Flacăra Iaşului, august 1956 (Anul 12, nr. 3090-3115)
1956-08-01 / nr. 3090
IPHOAN AL COMITETULUI IIKIâIQNAL FM K. IASI SI fIL SFATULUI POPULAU RECIOMAL&HUL XII, Nr. 3090 MIERCURI 1 AUGUST 1956 4 PAGINI 20 BANI Spre noi succese în construcţia socialismului la sate După cum se ştie, Congresul al II-lea al P.M.R. a pus în faţa partidului şi a întregului popor sarcina măreaţă a făuririi in cel de-al II-lea plan cincinal a economiei socialiste unitare, astfel ca în 1960 sectorul socialist în agricultură să fie precumpănitor atît ca suprafaţă, cit şi ca producţie-marfă. Şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie a luat hotărîri de mare însemnătate pentru realizarea sarcinilor puse de congresul partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii. Rezultatele însemnate obţinute de organizaţiile de partid după Congres dovedesc pe deplin posibilitatea înaintării într-un ritm mai accelerat în construcţia socialistă la sate. In numai 6 luni după Congresul partidului sectorul socialist al agriculturii a sporit, ca număr de familii, mai mult decît în perioada 1953—1955, iar suprafaţa de teren adusă de ţăranii muncitori în gospodării colective şi întovărăşiri este aproape egală cu aceea adusă în decurs de 3 ani. Sectorul socialist din agricultura noastră reprezintă astăzi 29,3 °0 din întreaga suprafaţă arabilă, sau 37,1 % din întreaga suprafaţă agricolă a ţării. Sectorul cooperatist-socialist la sfîrşitul primului semestru al acestui an cuprindea un număr de 577.239 familii de ţărani muncitori, unite, pe baza liberului consimţămînt, în 9.436 gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole. Din diferitele forme de cooperare în producţia agricolă fac parte 21,500 din numărul total al gospodăriilor ţăranilor muncitori. Ca urmare a întăririi economicoorganizatorice a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole şi a creşterii producţiei lor, veniturile obţinute de colectivişti şi întovărăşiţi întrec, în cele mai multe locuri, pe cele ale ţăranilor muncitori individuali. Plenara C.C. a subliniat necesitatea sporirii producţiei-marfă a sectorului socialist din agricultură, care, deşi reprezintă aproape un sfert din producţia totală de cereale-marfă, nu este încă pe măsura marilor posibilităţi existente. După cum se ştie, Congresul al II-lea al partidului a arătat că construcţia socialistă la sate a rămas în urmă faţă de dezvoltarea industriei socialiste şi faţă de posibilităţile existente. Principalul motiv — arată Rezoluţia plenarei C.C. — constă în faptul că nu s-a mers consecvent pe linia trasată de plenara din martie 1949 a C.C. al P.M.R., care a indicat să se folosească în munca pentru construirea socialismului la sate forme din cele mai diverse de cooperare in muncă, începînd cu forme din cele mai simple şi mai accesibile maselor largi ale ţărănimii muncitoare. O serie de organe şi organizaţii de partid au neglijat munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii, au lăsat lucrurile „să meargă de la sine". O condiţie esenţială a dezvoltării sectorului socialist din agricultură este întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, lărgirea lor cu noi membri. Ţinînd seama de experienţa dobîndită timp de patru ani în aplicarea statutului model al gospodăriei colective plenara a făcut o serie de recomandări pentru modificarea și complectarea unor prevederi ale statutului. Astfel, în legătură cu gospodăria personală, auxiliară a colectiviștilor, se recomandă ca în statutul-model să se prevadă că lotul destinat pentru grădină sau livadă, în limitele prevăzute de statut, se lasă în folosinţa personală a fiecărei gospodării ţărăneşti care a intrat în gospodăria colectivă, iar casa de locuit, construc(Articol de fond din „Scînteia“ Nr. 3662)ţiile gospodăreşti, precum şi terenul aferent lor, se lasă In proprietate personală. In vederea satisfacerii nevoilor de bani ale colectiviştilor în timpul anului, Plenara &CTIU P.M.R. recomandă ca statutul să prevadă obligativitatea de a se repartiza avansuri bănești lunar, sau cel mai tîrziu trimestrial, pînă la 50% din veniturile băneşti ce li se cuvin pentru munca depusă. Această nouă prevedere din statut înseamnă un imbold pentru gospodăria colectivă să-şi asigure venituri tot mai mari creînd crescătorii de porci şi vaci, ferme de păsări, stîne, stupării, grădini de legume şi alte ramuri de producţie aducătoare de venituri băneşti în tot cursul anului sau în mare parte din an, şi valorificînd în comun o parte cît mai mare din producţia lor globală, mai ales prin organizaţiile economice de stat şi prin cooperativele de consum. De asemenea se recomandă ca în statutul-model să se prevadă măsuri pentru a se asigura bătrîneţea colectiviştilor şi a se veni în ajutorul celor inapţi sau cu capacitate redusă de muncă — în acest scop sporindu-se fondul de ajutorare respectiv de la maximum 2% la maximum 4 k g% din valoarea brută a producţiei (în natură şi în bani). Plenara C.G. a recomandat ca în zonele specifice creşterii animalelor să fie organizate gospodării colective a căror ramură principală de producţie este creşterea animalelor, iar acolo unde principala ramură de producţie este pescuitul să se creeze gospodării colective pescăreşti care să valorifice peştele prin organizaţiile economice de stat. O problemă de mare însemnătate pentru dezvoltarea avutului obştesc al gospodăriilor colective şi mai ales pentru dezvoltarea creşterii animalelor este aceea a construcţiilor gospodăreşti. Gospodăriile colective trebuie îndrumate spre construcţii ieftine, bazate pe folosirea pe scară cît mai largă a materialelor locale de construcţie. Datoria tuturor organelor de partid şi de stat, a organizaţiilor de construcţii, a ministerelor şi a tuturor organizaţiilor economice centrale şi locale este de a da gospodăriilor colective cel mai mare sprijin în rezolvarea practică a problemelor privitoare la construcţii.. Rezoluţia cere organelor de partid şi de stat să acorde gospodăriilor colective un sprijin sistematic şi perseverent, de zi cu zi, în probleme concrete de organizare şi retribuire a muncii, să vegheze la deplina respectare a prevederilor statutului şi a democraţiei interne a gospodăriei colective, înfăptuirea recomandărilor elaborate de plenară şi a celorlalte măsuri prevăzute în rezoluţie va duce la întărirea şi dezvoltarea gospodăriilor colective, la sporirea cointeresării colectiviştilor în ridicarea producţiei şi dezvoltarea avutului obştesc şi vor mări puterea de atracţie a gospodăriilor colective în rîndul ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, întovărăşirile agricole şi-au dovedit grăitor însemnătatea ca formă de cooperare în producţie larg accesibilă ţăranilor muncitori. Consolidarea şi dezvoltarea lor, crearea de noi întovărăşiri este o sarcină de cea mai mare însemnătate a organizaţiilor de partid şi de stat. Convingerea şi stimularea interesului ţăranilor muncitori de a aduce în întovărăşire întreaga suprafaţă de teren de care dispun şi a executa în comun principalele lucrări agricole, crearea şi dezvoltarea fondului obştesc — iată calea pentru dezvoltarea multilaterală a producţiei întovărăşirii, sporirea veniturilor întovărăşiţilor şi ridicarea întovărăşirilor spre forme mai înalte de cooperare în producţie. Plenara a apreciat ca valoroasă experienţa acelor întovărăşiri care, executînd toate lucrările în comun, au trecut la repartizarea procuşeţi graţit după întinderea de pămînt, atelajele şi utilajul pus în întovărăşire, cît şi după munca depusă. Aceasta cointeresează mai mult pe ţăranul mijlocaş de a păşi pe calea agriculturii socialiste. I ’•* * Ţinînd seama de experienţa de pînă acum a acestor întovărăşiri şi de propunerile făcute de numeroşi ţărani muncitori din diferite regiuni ale ţării, plenara a recomandat organelor de partid şi de stat ca în raioanele şi comunele în care majoritatea ţăranilor muncitori nu fac parte din gospodării agricole colective şi unde este un număr mare de mijlocaşi să stimuleze şi să sprijine crearea de cooperative agricole de producţie curentă. Se recomandă ca în aceste cooperative repartizarea veniturilor să se facă după munca depusă precum şi după suprafaţa, calitatea şi modul de folosinţă a terenului adus în cooperativă — partea cea mai mare din venituri repartizîndu-se după munca depusă. Din valoarea vitelor, maşinilor şi utilajului agricol aduse în cooperativa agricolă de producţie curentă, o parte — stabilită de adunarea generală — va constitui participarea obligatorie la formarea fondului de bază al cooperativei, iar restul va fi răscumpărat. Organele şi organizaţiile de partid şi de stat au sarcina să sprijine cooperativele agricole de producţie curentă, ca pe măsura creării lor, să se întărească din punct de vedere economic şi organizatoric, să sporească avutul obştesc provenit din munca comună şi să se dezvolte spre forma superioară de cooperaţie în producţia agricolă. Aplicarea consecventă a politicii de clasă la sate a partidului nostru , stabilită de plenara din martie 1949, a dus la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, care sprijină cu încredere partidul în înfăptuirea politicii sale. Partidul va continua şi pe viitor politica de sprijinire şi cointeresare a ţăranilor muncitori cu gospodării individuale în sporirea producţiei agricole şi ridicarea nivelului lor de trai material şi cultural, în vederea creşterii producţiei agricole-marfă, întăririi alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi stimulării ţărănimii muncitoare de a trece pe drumul agriculturii sociale, în ce priveşte gospodariile chiabureşti, plenara a constatat că numărul lor s-a micşorat în perioada scursă de la plenara din martie 1949, ca urmare a politicii de îngrădire, precum şi a fărimiţării naturale a proprietăţii agricole. Aplicînd mai departe politica de îngrădire a elementelor capitaliste de la sate, organele şi organizaţiile de partid trebuie să analizeze cauzele care au dus la restringerea producţieimarfă a unei părţi din gospodăriile chiabureşti şi să ia în timpul cel mai scurt măsurile necesare ca aceste gospodării să aibă interesul material de a spori producţia globală şi producţia agricolă-marfă. De asemenea, se cere organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat să vegheze pentru ca să nu se facă încadrări greşite de ţărani muncitori în categoria chiaburilor, iar acolo unde mai există asemenea încadrări greşite care nu au fost încă înlăturate, să se ia grabnic măsuri de îndreptare. Regimul democrat-popular în ţara noastră s-a consolidat. Creşte puterea politică şi economică a statului democrat-popular, se întăreşte necontenit alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, temelia puterii populare. Am obţinut succese hotărîtoare în construirea bazei economice a socialismului, iar sectorul socialist în agricultură şi-a dovedit superioritatea şi a devenit un puternic centru de atracţie pentru masele largi ale ţărănimii muncitoare, finind seama de toate acestea, plenara a recomandat ca rezolvarea ce. "er.!si unor foști chiaburi, fii de testi chiaburi si fii de chiaburi de a fi (Continuare în pag 4a) Noi întovărăşiri agricole în raionul Paşcani Zilele trecute a avut loc un eveniment important în comuna Mirceşti, din raionul Paşcani: 32 cetăţeni în frunte cu comuniştii Ion Iftenase, Neculai Dumitrache, Gavriliu Pascal şi alţii au pus bazele unei întovărăşiri agricole. * ■ Întovărăşirea a căpătat numele „Vasile Alicsandri“. ★ Cam în acelaşi timp a luat fiinţă şi întovărăşirea „23 August“ din satul Stolniceni-Ghiţescu. Aici şi-au unit pămînturile la un loc un număr de 15 familii de ţărani muncitori. Intovărăşiţii au ales ca preşedinte al comitetului de conducere pe Neculai Vicol iar ca secretar pe Ion Stejar. Cu aceasta însă munca pentru atragerea ţăranilor muncitori pe calea lucrării în comun a pămîntului n-a încetat. Agitatoriiorganizaţiei de bază continuă să viziteze pe ţăranii muncitori lămurindu-i de avantajele pe care le aduce întovărăşirea agricolă. DUMITRU DURNAC şi CONST. BEJAN corespondenţi in raionul Sirist sa i în comuna N. Bălcescu, din raionul Hîrlău s-a inaugurat de curînd o nouă întovărăşire agricolă. La inaugurarea întovărăşirii, cei 48 ţărani muncitori care şi-au unit pămînturile, au cerut ca întovărăşirea lor să poarte numele de „23 August“. In comitetul de conducere au fost aleşi țăranii muncitori C. Bolohan, S. Trifan, V. Grauciuc,2. Iftode si G. Condei, GH. BURSUC corespondent Marea aurie de spice şi-a plecat semeţia în faţa secerătorilor. Iar pentru ca nici un bob să nu se irosească au venit în ajutor pionierii. Sîrguincioşi, ca albinele ei adună spic cu spic. Iată-i bunăoară, în clişeul nostru pe elevii şcolii din Scînteia, raionul Negreşti, în plină activitate pe una dintre marinile gospodăriei de stat Bîrzești. Toate pâioasele pe arie, toate batozele să treiere din plin! Treieră de zor Invătînd din lipsurile anului trecut privind organizarea căratului snopilor pe arii şi a treierişului, în anul acesta comitetul executiv al sfatului popular Falciu-Murgeni s-a îngrijit din vreme de amenajarea ariilor, de organizarea de grupe de într-ajutorare la căratul snopilor şi a cetelor pentru treier. Pe măsură ce s-a recoltat oparte din păioase, atelajele planificate au început să care păioasele pe arii. Mari cantităţi au fost cărate noaptea. Conform planului de muncă, s-a trecut imediat la treieriş, lucrare ce se execută concomitent cu recoltatul şi cu căratul lacrii. Pe ariile comunei Fălciu, se treieră zilnic mari cantităţi de păioase Ţăranii muncitori Grigore Lapteş, Ion Filip şi Colea Demenescu au fost primii care au terminat recoltatul, treieratul pătoacelor şi care şi-au predat cotele datorate statului. Fruntaşi în aceste munci sunt şi ţăranii muncitori I. Mitrofan, Beac C. Mărăneanu şi alţii. C. APOSTOLACHE coresp. Cară snopii îa arie PAŞCANI (de la corespondentul nostru raional) Pe tarlaua de 86 ha. cu grîu a colectiviştilor din Muncelul de Sus, comuna Mogoşeşti, au apărut sute de clăi. Recolta a fost strînsă cu ajutorul secerătorilorlegători de la SMT Iugani şi chiar cu secerile, deoarece colectiviştii n-au vrut să piardă nici un bob pe cîmp. Acum, colectiviştii Ion Dominte, Ion Secară, Gh. Andrei, Viorica Bribl H rgiu şi alţii, transportă la alte snopi grei de grîu. Ce face conducerea. S. M. T. Huşi ? Dacă treierişul se desfăşoară prost în raionul Huşi, aceasta se datoreşte în mare măsură şi faptului că o serie de tractoare şi batoze ale SMT Huşi s-au defectat încă înainte de a ajunge pe teren, că cele care au ajuns la aici nu sunt aprovizionate cu carburanţi şi piese, că există o slabă organizare a muncii în campanie din partea conducerii SMT. Astfel, batoza din satul Şchiopeni este defectă, după cum este defect şi tractorul din comuna Gorban, după cum se defectează mereu şi tractoarele din suburbiile Huşului. La Podul Hagiului batoza nu funcţionează din lipsă de şuruburi pentru curele. Ce face oare conducerea SMT Huşi ? IN INTERIORUL ZIARULUI • Pagina femeii (pag. 2-a) • Rentabilitate, dar cum ? (pag. 3-a) • După naţionalizarea de către Egipt a Companiei Canalului de Suez (pag. 4-a) c In U.R.S.S. se va construi prima centrală electrică solară I (pag- 4-a) 1l a Reluarea tratativelor sovieto-japoneze_________________(pag. 4-a) SPIC CU SPIC — PATRIEI SNOP urs întîmpinarea zilei de 23 August înainte de vreme In aceste zile, la Atelierele Tc. ale Direcţiei Regionale CFR se desfăşoară o intensă activitate pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Obiective ca sporirea producţiei globale cu 5 la sută faţă de plan ori reducerea preţului de cost faţă de cataloagele de preţuri cu 3 la sută, ca şi altele, sunt posibile de realizat numai printr-o raţională organizare a procesului de muncă, prin folosirea integrală de către fiecare muncitor a orelor de program. Tocmai pentru aceasta în ateliere s-a pornit o acţiune de punere la punct şi îmbogăţire a pieselor şi utilajelor. Pînă acum, fruntaşii întrecerii, Jacov Feopent şi Petre Manolescu au reuşit — de pildă — să recondiţioneze 10 bucăţi patroane de fixare la strung a pie- Schele telor TTR. Această lucrare ei se angajaseră s-o termine pînă la 23 August. Tot înainte de vreme, Ioan Romano şi Colibaba Traian — împreună cu alţi muncitori — au pus în stare de funcţionare turnătoria de metal, folosind în execuţie numai materiale procurate prin mijloace locale. Cu multă hărnicie se lucrează şi la punerea la punct a sculelor de precizie. Schele. Au devenit un decor obişnuit. Ajungi uneori să treci pe lingă case încinse în brîul lor fără a le mai acorda o atenţie cîtuşi de puţin sporită. La tot pasul se construieşte, se repară ori se renovează. Intr-un birou unii proiectează. In altă parte se calculează costul lucrării. Se fac paşi după paşi pînă ce ajung schelele să se înalţe. Şi atunci.. . Şantier — Aici va fi sala mare de concerte — ne spune îndatoritor unul dintre constructori. In fund, unde se vede balustrada, a şi început să se instaleze lemnăria balconului. De cealaltă parte — cam pe aici — pînă la al doilea stîlp, va fi estrada pentru orchestranţi... Pînă nu de mult aceeaşi aripă, de clădire era în parc distrusă, în rest şubrezită. Au trebuit, să treacă multe luni pînă săse poată face simţit un cit de uşor progres. Paşii mai însemnaţi au fost făcuţi abia în lunile din urmă, cînd lucrările de construcţie şi de consolidare a localului înaintau într-un ritm mai rapid Atunci s-a terminat executarea învelitoarei şi a tencuielilor exterioare, atunci s-au turnat planşeul şi cadrele curbe de beton armat. — Cu planşeul nu ne a venit uşor — ne povesteşte Petru Magda, muncitor pe şantier. Neexecutarea lui ţinea în loc întreg mersul lucrării. Şi iată că în iulie, în numai 10 zile cei peste 120 m.c. de beton armat au fost turnaţi. Alexandru Iar.oş, Nicolaie Bîrsan, Petru Cercheş şi ceilalţi au lucrat fără zăbavă. In schimb acum se poate înainta cu tencuielile. Am stat de vorbă şi cu alţi muncitori de pe şantier. Cei mai mulţi ne arătau că în cinstea zilei de 23 August au hotărît să avanseze cît mai mult cu lucrările interioare atît în sala de concerte, cît şi în cea de repetiţii. Aşa cum a fost Peste drum de şantierul Filarmonicii se află alt „front“ de lucru, depinzînd tot de I.C.C. Aici „acţionează“ echipa de zidari, tencuitori şi ipsosari condusă de Gheorghe Caramfir, echipă care a primit ca sarcină executarea faţadei Teatrului Naţional. Lucrarea nu e prea uşoară dacă ţinem seama de faptul că muncitorii trebuie să redea fidel aspectul exterior iniţial al Tearului, aspect pe care l-a avut construcţia în urmă cu 60 de ani Grigore Saca, Tănase Răutu, Gheorghe Calamfir, Ştefan Marin şi ceilalţi constructori lucrează intens. — Poate v-ar interesa un angajament de-al nostru. Anume ca pînă la 23 August să terminăm fațada, cu excepția lucrărilor de pietrărie de la peron. Angajamentul va fi fără îndoială îndeplinit dacă ne gîndim la „simplul“ fapt că muncitorii constructori de aici îndeplinesc zilnic cite 2—3 norme. Am mai putea continua mult timp vizitarea şantierelor de construcţii de la instituţiile de cultură şi artă. Am putea face popas la Palatul Culturii sau la Muzeu! Unirii. în alte ''l*0 *• m* am întîlni aceeaşi dorinţă de „a coborî mai grabnic schelele". J. LENTER Fre mi anfii Ca un buchet de flori rare, corul căminului cultural din Tătăruşi-Paşcani, a oferit în zilele concursului o privelişte minunată. Disciplina, interpretarea meşteşugită a cîntecelor, veselia din priviri au însoţit de la început şi pînă la sfîrşit pe tinerii corişti. Tovarăşul Gelu Stan, dirijorul, se poate mîndri pe drept cuvînt cu ei. Mai poate atunci mira pe cineva faptul că au luat premiu! I ? Desigur că nu. Si':. ..î 'T£fUv .. Au primit chitanţa nr. 1 Pe aria electrificată a comunei Zorleni, raionul Bîrlad, batozele SMT- ului merg zi şi noapte. Ţăranii muncitori au posibilitatea ca în foarte scurt timp să termine treierişul. Printre primii care au terminat treierişul şi şi-au achitat cotele datorata statului s-a numărat ţăranul muncitor Vicol Dumitru, care a obţinut chitanţa nr. 1, după care a urmat Neculai Ghifaru, din întovărăşirea „Griviţa Roşie“. Stelian Murgeanu, Huintuleac Ion şi alţii L. BOGHOLTZ corespondent . -0 Fruntaş pe raion Zilele trecute, agentul fiscal Goriţă Andrieşe din comuna Drăguşeni, raionul Negreşti a primit din partea secţiunii financiare a raionului o scrisoare în care i se aduce la cunoştinţă că pentru munca depusă el se sttuiază fruntaş pe raion. Diferite metode de muncă, printre care şi munca de lămurire de la om la om, exemplul personal, ţinerea situaţiei operative la zi, precum şi timpul ales pentru încasări (dimineaţa şi seara) i-au permis să îndeplinească planul. Pe trimestrul II, de exemplu, şi-a îndeplinit planul de încasări la agricol în proporţie de 108 la sută, cu 64 la sută la ADAS, iar la taxe locale şi-a îndeplinit planul cu 110 la sută. In prezent, majoritatea ţăranilor muncitori din comuna Drăguşeni şiau achitat în întregime obligaţiile către stat. Printre fruntaşi se numără Gr.Manolache, Maria Apostu, Gh. Baron, Şt. Butnaru, G. Giocan și mulți alți. T. GROSU corespondent -0— Serbarea recoltei Pionierii şi elevii şcolii elementare din satul Prisăcani, comuna N. Bălcescu —iTirlău, au pregătit cu mult timp înainte un program artistic. Zilele acestea serbarea a avut loc. Cei peste 200 spectatori au avut posibilitatea să petreacă cîteva momente de destindere. Poeziile, cîntecele, jocurile şi scenetele au descreţit frunţile truditorilor ogoarelor. Elevi şi pionieri ca Mihai Grosu, Gh. Coşofeţ, Mircea Coşofeţ, Tatiana Grosu şi Eugen Haucă, au fost viu aplaudaţi de participanţi pentru buna interpretare a rolurilor. .PJTRU ZAMF1RESG12 corespondent De cîtva timp încoace, atenţia celor mai largi cercuri ale opiniei publice este polarizată în jurul hotărîrii guvernului egiptean cu privire la naţionalizarea societăţii Canalului de Suez. Toate agenţiile de presă, posturile de radio, ziarele de cele mai diferite nuanţe se întrec în a comenta şi interpreta acest important eveniment , pe care opinia publică arabă îl consideră drept „începutul unei mişcări de eliberare care va duce la consolidarea independenţei şi suveranităţii ţărilor din orientul mijlociu“. Fireşte, în această problemă se conturează două poziţii diferite. Pe de oparte, opinia publică din Orientul arab, ca şi toate popoarele iubitoare de pace salută cu satisfacţie adoptarea acestei măsuri de către guvernul egiptean, recunoscînd şi aprobînd legitimitatea naţionalizării Canalului de Suez. Sînt, doar, adevăruri elementare faptul că acest Canal terminat încă în anul 1869 a fost construit prin truda şi sîngele egiptenilor şi că el se află pe pămînt egiptean. După cum a arătat preşedintele Nasser societatea Canalului de Suez obţinea un venit anual de 35 milioane de lire, dintre care un singur milion revenea Egiptului Aceste multe milioane au fost însuşite, timp de 87 ani de străini, şi în primul rînd de colonialiştii englezi — care încasau 353.504 acţiuni — adică majoritatea beneficiilor. Canalul de Suez, această importantă arteră de circulaţie care leagă Marea Roşie cu Marea Mediterană a revenit statului în drept să-l folosească. Acesta este un drept suveran al Egiptului. Cu toate acestea, naţionalizarea Canalului de Suez a înfierbântat multe capete reacţionare în occident. Deruta s-a asociat cu furia, iar aceste două la un loc au dat mîna cu şantajul şi proferarea de ameninţări. In ziarele burgheze apar articole răuvoitoare, care incită la represalii armate, la boicot economic şi chiar la asasinate. In timp ce, la bursa din Londra scad acţiunile, la conferinţa tripartită anglo-franco-americană se discută măsurii de represalii, de „pedepsire“ a Egiptului — ca şi cum un popor care luptă pentru libertate şi independenţă poate fi intimidat prin aceste procedee lipsite de bun simţ şi tact. „Zarva stîrnită la Londra şi Paris în legătură cu naţionalizarea Companiei Canalului de Suez. — a declarat preşedintele Nasser — nu are nici un temei sau bază legală. Naţionalizarea este o chestiune internă a Egiptului... Noi ne vom apăra drepturile, suveranitatea şi independenţa“. Aceasta este hotărîrea fermă a unui popor care iubeşte libertatea şi independenţa naţională. Şi peste ea nu se poate trece. In aceste zile, Egiptul e în sărbătoare ; după cum scriu ziarele egiptene, vestea naţionalizării Canalului de Suez a produs o bucurie generală în ţară şi în întreaga lume arabă A fost creată administraţia naţională a Canalului, iar guvernul egiptean asigură libertatea navigaţiei pe această arteră de circulaţie internaţională. Ceea ce este foarte important de reţinut e faptul că, prin naţionalizarea Canalului de Suez se vor realiza fonduri necesare dezvoltării economice a Egiptului, inclusiv pentru construirea barajului de la Assuan. Nu se poate o ripostă mai demnă ca aceasta, dată de poporul egiptean șantajului imperialist privind „ajutorul" mult vînturat şi apoi retras ! „Umbra exploatării imperialiste începe să dispară din Orientul arab“, după cum sublinia regele Hussein al Iordaniei. Trosneşte din încheipturi sistemul colonial al imperialismului împilator, imm. După naţionalizarea de către Egipt a Companiei Canalului de Suez