Flacăra Iaşului, septembrie 1956 (Anul 12, nr. 3116-3141)
1956-09-01 / nr. 3116
PWSPETARI »IN TO'ATR TA PITVI TWin.va ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII, Nr. 3116 SIMBATA 1 SEPTEMBRIE 1956 Spor la muncă în noul an universitar Astăzi se deschid cursurile Institutelor de învăţănmânt superior şi în vechea cetate universitară e„ din nou zvon de tinereţe, mişcare. Cei peste 8.000 de studenţi, fii de muncitori, ţărani şi intelectuali care urmează cursurile în centrul universitar Iaşi au umplut amfiteatrele şi sălile facultăţilor cu proaspăta lor veselie, cu dorul lor de muncă şi setea de cunoştinţe, după o vacanţă plăcută şi odihnitoare, Iată-i pe tinerii Frăţilă Nedelcu Ştefan, care a păşit pragul Institutului Politehnic cu media 4.875, pe Ghica Adrian care a intrat la Facultatea de construcţii cu media 4,625, pe Elena Breahnă ce a obţinut la examenul de admitere la Facultatea de Chimie industrială 4,500 şi ca ei mulţi alţii ce păşesc astăzi cu emoţie, pentru primă dată, la început de an şcolar în institutele de învăţămînt superior, unde vor primi o înaltă calificare pentru a deveni cadre de nădejde, necesare economiei noastre. Pe toţi aceştia, ca şi pe studenţii din anii superiori îi aşteaptă laboratoare bine utilate cu tot aparatajul modern, biblioteci bogate, săli luminoase, cămine confortabile şi primitoare, cantine bine aprovizionate, încă de la mijlocul lunii august, cele patru cămine ale universităţii şi căminele. Institutului de Medicină îşi aşteptau oaspeţii. La fel, la Politehnică, unde pe lingă amenajarea căminelor mai vechi a fost complet terminat încă un cămin studenţesc, mobilat modern şi gata să primească 300 de tineri. Statul nostru a creat condiţii cum n-au existat niciodată un trecut pentru ca fiii de muncitori, ţărani şi funcţionări şi un însemnat număr de muncitori aflaţi în producţie să poată urma cursurile universitare. Peste 17.000 de oameni ai muncii din patria noastră învaţă la cursurile fără frecvenţă. Aproape jumătate din studenţii ţării noastre sunt bursieri. Numai în anul 1955 institutele de învăţămînt superior au dat economiei jji culturii noastre de două ori .ŞÎ jumătate mai multe cadre decît în 1948. Apreciind importanţa învăţămîntului superior, partidul nostru a luat o serie de măsuri care au dus la legarea acestui învăţămînt de practica construirii socialismului, de necesităţile dezvoltării economiei noastre. Conţinutul învăţămîntului are astăzi o orientare materialistă. Se constată o preocupare sporită a cadrelor didactice pentru creşterea nivelului ideologic şi ştiinţific al cursurilor, şi se acordă toată atenţia practicii studenţilor în întreprinderi. Ca urmare a acestui fapt, tot mai mulţi tineri se familiarizează cu problemele producţiei, capătă dragoste faţa de munca de cercetare ştiinţifică pusă în slujba dezvoltării industriei şi agriculturii noastre, iar, sesiunile cercurilor ştiinţifice studenţeşti, ce au devenit o preţioasă tradiţie, scot la iveală comunicări şi lucrări tot mai valoroase. In genere, se constată în rîndurile majorităţii studenţilor o atitudine nouă faţă de muncă, mai mult simţ de răspundere, grija de a se pregăti cît mai bine din punct de vedere profesional. Un merit deosebit în această direcţie revine cadrelor didactice din învăţămîntul superior, care au sarcini mari în educarea multilaterală a studenţilor. Un rol de seamă în această problemă au avut şi organizaţiile UTM, care au pus în centrul atenţiei lor mobilizarea studenţilor, pentru îndeplinirea cu succes, în primul rind a sarcinilor profesionale. S-a îmbunătăţit simţitor şi munca culturală în rîndurile studenţilor, ceea ce duce la îmbogăţirea cunoştinţelor şila formarea unui orizont mai larg. Cu toate aceste însemnate realizări mai există încă un număr de studenţi (deşi procentul acestora este mai redus faţă de anii trecuţi care nu se pregătesc temeinic în timpul anului şi învaţă în asalt, abia înainte de examene. Cu aceştia trebuie dusă o muncă serioasă de lămurire chiar de la început. Prima zi de cursuri trebuie să fie şi prima zi de învăţătură, de pregătire sistematică, perseverentă, temeinică. Lipsurile care mai există în domeniul muncii educativ-politice în rîndurile studenţilor se manifestă şi prin aceea că mai sunt unii tineri care dovedesc atitudini de cosmopolitism, mai există elemente înapoiate, mistice. Se observă apoi, atitudini nerespectuoase, lipsă de grijă faţă de bunul obştesc. Toate acestea se datoresc faptului că unele cadre didactice consideră că este suficient să se achite de sarcinile profesionale fără a se preocupa de viaţa studenţilor, de munca educativă în rîndurile lor. La fel, în activitatea unor organizaţii de bază UTM in învăţămîntul superior s-au constatat uneori manifestări de formalism, tendinţa de a ţine şedinţe şablon, prelucrări lipsite de interes, plictisitoare. Pentru lichidarea deficienţelor semnalate şi îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de Congresul al II-lea al partidului cu privire la pregătirea viitoarelor cadre de specialişti este necesar ca odată cu începerea noului an de învăţămînt să facem o cotitură în munca educativpolitică, ce se desfăşoară în rîndul studenţilor, in scopul îmbunătăţirii acestei munci şi creării condiţiilor organizatorice corespunzătoare pentru antrenarea întregii mase studenţeşti în activitatea obştească, pentru rezolvarea problemelor lor profesionale specifice, vor fi formate din anul acesta asociaţii studenţeşti. In oraşul nostru s-a şi fixat, comisia orăşenească de organizare a asociaţiilor studenţeşti. După cum se ştie aceste asociaţii vor fi organizaţii profesionale ale studenţilor şi se vor ocupa de munca cercurilor ştiinţifice, de activitatea artistică şi sportivă, de problemele profesionale, gospodăreşti şi de asistenţă. Să sprijinim deci cu ..toate forţele constituirea acestor organizaţii care vor trebui să se ocupe de atragerea studenţilor in munca ştiinţifică, să organizeze conferinţe, consfătuiri, olimpiade şi să se intereseze totodată de condiţiile de trai ale studenţilor. y, --c. Pentru îndeplinirea tuturor acestor sarcini organizaţiile UTM trebue să asigure, pe baza directivelor partidului, îndrumarea activităţii asociaţiilor studenţeşti şi să facă o cotitură în munca educativ-politică în rîndurile studenţilor. .uni Sarcina de bază a organizaţiilor de partid este de a se ocupa încă de la începutul anului, de educarea comunistă a tineretului studios în spiritul dragostei de învăţătură, a pasiunii faţă de munca ştiinţifică, a patriotismului şi internaţionalismului proletar. De asemeane, organizaţiile de partid trebuie să ajute conducerile institutelor în justa orientare a muncii didactico-ştiinţifice a cadrelor didactice. Păşind de la început la realizarea acestor sarcini, vota obţine însemnat succese în noul an de învăţămînt. In cadrul decadei literaturii şi artei ucrainene Oaspeţi dragi în oraşul nostru Ieri la amiază au sosit în oraşul nostru tov. N. K. Belogurov, redactor şef al ziarului „Pravda Ucrainî“ şi N M. Ivaniţki, candidat în ştiinţe istorice, vicepreşedinte al Asociaţiei pentru legăturile culturale cu străinătatea din R.S.S. Ucraineană, membri ai delegaţiei care participă la manifestările Decadei literaturii şi artei ucrainene, organizată în ţara noastră de Consiliul General A.R.L.U.S. cu prilejul aniversării a 100 de ani de la naşterea marelui scriitor ucrainean, om de ştiinţă şi fruntaş al vieţii publice, Ivan Franko. La aeroport, oaspeţii au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai comitetelorregional şi orăşenesc de partid, ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, activişti A.R.L.U.S., reprezentanţi ai presei, artişti ai teatrelor din localitate şi oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii. In cursul zilei de ieri oaspeţii au vizitat instituţii culturale şi monumente istorice din oraşul nostru. Peste tot oaspeţii dragi au fost întîmpinaţi cu deosebită căldură de cătra oamenii muncei ieşeni. —O— "accesul artiştilor romînî în R. D. Germană BERLIN 31. De la trimisul special Agerpres. După Weiswasser, oraşul cristalului, şi oraşul Doben, orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” şi formaţia de dansuri a sfatului popular al Capitalei din R.P.R., şi-au continuat turneul pe care îl întreprind în R.D. Germană, prezentând miercuri seara un spectacol la Ricsa pe Elba. Cea mai mare parte a programului a fost repetat de două şi trei ori ca urmare a aplauzelor puternice ale spectatorilor. Ionel Budişteanu a fost nevoit să repete de patru ori vestita noastră „Ciocîrlie”.De acelaşi mare succes s-a bucurat spectacolul dat de artiştii români şi în alte oraşe din R.D. Germană. Decada artei si ITteraraariS mcm!ree-ie Printre prieteni buni Manifestările cultural-artistice care oft Ipc cu prilejuldecadei în oraşul nostru, ca ,ori in întreaga ţară, vorbesc cu prisosinţă de prietenia ce ne laşagă. IN CLIŞEU : In drum spre Capitală, Behaana ucrain&onsi a fost întânpinată cu dragoste în gara IasU .V. » •- ij’/ In aceste zile, ‘în ţara noastră se desfăşoară decada arie îşi literaturii ucrainene. Poporul nostru are încă un minunat prilej de a cunoaşte comorile artei ucrainene, noile înfăptuiri ale poporului ucrainean prieten. Continuă şirul succeselor Forjorii, turnătorii, cazangii, strungarii şi ceilalţi muncitori ai uzinelor „Mao Tzedun”, au raportat cu mîndrie în ziua de 23 August, că au îndeplinit în proporţie de 108,4 la sută planul producţiei globale pe primele 7 luni ale anului şi că au realizat celelalte angajamente. Prin aceste realizări ei se situează în fruntea întrecerii dintre întreprinderile cu acelaşi specific de producţie. Astăzi, uzina modernizată şi lărgită şi-a creat o binemeritată faimă prin calitatea construcţiilor de utilaje complexe destinate industriilor siderurgică, minieră, chimică, alimentară etc.; multe utilaje sunt exportate în URSS, R.P. Chineză şi R.P.D. Coreeană. De curînd, de la uzinele „Mao Tze-dun” au început să ia drumul schelelor petrolifere puternice trolii de intervenţie. Punîndu-şi întreaga capacitate cre- Ş atoare în slujba îndeplinirii directivelor Congresului al II-lea al P.M.R., metalurgiştii de aici vor începe să producă în serie, peste cîtva timp, unităţi de pompaj de 5, 7, 9 şi 15 tone, subansamble pentru instalaţii de foraj la adîncimi de 1200 m„ precum şi subansamblurile pentru instalaţia de foraj de 3200 m. IN CLIŞEU : Cazangii lucrînd la construcţia unui nou tip de cazan de 20 tone aburi/oră. Spre deosebire de cele care se construiau pînă în prezent, noul tip de cazan are fundul ambutizat, fapt mărîrea simnii lui de la 8 la 13 atmosfere. " 11 Gsta ey fre pensu! şi predarea cofelor In zorii zilei de 23 august, cele două batoze ale S.M T.ului Gura Tdrici- Vaslui, de pe aria nr. 4 din Deleni, băteau ultimii snopi din recolta anului 1956. In aceeaşi zi, pe seară, ultimul convoi de 40 de care încărcate cu cotele de grîu se îndreptau către baza de recepţie Vaslui. Delegaţii de convoaie Nicolae Ciulei şi Stelian Păduraru erau mulţumiţi că munca lor a mers bine. Delegaţii de batoză Ion I. Danu şi Ion N. Danu îşi puneau la punct ultimele fişe din borderou. In acea zi se termina treierişul de pe cele 800 de ha. de păioase. Iar cele două batoze rămase disponibile se îndreptau spre comunele Costeşti şi Bogdana, unde treierişul era rămas în urmă. In momentul de faţă ţăranii muncitori din Deleni, fiind gata cu treierişul şi colectările, au şi început pregătirile pentru campania agricolă de toamnă. VICTOR VASILIU corespondent Noi întovărăşiri agricole In urma muncii depuse de către comuniştii, deputaţii şi intelectualii din comuna Tibana, raionul Negreşti, zilele trecute a luat fiinţă o nouă întovărăşire cu numele ,,Drum Nou“. Cele 26 de familii au înţeles pe deplin, că muncind pămîntul în comun şi cu mijloace tehnice avansate vor obţine recolte bogate. In fruntea întovărăşirii a fost ales ca preşedinte Valeriu Vieru, iar ca secretar Ioan Pricop, utemist care a desfăşurat o susţinută muncă de lămurire. Printre cei care au mai intrat se numără şi Gh. Voicu, Budăi Aurica, Gh. Barbu, Carinca Budăi, Elena Voicu şi Elena Olaru. VASILE NISTOR corespondent La fel în satul Dureeşti, s-au întovărăşit 13 familii cu o suprafaţă de 15 ha. teren, iar în satul Cioatele, 14 familii cu 14 ha. teren. C. SANDI corespondent Pe drumul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai La Direcţia Regională C.F.R. s-au obţinut unele succese Colectivul de muncă al Direcţiei Regionale CFR se străduieşte continuu să contribuie la realizarea planului de trafic în condiţii cît mai bune, să îndeplinească şi să depăşească toţi indicii planificaţi. Aceste străduinţe au fost încununate în fiecare lună de succese însemnate. Astfel în ultimele luni producţia globală în tone neto km. convenţionali (indicele de bază) a fost realizată astfel: aprilie 114,2 la sută mai 113,8 la sută iunie 109 la sută iulie 107,61 la sută. In ultima lună (inii ) | Inductivitatea muncii a crescut cu 6,64 la sută faţă de plan, iar câştigul mediu cu 5,73 la sută Faptul că cheltuielile totale au fost mai mici decât cele prevăzute pentru realizarea sarcinilor de plan a adus după sine redu-Ing. VASILE CAZILĂ Director adjunct în Direcţia regională CFR Iaşi cerea preţului de cost cu 3,62 la sută faţă de cel planificat. Aceste succese au putut fi obţinute datorită folosirii metodelor înaintate de muncă în depouri şi staţii dar totodată ele se datoresc şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai ale feroviarilor. In această privinţă trebuie arătat că s-a dus o acţiune susţinută pentru realizarea în termen a multor angajamente prevăzute în contractul colectiv. Pe unităţi au fost realizate următoarele angajamente: La Depoul Bîrlad: S-a confecţionat un banc portativ cu menghină, de asemenea s-au confecţionat un cărucior pentru transportat tuburile de oxigen şi grătare în canalele de spălare din remiză. In staţia Iaşi s-a asigurat în primul rind regularitatea circulaţiei trenurilor la îndrumare pentru respectarea programelor de staţionare a vagoanelor. La întocmirea contractului colectiv, personalul staţiei acordase o mare atenţie problemei respectării planului de formare a trenurilor de marfă, respectării afectărilor liniilor din triajul de mărfuri pentru scurtarea procesului tehnologic. Aceste măsuri importante au fost aplicate prni acum în permanenţă. De asemenea, în staţia Iaşi s-a a îmbunătăţit procesul tehnologic prin programări juste şi folosirea celor mai bune metode de lucru, printre care metoda procesului tehnologic unic. Şi în staţia Socola au fost luate unele măsuri important. Aici s-a reparat instalaţia de apă potabilă din incinta staţiei, s-a instalat un transformator de 24 W, la magazia de coletărie, iar pentru evitarea accidentelor au fost marcate cu placarde punctele periculoase, însemnate măsuri tehnico-organizatorice legate de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai au fost date şi la depourile Iaşi şi Paşcani. Pentru o mai bună desfăşurare a muncii s-au organizat 6 brigăzi de calitate şi 21 brigăzi de economii. O atenţie deosebită s-a acordat îmbunătăţirii condiţiilor din anumite secţii. S-a montat astfel un motor de 25 HP la pompa de apă Bahlui, s-au confecţionat 20 gratare pentru canale la remiza de automotoare, etc. piuite dintre lucrări, ca de pildă, amenajarea băii personalului care este dlifflentată cu apă caldă de la termocentrala termică, construirea de balustrade la cabinele de acari, care sunt aproapede linie ca şi confecţionarea unui paravan protector la camera de sudură electrică vădesc o mică parte din grija ce se poartă muncitorilor. La Depoul Paşcani s-au aplicat în ultimul timp unele măsuri cu efect imediat asupra îmbunătăţirii condiţiilor de producţie. Au fost astfel instalate 3 strunguri „I. Rangnet’, un stand pentru probarea pompelor de aer, s-a instalat un electromotor în atelierul de fierărie, s-au înlocuit sau reparat vinciurile de ridicat, iar la cele două elevatoare s-a instalat o lumină electrică A fost completată şi terminată instalaţia de baie la De- . pout Paşcani şi remiza din staţia Dolhasca. O grijă permanentă se acordă condiţiilor de trai ale munci- torilor. In prezent continuă lucrările de construcţie a 3 blocuri cu 42 de apartamente, din care unul va fi dat în folosinţă pînă la sfîrşitul anului. Cu toate aceste realizări nu se poate spune că am făcut totul în problema îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai ale salariaţilor din Direcţia Regională CFR. Mai sînt unnele prevederi ,ale contractului co- lectiv care încă n-au fost îndeplinite. Astfel se prevăzuse înzestrarea magaziei de mărfuri de la staţia Socola cu cărucioare cu roţi de cauciuc - instalarea unui polizor în atelierul RRO de la Depoul Paşcani, ca şi a unei mese de rabotat cuzineţi, la a- t calaşi depou. De asemenea nu s-a amenajat nici o nînă acum terenul de volei la revizia de vagoane Socola. • ! Va trebui fără îndoială să eci per răm rămîneriîe în urmă înregistrate în problema reală -rii tuturor obie, tivelor prevăzute în contractul colec- tiv. Aceasta va permite o mai serioasă îmbunătăţire a condiţiilor în care muncesc şi trăiesc ceferiştii din Direcţia Regională CFR. Ei vor avea astfel asigurate condiţii şi mai bune pentru a-şi realiza sarcinile de pian , în perioadele viitoare, astfel încât primul an al cincinalului să se în cheie cu îndeplinirea tuturor sarci- - nilor trasate prin planul de stat. ii Seară literară corespondentul PAŞCANI (de la nostru raional). Comitetul raional ARLUS şi biblioteca raională Paşcani a organizat miercuri în cadrul Decadei literaturii şi artei ucrainene, o seară literară în Palatul Culturii. Cu acest prilej, şi-au dat concursul prof. Ioan Nechita, care a vorbit despre comorile artei şi literarturii ucrainene, prof. Dumitru Şerbănescu, care a conferenţiat despre viaţa şi activitatea scriitorului Ivan Franko, al cărui centenar se sărbătoreşte, iar Dumitru Hulpac, I. Ungureanu şi C. Sturzu, au citit fragmente din opere ale scriitorilor ucraineni. Colectiviştii ajută pe întovărăşit. Membri întovărăşirii agricole din satul Păuşeşti, au terminat de curînd treierişul griului. Adunarea generală a hotărit ca să macine griul la moara din Tg. Frumos, pentru a face o făină de calitate bună. Aceasta cerea însă consumarea a mai multor zile de muncă. Dar colectiviştii din gospodăria „Zori noi” le-au venit în ajutor, punîndu-le la dispoziţie autocamionul tor. Faptele vorbesc de la sine. D.I. LUCHIAN corespondent Pregătiri pentru lucrările agricole de toamnă Lucrătorii celor 21 gospodării agricole de stat din regiunea Iaşi au terminat zilele acestea treierişul. Gospodăriile de stat Dagîţa, Deleni, Hălăuceşti, Corneşti, Zorleni, Avereşti, Broşteni şi Bucium au terminat de treierat păioasele încă de la 20 august. Gospodăriile de stat din regiune au predat pînă acum bazelor de recepţie 7125 tone cereale, ceea ce reprezintă aproape 84 la sută din planul de predări pe întregul Trust Gostat Iaşi. In gospodării s-au obţinut producţii mari la culturile de păioase. GAS Hălăuceşti, de pildă, de pe 400 ha. semănate cu grîu de toamnă a recoltat în medie 1700 kg. la ha. şi de pe 45 ha. semănate cu orz de toamnă a obţinut 1928 kg. la ha; GAS Bucium, de pe905 ha. cultivate cu grîu de toamnă a obţinut 1010 kg. la ha. Producţii mari a mai realizat GAS Dagîţa şi altele. Pentru a culege o recoltă mare şi în anul 1957, gospodăriile de stat din regiune s-au preocupat din timp de pregătirea campaniei agricole de toamnă. Sînt gata de funcţionare un număr de 183 tractoare, 9 sînt în reparaţie capitală şi 15 în reparaţie generală. De asemenea, sînt puse la punct un număr de 86 semănători. O grijă deosebită se acordă pregătirii seminţei. Din totalul necesar de 2860 tone sămînţă de grîu de toamnă, secară şi orz de toamnă, a şi fost condiţionată cantitatea de peste 1900 tone. Gospodăriile de stat din regiune au trimis laboratorului regional de control al seminţelor Iaşi peste 140 probe. Numai pentru cultura griului de toamnă s-a asigurat 1.000 tone îngrăşăminte chimice (superfosfat de calciu) , cantitate de 3 ori mai mare decît cea folosită anul trecut. Totodată, s-au asigurat îngrăşăminte naturale aproape 7000 tone gunoi de grajd. Pînă în prezent, pe tarlalele gospodăriilor de stat din regiune s-au executat arături de vară pe suprafaţa de peste 9.000 hectare din cele 15267 ha planificate. Fruntaşe s® situează GAS Broşteni, Dagîţa, Deleni, Hălîuceşti şi Zorleni. Marea diferenţă Publicăm în pagina a IV-a două clişee, care chemînd pe cititori la vigilenţă, semnalează, demascator, încotro se îndreaptă astăzi politica falită de la Bonn. Şi în 1933 Hitler a interzis Partidul Comunist, prigonind elementele democratice. Şi acum mai bine de 20 de ani huliganii hitlerişti au schingiuit patrioţii, iar vîrfurile militariste, au zorit înarmarea furibundă. Şi în 1933 teroarea ei vn^Torfenil rea şi mizeria au luat loc la aceeaşi masă a Germaniei care a dat atîtea genii spirituale. Şi atunci dezonoarea, cinismul şi abjectul clasei stăpînitoare nu cunoşteau limite. Recoltînd milioane din înarmări, clasa stăpînitoare semăna pe de altă parte durere şi moarte. Astăzi, adenaueriştii vor să reediteze mîrşave fapte ale, predeesorilor. Sînt devastate sediile PCG, redactoarea şefă a publicaţiei din Düsseldorf, a Uniunii femeilor democrate este tîrîtă la circumscripţie şi molestată,, sînt pregătite primele cinci divizii ale noii armate germane de tip fascist, iar situaţia economică a maselor se înrăutăţeşte. Chiar un raport al băncii landerelor vest-germane apreciază această situaţie ca „nesigură”, iar ziare burgheze din RFG mărturisesc că există „o prăpastie” economică. Dar, oricîte eforturi mişeleşti ar face noii pretendenţi fără glorie la sugrumarea libertăţii şi vieţii poporului german, absurde şi ineficace sînt manevrele lor. Alta e situaţia acum. „Voi gropari ai epocii voastre proprii, nu mai puteţi întoarce roata istoriei”, a declarat, pe bună dreptate, tov. Otto Grotewohl, cu mînie în glas. Există o clasă muncitoare germană unită în mod frăţesc cu sutele ,de milioane de muncitori de pe glob. Clasa muncitoare germană se opune măsurilor teroriste luate de Bonn, ca luptă pentru reunificarea pașnică, a patriei. In fruntea acestei lupte se află Partidul Comunist din Germania — pe care un fetec de hîrtie semnat la Karlsruhe nuu-1 poate în nici Un caz, interzice, așa cum nici legendarul rege dement Xerxes nu a fost, totuşi, în stare să... lege marea în lanţuri. Există, de asemenea, o tot mai ridicată conştiinţă, şi responsabilitate a întregii, populaţii germane. Institutul vest-german de la Bielfeld pentru sondareaopiniei publice a comunicat astfel, că 65 la sută din germanii interogaţi s-au declarat împotriva recrutărilor, iar numărul persoanelor care contestă utilitatea măsurilor guvernului .Adenauer a sporit cu 10 la sută. Au loc zilnic numeroase manifestaţii şi greve de protest împotriva acţiunilor arbitrare ale autorităţilor, numeroase ziare vest-germane burghe ze ca: „Westdeutsche Tageblatt” ori „Westfaliche Rundschau” critică aspru politica lui Adenauer, mii de tineri refuză să îmbrace haina militară. Şi apoi, poporul german nu este singur în lupta pentru cauza sa dreaptă; alături de el se află popoarele din marele lagăr socialist, întreaga opinie publică iubitoare de pace. Aceasta marea diferența R. NAJtU EWJÎIWEWTi/I I ■ + * •* ii."' •**» •_ « *