Flacăra Iaşului, august 1956 (Anul 12, nr. 3090-3115)

1956-08-01 / nr. 3090

IPHOAN AL COMITETULUI IIKIâIQNAL F­M K. IASI SI fIL SFATULUI POPULAU RECIOMAL­­&HUL XII, Nr. 3090 MIERCURI 1 AUGUST 1956 4 PAGINI 20 BANI Spre noi succese în construcţia socialismului la sate După cum se ştie, Congresul al II-lea al P.M.R. a pus în faţa parti­dului şi a întregului popor sarcina măreaţă a făuririi in cel de-al II-lea plan cincinal a economiei socialiste unitare, astfel ca în 1960 sectorul so­cialist în agricultură să fie precum­pănitor atît ca suprafaţă, cit şi ca producţie-marfă. Şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie a luat hotărîri de mare însemnătate pentru realizarea sarcinilor puse de congresul partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii. Rezultatele însemnate obţinute de organizaţiile de partid după Congres dovedesc pe deplin posibilitatea îna­intării într-un ritm mai accelerat în construcţia socialistă la sate. In nu­mai 6 luni după Congresul partidu­lui sectorul socialist al agriculturii a sporit, ca număr de familii, mai mult decît în perioada 1953—1955, iar suprafaţa de teren adusă de ţă­ranii muncitori în gospodării colective şi întovărăşiri este aproape egală cu aceea adusă în decurs de 3 ani. Sectorul socialist din agricultura noastră reprezintă astăzi 29,3 °­0 din întreaga suprafaţă arabilă, sau 37,1 % din întreaga suprafaţă agricolă a ţă­rii. Sectorul cooperatist-socialist la sfîrşitul primului semestru al acestui an cuprindea un număr de 577.239 familii de ţărani muncitori, unite, pe baza liberului consimţămînt, în 9.436 gospodării agricole colective şi înto­vărăşiri agricole. Din diferitele for­me de cooperare în producţia agri­colă fac parte 21,5­­00 din numărul to­tal al gospodăriilor ţăranilor munci­tori. Ca urmare a întăririi economico­­organizatorice a gospodăriilor colec­tive şi întovărăşirilor agricole şi a creşterii producţiei lor, veniturile obţi­nute de colectivişti şi întovărăşiţi în­trec, în cele mai multe locuri, pe cele ale ţăranilor muncitori individuali. Plenara C.C. a subliniat necesita­tea sporirii producţiei-marfă a secto­rului socialist din agricultură, care, deşi reprezintă aproape un sfert din producţia totală de cereale-marfă, nu este încă pe măsura marilor posibili­tăţi existente. După cum se ştie, Congresul al II-lea al partidului a arătat că cons­trucţia socialistă la sate a rămas în urmă faţă de dezvoltarea industriei socialiste şi faţă de posibilităţile e­­xistente. Principalul motiv — arată Rezoluţia plenarei C.C. — constă în faptul că nu s-a mers consecvent pe linia trasată de plenara din martie 1949 a C.C. al P.M.R., care a indi­cat să se folosească în munca pentru construirea socialismului la sate for­me din cele mai diverse de cooperare in muncă, începînd cu forme din cele mai simple şi mai accesibile ma­selor largi ale ţărănimii muncitoare. O serie de organe şi organizaţii de partid au neglijat munca politică pen­tru transformarea socialistă a agri­culturii, au lăsat lucrurile „să mear­gă de la sine". O condiţie esenţială a dezvoltării sectorului socialist din agricultură es­te întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, lărgirea lor cu noi membri. Ţinînd seama de experienţa dobîn­­dită timp de patru ani în aplicarea statutului model al gospodăriei colec­tive plenara a făcut o serie de re­comandări pentru modificarea și com­­plectarea unor prevederi ale statutu­lui. Astfel, în legătură cu gospodăria personală, auxiliară a colectiviștilor, se recomandă ca în statutul-model să se prevadă că lotul destinat pentru grădină sau livadă, în limitele pre­văzute de statut, se lasă în folosinţa personală a fiecărei gospodării ţără­neşti care a intrat în gospodăria co­lectivă, iar casa de locuit, construc­(Articol de fond din „Scînteia“ Nr. 3662)­­ţiile gospodăreşti, precum şi terenul aferent lor,­­ se lasă In proprietate personală. In vederea satisfacerii ne­voilor de bani ale colectiviştilor în timpul anului, Plenara &CTIU P.M.R. recomandă ca statutul să prevadă obligativitatea de a se repartiza avan­suri bănești lunar, sau cel mai tîrziu trimestrial, pînă la 50% din venitu­rile băneşti ce li se cuvin pentru munca depusă. Această nouă preve­dere din statut înseamnă un imbold pentru gospodăria colectivă să-şi asi­gure venituri tot mai mari creînd crescătorii de porci şi vaci, ferme de păsări, stîne, s­tupării, grădini de legume şi alte ramuri de producţie a­­ducătoare de venituri băneşti în tot cursul anului sau în mare parte din an, şi valorificînd în comun o parte cît mai mare din producţia lor glo­bală, mai ales prin organizaţiile eco­nomice de stat şi prin cooperativele de consum. De asemenea se reco­mandă ca în statutul-model să se prevadă măsuri pentru a se asigura bă­­trîneţea colectiviştilor şi a se veni în ajutorul celor inapţi sau cu capacita­te redusă de muncă — în acest scop sporindu-se fondul de ajutorare res­pectiv de la maximum 2% la maxi­mum 4 k g% din valoarea brută a pro­ducţiei (în natură şi în bani). Plenara C.G. a recomandat ca în zonele specifice creşterii animalelor să fie organizate gospodării colective a căror ramură principală de produc­ţie este creşterea animalelor, iar aco­lo unde principala ramură de produc­ţie este pescuitul să se creeze gospo­dării colective pescăreşti care să va­lorifice peştele prin organizaţiile eco­nomice de stat. O problemă de mare însemnătate pentru dezvoltarea avutului obştesc al gospodăriilor colective şi mai ales pentru dezvoltarea creşterii animalelor este aceea a construcţiilor gospodă­reşti. Gospodăriile colective trebuie în­drumate spre construcţii ieftine, baza­te pe folosirea pe scară cît mai lar­gă a materialelor locale de construc­ţie. Datoria tuturor organelor de par­tid şi de stat, a organizaţiilor de construcţii, a ministerelor şi a tutu­ror organizaţiilor economice centrale şi locale este de a da gospodăriilor colective cel mai mare sprijin în re­zolvarea practică a problemelor privi­toare la construcţii.. Rezoluţia cere organelor de partid şi de stat să acorde gospodăriilor co­lective un sprijin sistematic şi perse­verent, de zi cu zi, în probleme con­crete de organizare şi retribuire a muncii, să vegheze la deplina respec­tare a prevederilor statutului şi a de­mocraţiei interne a gospodăriei co­lective,­­ înfăptuirea recomandărilor elaborate de plenară şi a celorlalte măsuri pre­văzute în rezoluţie va duce la întări­rea şi dezvoltarea gospodăriilor co­lective, la sporirea cointeresării co­lectiviştilor în ridicarea producţiei şi dezvoltarea avutului obştesc şi vor mări puterea de atracţie a gospodării­lor colective în rîndul ţăranilor mun­citori cu gospodării individuale, întovărăşirile agricole şi-au dovedit grăitor însemnătatea ca formă de coo­perare în producţie larg accesibilă ţăranilor muncitori. Consolidarea şi dezvoltarea lor, crearea de noi înto­vărăşiri este o sarcină de cea mai mare însemnătate a organizaţiilor de partid şi de stat. Convingerea şi sti­mularea interesului ţăranilor munci­tori de a aduce în întovărăşire în­treaga suprafaţă de teren de care dispun şi a executa în comun princi­palele lucrări agricole, crearea şi dez­voltarea fondului obştesc — iată calea pentru dezvoltarea multilaterală a pro­ducţiei întovărăşirii, sporirea venituri­lor întovărăşiţilor şi ridicarea întovă­răşirilor spre forme mai înalte de co­operare în producţie. Plenara a apreciat ca valoroasă ex­perienţa acelor întovărăşiri care, exe­­cutînd toate lucrările în comun, au trecut la repartizarea proc­uşeţi gr­aţit după întinderea de pămînt, atelajele şi utilajul pus în întovărăşire, cît şi după munca depusă. Aceasta cointere­sează mai mult pe ţăranul mijlocaş de a păşi pe calea agriculturii socia­liste. I ’•* * Ţinînd seama de experienţa de pînă acum a acestor întovărăşiri şi de pro­punerile făcute de numeroşi ţărani muncitori din diferite regiuni ale ţării, plenara a recomandat organelor de partid şi de stat ca în raioanele şi comunele în care majoritatea ţărani­lor muncitori nu fac parte din gospo­dării agricole colective şi unde este un număr mare de mijlocaşi să sti­muleze şi să sprijine crearea de coo­perative agricole de producţie cu­ren­tă. Se recomandă ca în aceste coope­rative repartizarea veniturilor să se facă după munca depusă precum şi după suprafaţa, calitatea şi modul de folosinţă a terenului adus în coope­rativă — partea cea mai mare din venituri repartizîndu-se după munca depusă. Din valoarea vitelor, maşini­lor şi utilajului agricol aduse în co­operativa agricolă de producţie cu­rentă, o parte — stabilită de aduna­rea generală — va constitui partici­parea obligatorie la formarea fondului de bază al cooperativei, iar restul va fi răscumpărat. Organele şi organiza­ţiile de partid şi de stat au sarcina să sprijine cooperativele agricole de producţie cu­rentă, ca pe măsura cre­ării lor, să se întărească din punct de vedere economic şi organizatoric, să sporească avutul obştesc provenit din munca comună şi să se dezvolte spre forma superioară de cooperaţie în producţia agricolă. Aplicarea consecventă a politicii de clasă la sate a partidului nostru , stabilită de plenara din martie 1949, a dus la întărirea alianţei clasei mun­citoare cu ţărănimea muncitoare, care sprijină cu încredere partidul în în­făptuirea politicii sale. Partidul va continua şi pe viitor politica de spri­jinire şi cointeresare a ţăranilor mun­citori cu gospodării individuale în sporirea producţiei agricole şi ridica­­rea nivelului lor de trai material şi cultural, în vederea creşterii pro­ducţiei agricole-marfă, întăririi ali­anţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi stimulării ţărănimii muncitoare de a trece pe drumul a­­griculturii social­e, în ce priveşte gospo­dariile chia­­bureşti, plenara a constatat că nu­­mărul lor s-a micşorat în perioada scursă de la plenara din martie 1949, ca urmare a politicii de în­grădire, precum şi a fărimiţării natu­rale a proprietăţii agricole. Aplicînd mai departe politica de îngrădire a elementelor capitaliste de la sate, organele şi organizaţiile de partid trebuie să analizeze cauzele care au dus la restringerea producţiei­­marfă a unei părţi din gospodăriile chiabureşti şi să ia în timpul cel mai scurt măsurile necesare ca aces­te gospodării să aibă interesul mate­rial de a spori producţia globală şi producţia agricolă-marfă. De aseme­nea, se cere organelor şi organiza­ţiilor de partid şi de stat să veghe­­ze pentru ca să nu se facă înca­drări greşite de ţărani muncitori în categoria chiaburilor, iar acolo unde mai există asemenea încadrări greşi­te care nu au fost încă înlăturate, să se ia grabnic măsuri de îndrep­tare. Regimul democrat-popular în ţara noastră s-a consolidat. Creşte pute­rea politică şi economică a statului democrat-popular, se întăreşte necon­tenit alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, temelia pu­terii populare. Am obţinut succese hotărîtoare în construirea bazei eco­nomice a socialismului, iar sectorul socialist în agricultură şi-a dovedit superioritatea şi a devenit un pu­ternic centru de atracţie pentru ma­sele largi ale ţărănimii muncitoare, finind seama de toate acestea, ple­nara a recomandat ca rezolvarea ce. "er.!si unor foști chiaburi, fii de testi chiaburi si fii de chiaburi de a fi (Continuare în pag 4­a) Noi întovărăşiri agricole în raionul Paşcani Zilele trecute a avut loc un eveniment important în comuna Mirceşti, din raionul Paşcani: 32 cetăţeni în frunte cu comuniştii Ion Iftenase, Ne­­culai Dumitrache, Gavriliu Pascal şi alţii au pus bazele unei întovărăşiri agricole. * ■­ Întovărăşirea a căpătat numele „Vasile Alicsandri“. ★ Cam în acelaşi timp a luat fiinţă şi întovărăşirea „23 August“ din satul Stolniceni-Ghiţescu. Aici şi-au unit pămînturile la un loc un număr de 15 familii de ţărani muncitori. Intovărăşiţii au ales ca preşedinte al comitetului de conducere pe Neculai Vicol iar ca secretar pe Ion Stejar. Cu aceasta însă munca pentru atragerea ţăranilor muncitori pe calea lucrării în comun a pămîntului n-a încetat. Agitatorii­­organizaţiei de bază continuă să viziteze pe ţăranii muncitori lămurindu-i de avantajele pe care le aduce întovărăşirea agricolă. DUMITRU DURNAC şi CONST. BEJAN corespondenţi in raionu­l Si­­r­ist sa­ ­i în comuna N. Bălcescu, din raionul Hîrlău s-a inaugurat de curînd o nouă întovărăşire agricolă. La inaugurarea întovărăşirii, cei 48 ţărani muncitori care şi-au unit pămînturile, au cerut ca întovărăşirea lor să poarte numele de „23 August“. In comitetul de conducere au fost aleşi țăranii muncitori C. Bolohan, S. Trifan, V. Grauciuc,­­2. Iftode si G. Condei, GH. BURSUC corespondent Marea aurie de spice şi-a plecat semeţia în fa­ţa secerătorilor. Iar pen­tru ca nici un bob să nu se irosească au venit în ajutor pionierii. Sîrguincioşi, ca al­binele ei adună spic cu spic. Iată-i bunăoară, în clişeul nostru pe elevii şcolii din Scînteia, raio­nul Negreşti, în plină activitate pe una dintre marini­­le gospodăriei de stat Bîrzești. Toate pâioasele pe arie, toate batozele să treiere din plin! Treieră de zor Invătînd din lipsurile anului trecut privind organizarea căra­tului snopilor pe arii şi a treie­rişului, în anul acesta comitetul executiv al sfatului popular Falciu-Murgeni s-a îngrijit din­­ vreme de amenajarea ariilor, de organizarea de grupe de într-a­jut­orare la căratul snopilor şi a cetelor pentru treier. Pe măsură ce s-a recoltat o­­parte din păioase, atelajele pla­nificate au început să care pă­­ioasele pe arii. Mari cantităţi au fost cărate noaptea. Conform planului de muncă, s-a trecut imediat la treieriş, lu­crare ce se execută concomitent cu recoltatul şi cu căratul la­c­­rii. Pe ariile comunei Fălciu, se treieră zilnic mari cantităţi de păioase Ţăranii muncitori Grigore Lapteş, Ion Filip şi Colea Deme­­nescu au fost primii care au ter­minat recoltatul, treieratul pă­­toacelor şi care şi-au predat co­tele datorate statului. Fruntaşi în aceste munci sunt şi ţăranii muncitori I. Mitrofan, Beac C. Mărăneanu şi alţii. C. APOSTOLACHE coresp. Cară snopii îa arie PAŞCANI (de la coresponden­tul nostru raional) Pe tarlaua de 86 ha. cu grîu a colectiviştilor din Muncelul de Sus, comuna Mogoşeşti, au apă­rut sute de clăi. Recolta a fost strînsă cu ajutorul secerătorilor­­legători de la SMT Iugani şi chiar cu secerile, deoarece colec­tiviştii n-au vrut să piardă nici un bob pe cîmp. Acum, colectiviştii Ion Domin­­te, Ion Secară, Gh. Andrei, Vio­rica Bribl H­­ rgiu şi alţii, trans­portă la alte snopi­ grei de grîu. Ce face conducerea. S. M. T. Huşi ? Dacă treierişul se desfăşoară prost în raionul Huşi, aceasta se datoreşte în mare măsură şi faptului că o serie de tractoare şi batoze ale SMT Huşi s-au de­fectat încă înainte de a ajunge pe teren, că cele care au ajuns la aici nu sunt aprovizionate cu carburanţi şi piese, că există o slabă organizare a muncii în campanie din partea conducerii SMT. Astfel, batoza din satul Şchio­peni este defectă, după cum este defect şi tractorul din co­muna Gorban, după cum se de­fectează mereu şi tractoarele din suburbiile Huşului. La Podul Hagiului batoza nu funcţionează din lipsă de şuruburi pentru cu­rele. Ce face oare conducerea SMT Huşi ? IN INTERIORUL ZIARU­LUI • Pagina femeii (pag. 2-a) • Rentabilitate, dar cum ? (pag. 3-a) • După naţionalizarea de către Egipt a Companiei Canalului de Suez (pag. 4-a) c In U.R.S.S. se va construi pri­ma centrală electrică solară I (pag- 4-a) 1l a Reluarea tratativelor sovieto-japo­neze­­_________________(pag. 4-a) SPIC CU SPIC — PATRIEI SNOP urs întîmpinarea zilei de 23 August înainte de vreme In aceste zile, la A­­telierele Tc. ale Di­recţiei Regionale CFR se desfăşoară o in­tensă activitate pen­tru îndeplinirea an­gajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Obiective ca sporirea producţiei globale cu 5 la sută faţă de plan ori re­ducerea preţului de cost faţă de cata­loagele de preţuri cu 3 la sută, ca şi alte­le, sunt posibile de realizat numai prin­­tr-o raţională orga­nizare a procesului de muncă, prin fo­losirea integrală de către fiecare munci­tor a orelor de pro­gram. Tocmai pen­tru aceasta în ate­liere s-a pornit o acţiune de punere la punct şi îmbogăţire a pieselor şi utilaje­lor. Pînă acum, frun­taşii întrecerii, Ja­­cov Feopent şi Petre Manolescu au reuşit — de pildă — să recondiţioneze 10 bu­căţi patroane de fi­xare la strung a pie- Schele­ telor TTR. Această lucrare ei se angaja­seră s-o termine pî­nă la 23 August. Tot înainte de vre­me, Ioan Romano şi Colibaba Traian — împreună cu alţi muncitori — au pus în stare de funcţio­nare turnătoria de metal, folosind în execuţie numai ma­teriale procurate prin mijloace locale. Cu multă hărnicie se lucrează şi la pune­rea la punct a scule­lor de precizie. Schele. Au devenit un decor obişnuit. Ajungi uneori să treci pe lingă case încinse în brîul lor fără a le mai acorda o aten­ţie cîtuşi de puţin sporită. La tot pasul se construieşte, se re­pară ori se renovează. Intr-un birou unii proiectează. In altă parte se calculează costul lucră­rii. Se fac paşi după paşi pînă ce ajung schelele să se înalţe. Şi atunci.. . Şantier — Aici va fi sala mare de concerte — ne spune îndatori­tor unul dintre constructori. In fund, unde se vede balustrada, a şi început să se instaleze lem­năria balconului. De cealaltă parte — cam pe aici — pînă la al doilea stîlp, va fi estrada pentru orchestranţi... Pînă nu de mult aceeaşi aripă, de clădire era în parc distrusă, în rest şubrezită. Au trebuit, să treacă multe luni pînă să­­se poată face simţit un cit de uşor progres. Paşii mai­ însemnaţi au fost făcuţi abia în lunile din urmă, cînd lucrările de construc­ţie şi de consolidare a localului înaintau într-un ritm mai rapid Atunci s-a terminat executarea învelitoarei şi a tencuielilor ex­terioare, atunci s-au turnat plan­şeul şi cadrele curbe de beton armat.­­ — Cu planşeul nu ne a venit uşor — ne povesteşte Petru Magda, muncitor pe şantier. Ne­­executarea lui ţinea în loc în­treg mersul lucrării. Şi iată că în iulie, în numai 10 zile cei peste 120 m.c. de beton armat au fost turnaţi. Alexandru Ia­r.o­ş, Nicolaie Bîrsan, Petru Cer­­cheş şi ceilalţi au lucrat fără ză­bavă. In schimb acum se poate înainta cu tencuielile. Am stat de vorbă şi cu alţi muncitori de pe şantier. Cei mai mulţi ne arătau că în cins­tea zilei de 23 August au hotărît să avanseze cît mai mult cu lu­crările interioare atît în sala de concerte, cît şi în cea de repe­tiţii. Aşa cum a fost Peste drum de şantierul Fi­larmonicii se află alt „front“ de lucru, depinzînd tot de I.C.C.­ Aici „acţionează“ echipa de zi­dari, tencuitori şi ipsosari condu­să de Gheorghe Caramfir, echi­pă care a primit ca sarcină exe­cutarea faţadei Teatrului Naţio­nal. Lucrarea nu e prea uşoară da­că ţinem seama de faptul că muncitorii trebuie să redea fidel aspectul exterior iniţial al Tea­­rului, aspect pe care l-a avut construcţia în urmă cu 60 de ani Grigore Saca, Tănase Ră­­utu, Gheorghe Calamfir, Şte­fan Marin şi ceilalţi constructori lucrează intens. — Poate v-ar interesa un an­gajament de-al nostru. Anume ca pînă la 23 August să terminăm fațada, cu excepția lucrărilor de pietrărie de la peron. Angajamentul va fi fără în­doială îndeplinit dacă ne gîndim la „simplul“ fapt că muncitorii constructori de aici îndeplinesc zilnic cite 2—3 norme.­­ Am mai putea continua mult timp vizitarea şantierelor de construcţii de la instituţiile de cultură şi artă. Am putea face popas la Palatul Culturii sau la Muzeu! Unirii. în alte ''l*0 *• m­* am întîlni aceeaşi dorinţă de „a co­borî mai grabnic schelele". J. LENTER Fre mi a­nfii Ca un buchet de flori rare, corul căminului cul­tural din Tătăruşi-Paş­­cani, a oferit în zilele concursului o privelişte minunată. Disciplina, interpretarea meşteşugită a cîntecelor, veselia din priviri au însoţit de la început şi pînă la sfîrşit pe tinerii corişti. Tovarăşul Gelu Stan, dirijorul, se poate mîndri pe drept cuvînt cu ei. Mai poate atunci mira pe cineva faptul că au luat premiu! I ? De­sigur că nu. Si':. ..î 'T£fUv .. Au primit chitanţa nr. 1 Pe aria electrificată a comunei Zor­­leni, raionul Bîrlad, batozele SMT- ului merg zi şi noapte. Ţăranii mun­citori au posibilitatea ca în foarte scurt timp să termine treierişul. Printre primii care au terminat tre­ierişul şi şi-au achitat cotele datorata statului s-a numărat ţăranul muncitor Vicol Dumitru, care a obţinut chi­tanţa nr. 1, după care a urmat Ne­­culai Ghifaru, din întovărăşirea „Gri­­viţa Roşie“. Stelian Murgeanu, Hui­ntuleac Ion şi alţii L. BOGHOLTZ corespondent . -0­ Fruntaş pe raion Zilele trecute, agentul fiscal Goriţă Andrieşe din comuna Drăguşeni, raio­­nul Negreşti a primit din partea sec­ţiunii financiare a raionului o scri­soare în care i se aduce la cunoştin­ţă că pentru munca depusă el se st­­tuiază fruntaş pe raion. Diferite metode de muncă, printre care şi munca de lămurire de la om la om, exemplul personal, ţinerea si­tuaţiei operative la zi, precum şi timpul ales pentru încasări (diminea­ţa şi seara) i-au permis să îndepli­nească planul. Pe trimestrul II, de exemplu, şi-a îndeplinit planul de în­casări la agricol în proporţie de 108 la sută, cu 64 la sută la ADAS, iar la taxe locale şi-a îndeplinit planul cu 110 la sută. In prezent, majoritatea ţăranilor muncitori din comuna Drăguşeni şi­­au achitat în întregime obligaţiile că­tre stat. Printre fruntaşi se numără Gr.­­Manolache, Maria Apostu, Gh. Baron, Şt. Butnaru, G. Giocan și mulți alți. T. GROSU corespondent -0— Serbarea recoltei Pionierii şi elevii şcolii elementare din satul Prisăcani, comuna N. Băl­cescu —­iTirlău, au pregătit cu mult timp înainte un program artistic. Zilele acestea serbarea a avut loc. Cei peste 200 spectatori au avut po­sibilitatea să petreacă cîteva momente de destindere. Poeziile, cîntecele, jocurile şi scenetele au descreţit frun­ţile truditorilor ogoarelor. Elevi şi pio­­nieri ca Mihai Grosu, Gh. Coşofeţ, Mircea Coşofeţ, Tatiana Grosu şi Eu­gen Haucă, au fost viu aplaudaţi de participanţi pentru buna interpretare a rolurilor. .PJTRU ZAMF1RESG12 corespondent De cîtva timp încoace, atenţia celor mai largi cercuri ale opiniei publice este polarizată în jurul hotărîrii gu­vernului egiptean cu privire la na­ţionalizarea societăţii Canalului de Suez. Toate agenţiile de presă, pos­turile de radio, ziarele de cele mai diferite nuanţe se întrec în a comenta şi interpreta acest important eveni­ment , pe care opinia publică ara­bă îl consideră drept „începutul unei mişcări de eliberare care va duce la consolidarea independenţei şi suvera­nităţii ţărilor din orientul mijlociu“. Fireşte, în această problemă se con­turează două poziţii diferite. Pe de o­parte, opinia publică din Orientul arab, ca şi toate popoarele iubitoare de pace salută cu satisfacţie adopta­rea acestei măsuri de către guvernul egiptean, recunoscînd şi aprobînd le­gitimitatea naţionalizării Canalului de Suez. Sînt, doar, adevăruri elementa­re faptul că acest Canal terminat încă în anul 1869 a fost construit prin truda şi sîngele egiptenilor şi că el se află pe pămînt egiptean. După cum a arătat preşedintele Nasser socie­tatea Canalului de Suez obţinea un venit anual de 35 milioane de lire, dintre care un singur milion reve­nea Egiptului Aceste multe milioane au fost însuşite, timp de 87 ani de străini, şi în primul rînd de colonia­liştii englezi — care încasau 353.504 acţiuni — adică majoritatea bene­ficiilor. Canalul de Suez, această im­portantă arteră de circulaţie care lea­gă Marea Roşie cu Marea Meditera­­nă a revenit statului în drept să-l folosească. Acesta este un drept su­veran al Egiptului. Cu toate acestea, naţionalizarea Canalului de Suez a înfierbântat mul­te capete reacţionare în occident. De­ruta s-a asociat cu furia, iar aceste două la un loc au dat mîna cu şan­tajul şi proferarea de ameninţări. In ziarele burgheze apar articole rău­voitoare, care incită la represalii ar­­mate, la boicot economic şi chiar la asasinate. In timp ce, la bursa din Londra scad acţiunile, la conferinţa tripartită anglo-franco-americană se discută măsurii de represalii, de „pe­depsire“ a Egiptului — ca şi cum un popor care luptă pentru liberta­te şi independenţă poate fi intimidat prin aceste procedee lipsite de bun simţ şi tact. „Zarva stîrnită la Lon­dra şi Paris în legătură cu naţiona­lizarea Companiei Canalului de Suez. — a declarat preşedintele Nasser — nu are nici un temei sau bază lega­lă. Naţionalizarea este o chestiune internă a Egiptului... Noi ne vom apăra drepturile, suveranitatea şi in­dependenţa“. Aceasta este hotărîrea fermă a unui popor care iubeşte li­bertatea şi independenţa naţională. Şi peste ea nu se poate trece. In aceste zile, Egiptul e în sărbă­toare ; după cum scriu ziarele egip­tene, vestea naţionalizării Canalului de Suez a produs o bucurie genera­lă în ţară şi în întreaga lume arabă A fost creată administraţia naţio­nală a Canalului, iar guvernul egip­tean asigură libertatea navigaţiei pe această arteră de circulaţie interna­ţională. Ceea ce este foarte impor­tant de reţinut e faptul că, prin na­ţionalizarea Canalului de Suez se vor realiza fonduri necesare dezvoltă­rii economice a Egiptului, inclusiv pentru construirea barajului de la Assuan. Nu se poate o ripostă mai demnă ca aceasta, dată de poporul egiptean șantajului imperialist pri­vind „ajutorul" mult vînturat şi a­­poi retras ! „Umbra exploatării imperialiste în­cepe să dispară din Orientul arab“, după cum sublinia regele Hussein al Iordaniei. Trosneşte din încheipturi sistemul colonial al imperialismului împilator, i­mm. După naţionalizarea de către Egipt a Companiei Canalului de Suez

Next