Flacăra Iaşului, septembrie 1956 (Anul 12, nr. 3116-3141)

1956-09-01 / nr. 3116

PWSPETARI »IN TO'ATR TA PIT­VI TWin.va ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII, Nr. 3116 SIMBATA 1 SEPTEMBRIE 1956 Spor la muncă în noul an universitar Astăzi se deschid cursurile Institutelor de învăţănmânt superi­or şi în vechea cetate universitară e„ din nou zvon de tinereţe, mişcare. Cei peste 8.000 de studenţi, fii de muncitori, ţărani şi intelectuali care urmează cursurile în centrul universitar Iaşi au umplut amfiteatrele şi sălile facultăţilor cu proaspăta lor veselie, cu dorul lor de muncă şi setea de cunoştinţe, du­pă o vacanţă plăcută şi odihnitoare, Iată-i pe tinerii Frăţilă Nedelcu Şte­fan, care a păşit pragul Institutului Politehnic cu media 4.875, pe Ghica Adrian care a intrat la Facultatea de construcţii cu media 4,625, pe Elena Breahnă ce a obţinut la examenul de­­ admitere la Facultatea de Chimie industrială 4,500 şi ca ei mulţi alţii ce păşesc astăzi cu emoţie, pentru pri­mă dată, la început de an şcolar în institutele de învăţămînt superior, un­­de vor primi o înaltă calificare pentru a deveni cadre de nădejde, necesare economiei noastre. Pe toţi aceştia, ca­­ şi pe studenţii din anii superiori îi aşteaptă labora­toare bine utilate cu tot aparatajul modern, biblioteci bogate, săli lumi­noase, cămine confortabile şi primi­toare, cantine bine aprovizionate, încă de la mijlocul lunii august, cele patru cămine ale universităţii şi că­minele. Institutului de Medicină îşi aşteptau­ oaspeţii. La fel, la Politeh­nică, unde pe lingă amenajarea cămi­nelor mai vechi a fost complet termi­nat încă un cămin studenţesc, mobi­lat modern şi gata să primească 300 de tineri. Statul nostru a creat condiţii cum n-au existat niciodată un trecut pen­tru ca fiii de muncitori, ţărani şi fun­cţionări şi un însemnat număr de muncitori aflaţi în producţie să poa­tă urma cursurile universitare. Peste 1­7.000 de oameni ai muncii din pa­tria noastră învaţă la cursurile fără frecvenţă. Aproape jumătate din stu­denţii ţării noastre sunt bursieri. Nu­mai în anul 1955 institutele de învă­­ţămînt superior au dat economiei jji culturii noastre de două ori .ŞÎ jumă­tate mai multe cadre decît în 1948. Apreciind importanţa învăţămîntu­­lui superior, partidul nostru a luat o serie de măsuri care au dus la le­garea acestui învăţămînt de practica construirii socialismului, de necesită­ţile dezvoltării economiei noastre. Conţinutul învăţămîntului are astăzi o orientare materialistă. Se constată o preocupare sporită a cadrelor di­dactice pentru creşterea nivelului ide­ologic şi ştiinţific al cursurilor, şi se acordă toată atenţia practicii studen­ţilor în întreprinderi. Ca urmare a acestui fapt, tot mai mulţi tineri se familiarizează cu problemele produc­ţiei, capătă dragoste faţa de munca de cercetare ştiinţifică pusă în slujba dezvoltării industriei şi agriculturii noastre, iar, sesiunile cercurilor ştiin­ţifice studenţeşti, ce au devenit o pre­ţioasă tradiţie, scot la iveală comuni­cări şi lucrări tot mai valoroase. In genere, se constată în rîndurile ma­jorităţii studenţilor o atitudine nouă faţă de muncă, mai mult simţ de răs­pundere, grija de a se pregăti cît mai bine din punct de vedere profe­sional. Un merit deosebit în această direcţie revine cadrelor didactice din învăţămîntul superior, care au sarcini mari în educarea multilatera­lă a studenţilor. Un rol de seamă în această problemă au avut şi organi­zaţiile UTM, care au pus în centrul atenţiei lor mobilizarea studenţilor­­, pentru îndeplinirea cu succes, în pri­mul rind a sarcinilor profesionale. S-a îmbunătăţit simţitor şi munca culturală în rîndurile studenţilor, ceea ce duce la îmbogăţirea cunoştinţelor şi­­la formarea unui orizont mai larg. Cu toate aceste însemnate realizări mai există încă un număr de stu­denţi (deşi procentul acestora este mai redus faţă de anii trecuţi­ care nu se pregătesc temeinic în timpul anului şi învaţă în asalt, abia înainte de examene. Cu aceştia trebuie dusă o muncă serioasă de lămurire chiar de la început. Prima zi de cursuri tre­buie să fie şi prima zi de învăţătură, de pregătire sistematică, perseveren­tă, temeinică. Lipsurile care mai există în dome­niul muncii educativ-politice în rîndu­rile studenţilor se manifestă şi prin aceea că mai sunt unii tineri care do­vedesc atitudini de cosmopolitism, mai există elemente înapoiate, mis­tice. Se observă apoi, atitudini neres­­pectuoase, lipsă de grijă faţă de bu­nul obştesc. Toate acestea se datoresc faptului că unele cadre didactice con­sideră­ că este suficient să se achite de sarcinile profesionale fără a se preocupa de viaţa studenţilor, de munca educativă în rîndurile lor. La fel, în activitatea unor organizaţii de bază UTM in învăţămîntul superior s-au constatat uneori manifestări de formalism, tendinţa de a ţine şedinţe şablon, prelucrări lipsite de interes, plictisitoare. Pentru lichidarea deficienţelor sem­nalate şi îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de Congresul al II-lea al partidului cu privire la pre­gătirea viitoarelor cadre de specia­lişti este necesar ca odată cu începe­rea noului an de învăţămînt să fa­cem o cotitură în munca educativ­­politică, ce se desfăşoară în rîndul studenţilor, in scopul îmbunătăţirii acestei munci şi creării condiţiilor or­­ganizatorice corespunzătoare pentru antrenarea întregii mase studenţeşti în activitatea obştească, pentru rezol­varea problemelor lor profesionale specifice, vor fi formate din anul acesta asociaţii studenţeşti. In oraşul nostru s-a şi fixat, comisia orăşe­nească de organizare a asociaţiilor studenţeşti. După cum se ştie aceste asociaţii vor fi organizaţii profesio­nale ale studenţilor şi se vor ocupa de munca cercurilor ştiinţifice, de activitatea artistică şi sportivă, de problemele profesionale, gospodăreşti şi de asistenţă. Să sprijinim deci cu ..toate forţele constituirea acestor or­ganizaţii care vor trebui să se ocupe de atragerea studenţilor in munca ştiinţifică, să organizeze conferinţe, consfătuiri, olimpiade şi să se intere­seze­ totodată de condiţiile de trai ale studenţilor. y­, --c. Pentru îndeplinirea tutur­or acestor sarcini organizaţiile UTM trebue să asigure, pe baza directivelor partidu­lui, îndrumarea activităţii asociaţiilor studenţeşti şi să facă o cotitură în munca educativ-politică în rîndurile studenţilor. .uni­ Sarcina de bază a organizaţiilor de partid este de a se ocupa încă de la începutul anului, de educarea co­munistă a tineretului studios în spi­ritul dragostei de învăţătură, a pasi­unii faţă de munca ştiinţifică, a pa­triotismului şi internaţionalismului proletar. De asemeane, organizaţiile de partid trebuie să ajute conduceri­le institutelor în justa orientare a muncii didactico-ştiinţifice a cadrelor didactice. Păşind de la început la realizarea acestor sarcini, vota obţine însemnat­­ succese în noul an de învăţămînt. In cadrul decadei literaturii şi artei ucrainene Oaspeţi dragi în oraşul nostru Ieri la amiază au sosit în o­­raşul nostru tov. N. K. Belogu­rov, redactor şef al ziarului „Pravda Ucrainî“ şi N M. Iva­­niţki, candidat în ştiinţe isto­rice, vicepreşedinte al Asocia­ţiei pentru legăturile culturale cu străinătatea din R.S.S. Ucrai­neană, membri ai delegaţiei care participă la manifestările De­cadei literaturii şi artei ucrai­nene, organizată în ţara noastră de Consiliul General A.R.L.U.S. cu prilejul aniversării a 100 de ani de la naşterea marelui scri­itor ucrainean, om de ştiinţă şi fruntaş al vieţii publice, Ivan Franko. La aeroport, oaspeţii au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai comitetelor­­regional şi orăşe­nesc de partid, ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, activişti A.R.L.U.S., reprezen­tanţi ai presei, artişti ai teatre­lor din localitate şi oameni ai muncii din întreprinderi şi in­stituţii. In cursul zilei de ieri oaspeţii au vizitat instituţii culturale şi monumente istorice din oraşul nostru. Peste tot oaspeţii dragi au fost întîmpinaţi cu deosebită căldură de cătra oamenii munc­ei ieşeni. —O— "accesul artiştilor romînî în R. D. Germană BERLIN 31. De la trimisul special Agerpres.­­ După Weiswasser, oraşul cristalu­lui, şi oraşul Doben, orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” şi formaţia de dansuri a sfatului popular al Capitalei din R.P.R., şi-au continuat turneul pe care îl între­prind în R.D. Germană, prezentând miercuri seara un spectacol la Ricsa pe Elba. Cea mai mare parte a pro­­­gramului a fost repetat de două şi trei ori ca urmare a aplauzelor puter­nice ale spectatorilor. Ionel Budiştea­­nu a fost nevoit să repete de patru ori vestita noastră „Ciocîrlie”.­­De acelaşi mare succes s-a bucu­rat spectacolul dat de artiştii români şi în alte oraşe din R.D. Germană. Decada artei si ITteraraariS mcm!­ree-ie Printre prieteni buni Manifestările cultural-artis­tice care oft Ipc cu prilejul­­decadei în oraşul nostru, ca ,ori in întreaga ţară, vorbesc cu prisosinţă de prietenia ce ne laşagă. IN CLIŞEU : In drum spre Capitală, Behaan­a ucrain&onsi a fost întânpinată cu dragoste în gara IasU .V. » •- ij’/ In aceste zile, ‘în ţara noastră se desfăşoară decada arie îşi literaturii ucrainene. Poporul nostru are încă un minunat prilej de a cunoaşte comorile artei ucrainene, noile înfăptuiri ale po­porului ucrainean prieten.­­ Continuă şirul succeselor Forjorii, turnătorii, cazangii, strungarii şi ceilalţi muncitori ai uzinelor „Mao Tze­dun”, au rapor­tat cu mîndrie în ziua de 23 Au­gust, că au îndeplinit în proporţie de 108,4 la sută planul producţiei globale pe primele 7 luni ale anu­lui şi că au realizat celelalte an­gajamente. Prin aceste realizări ei se situează în fruntea întrecerii dintre întreprinderile cu acelaşi specific de producţie. Astăzi, u­­zina modernizată şi lărgită şi-a creat o binemeritată faimă prin calitatea construcţiilor de utilaje complexe destinate industriilor si­derurgică, minieră, chimică, ali­mentară etc.; multe utilaje sunt ex­portate în URSS, R.P. Chineză şi R.P.D. Coreeană. De curînd, de la uzinele „Mao Tze-dun” au început să ia drumul schelelor petrolifere puternice trolii de intervenţie. Pu­­nîndu-şi întreaga capacitate cre- Ş atoare în slujba îndeplinirii direc­­tivelor Congresului al II-lea al P.M.R., metalurgiştii de aici vor­­ începe să producă în serie, peste cîtva timp, unităţi de pompaj de­­ 5, 7, 9 şi 15 tone, subansamble pentru instalaţii de foraj la adîn­­cim­i de 1200 m„ precum şi sub­­ansamblurile pentru instalaţia de foraj de 3200 m. IN CLIŞEU : Cazangii lucrînd la construcţia unui nou tip de ca­zan de 20 tone aburi/oră. Spre deosebire de cele care se constru­iau pînă în prezent, noul tip de cazan are fundul ambutizat, fapt m­ărîrea simnii lui de la 8 la 13 atmos­fere. " 1­1 Gsta ey fre pensu! şi predarea cofelor In zorii zilei de 23 august, cele două batoze ale S.M T.­­ului Gura Tdrici- Vaslui, de pe aria nr. 4 din Deleni, bă­­teau ultimii snopi din recolta anului 1956. In aceeaşi zi, pe seară, ultimul convoi de 40 de care încărcate cu cotele de grîu se îndreptau către baza de recep­ţie Vaslui. Delegaţii de con­voaie Nicolae Ciulei şi Stelian Păduraru erau mulţumiţi că munca lor a mers bine. Delegaţii de batoză Ion I. Danu şi Ion N. Danu îşi puneau la punct ul­timele fişe din bor­derou. In acea zi se ter­mina treierişul de pe cele 800 de ha. de păioase. Iar cele două batoze rămase disponibile se în­dreptau spre comu­nele Costeşti şi Bog­dana, unde treieri­şul era rămas în urmă. In momentul de faţă ţăranii munci­tori din Deleni, fi­ind gata cu treieri­şul şi colectările, au şi început pregăti­rile pentru campa­nia agricolă de toamnă. VICTOR VASILIU corespondent Noi întovărăşiri agricole In urma muncii depuse de către comuniştii, deputaţii şi intelectualii din comuna Tiba­­na, raionul Negreşti, zilele­­ tre­cute a luat fiinţă o nouă înto­vărăşire cu numele ,,Drum Nou“. Cele 26 de familii au înţeles pe deplin, că muncind pămîntul în comun şi cu mijloace tehni­ce avansate vor obţine recolte bogate. In fruntea întovărăşirii a fost ales ca preşedinte Valeriu Vie­­ru, iar ca secretar Ioan Pricop, utemist care a desfăşurat o sus­ţinută muncă de lămurire. Prin­tre cei care au mai intrat se numără şi Gh. Voicu, Budăi Aurica, Gh. Barbu, Ca­rinca Bu­dăi, Elena Voicu şi Elena Olaru. VASILE NISTOR corespondent La fel în satul Dure­eşti, s-au întovărăşit 13 familii cu o su­prafaţă de 15 ha. teren, iar în satul Cioatele, 14 familii cu 14 ha. teren. C. SANDI corespondent Pe drumul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai La Direcţia Regională C.F.R. s-au obţinut unele succese Colectivul de muncă al Direcţiei Regionale CFR se străduieşte conti­nuu să contribuie la realizarea pla­nului de trafic în condiţii cît mai bune, să îndeplinească şi să depă­şească toţi indicii planificaţi. Aceste străduinţe au fost încununate în fie­care lună de succese însemnate. Astfel în ultimele luni producţia globală în tone neto km. convenţio­nali (indicele de bază) a fost rea­lizată astfel: aprilie 114,2 la sută mai 113,8 la sută iunie 109 la sută iulie 107,61 la sută. In ultima lună (inii ) | Inductivi­tatea muncii a crescut cu 6,64 la sută faţă de plan, iar câştigul mediu cu 5,73 la sută Faptul că cheltuielile totale au fost mai mici decât cele prevăzute pentru realizarea sarcini­lor de plan a adus după sine redu-Ing. VASILE CAZIL­Ă Director adjunct în Direcţia regională CFR Iaşi cerea preţului de cost cu 3,62 la sută faţă de cel planificat. Aceste succese au putut fi obţinute datorită folosirii metodelor înaintate de muncă în depouri şi staţii dar totodată ele se datoresc şi îmbună­tăţirii condiţiilor de muncă şi de trai ale feroviarilor. In această pri­vinţă trebuie arătat că s-a dus o acţiune susţinută pentru realizarea în termen a­ multor angajamente prevă­zute în contractul colectiv. Pe uni­tăţi au fost realizate următoarele angajamente: La Depoul Bîrlad: S-a confecţio­nat un banc portativ cu menghină, de asemenea s-au confecţionat un cărucior pentru transportat tuburile de oxigen şi grătare în canalele de spălare din remiză. In staţia Iaşi s-a asigurat în pri­mul rind regularitatea circulaţiei trenurilor la îndrumare pentru res­pectarea programelor de staţionare a vagoanelor. La întocmirea contractului colectiv, personalul staţiei acordase o mare atenţie problemei respectării planu­lui de formare a trenurilor de marfă, respectării afectărilor liniilor din tri­ajul de mărfuri pentru scurtarea pro­cesului tehnologic. Aceste măsuri im­portante au fost aplicate prni­ acum în permanenţă. De asemenea, în staţia Iaşi s-a a îmbunătăţit procesul tehnologic prin programări juste şi folosirea celor mai bune metode de lucru, printre care metoda procesului tehnologic unic. Şi în staţia Socola au fost luate unele măsuri important. Aici s-a reparat instalaţia de apă potabilă din incinta staţiei, s-a instalat un transformator de 24 W, la magazia de coletărie, iar pentru evitarea ac­cidentelor­­ au fost marcate cu pla­carde punctele periculoase, însemnate măsuri tehnico-organiza­­torice legate de îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă şi de trai au fost date şi la depourile Iaşi şi Paşcani. Pentru o mai bună desfăşurare a muncii s-au organizat 6 brigăzi de calitate şi 21 brigăzi de economii. O atenţie deosebită s-a acordat îmbunătăţirii condiţiilor din anumite secţii. S-a montat astfel un motor de 25 HP la pompa de apă Bahlui, s-au confecţionat 20 gratare pentru canale la remiza de automotoare, etc. piuite dintre lucrări, ca de pildă, amenajarea băii personalului care este dlifflentată cu apă caldă de la termocentrala termică, construirea de balustrade la cabinele de acari, care sunt aproape­­de linie ca şi confecţio­­narea unui paravan protector la ca­mera de sudură electrică vădesc o mică parte din grija ce se poartă muncitorilor. La Depoul Paşcani s-au aplicat în ultimul timp unele măsuri cu efect imediat asupra îmbunătăţirii condi­ţiilor de producţie. Au fost astfel instalate 3 strunguri „I. Rangnet’, un stand pentru probarea pompelor de aer, s-a instalat un electromotor în atelierul de fierărie, s-au înlocuit­­ sau reparat vinciurile de ridicat, iar­­ la cele două elevatoare s-a instalat o lumină electrică A fost completată şi terminată instalaţia de baie la De- . pout Paşcani şi remiza din staţia­­ Dolhasca. O grijă permanentă se a­­cordă condiţiilor de trai ale munci-­­ torilor. In prezent continuă lucrările­­ de construcţie a 3 blocuri cu 42 de apartamente, din care unul va fi dat în folosinţă pînă la sfîrşitul anului. Cu toate aceste realizări nu se poate spune că am făcut totul în pro­blema îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai ale salariaţilor din Direcţia Regională CFR. Mai sînt un­­­nele prevederi ,ale contractului co-­­ lectiv care încă n-au fost îndeplinite.­­ Astfel se prevăzuse înzestrarea ma­gaziei de mărfuri de la staţia So­­­­cola cu cărucioare cu roţi de cauciuc -­­ instalarea unui polizor în atelierul­­ RRO de la Depoul Paşcani, ca şi a u­­­nei mese de rabotat cuzineţi, la a- t calaşi depou.­­ De asemenea nu s-a amenajat nici o nînă acum terenul de volei la revizia­­ de vagoane Socola. • ! Va trebui fără îndoială să eci per răm răm­îneriîe în urmă înregistrate în problema reală -rii tuturor obie­­, tivelor prevăzute în contractul colec-­­ tiv. Aceasta va permite o mai se­rioasă îmbunătăţire a condiţiilor în­­ care muncesc şi trăiesc ceferiştii din Direcţia Regională CFR. Ei vor avea astfel asigurate condiţii şi mai bune­­ pentru a-şi realiza sarcinile de pian , în per­ioade­le viitoare, astfel încâ­t primul an al cincinalului să se în c­­heie cu îndeplinirea tuturor sarci- - nilor tr­asate prin planul de stat. ii Seară literară corespondentul PAŞCANI (de la nostru raional). Comitetul raional ARLUS şi biblio­teca raională Paşcani a organizat miercuri în cadrul Decadei literaturii şi artei ucrainene, o seară literară în Palatul Culturii. Cu acest prilej, şi-au dat concursul prof. Ioan Nechita, care a vorbit des­­pre comorile artei şi literarturii u­­crainene, prof. Dumitru Şerbănescu, care a conferenţiat despre viaţa şi activitatea scriitorului Ivan Franko, al cărui centenar se sărbătoreşte, iar Dumitru Hulpac, I. Ungureanu şi C. Sturzu, au citit fragmente din o­­pere ale scriitorilor ucraineni. Colectiviştii ajută pe întovărăşit. Membri întovărăşirii agricole din satul Păuşeşti, au terminat de curînd treierişul griului. Adunarea generală a hotărit ca să macine griul la moara din Tg. Fru­mos, pentru a face o făină de cali­tate bună. Aceasta cerea însă consu­marea a mai multor zile de muncă. Dar colectiviştii din gospodăria „Zori noi” le-au venit în ajutor, pu­­nîn­du-le la dispoziţie autocamionul tor. Faptele vorbesc de la sine. D.I. LUCHIAN corespondent Pregătiri pentru lucrările agricole de toamnă Lucrătorii celor 21 gospodării agricole de stat din regiunea Iaşi au terminat zilele­­ a­­cestea treierişul. Gos­podăriile de stat Da­­gîţa, Deleni, Hălău­­ceşti, Corneşti, Zor­­leni, Avereşti, Broş­­teni şi Bucium au ter­minat de treierat pă­­ioasele încă de la 20 august. Gospodăriile de stat din regiune au predat pînă acum ba­zelor de recepţie 7125 tone cereale, ceea ce reprezintă aproape 84 la sută din planul de pre­dări pe întregul Trust Gostat Iaşi. In gospo­dării s-au obţinut pro­ducţii mari la cultu­rile de păioase. GAS Hălăuceşti, de pildă, de pe 400 ha. semă­nate cu grîu de toamnă a recoltat în medie 1700 kg. la ha. şi de pe 45 ha. semănate cu orz de toamnă a obţi­nut 1928 kg. la ha; GAS Bucium, de pe­­905 ha. cultivate cu grîu de toamnă a obţi­nut 1010 kg. la ha. Producţii mari a mai realizat GAS Dagîţa şi altele. Pentru a culege o recoltă mare şi în anul 1957, gospodăriile de stat din regiune s-au preocupat din timp de pregătirea campaniei agricole de toamnă. Sînt gata de funcţio­nare un număr de 183 tractoare, 9 sînt în re­paraţie capitală şi 15 în reparaţie generală. De asemenea, sînt puse la punct un număr de 86 semănători. O grijă deosebită se acordă pregătirii seminţei. Din totalul necesar de 2860 tone sămînţă de grîu de toamnă, secară şi orz de toamnă, a şi fost condiţionată cantitatea de peste 1900 tone. Gos­podăriile de stat din regiune au trimis la­boratorului regional de control al seminţelor Iaşi peste 140 probe. Numai pentru cultu­ra griului de toamnă s-a asigurat 1.000 tone îngrăşăminte chimice (superfosfat de calciu) , cantitate de 3 ori mai mare decît cea fo­losită anul trecut. Totodată, s-au asigu­rat îngrăşăminte natu­rale aproape 7000 tone gunoi de grajd. Pînă în prezent, pe tarlalele gospodăriilor de stat din regiune s-au executat arături de vară pe suprafaţa de peste 9.000 hectare din cele 15267 ha pla­nificate. Fruntaşe s® situează GAS Broşteni, Dagîţa, Deleni, Hălîu­­ceşti şi Zorleni. Marea diferenţă Publicăm în pagina a IV-a două clişee, care chemînd pe cititori la vi­gilenţă, semnalează, demascator, în­cotro se îndreaptă astăzi politica fa­lită de la Bonn. Şi în 1933 Hitler a interzis Partidul Comunist, pri­gonind elementele democratice. Şi acum mai bine de 20 de ani huliga­nii hitlerişti au schingiuit patrioţii, iar vîrfurile militariste, au zorit înar­marea furibundă. Şi în 1933 teroa­r­e­a ei vn^Torfe­nil rea şi mizeria au luat loc la aceeaşi masă a Germaniei care a dat atîtea genii spirituale. Şi atunci dezonoarea, cinismul şi abjectul clasei stăpîni­­toare nu cunoşteau limite. Recoltînd milioane din înarmări, clasa stăpîni­­toare semăna pe de altă parte durere şi moarte. Astăzi, adenaueriştii vor să reedi­teze mîrşave fapte ale, predeesori­­lor. Sînt devastate sediile PCG, re­dactoarea şefă a publicaţiei din Düs­seldorf, a Uniunii femeilor democrate este tîrîtă la circumscripţie şi mo­lestată,, sînt pregătite primele cinci divizii ale noii armate germane de tip fascist, iar situaţia economică a maselor se înrăutăţeşte. Chiar un raport al băncii landerelor vest-ger­mane apreciază această situaţie ca „nesigură”, iar ziare burgheze din RFG mărturisesc că există „o pră­pastie” economică. Dar, oricîte eforturi mişeleşti ar face noii pretendenţi fără glorie la sugrumarea libertăţii şi vieţii po­porului german, absurde şi ineficace sînt manevrele lor. Alta e situaţia a­­cum. „Voi gropari ai epocii voastre proprii, nu mai puteţi întoarce roata istoriei”, a declarat, pe bună drep­tate, tov. Otto Grotewohl, cu mînie în glas. Există o clasă muncitoare germană unită în mod frăţesc cu su­tele ,de milioane de muncitori de pe glob. Clasa muncitoare germană se opune măsurilor teroriste luate de Bonn, ca luptă pentru reunificarea pașnică, a patriei. In fruntea acestei lupte se află Partidul Comunist din Germania — pe care un fetec de hîrtie semnat la Karlsruhe nuu-1 poate în nici Un caz, in­terzice, așa cum nici legendarul rege de­ment Xerxes nu a fost, totuşi, în sta­re să... lege marea în lanţuri. Există, de asemenea, o tot mai ri­dicată conştiinţă, şi responsabilitate a întregii, populaţii germane. Institutul vest-german de la Bielfeld pentru sondarea­­opiniei publice a comunicat astfel, că 65 la sută din germanii in­terogaţi s-au declarat împotriva re­crutărilor, iar numărul persoanelor care contestă utilitatea măsurilor gu­vernului .Adenauer a sporit cu 10 la sută. Au loc zilnic numeroase mani­festaţii şi greve de protest împotriva acţiunilor arbitrare ale autorităţilor, numeroase ziare vest-germane burghe­­ ze ca: „Westdeutsche Tageblatt” ori „Westfaliche Rundschau” critică aspru politica lui Adenauer, mii de tineri refuză să îmbrace haina mili­tară. Şi apoi, poporul german nu este singur în lupta pentru cauza sa dreaptă; alături de el se află po­poarele din marele lagăr socialist, în­treaga opinie publică iubitoare de pace. Aceasta­ marea diferența R. NAJtU EWJÎIWEWTi/I I ■ + * •* ii."' •**» •_ « *

Next