai observă astfel de lipsuri răspunzătoare se fac şi o parte din comitetele raionale de partid cum ar fi, de pildă, cele din Paşcani, Huşi şi Negreşti, care nu au asigurat de la începutul campaniei agricole de vară un control şi ajutor calificat organizaţiilor de bază în organizarea activităţii politice de masă. Comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază au datoria să mobilizeze toate forţele pentru grăbirea căratului la aici, pentru buna desfăşurare a muncilor la ariile de treier, pentru lămurirea şi mobilizarea ţăranilor muncitori spre a-şi achita în întregime obligaţiile către stat. Organizaţiile de bază trebuie să lămurească de asemenea ţăranilor muncitori importanţa lucrărilor de dezmiriştit şi a arăturilor de vară, în lupta pentru obţinerea unei recolte bogate. Organizaţiile de partid trebuie să atragă în munca politică pe toţi comuniştii, deputaţi, organizaţiile U.T.M., delegatele de femei, ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, cu ajutorul cărora să mobilizeze toţi oamenii muncii la grăbirea lucrărilor agricole de vară. Folosind toate mijloacele de agitaţie politică cum ar fi munca de lămurire de la om la om, convorbirile colective, gazetele de perete fe zmei mobilizatoare, grafice, etc., organizaţiile de partid sînt chemate să împletească in mod armonios munca politică pentru succesul campaniei agricole de vara cu munca pentru atragerea a cu mai mulţi ţărani nuritori pe făgaşul agriculturii socialiste. In această direcţie, organizaţiile de bază trebuie să popularizeze succesele obţinute de către gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole, să organizeze vizite la ariile de treier ale gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, unde ţăranii muncitori să se convingă cu ochii lor de recolta pe care au obţinut-o colectiviştii şi întovărăşiţi!". Muncind neobosit pentru asigurarea succesului bătăliei recoltei, organizaţiile de partid vor reuşi să mobilizeze toate forţele pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, vor aduce o importantă contribuţie la asigurarea plinii poporului muncitor. O nouă gospodărie colectivă în raionul Huşi Doar două săptămîni încheiate au trecut de cînd cîţiva membri ai întovărăşirii agricole „7 Noiembrie“ din satul Oţetoaia—Lunca Banului au cutreierat lanul de grîu. înotau în el ca într-un rîu revărsat pe o mare deschizătură. Spicele greoaie se aplecau la cea mai mică adiere de vînt. — Avem recoltă, nu şagă, întrerupse tăcerea D. Croitoru, secretarul organizației de bază, mîngîind un smoc de fire. Dar mai frumoasă om'avea-o în colectivă ! Nicolae Gavrilescu și Maxim Anton l-au privit zîmbind. — Bine zici, Dumitre- Să stăm de vorbă cu întovărăşiţi!, să le spunem : „Vrem să trăim şi mai bine“. Uitaţi-vă, fraţilor. Perimetrul gospodăriei să se întindă pînă la nucul cel mare. Pămunhil e comasat doar.. Cei trei au chibzut mai multe zile. S-au hotărît... au făcut cereri, au format comitet de iniţiativă. Munca de lămurire a fost dusă odată cu secerişul, cu treierişul. Dumitru Boţu a venit — în timp ce erau pe arie — cu o propunere: „Sărbătoarea inaugurării gospodăriei noastre colective să aibă loc odată cu sărbătoarea recoltei". N-au trecut multe zile de cînd mai mulţi membri ai întovărăşirii agricole s-au hotărît să formeze o gospodărie colectivă şi, într-o dimineaţă de sărbătoare, la comunistul N- Gavrilescu s-au adunat mai mulţi întovărăşiţi. — Avem 9 cereri, a spus Croitoru. Veniţi şi voi alături de noi. Cînd v-am chemat în întovărăşire, unii mai stăteaţi la îndoială. Pe urmă îmi făceaţi capul calendar. Bădie, ne-a plouat cu grîu în casă. S-au mai făcut patru cereri. Cu toţii s-au sfătuit să ceară sprijinul şi aprobarea comitetului raional de partid. L-au primit. Cele 13 familii de întovărăşiţi, au venit pe arie la inaugurarea gospodăriei colective. Această sărbătoare a avut loc vineri 20 iulieDeşi era zi bună de lucru, au venit la sărbătoarea lor mulţi invitaţi şi neinvitaţi din satele vecine : Condrea, Focşa, Lunca Banului, Stăneşti şi din altele. Cele 13 familii care au adus cu ele 33 hectare teren şi un însemnat inventar agricol, au hotărît ca tînăra lor gospodărie colectivă să poarte numele marii sărbători „23 August“. In consiliul de conducere au fost aleşi tov. Dumitru Boţu, preşedinte, Didina Pînzaru şi Dumitru Căciulă II. ^ mmmm mn_____________U'i mi imn i i________________ Angajamentele prevăzute în contractele colective trebuie realizate la termenele stabilite i ★ Reciprocitate Aducînd la îndeplinire angajamentele luate prin contractul colectiv, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii de tricotaje „Moldova au supraîndeplinit planul de stat pe primul semestru al anului. Astfel, producţia globală a fost realizată în proporţie de 107,6 la sută, productivitatea muncii a fost depăşită cu 5,7 la sută, preţul de cost a fost redus cu 2,11 la sută, iar calitatea produselor s-a îmbunătăţit cu 2,8 procente. Deosebit de important este faptul că atît colectivul de muncă cit şi conducerea fabricii au dovedit o atentă preocupare pentru îndeplinirea întocmai a angajamentelor luate prin contractul colectiv Un exemplu ni-l oferă realizările brigăzii a II-a confecţii, din care fac parte Aurelia Caraiman, Raşela Grimberg, Sofia Ciobotaru, Ana Beloşenschi şi altele. Acest colectiv a reuşit să-şi depăşească lună de lună sarcinile de producţie cu 50—60 la sută. Este demn de remarcat faptul că această brigadă, la data de 1 iunie lucra în contul zilei de 18 noiembrie. Intreţinînd bine maşinile şi aplicînd metode avansate de muncă, a reuşit să obţină succese remarcabile şi brigada condusă de Teodora Andrei din secţia maşinibază. • Muncitoarele din această brigadă îşi depăşesc zilnic norma cu 25—35 la sută. Conducerea întreprinderii a luat o serie de măsuri care au dus la asigurarea succeselor obţinute de întregul colectiv. Aşa, de pildă, a funcţionat un curs de calificare şi de ridicare a calificării muncitorilor. Pînă acum, un număr de 9 muncitori au terminat cu rezultate bune aceste cursuri iar alţi 11 muncitori le vor termina în curînd. Pe de altă parte, la un număr de 15 rameze a fost mărită turaţia ceea ce a dus la o creştere a productivităţii muncii la fiecare din aceste maşini cu 10 la sută. De asemenea este în curs montarea unei benzi transportoare de mosoare la maşinile de bază. O grijă deosebită a manifestat conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere faţă de realizarea angajamentelor cu caracter social din contractul colectiv .Astfel, au fost cumpărate o serie de materiale şi echipament sportiv, au fost luate unele măsuri de protecţie a muncii, cum ar fi instalarea unor ventilatoare şi altele. Realizarea în întregime, în semestrul I a angajamentelor din contractul colectiv a fost posibilă datorită faptului că a fost urmărită sistematic realizarea sarcinilor şi că în punerea în viaţă a angajamentelor a fost atras întregul colectiv. Muncitorii da, conducerea nu Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere de la întreprinderea de reparaţii auto vor trebui să prezinte, peste citeva zile, în faţa muncitorilor darea de seamă privind îndeplinirea angajamentelor din contractul colectiv pe primul semestru al anului. Cu acest prilej vor ieşi la iveală numeroase lipsuri ale conducerii administrative şi comitetului de întreprindere în ceea ce priveşte realizarea a o serie de angajamente. In timp ce muncitorii şi-au îndeplinit şi chiar depăşit angajamentele privind sarcinile de plan pe semestrul I (producţia globală a fost realizată în proporţie de 102,4 la sută) o serie întreagă de lucruri menite să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, pe care conducerea întreprinderii s-a obligat prin contractul colectiv să le execute încursul semestrului I, nu au fost îndeplinite. Şi aceasta pentru că nu aexistat o preocuprre in această direcţie, pentru că această problema a fost privită cu nepăsare. Ce cauze obictive ar putea oare să împiedice amenajarea unei încăperi în care să se mute secţia piese de schimb pentru ca astfel să se lărgească spaţiul atierului camional, creindu-se prin aceasta condiţii mai bune de muncă muncitorilor de aici ? Ce a împiedicat confecţionarea de grătare la locurile de muncă ale muncitorilor din secţia lăcătuşerie-ajustaj, reamenajarea şi repararea mobilierului colţului roşu, procurarea unui picup pentru sta*!* de radioamplificare organizarea lunar a unor conferinţe cu caracter tehnico-ştiinţific, amenajarea unui teren de volei şi altele ? Răspunsul la aceste întrebări este unul singur: lipsa de răspundere pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin contractul colectiv de către conducerea administrativă. Cea mai mare parte din aceste lucruri ar fi putut fi realizate de mult făra mari cheltuieli și fără multă muncă dacă cineva s-ar fi interesat de ele. Pentru îndeplinirea angajamentelor din contractul colectiv, o mare răspundere apasă asupra comitetului de întreprindere (preşedinte Dumitru Răşchitoiu). El avea datoria să execute un control riguros in această direcţie, să urmărească în permanenţă cum sînt îndeplinite prevederile contractului colectiv, să ceară conducerii administrative respectarea cu stricteţe a obligaţiilor contractuale. După cum se vede însă, comitetul de întreprindere nu a făcut acest lucru. El a privit cu nepăsare cum termenele îndeplinirii angajamentului din contractul colectiv trec, rînd pe rînd tară să se fi realizat nimic. El șî-a încălcat astfel una din cele mai importante obligații ale sale. IN INTERIORUL ZIARULUI : • C. CIOPRAGA : Poetul Mihai Codreanu la 80 de ani (pag. 2-a) • D. IGNEA : Trei geneaţii (pag. 2-a) • Ziua renaşterii Poloniei (pag. 3-a) • Sosirea la Varşovia a delegaţiei guvernamentale sovietice în frunte cu N. A. Bulganin. (pag. 4-a) • Ziua feroviarilor în U.R.S.S. (pag. 4-a) “V" Ziua renaşterii Poloniei Cîntec pentru Polonia nouă Polonie, frăţescul gînd curat. Se-ndreaptă astăzi iarăşi către tine: Să-ţi fie roditorul cîmp bogat Cărbunele mai mult şi bun în niiel Copiii tăi să crească sănătoşi, S-ajungă mari şi să înalţe case Şî-n comunism să cinte bucuroşi Pe străzile Varşoviei frumoase! Noi îţi privim cu drag oricare pas II faci urcind pe-a fericirii creste; Acelaşi ni-i al inimilor glas şi-n lupte-acelaşi steag îndemn ne este Acelaşi ni-i duşmanul cel mişel Şi veşnic doritor de bani şi singe; Dar chiar de stă la pîndă, noi la fel In focul luptei grele l-om infringe. Aceiaşi prieteni buni avem şi-oricînd Ne-a fost alături umărul de frate Al marelui popor care luptînd Spre comunism e primul ce răzbate. Polonie Iubită, gînd frăţesc Se-ndreaptă către plaiurile tale; A noastre forţe înmiite cresc Şi-om izbîndi pe socialista cale SANDU FAUR A început Etapa regională a concursului echipelor artistice săteşti Zilele acestea, în sala Teatrului Naţional, a început etapa regională a celui de al IV-lea concurs al căminelor culturale şi al caselor de cultură. In prima zi a acestei etape şi au desfăşurat programul formaţii artistice din trei raioane: Hîrlău, Paşcani şi Bîrlad. Programele au cuprins coruri, darvisuri romineşti, echipe de fluerari, de cimpoieri, solişti vocali, etc. In majoritate, echipele au dovedit o interpretare corectă, disciplină, seriozite. Un frumos program . ..rezentat brigada artistică de agontaţie din Deleni formată din 23 persoane. Astăzi, în aceeaşi sală desfăşurarea concursului va continua prin participarea celorlalte raioane ca : Murgeni, Tg. Frumos, Vlădeni, Negreşti, Vaslui, Huşi, raionul Iaşi şi oraşul Iaşi. Programul începe la orele 7 dimineața. Unde munca nu încetează o clipă Asemenea mecanismului unui ceasornic bun, aşa trebuie să funcţioneze şi transporturile pe calea ferată pentru a se asigura regularitatea circulaţiei. Printre oamenii care muncesc astfel se numără şi ceferiştii din tura în care lucrează impiegaţii de mişcare Ion Ureche şi Constantin Oancea din staţia Bîrlad. Fruntaşi şi în luna trecută, cînd au îndeplinit planul de producţie în procent de 114,2 la sută, nici acum ei nu se fac de ruşine , l-am întîlnit într-una din nopţile trecute lucrînd în tura de serviciu. Atunci, în linişte, toţi ceferiştii din tură munceau cu îndemînare la expedierea trenurilor de călători, la compunerea şi descompunerea celor de marfă. Şeful de manevră Leonte Panaite umbla ca argintul viu printre ceilalţi oameni şi-i îndruma îndeaproape. După cum se ştie manevrarea vagoanelor la compunerea şi descompunerea trenurilor nu-i jucărie, şi ea trebuie făcută cu multă atenţie şi îndemînare. Către sfîrşitul turei de serviciu din timpul nopţii oamenii au făcut bilanţul muncii şi au găsit-o rodnică. In cele 8 ore de muncă impiegaţii, şeful de manevră, manevranţii şi acarii făcuseră treabă bună , ei au compus şi descompus cîte un tren peste sarcina de plan. In noaptea aceea, tura îşi realizase planul de producţie în procent de 119,3 la sută şi expediase la timp toate trenurile Cresc rindurile partidului Tot mai mulţi muncitori şi tehnicieni, mecanizatori şi colectivişti, oameni înaintaţi, din oraşul şi raionul Bîrlad îşi exprimă dorinţa de a face parte din partidul comuniştilor. De curînd biroul comitetului raional de partid a luat în discuţie hotărîrile unor organizaţii de bază privind confirmarea de membri şi candidaţi de partid. După o dezbatere temeinică s-a hotărît confirmarea ca membri şi candidaţi de partid a unor tovarăşi care au dovedit mult devotament în lupta pentru aplicarea politicii partidului. Printre cei confirmaţi ca membri de partid se numără şi tov. Constantin I. T. Bejan, preşedintele gospodăriei colective din satul Iveşti, Alexandru Costache, preşedintele sfatului popular al comunei Ibăneşti" etc. De asemenea, au fost confirmaţi candidaţi de partid tov. Constantin Macovei, tractorist fruntaş, şef de brigadă la S.M.T. Zorleni, Ilia Năstase, colectivist din Iveşti, Gheorghe Onil colectivist din Fruntişeni şi alţii. Mai multe bunuri de larg consum .. . Lună de lună colectivul întreprinderii locale „Drumul socialismului“ din Bîrlad şi-a realizat şi depăşit sarcinile de plan. De la sfîrşitul lunii trecute muncitorii întreprinderii produc bunuri de larg consum în contul lunii august. Rezultate bune au fost obţinute şi în prima decadă a lunii iulie, cînd majoritatea unităţilor au depăşit planul de producţie. Pot fi date ca pildă fabrica de vată, Atelierul de tîmplărie, fabrica de cărămizi, morile „30 Decembrie“ şi „6 Martie“ etc. Preocupaţi de nevoile şi cerinţele cetăţenilor, muncitorii de la atelierul de tîmplărie au terminat în prima decadă a acestei luni fabricarea unui nou produs. Este vorba de confecţionarea a 20 sofale care vor fi puse în vînzare prin O.C.L.P.I. Bîrlad. O excursie instructivă Zilele trecute s-au reîntors dintr-o excursie prin întreaga ţară- 53 eleve fruntaşe la învăţătură şi 12 cadre didactice de la şcoala medica feti din Bîrlad. . . 4 In timpul excursiei au fost vizitate numeroase unităţi productive, locuri istorice şi pitoreşti, monumente de artă. La fabrica chimică din Mihişeşti, combinatul siderurgic Hunedoara, la minele din Valea Jiului, în porturile Brăila şi Galaţi, au fost văzute multe lucruri interesante. O adevărată desfătare pentru excursionişti a fost ascensiunea de două zile pe vîrful muntelui Rarău, de lingă Cîn-pulung, a munţilor Paring, de lingă Petroşani, vizitarea Palatului Pionierilor din Bucureşti, vizionarea unui spectacol la Opera de stat din Cluj etc. In timpul excursiei tov. Gh. Cînepă, profesor de ştiinţele naturii şi geografie, Vasile Ţugulea, profesor de matematici, Calipso Jacob, profesoară de fizică şi celelalte cadre didactice au dat explicaţii amănunţite în legătură cu locurile vizitate, împletind astfel lecţiile predate în timpul anului şcolar cu cele văzute. „A fost o excursie deosebit de interesantă, plină de numeroase învăţăminte, a declarat profesorul Petru Gîdei, director adjunct al şcolii. Atît noi, cadrele didactice, cît şi elevele, ne-am dat cu toţii seama că se pot obţine rezultate mai bune în însuşirea materiei predate dacă se îmbină lecţiile teoretice cu practica de fiecare zi“. Cărţi şi cititori noi Anul acesta, la 15 noiembrie, se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii raionale Bîrlad. Pe cînd în 1906 ea număra doar 400 de volume, astăzi are peste 40.500 cărţi ştiinţifice, literare, tehnice, politice etc. Numai în ultima lună au fost aduse 617 volume noi. In fiecare zi vin la bibliotecă noi cititori. Printre cei care au împrumutat cărţi în prima decadă a lunii iulie i-am recunoscut călcînd pentru întîia oară pragul bibliotecii raionale, pe Grigore Rotaru şi Maria Sîrbu, muncitori la fabrica de ralmenţi, Gostică Vasiliu, funcţionar, Smaranda Spinatos, tehniciană la Uzina electrică a oraşului, Elena Istrate şi Odisei Manolache studenţi, veniţi în vacanţă. Numai într-o singură zi au venit la bibliotecă 153 de cititori împrumut tind 319 cărți. CONDIȚII CÎT MAI BUNE DE MUNCĂ Grija pentru crearea unor condiţii de muncă din cele mai bune se află in centrul atenţiei partidului şi guvernului. Ca o expresie a acestei griji se află şi spaţioasa clădire a atelierului de tîmplărie, mobile şi binare a cooperativei .Are rou“ din Cîrlad dată in folosinţă .vul acesta şi pe care o -v edem în clişeu. Fo.. . PAVALASCU