Flacăra Iaşului, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 3142-3167)

1956-10-14 / nr. 3153

l k k Sa intensificăm ritmul însămînţărilor! Fiecare oră bună de lucru sa fie folosită din plin! Hotărîre de oameni harnici De faptul că nici un ceas de mun­că nu trebuie pierdut atîta timp cit vremea­­este prielnică, e convins fie­care membru colectivist de la gospo­dăria din Dumeşti — Tg. Frumos. Consiliul de conducere a organizat în aşa fel treburile pe brigăzi şi oa­meni, încît toată lumea ştie ce are de făcut. Pînă acum s-au recoltat floarea-soarelui şi soia şi o parte din porumb, ca în acelaşi ritm să se predea şi cotele către stat. Dar odată cu recoltatul, ei au însămînţat 20 ha. orz de toamnă şi 56 ha. grîu. Fruntaşii Vasile Malaimare, Vasile Enciu, Ivan Roman şi Dumitru Banu — muncesc cu toată hotărîrea ca în curind să însămînţeze şi restul de 24 ha. grîu. C-TIN BURLACU corespondent Un început bun La noi, în comuna Bălteni —­ ra­ionul Vaslui, însămînţările de toam­nă mergeau slab pînă acum. Depu­taţii de circumscripţii, unii chiar cu atelaje proprii, nu puneau în prac­tică hotărîrile luate în adunările populare. Atunci, comitetul executiv al sfatului popular — în frunte cu tov. Mihai Apetroaie a trecut la mo­bilizarea oamenilor­­din sat, ajutat fiind de către comuniştii şi organele tehnice locale. Şi numai în 4 zile s-au însămînţat 12 ha cu grîu de toamnă, 4 ha cu orz de toamnă şi s-au efectuat arături adinei pentru însămînţările de primăvară pe o su­prafaţă de 6 hectare. Exemplul ţă­ranilor muncitori Vasile Gh. Lazăr, Ion Râileanu, Mihăiţă Tătaru a con­stituit un început bun. Acum, în întregul sat însămînţările se desfă­şoară din plin. VLAD ARMEANU coresp. In ultimele zile, s-au înmulţit semnele care vestesc că iama bate la uşă. Nopţile au început să fie „de argint“, nu numai din cauza lunii, ci şi din pricina brumelor tot mai groase. In toa­tă regiunea, oamenii muncii de pe ogoare se grăbesc să termi­ne cît mai repede de semănat ultimele hectare de grîu, seca­ră sau orz de toamnă. In raio­nul Negreşti multe ogoare au înverzit ca primăvara : a răsă­rit grîul semănat la vreme. Cum treci în raionul Bîrlad — care pe hartă e aşezat mai la sud decît raionul Negreşti şi, prin urmare, este „mai vă­ratic“ după cum se exprimă lo­calnicii — te aştepţi să vezi şi mai multe ogoare înverzite. De ce ? Fiindcă în ambele raioane oamenii obişnuiesc să semene grîul după porumb, iar aşeza­rea geografică a raionului Bîr­­lad te obligă să tragi concluzia că aci porumbul s-a copt mai devreme şi că prin urmare, se­mănatul este mult mai avansat decît în raionul Negreşti, unde s-a semănat pînă acum aproa­pe jumătate din suprafaţa pla­nificată. Dar, cum păşeşti hotarele ra­ionului, te întîmpină lanuri în­tregi de porumb mare şi fru­mos, copt de mult, dar necules. Pe ici, pe colo s-au cules doar ştiuleţii, iar tulpinile au rămas pe ogoare. Pînă la 11 octombrie, în întreg raionul nu se recolta­se nici jumătate din culturile de toamnă. In comuna Coro­­deşti s-au eliberat, pînă acum, numai 26 la sută din terenurile ocupate cu porumb, iar în co­muna Piteşti procentul e şi mai mic (20 la sută). Situaţia este şi mai proastă în ceea ce priveşte însămînţă­rile. Pînă la 11 octombrie nu se realizase decît... 4 la sută din plan ! E drept că în sectorul socialist — ca de obicei — s-au Trec organele locale Ca un fulger peste zare Şi din tolbă-aruncă-n vale Sfaturi... pentru-nsămînţare !!! obţinut unele rezultate bune, care demonstrează încă odată su­perioritatea acestui sector asu­pra celui individual. Colectiviş­tii din satul Buda, de pildă, au terminat de mult însămînţările de toamnă, iar acum îşi văd de alte treburi, colectiviştii din Mitoc au realizat pînă acum 90 la sută din planul de însămin­­țări, cei din Lăteşti — 75 la sută, etc. La GAS Suseni s-au semănat 740 ha. din 830 plani­ficate, iar la GAS Zorleni — 622 din 990. Cu o floare, însă, nu se face primăvară ! Cum se explică rămînerea în urmă a raionului Bîrlad ? Dacă ar fi să te iei după „motivele“ invocate de conducă­torii raionului, ar însemna că de vină este faptul că porumbul s-a copt tîrziu, iar rotaţia cul­turilor în raion este, de regulă grîu după porumb. Dar, chiar aşa fiind, cum se explică totuşi că între suprafaţa recoltată şi cea semănată este o diferenţă de peste 40 la sută ? Dacă so-ia un codru trist, porumbul Sună amărît din foi: — Bade, ai uitat că-i timpul. Să ne recoltezi pe noi ? cotim separat pe comune, di­ferenţa e şi mai mare. La A­­vr­ămeşti, de pildă, s-a recoltat 84 la sută din suprafaţa culti­vată cu porumb, dar nu s-au se­mănat decît 6 ha ! In comuna Iana, din 770 ha. planificate, s-au semănat doar 2 ha., iar la Mireni, Banca, etc, nu s-a semănat nici o palmă de pă­­mînt. Adevărul este că, ocupîndu-se aproape exclusiv de problema arondării şi tarlalizării terenu­rilor — acţiune care este, fără nici o îndoială, de mare însem­nătate — comitetul raional de partid Bîrlad şi comitetul exe­cutiv raional au cam uitat de însămînţări, sau, ca să folosim expresia tovarăşului Matei Pe­tre, prim secretar al comitetu­lui raional de partid, „au scă­pat problema din mină In ce constă de fapt această „scăpare“ ? La sfîrşitul lunii august, ple­nara comitetului raional de par­tid a adoptat o hotărîre în care se prevedeau măsuri amănun­ţite privind organizarea şi des­făşurarea muncilor agricole de toamnă. Hotărîrea a fost adusă la cunoştinţa comitetelor comu­nale de partid şi a organiza­ţiilor de bază săteşti. In spriji­nul acestora au fost trimişi la sate o serie de activişti cu ex­perienţă în muncă. Este adevă­rat că aceşti tovarăşi au dat or­ganizaţiei de bază un sprijin serios în ceea ce priveşte lupta pentru realizarea planului de colectări şi înfăptuirea acţiuni, iniţiate de comitetul raional de partid, privind arondarea şi tar­­alizarea pămîntului, dar, ca şi comitetul raional de partid, au lăsat şi ei pe ultimul plan pro­blema însâmfeţărilor. Comuniş­tii n-au fost ajutaţi să mobili­zeze pe producătorii agricoli în lupta împotriva greutăţilor pro­vocate de secetă, îm­potriva obiceiului de a aştepta ca mai întîi să vină o ploaie, iar apoi să înceapă semănatul.­­Dealtfel, tendinţe de a aştepta ploaie se manifestă şi la unii ingineri şi tehnicieni agricoli de la sfatul popular raional cum sînt tov. (Continuare în pag. 3-a) Timpul mi așteaptă Raionul Bîrlad să lichideze grabnic rămînerea în urmă la însămînțările de toamnă Cind atelajele iu stat just folosite ritmul însămînţărilor este slab In agricultură, toam­na este perioada cea mai aglomerată din tot ursul anului. Oamenii nuncii de pe ogoare re­coltează porumbul, floa­rea-soarelui ş.a., culeg fructele şi strugurii şi tot atunci pun bazele recoltei m­iitoare, în­­sămînţează păioasele de toamnă. Reuşita deplină a a­­cestor munci, mai cu seamă a însămînţărilor, depinde în cea mai mare măsură de buna organizare a muncii, de justa folosire a tu­turor mijloacelor de lucru. Atelajele produ­cătorilor agricoli — pe lingă mijloacele meca­nizate — aduc un a­­port preţios la execu­tarea­­ la timp a arătu­rilor şi însămînţărilor de toamnă. Mai sînt însă unele comitete executive ale sfaturilor populare — în cazul de faţă vor­bim de cel din comu­na Uricani-Iaşi — ca­re nu se preocupă de­xploatarea raţională a atelajelor, nu întocmesc un plan judicios de folosire a acestora. In comuna Uricani de pildă, există 50 de a­­telaje. Fiecare atelaj poate ara şi însămînţa, zilnic 0,30 ha., deci în 15 zile bune de lucru se puteau ara şi însă­­mînţa 225 ha., şi ni­­cidecum 164 ha. cite s-au însămînţat pînă în prezent. Reiese deci că aici atelajele n-au fost din plin folosite. La data de 6 oc­tombrie, în comuna U­­ricani erau însămînţate 96 hectare. Şi-atunci, comitetul executiv al sfatului popular (pre­şedinte tov. Pavel Co­ta) analizînd cauzele care au dus la nerea­­lizarea vitezei de lu­cru a constatat că ate­lajele nu au fost din­plin folosite. Deşi s-au luat unele măsuri, ele au rămas doar pe hîr­­tie. De ce spunem a­­cest lucru ? 11 spunem pentru că analizînd si­tuaţia din 11 octom­brie reiese că în 5 zile s-au însămînţat numai 68 de hectare, în loc de 75 cît fusese prevăzut. Oare comitetul exe­cutiv nu-şi dă încă seama că în felul în care munceşte nu va putea termina însăman­­ţarea întregii suprafeţe de teren (620 ha) pînă la data de 20 octom­brie ? De altfel, cum îşi pot permite aceşti tovarăşi să afirme că satul Mi­roslava este fruntaş pe comună la însămînţări, sat în care s-au însă­­mînţat în 5 zile bune de lucru numai 5,25 ha? Şi acelaşi lucru — a­­dică un ritm scăzut — se observă şi în satul Uricani, în care s-au­ însămînţat în aceeaşi, perioadă doar 10 hec­tare, sau în satul Bră­­tuleni... Rădăcina lipsurilor d­e aici îşi are locul nu nu­mai în nefolosirea ate­lajelor, ci şi în slaba coordonare a muncii pe teren. Comitetul execu­tiv şi biroul organiza­ţiei de bază nu anali­zează temeinic cauzele care duc la neîndepli­­nirea ritmică a planU­­lui de însămînţări, ci se rezumă doar la cule­gerea şi centralizarea datelor statistice, date care, cîteodată, sînt e­­ronate. De satul Uri­cani răspunde tov. Aurel Chiruţă (vicepreşedinte al sfatului popular), de satul Brătuleni, răs­punde tov. Vitalie Căl­­ciu, secretar al sfa­tului popular. Aceşti tovarăşi îşi fac doar prezenţa în satele res­pective şi mai de fie­care dată muncesc for­mal. Ei nu se apro­pie de ţăranii muncitori să-i îndrume să iasă în masă la însămînţări. Pentru­ ca ritmul în­­sămînţărilor să cu­noască într-adevăr un progres serios, este necesar să se ia mă­suri ca­­toate atelajele să fie scoase în cîmp, să are şi să însămîn­­ţeze; toţi factorii de răspundere să fie pre­zenţi pe teren, să mo­bilizeze toate forţele pentru terminarea grabnică a însămînţă­rilor. C. P. rfi s­m­i Exemple şi fapte Membrii întovărăşirii agricole din satul Mînăstirea­ Negreşti au terminat însămînţarea griului. Faţă de planificarea iniţială de 15 hectare ei au mărit suprafaţa cu încă 5 hectare. Comuniştii au fost aceia care au mobilizat pe oameni să însămânţeze în timp optim o sămînţă selecţionată şi tratată. Intovărăşiţii Gh. Botnă­­raş, Ion Amariei, N. Maximiuc şi Gh. Horobeţ­i au ascultat a­­ceste sfaturi şi au ieşit printre primii din cei 21 de întovărăşiţi, cu atelajele lor în cîmp, însămînţînd zi şi noapte. Exemplul întovărăşiţilor e urmat acum de tot mai mulți ța­rini muncitori cu gospodărie­ individuală din comună. IOAN TRIFU coresp. In întrecere — Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge — zice un proverb popular. Şi pe la noi pe-aici, la Bogdăniţa-Murgeni, de la un timp încoace îl spun oamenii cam des. L-au legat de fie­care muncă a lor. Şi de întîlneşti un om care iese în cîmp la in­­sămînţat nu uită să ţi-l amintească. Dar dacă e vorba să afli cine-s fruntaşii la însămînţat, apoi primii despre care ţi se va vorbi sînt harnicii colectivişti de la gospodăria agricolă „Horia, Cloşca şi Crişan“. Iar printre ei vor fi pomenite numele lui Va­sile Galer şi Dumitru Botez. Din cele 60 de hectare planificate pentru a fi însămînţate cu grîu de toamnă, s-a însămînţat pînă în zilele acestea suprafaţa de 54 hectare- I. BOLEA coresp. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII, NR. 3153 DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1956 4 PAGINI 20 BANI bucur­ia datoriei împlinite Gh Abrahamfi, loan Doroftei şi alţi cîţiva muncitori lăsară sculele jos suflînd a uşurare. Ziua aceea fusese nu tocmai uşoară. Ce-i drept munciseră avan, dar bucuria datoriei împlinite le era acum prespus de mare. Cele 47 vagoane la care mun­citorii executaseră reparaţii capitale aveau să părăsească curînd incinta Atelierelor CFR Paşcani. Şi asta încă înainte de termen, aşa cum prevă­zuse colectivul secţiei în angajamen­tul luat de el în cinstea Lunii prie­teniei romîno-sovietice. Dar, pentru respectarea unui ast­fel de angajament muncitorii secţiei RK. au trebuit să lucreze organizat, să folosească judicios timpul şi ma­terialele. Rezultatele au fost cît se poate de bune: cite 2—3 norme de producţie date zilnic peste sarcina planificată şi însemnate cantităţi de materiale economisite, mai cu seamă tablă neagră, cutii de tampoane, vase de ungere şi altele. Pînă la sfîrşitul lunii, valoarea economiilor realizate s-a ridicat la suma de aproximativ 200.000 lei. Din piesele şi materialele economisite multe s-au recuperat fo­­losindu-se în procesul de reparaţii a vagoanelor. In realizarea acestor pre­țioase economii, un merit deosebit îl au muncitorii V. Pleşescu, V. Ilie, S. Baicianu, S. Vitner, Gh­elaru și al­ C. BEJAN coresp. ții. Cursuri de limba rusă VASLUI (Prin telefon de la co­respondentul nostru raional). Cu ocazia Lunii prieteniei romîno­­sovietice, în oraşul Vaslui au fost organizate noi cursuri de limba rusă în 14 întreprinderi şi instituţii dintre care 3 pentru ciclul I, 9 pentru cic­lul II şi 2 pentru ciclul III. Acţiunea filialei ARLUS a găsit un larg ecou în diferitele întreprin­deri şi instituţii dintre care enume­răm cooperativa „Prestaţiunea“, coo­perativa „Viaţa Nouă“, Filiala Vas­lui a RRPR, etc. De asemenea, au fost organizate numeroase seri literare. • '«S. ‚4* ^ ^ ^ ^ ^ ^ ‘ *a* -V ■%. * *7- *** '*&**&.' ^ Pe inginerul şef Paul G­ristanti­­nescu l-am surprins tocmai în drum spre secţia Scheia. Şi în plimbarea peste Siret, SS­­armonizată de vîntul cu măzăriche de ploaie rece — am trecut în revistă toate noutăţile de pe acolo. Transcriu cîteva din ele, re­ducînd matematic parantezele pline de umor şi exclamaţiile asupra pei­sajului autumnal. ÎNTREBARE: Cum e şi firesc, mai întîi ţin să ne spuneţi o vorbă-două, despre muncile pregătitoare pentru campania agricolă de toamnă. RĂSPUNS: Fiindcă sîntem gata cu însămînţările trebuie să încep chiar de aici cu succesul. Cine a contribuit în bună măsură la acest succes ? Secţia mecanică. Cele şase tractoare bine reparate în iarnă — n-au mai avut nevoie de o nouă dof­­toriceală, ci numai de o îngrijire tehnică normativă. Aici, inginerul Ion Atudorii şi şeful de jotelier Const Gîlcă au avut într-adevăr, prilejul să vadă practic rezultatul unor re­paraţii atente, chibzuite, nu superfi­ciale. Pe­­de altă parte, tractoarele au fost reparate de aceeaşi brigadă­ care Ie foloseşte. Insă, m-am..înde­părtat puţin. .. Imediat după eliberarea terenului de culturi am trecut la dezmiriştit, folosind din plin fiecare zi bună de lucru. Am început cu terenul pe care însămînţasem mazăre, vreo 80 ha., apoi a venit rîndul terenurilor cu orz, ovăz, borceag, grîu. Arătura adîncă de vară s-a executat la o adîncime de 23—25 cm, paralel cu recoltatul şi treieratul, aşa incit la 1 septembrie erau gata pregătite cele două arături pentru însămîn­ţări. ÎNTREBARE: In ce cadru orga­nizatoric aţi desfăşurat însămînţă­rile ? RASFUNS: Da, încă nu-mi termi­nasem povestea... Aveam de gînd să spun şi lucrul acesta. Peste cele 300 hectare, prevăzute în planul ini­ţial, , am mai primit o sarcină su­plimentară de 100 ha. de grîu. Te­renul acesta avusese pe el prăşitoa­re şi deci n-a mai avut­ nevoie de­cît de-o arătură adîncă şi de-o cul­tivare. Avînd sămînţa gata, i-am­ dat zor. Şefii de brigadă, C. Ciurdă şi Ion Seramficeanu au des­făşurat o serioasă muncă organiza­torică în rîndul oamenilor lor. Trac­torişti ca, Neculai Ignea, Alexandru Vartic şi Ion Chiriliuc au lucrat cu seriozitate şi , simţ de răspundere. Ploile însă ne-au întrerupt munca zece zile, provocînd bătucirea tere­nului şi formarea de cruste. De a­­ceea a trebuit să facem din nou o cultivaţie. Aşa că la 20 septem­brie s-a declanşat campania propriu zisă de însămînţări. Rolul mobiliza­tor l-au avut şi de această dată consfătuirile de producţie în vederea realizării sarcinilor trasate pe om, de către organizaţia de partid şi UTM. Folosind la maximum fiecare ceas bun de lucru, la 1 octombrie am avut gata însămînţate cele 400 hectare cu grîu, 40 hectare cu orz de toamnă şi 22 hectare cu secară. ÎNTREBARE: In acest timp toate forţele gospodăriei au fost îndrep­tate numai în această direcţie, spre grăbirea şi efectuarea Însămînţărilor? RĂSPUNS: Grija cea mai mare a fost aceasta. Dar este bine ştiut că gospodăria noastră are un caracter pur semincer şi-n Cultura mare şi-n cultura mică. Am desfăşurat para­lel recoltatul şi­ condiţionarea se­minţelor de legume. In momentul de faţă se face recoltarea şi însilo­­zarea butaşilor semincerilor legumi­coli, căratul bălegarului la cîmp un­de vom însămînţa în primăvară sfeclă de zahăr, cartofi, sfeclă ■ fura­jeră şi porumb... .­Seret­­ion­area sfe­clei de zahăr nu s-a mai făcut ma­nual. Datorită inovaţiei şefului de atelier G. Gîlcă s-a ajuns ca prin transformarea unei­­batoze de cereale căreia i s-au înlocuit ciururile, să se bată 7.000 kg. pe zi. Continuăm cu arăturile de toamnă, fiindcă vrem ca în 1957 să avem întreg terenul arat. Avem un sector pomicol și zo­otehnic. Livada tînără a fost arată încă din primăvară,­­ lăsîridu-se o parte cu ogor negru şi o parte cu culturi acoperitoare, păioase mici. Pomii tineri i-am îmbrăcat în stuf pentru protecţia împotriva rozătoare­lor. Terenul de livadă a fost arat la o adîncime de 20—22 cm, lă­­sîndu-se arătura în brazdă pentru păstrarea zăpezii. In ce priveşte completarea golurilor, s-au făcut gropile după condiţiile cerute. Du­­­cem lipsă însă de aparate de stropit. Trustul Gostar Iaşi ar trebui să ne ajute mai mult în această problemă. Despre sectorul zootehnic e , şi aici de spus ceva. La ora actuală, de­ţinem recordul de lapte. Avem 36 de vaci cu lapte,, o maternitate de­ 49 scroafe, încolo animale de­­ muncă. Am făcut o selecţie prin îndepărta­rea animalelor nevaloroase, nepro­ductive. La restul efectivului am asigurat o alimentaţie corespunză­toare. Avem pregătite diferite fî­ (Continuare în pag. 3-a) Continuăm munca noastră cu acelaşi elan Convorbire cu tov. Paul Constantinescu, inginer şef al gospodăriei agricole de stat Hălăuveşti — O nouă hotărîre care vine în spiionul studenţilor Acum cîteva zile a fost dată publici­tăţii Hotărîrea Con­siliului de Miniştri privind atribuirea burselor de stat şi indemnizaţiilor de merit studenţilor. Cum era şi firesc, noua hotărîre a stîr­­nit vii discuţii şi manifestări de re­cunoştinţă din par­tea studenţilor ie­şeni pentru grija ce le-o poartă partidul şi guvernul nostru, îmbunătăţindu-le continuu condiţiile de viaţă şi învăţătu­ră. Ieri, pe culoare, în săli de curs şi seminarii, discuţiile studenţilor s-au pur­tat, mai ales în ju­rul recentei hotărîri, prin aplicarea căreia noi categorii de stu­denţi vor beneficia de burse de stat­. Bursa de stat se acordă acum şi studenţilor ai căror părinţi au un salar lunar pînă la 800 lei. — spunea Elena Ciobanu, studentă în anul I al facultăţii de u­z,cu matematici de la Universitatea „Al. I. Cuza“. Pînă acum locuiam la că­min contra cost. De azi încolo însă, voi avea nu numai că­minul, dar şi masa la cantină în mod gratuit. Şi studenta An­gela Spiridon care se află în aceeaşi situaţie are toate motivele să fie bucu­roasă. De aci înainte nu-şi va mai face griji cu plata că­minului şi a can­tinei. La serviciul social al Universităţii „Al I. Cuza“ lucrările de stabilire a quantu­­mului burselor pe baza noii hotărîri se desfăşoară cu inten­sitate. In urma lu­crărilor de pînă a­­cum, rezultă că acor­darea burselor şi studenţilor care au obţinut la examenul de admitere media minimă de 3,50, nu­mărul bursierilor la anii I ai facultăţi­lor a crescut cu 25 la sută. Printre aceş­tia se numără stu­denţii­ Liviu Cioba­nu, Gelu Ungureanu şi alţii. Şi studenţilor din mediul rural apari­ţia hotărîrii le-a pri­lejuit satisfacţia de a se încadra într una din noile categorii ale beneficiarilor de panse. Maria Plăeşu, studentă în anul IV al facultăţii de filo­logie nu primea pînă acum bursă în­­trucît venitul impo-.­ zabil al părinţilor depăşea plafonul fi­xat cu... 63 de lei. Prin ridicarea pla­fonului veniturilor la 2.200 lei, Mar­a Plăeşu, Ion Neaţă ca şi alţi studenţi vor beneficia de bursă.­Hotărîrea Consi­liului de Miniştri privind atribuirea burselor de stat şi indemnizaţiilor de merit studenţilor a fost primită cu vie satisfacţie şi în ce­lelalte institute de invăţămînt superior din Iaşi. Studenţii îşi manifestă recu­noştinţa faţă de gri­ja partidului şi gu­vernului nostru, prin studiu temeinic, pen­tru a obţine rezul­tate cut m­­ai bune la învăţătură. I. ANGHEE Spectacol de estradă Au trecut abia cîteva zile de la deschiderea stagiunii teatrale cu piesa „Gaiţele” de Al. Kiri­­ţescu şi în seara zilei de 13 oc­tombrie, Teatrul de Stat din Bîrlad a prezentat în premieră spectacol­ul de estradă „Pe trei lungimi de undă” de Radu Mi­ron şi S. Horovitz. Din distribuţie au făcut parte : Mimi Creţulescu, Bebe Banu, Gh. Gheorghiu, Octavian Cos­mutza, Eugenia Lipan, Const. Cosa, Gigi Enescu şi alţii. Libretul muzical este semnat de O. Segal şi Aurel Giroveanu. Regia artistică aparţine lui Radu Miron, iar orchestra este diri­jată de maestrul bîrlădean Mi­tică Ionescu. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes. T. VOLF coresp. Mărturisesc sincer Trei formule că in ultima ' “ vreme, n-am întîl­­ret summe oameni mai -------------------------ocupaţi cu feluri­te treburi ca in raionul Tg. Frumos. De dimineaţă şi pînă seara tîrziu, acum în plină cam­panie agricolă de toamnă — trei for­mule nu lipsite de rezonanţă — au­­ intrat cu temei in vocabularul to­varăşilor de pe aceste locuri : „şedin­ţă", „concediu" şi „pe teren". Vrei, de pildă, să stai de vorbă cu unul dintre tovarăşii din comitetul raional de partid (miercuri 10 octombrie a.c.), eşti încunoştiinţat că sînt, cu toţii, în şedinţă. Te apucă a doua jumătate a zilei, dar şedinţa tot nu se sfâr­şeşte. Se discută, cu siguranţă, pro­bleme importante, se pun la punct îţi spui­­ o seamă de preparative ca şi în comuna Tg. Frumos lucrurile să se desfăşoare la „milimetru", ca munca politică a comuniştilor să dea roade. Te îndrepţi, atunci, la comună unde tragi nădejdea că vei putea afla aspecte din munca şi lupta co­muniştilor pentru îndeplinirea planu­lui de colectări. Aici te întîmpină, pentru început, cîteva surprize : a) tcv. Mihai Anăs­tăsoaie, preşedintele sfatului popular comunal şi locţiitor al secretarului comitetului comunal de partid, este plecat in concediu. In locul său a rămas preşedinte tov. Gh. Sofronie, şi el membru de partid, dar care declară că ştie despre orice problemă de pe lume, numai despre colectări — nu; b) secretarul comitetului co­munal de partid, tov. Ion Trifan este plecat de cîteva zile pe teren la Bo­ureni şi, de aceea (înlocuitorul său fiind şi el plecat) de... două luni de zile şi mai bine n-a mai avut loc nici o şedinţă a com­tetului co­munal de partid în care să se ana­lizeze problema colectărilor. Ce face el pe teren (ca şi ceilalţi tovarăşi care pleacă mereu pe teren) deo­camdată nu se ştie nimic, munca de colectare tot scîrţîie; c) nici ceilalţi membri ai comitetului comunal de partid: Gh. Rusu, Eliza Smîntănică, Maria Ivanco, ş.a. nu se ocupă de fel de problema colectărilor. Totul merge de la sine, la întîmplare. Să vedem însă rezultatul : Vasile Maxim e O reclamat'*1 un tînăr de 22-23 — 1 1 ■ 1 :— de ani. El este îm-SflU Cil de puternicitul comu­defectuoase e munca sfatului nai pentru colectări şi-ţi poate prezentă în doi timp şi trei mişcări, situaţia din scripte, nu fă­ră a-ţi aminti însă că el răspunde doar... pentru ulti­mele două luni, deoarece înainte a fost unul Malanca, care, ştie el cum a încurcat şi a dres lucrurile. La grîu, de exemplu s-a colectat doar 85 la sută din plan ; mai sînt de colectat 40—42 tone. Mai prost se prezintă situaţia la tin — unde s-a colectat doar 79 la sută din plan, iar cît priveşte capitolul „mun­ci SMT“, orice comentar­e de prisos­­ nu s-a colectat decît circa 35 la sută. Pentru împuternicit, motive se găsesc lesne : că ţăranii n-au recoltat încă toate produsele, că nu se desfăşoară pretutindeni o suficientă muncă poli­tică şi organizatorică pe teren, că s-au încurcat unele situaţii, etc. îm­puternicitul cu colectări Vasile Maxim are dreptate, în felul său. Probabil de aceea s-au prezentat, al?'H''ori, la sfatul comunal doi ţă­rani muncitori — Gh. Ostafie din Boureni şi I. A. Ştefanov din Tg. Frumos — care au reclamat urmă­toarele: dat­orită neglijenţei tovarăşi­lor de la stat, şi unul şi celălalt plătesc m­ie o cotă pentru 1,2 ha, de pămint care aparţine... unui al trei­lea — plecat în armată. Şi tot de aceea, în chiar propriile registre pe care împuternicitul le întocmeşte, cu superficialitate s-au făcut modificări de tot felul. Cert este un lucru: o seamă de ţă­rani nu şi-au achitat încă cotele. Este cazul lui Ciobanu D. Catinca din Prigorenii Mici care trebuie să predea statului 694 kg. grîu şi nu şi-a îndeplinit obligaţia, ori Ion Gali din Găneşti, ori Eugen Endruşinschi din satul Tg. Frumos. Iar tovarăşii de la sfat nu întreprind nimica. Comitetul CO* Firește nu este -----------:—~ greu de găsit sur­lliunal Cle­sa acestor deficien­. - " te serioase. Spu­parita neam la început lipsă la apel că ° Parte ""ț? 1 1 membrui comitetului comunal de par­tid lipsesc, iar ceilalţi — deşi în Tg. Frumos — sînt ca şi inexistenţi. (Este, astfel, cît se poate de con­damnabil ca tov. Gh. Rusu, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional şi membru în comitetul co­munal de partid să afirme că el are alte sarcini pe linie agricolă, şi nu colectările). Aşa stînd lucrurile, comitetul comu­nal de partid n-are nici o activitate, el nu-şi exercită controlul asupra muncii sfatului popular, iar comuniş­tilor nu li s-au trasat sarcini con­crete pentru eliminarea lipsurilor şi impulsionarea acţiunii de colectare. Dacă este adevărat că tov. Const. Maxim, instructor al comitetului ra­ional de partid pentru comuna Tg. f­rumos munceşte intens şi se depla­sează regulat pe teren, nu este mai puţin adevărat că activitatea acestuia este izolată, nu-i angrenată în com­plexul general al muncii politice a comitetului în cele 8 sate ale comu­nei. Că nu sînt roade, s-a văzut. Trebuie de arătat, de asemenea, că nu se acordă nici o atenţie mun­cii de agitaţie. La căminul cultural din centrul de comună (directoare tov. Elisabeta Ionel) ca şi în cele­lalte cămine — din sate — nu se organizează nici conferinţe, nici programe artistico-culturale pe a­­ceastă temă. Lozincile sînt învechite şi neinteresante, gazetele de stradă — rupte de realitatea concretă, ni­meni nu trage la răspundere pe ne­glijenţi şi pe cei care se ocupă de orice, numai de colectări nu. Toate acestea se petrec chiar în comuna de centru — sub privirile tovarăşilor din comitetul raional de partid. Pînă cînd ? 1 î AL. GERBJQ In comuna Tg. Frumos Acţiunea de colectare se desfăşoară la marea i­m­e

Next