Flacăra Iaşului, august 1956 (Anul 12, nr. 3090-3115)

1956-08-01 / nr. 3090

pag. «.a FLACARA IAȘULUI După naţionalizarea de către Egipt a Companiei Canalului de Suez Bucurie generală în Egipt Nasser primeşte numeroase telegrame de felicitare Comentariile presei egiptene Navigaţia pe Canal se înfăptuieşte normal CAIRO 31 (Agerpres). Hotărîrea guvernului egiptean cu privire la naţionalizarea societăţii —O— Noi scăderi la bursa din Londra Londra 31 (Agerpres) " Luni, prima zi de activitate după hotărîrea guvernului egip­tean de a naţionaliza Canalul de Suez, bursa din Londra a fost cuprinsă de­­,o paralizie genera­lă“. Acţiunile societăţilor petro­lifere ca „Royal Dutch“, „Britsh Petroleum“ etc, au înregistrat scăderi catastrofale. Au scăzut de asemenea cursurile acţiunilor altor întreprinderi industriale, ca mine de aur, mine de cupru, întreprinderi producătoare de ciment, de cauciuc, de produse chimice etc. Numai acţiunile societăţilor petrolifere au înregistrat o scă­dere evaluată la 110.000.000 lire sterline. Declaraţia lideru­lui partidului socialist din India DELHI 31 (Agerpres) Lohia, liderul Partidului So­cialist din India, luînd cuvîntul la Haiderabad, a felicitat gu­vernul egiptean pentru hotărîrea adoptată cu privire la naţionali­zarea Canalului de Suez. El a declarat că această acţiune în­seamnă începutul unei ere noi— era egalităţii economice între naţiunile lumii. Lohia a chemat populaţia tu­turor ţărilor să avertizeze pu­terile occidentale că popoarele lumii nu vor admite intrigi cu caracter economic, diplomatic şi politic împotriva preşedintelui Egiptului Nasser, de felul intri­gilor inspirate la timpul lor îm­potriva primului ministru al Ira­nului, Mosaddik. Canalului de Suez continuă să se afle î­n centrul atenţiei presei egiptene. Ziarele scriu că comunicatul cu pri­vire la naţionalizare a produs în Egipt o bucurie generală. Preşedin­­tele Nasser continuă să primească telegrame de felicitare din partea a diferite organizaţii, uniuni, instituţii şi din partea fruntaşilor politici şi obşteşti din ţările arabe. Hotărîrea guvernului egiptean este aprobată de întreaga opinie publică arabă şi de popoarelor ţărilor iubitoare de pace. Hotărîrea Egiptului, scrie ziarul „Al Ahbar“ este sprijinită nu numai de poporul egiptean şi popoarele ţărilor arabe, ci şi de toate ţări­le iubitoare de pace care respectă drepturile celorlalte popoare la liber­tate şi organizarea liberă a treburilor lor, fără amestec străin şi fără ex­NEW YORK 31 (Agerpres). Presa americană continuă campa­nia de presiuni şi ameninţări la a­­dresa Egiptului în legătură cu naţio­nalizarea societăţii Canalului de Suez, în ciuda faptului că unii observatori au fost nevoiţi să recunoască carac­terul pe deplin legal al hotărîrii gu­vernului egiptean. M. Higgins, corespondenta ziaru­lui „New York Herald Tribune“, scrie: „Este într-adevăr ciudat că cele mai vehemente atacuri la adresa societăţii Canalului de Suez pornesc de la premierul francez Guy Mollet şi de la ministrul Afacerilor Externe Christi­an Pineau, care sunt socialişti şi ar trebui să sprijine principiul naţiona­lizării, avînd în vedere că s-a promis despăgubirea deplină a acţiunilor“. Ea îşi exprimă părerea că, din punct de vedere al dreptului interna­ţional, Egiptul a acţionat cu totul întemeiat şi că poziţia lui este justifi­cată de precedentul creat de Tribuna­ploatare. Ţările arabe sprijini pe de­plin hotărîrea Egiptului ca o măsură care simbolizează dorinţa de a se elibera de sub dominaţia străină. Ziarul „As Saab“ scrie: „Comuni­catul cu privire la naţionalizarea societăţii Canalului de Suez a fost primit cu mare bucurie în Egipt şi în toate ţările arabe. Canalul aparţine poporului egiptean, el a fost constru­­it cu braţele egiptenilor şi dreptul le­gitim al Egiptului de a naţionaliza socie­taţi nu poate fi contestat de ni­­meni, exceptînd poate numai pe acei care tăgăduiesc în general dreptul popoarelor la libertate“. Intr-un articol de fond publicat de ziarul „Ahbar—El­laum“, se scrie : „In ceea ce priveşte libertatea de na­vigaţie pe canal, Egiptul o va asigu­ra mai bine decit orice stat străin". Abu Nuseir, ministrul Comerţului al Egiptului, a subliniat într-o decla­raţie făcută presei, că activitatea ad­ministraţiei Canalului de Suez se dezvoltă cu succes deplin şi că navi­gaţia pe canal se înfăptuieşte ca de obicei,­lul internaţional care a sprijinit drep­tul Iranului la naţionalizarea exploa­tărilor petrolifere de la Abadau, fosta proprietate a englezilor. Higgins subliniază că puterile occi­dentale nu pot face prea mult pentru a se răzbuna, fără ca acţiunile lor să aducă prejudicii occidentului. Examinînd diferitele acţiuni pe ca­re le-ar putea întreprinde SUA, An­glia şi Franţa în această problemă, fraţii Alsop ajung la concluzia că toate aceste acţiuni nu vor duce de­cit la slăbirea poziţiilor moral-politice ale puterilor occidentale. Singura posibilitate, scriu în înche­iere autorii, este de a protesta. Ziarul „Daily Mirror“ comentînd într-o formă, extrem de insultătoare pentru Egipt hotărîrea cu privire la naţionalizarea societăţii Canalului de Suez, merge pînă acolo încît cere ocuparea zonei Canalului de Suez de către Anglia şi Franţa. „New York Herald Tribune": Este ciudat că atacurile pornesc tocmai de la socialiştii Mollet şi Fineau..* Presa asiatică aprobă hotărîrea guvernului egiptean DELHI 31 (Agerpres).­­Presa asiatică continuă să pu­blice ample comentarii cu privi­re la hotărîrea guvernului E­­giptului de a naţionaliza societa­tea Canalului de Suez.­Ziarele indiene aprobă în u­­nanimitate măsura adoptată de guvernul de la Cairo. Ziarul ,,Times of India“ ia atitudine îm­potriva presiunilor exercitate de puterile occidentale asupra Egip­tului. Principalele ziare provin­ciale din India se pronunţă în sprijinul hotărîrii guvernului e­­giptean, subliniind că Egiptul a avut tot dreptul să naţionalize­ze societatea Canalului de Su­ez In acelaşi timp, ziarele indi­ene îşi exprimă indignarea şi nemulţumirea în legătură cu reproşurile şi ameninţările pu­terilor occidentale îndreptate îm­potriva Egiptului. aDacă puterile occidentale vor încerca să facă cu preşedintele Nasser ceea ce au făcut cu Mo­saddik (fostul premier iranian— N.R.), scrie ziarul „National He­rald“, ele se vor convinge că vor avea de luptat împotriva în­tregului popor egiptean, unit şi ferm hotărît să­ pună capăt erei exploatării străine“. Presa pakistaneză comentează de asemenea măsura cu privire la naţionalizarea Canalului de Suez. Intr-un articol de fond consacrat acestei probleme „Pa­kistan Times“ aduce elogii gu­vernului egiptean. Ziarul scrie că Occidentul „trebuie să recu­noască drepturile Egiptului ca stat suveran şi să-şi limiteze pro­testul la limbajul normal al diplomaţiei“! „Pakistan Times“ exprimă speranţa că guvernul pakistanez se va alătura statelor arabe şi celorlalte ţări care spri­jină Egiptul.­­ La rîndu­l lor, ziarele indone­ziene sprijină naţionaliza­rea de către Egipt a Canalului de Su­ez. Ziarul ,,Merdeka“ califică acţiunea Egiptului drept „cura­joasă şi hotărîtă“. Hotărîrea E­­giptului face parte din acţiunile popoarelor africano-asiatice care se trezesc la viaţă şi care vor se ducă o politică independentă IMBilliailliaillMüMIIIÍiSIIIIBSlBfflHIIIIHIIIIKiillBl :>lilEiiiHiiiHii!BliilBS:!::ESXisaiiiii3ii:iK:!i»!:!£iiM: Conferinţa tripartită anglo~francoz- americană LONDRA 31­­Agerpres! Conferinţa anglo-franceză la nive­lul miniştrilor Afacerilor Externe, a­­nunţată iniţial pentru ziua de 30 iulie a fost precipitată, începînd cu o zi mai devreme. Ea s-a transformat în urma naţionalizării de către Egipt a Canalului de Suez — într-o adevărată conferinţă tripartită, prin participarea la discuţii a subsecretarului de stat american, Murphy. Cu toate că în cuvîntarea sa din Camera Comunelor rostită luni după amiază, primul mi­nistru englez Eden a dat indicaţii asupra contra măsurilor pe care pu­terile occidentale intenţionează să le ia, observatorii londonezi aşteaptă sfîrşitul conferinţei tripartite ca să a­­precieze amploarea acestor contra mă­suri. Redacția si Administraţia: .-Palatul Culturii- str. Mareşal Poligrafică Iaşi . Telefon: ",380 1209 In U.R.S.S. se va construi Prima centrală electrică solară MOSCOVA 31 (Agerpres) Ziarul „Literaturnaia Gaze­ta“ publică un articol despre prima centrală electrică sola­ră care se va construi în cîm­­pia Ararat (Armenia). Oglinzile vor forma un u­­riaș cerc cu un diametru de aproape un kilometru. In centrul cercului se va construi un turn înalt de 40 metri, pe care se va rezema un cazan de abur rotativ, a cărui apă va fi încălzită pînă la fierbe­­re de energia solară, ridicînd presiunea aburului la 30 at­mosfere. De la cazan aburul va fi debitat prin țevi la tur­bina de 1200 kw. Turnul va fi înconjurat de 23 căi circulare cu şine, pe care 23 de trenuri automate vor transporta pe platforme speciale 1293 oglinzi de mari dimensiuni. Releele automate vor menţine în permanenţă oglinzile îndreptate spre soa­re, dirijînd razele reflectate de ele spre peretele plan al ca­zanului. In acelaşi timp, alte relee automate, sincronizate cu vagonetele trenului vor menţine cazanul sub un­­ase­menea unghi, ca pe peretele lui să cadă numai releele so­lare directe reflectate de o­­glinzi. Centrala va func iona ast­fel: Răsare soarele. Razele lui sunt captate de celule fotoe­­lectrice care declanşează rele­ele automate, iar acestea men­ţin oglinzile îndreptate spre soare. Prima centrală electrică so­lară de tip industrial urmea­ză să fie construită în Arme­nia intre străvechiul Egimiad­­zin şi Oktemberian, lingă la­cul Aigheilici. S-a ales acest k­un deoarece potrivit datelor oamenilor de ştiinţă, aici s a înregistrat un timp însorit de 260­0 de ore anual, iar canti­tatea de căldură trimisă de soare se ridică la 2.000.000 kcal. pe an. Trupele engleze continuă represaliile în Cipru NICOSIA B1 (Agerpres) Trupele britanice din Cipru au primit împuterniciri şi mai mari pentru a reprima mişcarea de e­liberare naţională din insula, sub forma unor amendamente la legea cu privire la starea de a­sediu, introdusă în noiembrie 1955. Amendamentele au fost semnate de guvernatorul militar al Ciprului, mareşal John Har­ding. Noile amendamente prevăd că trupele britanice sau poliţia se pot folosi de orice mijloc de forţă pentru a aresta, a perche­ziţiona şi a interoga orice per­soană suspectă. Se prevede de asemenea că tribunalele pot in­terzice publicarea numelor sau a fotografiilor martorilor la pro­cese. Această ultimă măsură are drept scop să încurajeze denun­ţurile împotriva participanţilor la mişcarea de eliberare naţio­nală din Cipru* Adele teroriste ale autorităţilor coloniale britanice din insula Ciprui care au culminat — în urmă cu cîteva luni­­— prin asasi­narea tinerilor patrioţi Karaolis şi Demetrius au trezit revolta în­tregii opinii publice.: •** t­­»»«ft**». IN CLIŞEU: mama şi rude apropiate ale tînări­li cipriot Karaolisi • După cum anunţă coresponden­tul din Djacarta al agenţiei Reuter, purtătorul de cuvînt al ministrului Afacerilor Externe al Indoneziei Sü­víte Kusumovidagdo a caracterizat naţionalizarea de către Egipt a Ca­nalului de Suez drept „o continuare a luptei duse de poporul egiptean pentru independenţă şi suveranitate". • După cum anunţă postul de radio Tokio, la 28 iulie în ora­şul Naha, pe insula Ochinawa, a avut loc din iniţiativa „Consili­ului Apărării pămîntului“ un miting de protest al locuitorilor insulei împotriva lărgirii bazelor militare americane de pe insulă. La miting au participat 150.000 de oameni. 1 • O delegaţie sovietică a plecat cu avionul de la Moscova la Pekin pentru a participa la conferinţa internaţiona­lă pentru carantina şi protecţia plan­telor care se va deschide la 1 august în oraşul Pekin. La lucrările confe­rinţei vor lua parte 13 state, între care şi RPR. • După cum anunţă coresponden­tul din Taipe al agenţiei Reuter, ami­ralul Radford, preşedintele grupului mixt al şefilor de stat major ai for­ţelor armate ale SUA, a sosit în Tai­­wan. El va avea întrevederi cu repre­zentanţii militari americani și go­­mindaniști din Taiwan Radford va avea de asemenea o întrevedere cu Cian Kai-şi. E::!lKIBIIIMI!!lQ!flHÍál!ÍCÍÍÍflltfÓiÍIÍIiníllllÍSIi:'V ^■illiaiBÍIÉIIIIÉIIIlllljflWtflIiaililflIllir Spre noi succese în construcţia socialismului la sate (Urmare din pagi­n­a) primiţi in gospodăria colectivă sau în altă formă de cooperare în produc­ţia agricolă să se facă diferenţiat şi a stabilit condiţiile în care aceste cereri pot fi rezolvate favorabil. Adu­narea generală a cooperatorilor poate să primească în cooperativa de pro­­ducţie, individual pe fiii de foşti chia­buri şi fiii de chiaburi care s-au des­părţit de gospodăria părinţilor şi nu exploatea­zi muncă străină. De aseme­nea, pot fi primiţi şi foştii chiaburi care au o comportare loială faţă de statul democrat-popular, dacă au sprijinit mişcarea muncitorească şi antifascistă în perioada de ilegalitate a partidului, au luptat pe front îm­potriva trupelor hitleriste pentru eli­berarea ţării, au sprijinit partidul în înfăptuirea reformei agrare din 1945 sau au luat parte activă la instau­rarea regimului democrat-popular şi a Republicii Populare Romîne. in co­munele şi satele unde majoritatea gospodăriilor ţăranilor muncitori sunt cooperativizate, iar cooperativele de producre sunt consolidate, pot fi pri­miţi şi foşti chiaburi care nu au par­ticipat la vreuna din acţiunile arătate mai sus, dacă au o comportare loia­lă faţă de sfatul democrat-popular şi dacă adunarea aprobă cererea lor de înscriere , primirea lor fiind su­pusă confirmării comitetului executiv al sfatului popular raional. Foştii chiaburi nu vor avea dreptul să fie aleşi în organele de conducere aferi*cop£rativei în primii ani de la înscriere, timp în care trebuie să do­vedească ataşamentul lor faţă de coo­­peartiva de producţie agricolă. Plenara C.G. al P.M R. dînd aceste recomandări a atras atenţia organe­lor de partid şi de stat că trebuie să-şi sporească vigilenţa împotriva oricăror uneltiri ale duşmanului de clasă şi a încercărilor lui de a lovi în cooperativele agricole de producţie, în regimul democrat-popular şi în interese­le oamenilor muncii. In rezoluţia plenarei sunt prevăzu­te o serie de măsuri de mare însem­nătate cu privire la mecanizarea a­­griculturii, îndeosebi pentru asigura­rea mecanizării complete a cultivă­rii cerealelor păioase şi a porumbului, înzestrarea SMT-urilor cu utilaje pen­­tru mecanizarea lucrărilor necesare extinderii plantaţiilor de vii şi a li­vezilor şi pentru mecanizarea unor lucrări în zootehnie etc. Plenara C.C. trasează sarcina îm­bunătăţirii radicale a activităţii gos­podăriilor agricole de stat. Ele tre­buie să devină gospodării rentabile, mari producătoare de cereale,marfă, de seminţe de sol, să producă în mari cantităţi lapte, carne, ouă, lînă şi alte produse animale. In rezoluţia plenarei se trasează gospodăriilor de stat sarcina de a se reorganiza în timpul cel mai scurt în gospodării economice, uşor de condus şi de con­trolat, de a se profila în funcţie de zona natural-economică în care se găsesc. Un şir de măsuri deosebit de im­portant pentru transformarea socia­listă a agriculturii sunt prevăzute în rezoluţie, cu privire la intensificarea şi îmbunată­ţira muncii de pregătire a cadrelor, la îmbunătăţirea propagan­dei agricole, precum şi cu privire la dez­voltarea activităţii de cercetare ştiinţi­fică în strînsă legătură cu practici agricolă, cu nevoile construcţiei socia­liste la sate. Condiţia hotărîtoare a îndeplinirii cu succes a sarcinilor transformării socialiste a agriculturii o constituie ridicarea nivelului activităţii de par­tid, intensificarea muncii politice de masă, exercitarea unei conduceri con­crete şi competente a tuturor dome­niilor de activitate din agricultură. Organele şi organizaţiile de partid poartă o mare răspundere pentru în­tărirea şi dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective şi întovărăşiri­lor existente. Trebuie combătută cu toată hotărîrea lipsa de grijă de care dau încă dovadă în această privinţă unele organe de partid din regiuni ca Piteşti, Stalin şi altele. Studierea te­meinică a experienţei numeroaselor gospodării colective şi întovărăşiri pu­ternice, înfloritoare, care se găsesc în fiecare regiune, răspîndirea experien­ţei acestora, ţinînd seama de condi­ţiile specifice locale, este o sarcină de seamă a organelor de partid, de în­­deplinirea căreia depinde ridicarea tu­turor gospodăriilor colective şi înto­vărăşirilor la nivelul unităţilor frun­taşe.­­ Plenara C.C. al partidului cere din partea organelor şi organizaţiilor de partid să intensifice munca politică, organizatorică pentru crearea de n­u gospodării colective, întovărăşiri a­­gricole şi cooperative agricole de pro­ducţie şi pentru lărgirea celor exis­tente, respectînd cu stricteţe liberul consim­ţămînt al ţăranilor muncitori. Plenara Comitetului Central a a­­tras atenţia organizaţiilor de pârlii a­­supra marii însemnătăţi a muncii po­litice în rîndurile ţăranilor mijlocaşi, care trebuie să fie lămuriţi şi con­vinşi prin fapte concrete cu privire la superioritatea muncii unite în întovără­şiri agricole, cooperative agricole de producţie şi gospodării colective. Tre­buie avut în vedere că ţărănimea mij­locaşă e figura centrală a satului atît ca număr cit şi ca producătoare de cereale-marfă. Faptele arată că succese mari şi trainice în munca politică pentru tran­sformarea socialistă a agriculturii se pot obţine numai prin mutarea cen­trului de greutate al acestei munci în organizaţia de bază sătească. Aces­ta înseamnă că munca politică-orga­­nizatorică pentru întărirea şi dezvol­tarea sectorului socialist la sate tre­buie dusă de către organizaţiile de partid din sate, de către forţele lo­cale care cunosc realităţile satului şi oamenii din sat. Acest fel de a munci explică succesele mari obţinute în ultima vreme în cooperativizarea agri­culturii de Comitetele regionale de partid Galaţi şi­ Constanţa, care au pus accentul pe mobilizarea în desfă­şurarea muncii politice a organizaţii­lor de bază din unităţile socialiste ale agriculturii şi din sate. Dimpotrivă, rezultatele mai slabe în transformarea socialistă a agriculturii din regiuni ca Baia Mare, Timişoara şi zrtele se datoresc în mare parte folosirii metodei trimiterii în comune a unor colective formate din activişti de par­tid şi de stat de la centru , de la regiune şi raion. Atragerea în munca politică a unui mare număr de ţărani muncitori colectivişti şi întovărăşiţi, tineri, femei, harnici şi cinstiţi, oa­meni al căror cuvînt este ascultat şi respectat de consătenii lor, precum şi a interec­iu­alităţii satelor (învăţători agronomi, medici etc.) va spori mult succesele organi­aţiil­ ir noastre de partid în munca pentru transformar­ea socialistă a agriculturii. In mod activ trebuie să participe la această muncă organizaţiile U.T.M., organizaţiile sindicale, comisiile de femei şi celelalte organizaţii de masă Trebuie să fie limpede tuturor ac­tiviştilor de partid de la sate că mun­ca lor pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii nu poate să dea rezultatele necesare decît dacă ei desfăşoară această muncă concret, în cunoştinţă de cauză. Vor­băria goală despre întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriei co­lective, despre agrotehnica avansată nu poate da niciodată rezultate prac­tice. De aceea, activiștii de partid trebuie să capete o calificare serioa­să, temeinică, să studieze probleme­le concrete ale agriculturii, să cunoas­că bine principiile de organizare a muncii în unităţile agricole socialiste, problemele zilei-muncă, repartizării ve­niturilor, evidenţei contabile, să-şi în­suşească cunoştinţele de bază despre agrotehnica principalelor culturi, creş­terea animalelor, problemele viticul­turii şi pomiculturii. Iniţiativa deosebit de valoroasă a Comitetului regional de partid Con­stanţa, care imediat după Congres a trecut la studierea condiţiilor şi posi­bilităţilor regiunii şi a elaborat un program de măsuri privind termina­rea transformării socialiste a agricul­turii in regiune, în linii mari, pînă în 1953, trebuie studiată şi folo­sită de toate comitetele regionale de partid pe baza particularităţilor şi posibili­tăţilor locale. îndeplinirea sarcinilor trasate de plenara C.C. a­ P.M.R. din 16-17 iulie a.c. va duce la întărirea alianţei cla­sei muncitoare cu ţărănimea munci­toare, la obţinerea de noi şi tot ma mari succese în l­­a­istomnarea socia­listă a agriculturii, la sporirea pro­ducției agricole, la grăbirea construc­ţiei socialismului în patria noastră şi ridicarea nivelului dee trai al celor ce muncesc. fk­. 3090 la C.C. al P.C.U.S MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS anunţă : La 31 iulie a avut loc la C.C. al P. C. U. S., convorbiri cu un grup de conducători ai organi­zaţiei din provincia Alberta a partidului social democrat din Canada. La convorbire au participat ' N. S. F­ruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., B. N. Ponoma­rev, membru al C.C. al P.C.U.S. şi grupul de conducători ai orga­nizaţiei din provincia Alberta a partidului social-democrat din Canada, alcătuit din W. Irving, O. Wabick, H. Bronson, F. Jonson şi B. Tanner. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, priete­nească. —­­ O delegaţie a Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P.R. a plecat la Tokio Marţi dimineaţa a părăsit Capitala plecînd cu avionul spre Tokio o de­legaţie a Comitetului Naţional pen­tru apărarea păcii din R.P.R., care va participa la cea de a doua con­ferinţă mondială împotriva bombe­lor atomice şi cu hidrogen. Din de­legaţie fac parte prof. Valeriu Nova­­cu, membru corespondent al Acade­miei R.P.R. şi scriitorul Eugen Jebe­­leanu, membru corespondent al Aca­demiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat. (Agerpres)" Primul ministru al Cambodgiei despre vizita făcută în U. R. S. S. PEKMN 31 (Agerpres). China Nouă anunţă : După cum se anunţă din Bangkok, preşedintele Consiliului de Miniştri al Cambodgiei, Kim Tit, a declarat la Bangkok, în drum spre Cambodgia din călă­toria făcută în URSS, că condu­cătorii guvernului sovietic doresc în mod sincer pacea. Primul ministru al Cambodgiei a subliniat că în timpul vizitei în URSS, atît reprezentanţii Cambodgiei, cit şi conducătorii guvernului sovietic şi-au expri­mat dorinţa sinceră de a spri­jini cele cinci principii ale co­existenţei paşnice< WASHINGTON 31 (Agerpres). După cum relatează agenţiile de presă­­ occidentale, Herald Stassen, consilierul special al preşedintelui Eisenhower pentru problemele dezar­mării­ nu intenţionează să renunţe la campania sa pentru desemnarea, din partea Partidului Republican a guver­natorului statului Massac­hustts, Chris­tian Herter, drept candidat la postul de vicepreşedinte al S.U.A. în locul lui Richard Nixon. In cursul unui interviu televizat a­cordat la 29 iulie, Stassen şi-a expri­mat convingerea că Congresul Repu­blican se va pronunţa în favoarea candidaturii lui Herter. El a anunţat că un sondaj efectuat la 10 iulie în statele din vest a stabilit că din 100 de republicani interogaţi, peste 68 s-au opus unei a doua candidaturi a lui Richard Nixon, care, după cum se ştie, este considerat în cercuri largi din Statele Unite drept unul din promotorii politicii „războiului rece“, înaintea alegerilor Divergente în partidul republican din S. U. A. MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS a­­nunţă In dimineaţa zilei de 31 iulie au fost reluate la Moscova, la o vilă a ministerului Afacerilor Externe al URSS, tratativele cu privire la nor­malizarea relaţiilor dintre URSS şi Japonia. Reluarea acestor tratative a fost prevăzută în Comunicatul sovieto­­japonez din 14 mai a.c. Din partea sovietică la tratative, iau parte : D. T. Şepilov, şeful dele­gaţiei, reprezentant plenipotenţiar, mi­nistru al Afacerilor Externe al URSS N. T. Fedorenco, locţiitor al ministru­lui Afacerilor Externe al URSS; I. A Malik, ambasadorul URSS la Londra P. N. Kumikin, locţiitor al ministrului Comerţului exterior; I. F. Kurdiukov, şeful secţiei pentru Extremul Orient din ministerul Afacerilor Externe al URSS, consilieri şi experţi. Din partea japoneză la tratative iau parte: Dl. Mamoru Sighemitzu, şeful delegaţiei, reprezentant plenipotenţiar, ministru al Afacerilor Externe al Japoniei; Dl. Sim­itzi Matzumoto, care a dus tratative la Londra în calitate de reprezentant plenipotenţiar al Ja­poniei ; Takedzo Simoda, directorul secţiei de tratative din ministerul A­­facerilor externe al Japoniei; Sinzaku Hoghet), Consilier pentru problemele europene din ministerul Afacerilor Ex­terne al Japoniei; Kinta Niubeki, con­silier al legaţiei japoneze în Suedia, consilieri şi experţi. La deschiderea primei şedinţe a de- I gajiilor au asistat ziarişti sovietici şi străini. La prima şedinţă, după ce conducă­torii delegaţiilor au rostit scurte cu­­vîntări şi au prezentat pe membrii delegaţiilor, părţile şi-au expus poziţii,­in probleme le­­­gate de normalizarea relaţiilor dintre URSS­­şi Japonia. Cele două părţi au subliniat că în urma tra­tativelor de la Londra, care au avut loc între 1 iulie 1955 — 20 martie 1956, s-a căzut de acord asupra ma­jorităţii articolelor proiectului de tratat de pace. D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al URSS, şi M. Sighetitzu, ministrul Afacerilor Externe al Ja­poniei au declarat că guvernul URSS şi guvernul Japoniei, năzuiesc spre normalizarea relaţiilor sovieto-japone­­ze. Ei au expus de asemenea punctele de vedere ale părţilor în ceea ce pri­veşte articolele din proiectul de tratat de pace asupra cărora nu s-a căzut de acord, printre care problema teri­torială. In afară de aceasta a avut loc un schimb de păreri asupra pro­blemei repatrierii cetăţenilor Japoniei care îşi ispăşesc pedepsele. Părţile au convenit ca următoarea şedinţă să aibă loc la 3 august 1956. Ultimele ştiri , Ieri dimineaţă, a părăsit Capita­la — îndreptîndu-se spre Cairo — e­­chipa reprezentativă masculină de bas­chet a R.P.R. care, va participa la marele concurs internaţional dotat cu „Cupa Eliberării“ (4—11 august). • La Split, echipa locală Haiduc, a întrecut puternica formaţie Bănie Ostrava cu scorul de 2—1 (1—0). o Reprezentativa oraşului Cracovia, a fost întrecută la fotbal de selecţio­­nata oraşului Glin (R. Cehoslovacă), cu scorul de 3—1. • Atletul polonez Grabowschi, a egalat scorul ţării sale în proba de săritură în lungime, realizînd perfor­manţa de 7,15 m.­­ In cadrul unui concurs de atle­tism desfăşurat la K­iev, atleţii din R. P. Chineză, au stabilit două noi recorduri naţionale în probele de să­ritură cu prăjina şi 200 m. plat femei­­e Titlul de campioană a Albaniei pe anul în curs, a revenit echipei prezentative de box a asociat' " tizan. -----------. * ■ iMiwaii. Reluarea tratativelor sovieto-japoneze Tiparul: întreprinderea Malinovschi Nr* 1­0b Telefona 1210*

Next