Flacăra Iaşului, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 3142-3167)
1956-10-14 / nr. 3153
l k k Sa intensificăm ritmul însămînţărilor! Fiecare oră bună de lucru sa fie folosită din plin! Hotărîre de oameni harnici De faptul că nici un ceas de muncă nu trebuie pierdut atîta timp cit vremeaeste prielnică, e convins fiecare membru colectivist de la gospodăria din Dumeşti — Tg. Frumos. Consiliul de conducere a organizat în aşa fel treburile pe brigăzi şi oameni, încît toată lumea ştie ce are de făcut. Pînă acum s-au recoltat floarea-soarelui şi soia şi o parte din porumb, ca în acelaşi ritm să se predea şi cotele către stat. Dar odată cu recoltatul, ei au însămînţat 20 ha. orz de toamnă şi 56 ha. grîu. Fruntaşii Vasile Malaimare, Vasile Enciu, Ivan Roman şi Dumitru Banu — muncesc cu toată hotărîrea ca în curind să însămînţeze şi restul de 24 ha. grîu. C-TIN BURLACU corespondent Un început bun La noi, în comuna Bălteni — raionul Vaslui, însămînţările de toamnă mergeau slab pînă acum. Deputaţii de circumscripţii, unii chiar cu atelaje proprii, nu puneau în practică hotărîrile luate în adunările populare. Atunci, comitetul executiv al sfatului popular — în frunte cu tov. Mihai Apetroaie a trecut la mobilizarea oamenilordin sat, ajutat fiind de către comuniştii şi organele tehnice locale. Şi numai în 4 zile s-au însămînţat 12 ha cu grîu de toamnă, 4 ha cu orz de toamnă şi s-au efectuat arături adinei pentru însămînţările de primăvară pe o suprafaţă de 6 hectare. Exemplul ţăranilor muncitori Vasile Gh. Lazăr, Ion Râileanu, Mihăiţă Tătaru a constituit un început bun. Acum, în întregul sat însămînţările se desfăşoară din plin. VLAD ARMEANU coresp. In ultimele zile, s-au înmulţit semnele care vestesc că iama bate la uşă. Nopţile au început să fie „de argint“, nu numai din cauza lunii, ci şi din pricina brumelor tot mai groase. In toată regiunea, oamenii muncii de pe ogoare se grăbesc să termine cît mai repede de semănat ultimele hectare de grîu, secară sau orz de toamnă. In raionul Negreşti multe ogoare au înverzit ca primăvara : a răsărit grîul semănat la vreme. Cum treci în raionul Bîrlad — care pe hartă e aşezat mai la sud decît raionul Negreşti şi, prin urmare, este „mai văratic“ după cum se exprimă localnicii — te aştepţi să vezi şi mai multe ogoare înverzite. De ce ? Fiindcă în ambele raioane oamenii obişnuiesc să semene grîul după porumb, iar aşezarea geografică a raionului Bîrlad te obligă să tragi concluzia că aci porumbul s-a copt mai devreme şi că prin urmare, semănatul este mult mai avansat decît în raionul Negreşti, unde s-a semănat pînă acum aproape jumătate din suprafaţa planificată. Dar, cum păşeşti hotarele raionului, te întîmpină lanuri întregi de porumb mare şi frumos, copt de mult, dar necules. Pe ici, pe colo s-au cules doar ştiuleţii, iar tulpinile au rămas pe ogoare. Pînă la 11 octombrie, în întreg raionul nu se recoltase nici jumătate din culturile de toamnă. In comuna Corodeşti s-au eliberat, pînă acum, numai 26 la sută din terenurile ocupate cu porumb, iar în comuna Piteşti procentul e şi mai mic (20 la sută). Situaţia este şi mai proastă în ceea ce priveşte însămînţările. Pînă la 11 octombrie nu se realizase decît... 4 la sută din plan ! E drept că în sectorul socialist — ca de obicei — s-au Trec organele locale Ca un fulger peste zare Şi din tolbă-aruncă-n vale Sfaturi... pentru-nsămînţare !!! obţinut unele rezultate bune, care demonstrează încă odată superioritatea acestui sector asupra celui individual. Colectiviştii din satul Buda, de pildă, au terminat de mult însămînţările de toamnă, iar acum îşi văd de alte treburi, colectiviştii din Mitoc au realizat pînă acum 90 la sută din planul de însămințări, cei din Lăteşti — 75 la sută, etc. La GAS Suseni s-au semănat 740 ha. din 830 planificate, iar la GAS Zorleni — 622 din 990. Cu o floare, însă, nu se face primăvară ! Cum se explică rămînerea în urmă a raionului Bîrlad ? Dacă ar fi să te iei după „motivele“ invocate de conducătorii raionului, ar însemna că de vină este faptul că porumbul s-a copt tîrziu, iar rotaţia culturilor în raion este, de regulă grîu după porumb. Dar, chiar aşa fiind, cum se explică totuşi că între suprafaţa recoltată şi cea semănată este o diferenţă de peste 40 la sută ? Dacă so-ia un codru trist, porumbul Sună amărît din foi: — Bade, ai uitat că-i timpul. Să ne recoltezi pe noi ? cotim separat pe comune, diferenţa e şi mai mare. La Avrămeşti, de pildă, s-a recoltat 84 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb, dar nu s-au semănat decît 6 ha ! In comuna Iana, din 770 ha. planificate, s-au semănat doar 2 ha., iar la Mireni, Banca, etc, nu s-a semănat nici o palmă de pămînt. Adevărul este că, ocupîndu-se aproape exclusiv de problema arondării şi tarlalizării terenurilor — acţiune care este, fără nici o îndoială, de mare însemnătate — comitetul raional de partid Bîrlad şi comitetul executiv raional au cam uitat de însămînţări, sau, ca să folosim expresia tovarăşului Matei Petre, prim secretar al comitetului raional de partid, „au scăpat problema din mină In ce constă de fapt această „scăpare“ ? La sfîrşitul lunii august, plenara comitetului raional de partid a adoptat o hotărîre în care se prevedeau măsuri amănunţite privind organizarea şi desfăşurarea muncilor agricole de toamnă. Hotărîrea a fost adusă la cunoştinţa comitetelor comunale de partid şi a organizaţiilor de bază săteşti. In sprijinul acestora au fost trimişi la sate o serie de activişti cu experienţă în muncă. Este adevărat că aceşti tovarăşi au dat organizaţiei de bază un sprijin serios în ceea ce priveşte lupta pentru realizarea planului de colectări şi înfăptuirea acţiuni, iniţiate de comitetul raional de partid, privind arondarea şi taralizarea pămîntului, dar, ca şi comitetul raional de partid, au lăsat şi ei pe ultimul plan problema însâmfeţărilor. Comuniştii n-au fost ajutaţi să mobilizeze pe producătorii agricoli în lupta împotriva greutăţilor provocate de secetă, împotriva obiceiului de a aştepta ca mai întîi să vină o ploaie, iar apoi să înceapă semănatul.Dealtfel, tendinţe de a aştepta ploaie se manifestă şi la unii ingineri şi tehnicieni agricoli de la sfatul popular raional cum sînt tov. (Continuare în pag. 3-a) Timpul mi așteaptă Raionul Bîrlad să lichideze grabnic rămînerea în urmă la însămînțările de toamnă Cind atelajele iu stat just folosite ritmul însămînţărilor este slab In agricultură, toamna este perioada cea mai aglomerată din tot ursul anului. Oamenii nuncii de pe ogoare recoltează porumbul, floarea-soarelui ş.a., culeg fructele şi strugurii şi tot atunci pun bazele recoltei miitoare, însămînţează păioasele de toamnă. Reuşita deplină a acestor munci, mai cu seamă a însămînţărilor, depinde în cea mai mare măsură de buna organizare a muncii, de justa folosire a tuturor mijloacelor de lucru. Atelajele producătorilor agricoli — pe lingă mijloacele mecanizate — aduc un aport preţios la executarea la timp a arăturilor şi însămînţărilor de toamnă. Mai sînt însă unele comitete executive ale sfaturilor populare — în cazul de faţă vorbim de cel din comuna Uricani-Iaşi — care nu se preocupă dexploatarea raţională a atelajelor, nu întocmesc un plan judicios de folosire a acestora. In comuna Uricani de pildă, există 50 de atelaje. Fiecare atelaj poate ara şi însămînţa, zilnic 0,30 ha., deci în 15 zile bune de lucru se puteau ara şi însămînţa 225 ha., şi nicidecum 164 ha. cite s-au însămînţat pînă în prezent. Reiese deci că aici atelajele n-au fost din plin folosite. La data de 6 octombrie, în comuna Uricani erau însămînţate 96 hectare. Şi-atunci, comitetul executiv al sfatului popular (preşedinte tov. Pavel Cota) analizînd cauzele care au dus la nerealizarea vitezei de lucru a constatat că atelajele nu au fost dinplin folosite. Deşi s-au luat unele măsuri, ele au rămas doar pe hîrtie. De ce spunem acest lucru ? 11 spunem pentru că analizînd situaţia din 11 octombrie reiese că în 5 zile s-au însămînţat numai 68 de hectare, în loc de 75 cît fusese prevăzut. Oare comitetul executiv nu-şi dă încă seama că în felul în care munceşte nu va putea termina însămanţarea întregii suprafeţe de teren (620 ha) pînă la data de 20 octombrie ? De altfel, cum îşi pot permite aceşti tovarăşi să afirme că satul Miroslava este fruntaş pe comună la însămînţări, sat în care s-au însămînţat în 5 zile bune de lucru numai 5,25 ha? Şi acelaşi lucru — adică un ritm scăzut — se observă şi în satul Uricani, în care s-au însămînţat în aceeaşi, perioadă doar 10 hectare, sau în satul Brătuleni... Rădăcina lipsurilor de aici îşi are locul nu numai în nefolosirea atelajelor, ci şi în slaba coordonare a muncii pe teren. Comitetul executiv şi biroul organizaţiei de bază nu analizează temeinic cauzele care duc la neîndeplinirea ritmică a planUlui de însămînţări, ci se rezumă doar la culegerea şi centralizarea datelor statistice, date care, cîteodată, sînt eronate. De satul Uricani răspunde tov. Aurel Chiruţă (vicepreşedinte al sfatului popular), de satul Brătuleni, răspunde tov. Vitalie Călciu, secretar al sfatului popular. Aceşti tovarăşi îşi fac doar prezenţa în satele respective şi mai de fiecare dată muncesc formal. Ei nu se apropie de ţăranii muncitori să-i îndrume să iasă în masă la însămînţări. Pentru ca ritmul însămînţărilor să cunoască într-adevăr un progres serios, este necesar să se ia măsuri catoate atelajele să fie scoase în cîmp, să are şi să însămînţeze; toţi factorii de răspundere să fie prezenţi pe teren, să mobilizeze toate forţele pentru terminarea grabnică a însămînţărilor. C. P. rfi smi Exemple şi fapte Membrii întovărăşirii agricole din satul Mînăstirea Negreşti au terminat însămînţarea griului. Faţă de planificarea iniţială de 15 hectare ei au mărit suprafaţa cu încă 5 hectare. Comuniştii au fost aceia care au mobilizat pe oameni să însămânţeze în timp optim o sămînţă selecţionată şi tratată. Intovărăşiţii Gh. Botnăraş, Ion Amariei, N. Maximiuc şi Gh. Horobeţi au ascultat aceste sfaturi şi au ieşit printre primii din cei 21 de întovărăşiţi, cu atelajele lor în cîmp, însămînţînd zi şi noapte. Exemplul întovărăşiţilor e urmat acum de tot mai mulți țarini muncitori cu gospodărie individuală din comună. IOAN TRIFU coresp. In întrecere — Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge — zice un proverb popular. Şi pe la noi pe-aici, la Bogdăniţa-Murgeni, de la un timp încoace îl spun oamenii cam des. L-au legat de fiecare muncă a lor. Şi de întîlneşti un om care iese în cîmp la insămînţat nu uită să ţi-l amintească. Dar dacă e vorba să afli cine-s fruntaşii la însămînţat, apoi primii despre care ţi se va vorbi sînt harnicii colectivişti de la gospodăria agricolă „Horia, Cloşca şi Crişan“. Iar printre ei vor fi pomenite numele lui Vasile Galer şi Dumitru Botez. Din cele 60 de hectare planificate pentru a fi însămînţate cu grîu de toamnă, s-a însămînţat pînă în zilele acestea suprafaţa de 54 hectare- I. BOLEA coresp. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII, NR. 3153 DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1956 4 PAGINI 20 BANI bucuria datoriei împlinite Gh Abrahamfi, loan Doroftei şi alţi cîţiva muncitori lăsară sculele jos suflînd a uşurare. Ziua aceea fusese nu tocmai uşoară. Ce-i drept munciseră avan, dar bucuria datoriei împlinite le era acum prespus de mare. Cele 47 vagoane la care muncitorii executaseră reparaţii capitale aveau să părăsească curînd incinta Atelierelor CFR Paşcani. Şi asta încă înainte de termen, aşa cum prevăzuse colectivul secţiei în angajamentul luat de el în cinstea Lunii prieteniei romîno-sovietice. Dar, pentru respectarea unui astfel de angajament muncitorii secţiei RK. au trebuit să lucreze organizat, să folosească judicios timpul şi materialele. Rezultatele au fost cît se poate de bune: cite 2—3 norme de producţie date zilnic peste sarcina planificată şi însemnate cantităţi de materiale economisite, mai cu seamă tablă neagră, cutii de tampoane, vase de ungere şi altele. Pînă la sfîrşitul lunii, valoarea economiilor realizate s-a ridicat la suma de aproximativ 200.000 lei. Din piesele şi materialele economisite multe s-au recuperat folosindu-se în procesul de reparaţii a vagoanelor. In realizarea acestor prețioase economii, un merit deosebit îl au muncitorii V. Pleşescu, V. Ilie, S. Baicianu, S. Vitner, Ghelaru și al C. BEJAN coresp. ții. Cursuri de limba rusă VASLUI (Prin telefon de la corespondentul nostru raional). Cu ocazia Lunii prieteniei romînosovietice, în oraşul Vaslui au fost organizate noi cursuri de limba rusă în 14 întreprinderi şi instituţii dintre care 3 pentru ciclul I, 9 pentru ciclul II şi 2 pentru ciclul III. Acţiunea filialei ARLUS a găsit un larg ecou în diferitele întreprinderi şi instituţii dintre care enumerăm cooperativa „Prestaţiunea“, cooperativa „Viaţa Nouă“, Filiala Vaslui a RRPR, etc. De asemenea, au fost organizate numeroase seri literare. • '«S. ‚4* ^ ^ ^ ^ ^ ^ ‘ *a* -V ■%. * *7- *** '*&**&.' ^ Pe inginerul şef Paul Gristantinescu l-am surprins tocmai în drum spre secţia Scheia. Şi în plimbarea peste Siret, SSarmonizată de vîntul cu măzăriche de ploaie rece — am trecut în revistă toate noutăţile de pe acolo. Transcriu cîteva din ele, reducînd matematic parantezele pline de umor şi exclamaţiile asupra peisajului autumnal. ÎNTREBARE: Cum e şi firesc, mai întîi ţin să ne spuneţi o vorbă-două, despre muncile pregătitoare pentru campania agricolă de toamnă. RĂSPUNS: Fiindcă sîntem gata cu însămînţările trebuie să încep chiar de aici cu succesul. Cine a contribuit în bună măsură la acest succes ? Secţia mecanică. Cele şase tractoare bine reparate în iarnă — n-au mai avut nevoie de o nouă doftoriceală, ci numai de o îngrijire tehnică normativă. Aici, inginerul Ion Atudorii şi şeful de jotelier Const Gîlcă au avut într-adevăr, prilejul să vadă practic rezultatul unor reparaţii atente, chibzuite, nu superficiale. Pede altă parte, tractoarele au fost reparate de aceeaşi brigadă care Ie foloseşte. Insă, m-am..îndepărtat puţin. .. Imediat după eliberarea terenului de culturi am trecut la dezmiriştit, folosind din plin fiecare zi bună de lucru. Am început cu terenul pe care însămînţasem mazăre, vreo 80 ha., apoi a venit rîndul terenurilor cu orz, ovăz, borceag, grîu. Arătura adîncă de vară s-a executat la o adîncime de 23—25 cm, paralel cu recoltatul şi treieratul, aşa incit la 1 septembrie erau gata pregătite cele două arături pentru însămînţări. ÎNTREBARE: In ce cadru organizatoric aţi desfăşurat însămînţările ? RASFUNS: Da, încă nu-mi terminasem povestea... Aveam de gînd să spun şi lucrul acesta. Peste cele 300 hectare, prevăzute în planul iniţial, , am mai primit o sarcină suplimentară de 100 ha. de grîu. Terenul acesta avusese pe el prăşitoare şi deci n-a mai avut nevoie decît de-o arătură adîncă şi de-o cultivare. Avînd sămînţa gata, i-am dat zor. Şefii de brigadă, C. Ciurdă şi Ion Seramficeanu au desfăşurat o serioasă muncă organizatorică în rîndul oamenilor lor. Tractorişti ca, Neculai Ignea, Alexandru Vartic şi Ion Chiriliuc au lucrat cu seriozitate şi , simţ de răspundere. Ploile însă ne-au întrerupt munca zece zile, provocînd bătucirea terenului şi formarea de cruste. De aceea a trebuit să facem din nou o cultivaţie. Aşa că la 20 septembrie s-a declanşat campania propriu zisă de însămînţări. Rolul mobilizator l-au avut şi de această dată consfătuirile de producţie în vederea realizării sarcinilor trasate pe om, de către organizaţia de partid şi UTM. Folosind la maximum fiecare ceas bun de lucru, la 1 octombrie am avut gata însămînţate cele 400 hectare cu grîu, 40 hectare cu orz de toamnă şi 22 hectare cu secară. ÎNTREBARE: In acest timp toate forţele gospodăriei au fost îndreptate numai în această direcţie, spre grăbirea şi efectuarea Însămînţărilor? RĂSPUNS: Grija cea mai mare a fost aceasta. Dar este bine ştiut că gospodăria noastră are un caracter pur semincer şi-n Cultura mare şi-n cultura mică. Am desfăşurat paralel recoltatul şi condiţionarea seminţelor de legume. In momentul de faţă se face recoltarea şi însilozarea butaşilor semincerilor legumicoli, căratul bălegarului la cîmp unde vom însămînţa în primăvară sfeclă de zahăr, cartofi, sfeclă ■ furajeră şi porumb... .Seretionarea sfeclei de zahăr nu s-a mai făcut manual. Datorită inovaţiei şefului de atelier G. Gîlcă s-a ajuns ca prin transformarea uneibatoze de cereale căreia i s-au înlocuit ciururile, să se bată 7.000 kg. pe zi. Continuăm cu arăturile de toamnă, fiindcă vrem ca în 1957 să avem întreg terenul arat. Avem un sector pomicol și zootehnic. Livada tînără a fost arată încă din primăvară, lăsîridu-se o parte cu ogor negru şi o parte cu culturi acoperitoare, păioase mici. Pomii tineri i-am îmbrăcat în stuf pentru protecţia împotriva rozătoarelor. Terenul de livadă a fost arat la o adîncime de 20—22 cm, lăsîndu-se arătura în brazdă pentru păstrarea zăpezii. In ce priveşte completarea golurilor, s-au făcut gropile după condiţiile cerute. Ducem lipsă însă de aparate de stropit. Trustul Gostar Iaşi ar trebui să ne ajute mai mult în această problemă. Despre sectorul zootehnic e , şi aici de spus ceva. La ora actuală, deţinem recordul de lapte. Avem 36 de vaci cu lapte,, o maternitate de 49 scroafe, încolo animale de muncă. Am făcut o selecţie prin îndepărtarea animalelor nevaloroase, neproductive. La restul efectivului am asigurat o alimentaţie corespunzătoare. Avem pregătite diferite fî (Continuare în pag. 3-a) Continuăm munca noastră cu acelaşi elan Convorbire cu tov. Paul Constantinescu, inginer şef al gospodăriei agricole de stat Hălăuveşti — O nouă hotărîre care vine în spiionul studenţilor Acum cîteva zile a fost dată publicităţii Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind atribuirea burselor de stat şi indemnizaţiilor de merit studenţilor. Cum era şi firesc, noua hotărîre a stîrnit vii discuţii şi manifestări de recunoştinţă din partea studenţilor ieşeni pentru grija ce le-o poartă partidul şi guvernul nostru, îmbunătăţindu-le continuu condiţiile de viaţă şi învăţătură. Ieri, pe culoare, în săli de curs şi seminarii, discuţiile studenţilor s-au purtat, mai ales în jurul recentei hotărîri, prin aplicarea căreia noi categorii de studenţi vor beneficia de burse de stat. Bursa de stat se acordă acum şi studenţilor ai căror părinţi au un salar lunar pînă la 800 lei. — spunea Elena Ciobanu, studentă în anul I al facultăţii de uz,cu matematici de la Universitatea „Al. I. Cuza“. Pînă acum locuiam la cămin contra cost. De azi încolo însă, voi avea nu numai căminul, dar şi masa la cantină în mod gratuit. Şi studenta Angela Spiridon care se află în aceeaşi situaţie are toate motivele să fie bucuroasă. De aci înainte nu-şi va mai face griji cu plata căminului şi a cantinei. La serviciul social al Universităţii „Al I. Cuza“ lucrările de stabilire a quantumului burselor pe baza noii hotărîri se desfăşoară cu intensitate. In urma lucrărilor de pînă acum, rezultă că acordarea burselor şi studenţilor care au obţinut la examenul de admitere media minimă de 3,50, numărul bursierilor la anii I ai facultăţilor a crescut cu 25 la sută. Printre aceştia se numără studenţii Liviu Ciobanu, Gelu Ungureanu şi alţii. Şi studenţilor din mediul rural apariţia hotărîrii le-a prilejuit satisfacţia de a se încadra într una din noile categorii ale beneficiarilor de panse. Maria Plăeşu, studentă în anul IV al facultăţii de filologie nu primea pînă acum bursă întrucît venitul impo-. zabil al părinţilor depăşea plafonul fixat cu... 63 de lei. Prin ridicarea plafonului veniturilor la 2.200 lei, Mara Plăeşu, Ion Neaţă ca şi alţi studenţi vor beneficia de bursă.Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind atribuirea burselor de stat şi indemnizaţiilor de merit studenţilor a fost primită cu vie satisfacţie şi în celelalte institute de invăţămînt superior din Iaşi. Studenţii îşi manifestă recunoştinţa faţă de grija partidului şi guvernului nostru, prin studiu temeinic, pentru a obţine rezultate cut mai bune la învăţătură. I. ANGHEE Spectacol de estradă Au trecut abia cîteva zile de la deschiderea stagiunii teatrale cu piesa „Gaiţele” de Al. Kiriţescu şi în seara zilei de 13 octombrie, Teatrul de Stat din Bîrlad a prezentat în premieră spectacolul de estradă „Pe trei lungimi de undă” de Radu Miron şi S. Horovitz. Din distribuţie au făcut parte : Mimi Creţulescu, Bebe Banu, Gh. Gheorghiu, Octavian Cosmutza, Eugenia Lipan, Const. Cosa, Gigi Enescu şi alţii. Libretul muzical este semnat de O. Segal şi Aurel Giroveanu. Regia artistică aparţine lui Radu Miron, iar orchestra este dirijată de maestrul bîrlădean Mitică Ionescu. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes. T. VOLF coresp. Mărturisesc sincer Trei formule că in ultima ' “ vreme, n-am întîlret summe oameni mai -------------------------ocupaţi cu felurite treburi ca in raionul Tg. Frumos. De dimineaţă şi pînă seara tîrziu, acum în plină campanie agricolă de toamnă — trei formule nu lipsite de rezonanţă — au intrat cu temei in vocabularul tovarăşilor de pe aceste locuri : „şedinţă", „concediu" şi „pe teren". Vrei, de pildă, să stai de vorbă cu unul dintre tovarăşii din comitetul raional de partid (miercuri 10 octombrie a.c.), eşti încunoştiinţat că sînt, cu toţii, în şedinţă. Te apucă a doua jumătate a zilei, dar şedinţa tot nu se sfârşeşte. Se discută, cu siguranţă, probleme importante, se pun la punct îţi spui o seamă de preparative ca şi în comuna Tg. Frumos lucrurile să se desfăşoare la „milimetru", ca munca politică a comuniştilor să dea roade. Te îndrepţi, atunci, la comună unde tragi nădejdea că vei putea afla aspecte din munca şi lupta comuniştilor pentru îndeplinirea planului de colectări. Aici te întîmpină, pentru început, cîteva surprize : a) tcv. Mihai Anăstăsoaie, preşedintele sfatului popular comunal şi locţiitor al secretarului comitetului comunal de partid, este plecat in concediu. In locul său a rămas preşedinte tov. Gh. Sofronie, şi el membru de partid, dar care declară că ştie despre orice problemă de pe lume, numai despre colectări — nu; b) secretarul comitetului comunal de partid, tov. Ion Trifan este plecat de cîteva zile pe teren la Boureni şi, de aceea (înlocuitorul său fiind şi el plecat) de... două luni de zile şi mai bine n-a mai avut loc nici o şedinţă a comtetului comunal de partid în care să se analizeze problema colectărilor. Ce face el pe teren (ca şi ceilalţi tovarăşi care pleacă mereu pe teren) deocamdată nu se ştie nimic, munca de colectare tot scîrţîie; c) nici ceilalţi membri ai comitetului comunal de partid: Gh. Rusu, Eliza Smîntănică, Maria Ivanco, ş.a. nu se ocupă de fel de problema colectărilor. Totul merge de la sine, la întîmplare. Să vedem însă rezultatul : Vasile Maxim e O reclamat'*1 un tînăr de 22-23 — 1 1 ■ 1 :— de ani. El este îm-SflU Cil de puternicitul comudefectuoase e munca sfatului nai pentru colectări şi-ţi poate prezentă în doi timp şi trei mişcări, situaţia din scripte, nu fără a-ţi aminti însă că el răspunde doar... pentru ultimele două luni, deoarece înainte a fost unul Malanca, care, ştie el cum a încurcat şi a dres lucrurile. La grîu, de exemplu s-a colectat doar 85 la sută din plan ; mai sînt de colectat 40—42 tone. Mai prost se prezintă situaţia la tin — unde s-a colectat doar 79 la sută din plan, iar cît priveşte capitolul „munci SMT“, orice comentare de prisos nu s-a colectat decît circa 35 la sută. Pentru împuternicit, motive se găsesc lesne : că ţăranii n-au recoltat încă toate produsele, că nu se desfăşoară pretutindeni o suficientă muncă politică şi organizatorică pe teren, că s-au încurcat unele situaţii, etc. împuternicitul cu colectări Vasile Maxim are dreptate, în felul său. Probabil de aceea s-au prezentat, al?'H''ori, la sfatul comunal doi ţărani muncitori — Gh. Ostafie din Boureni şi I. A. Ştefanov din Tg. Frumos — care au reclamat următoarele: datorită neglijenţei tovarăşilor de la stat, şi unul şi celălalt plătesc mie o cotă pentru 1,2 ha, de pămint care aparţine... unui al treilea — plecat în armată. Şi tot de aceea, în chiar propriile registre pe care împuternicitul le întocmeşte, cu superficialitate s-au făcut modificări de tot felul. Cert este un lucru: o seamă de ţărani nu şi-au achitat încă cotele. Este cazul lui Ciobanu D. Catinca din Prigorenii Mici care trebuie să predea statului 694 kg. grîu şi nu şi-a îndeplinit obligaţia, ori Ion Gali din Găneşti, ori Eugen Endruşinschi din satul Tg. Frumos. Iar tovarăşii de la sfat nu întreprind nimica. Comitetul CO* Firește nu este -----------:—~ greu de găsit surlliunal Clesa acestor deficien. - " te serioase. Spuparita neam la început lipsă la apel că ° Parte ""ț? 1 1 membrui comitetului comunal de partid lipsesc, iar ceilalţi — deşi în Tg. Frumos — sînt ca şi inexistenţi. (Este, astfel, cît se poate de condamnabil ca tov. Gh. Rusu, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional şi membru în comitetul comunal de partid să afirme că el are alte sarcini pe linie agricolă, şi nu colectările). Aşa stînd lucrurile, comitetul comunal de partid n-are nici o activitate, el nu-şi exercită controlul asupra muncii sfatului popular, iar comuniştilor nu li s-au trasat sarcini concrete pentru eliminarea lipsurilor şi impulsionarea acţiunii de colectare. Dacă este adevărat că tov. Const. Maxim, instructor al comitetului raional de partid pentru comuna Tg. frumos munceşte intens şi se deplasează regulat pe teren, nu este mai puţin adevărat că activitatea acestuia este izolată, nu-i angrenată în complexul general al muncii politice a comitetului în cele 8 sate ale comunei. Că nu sînt roade, s-a văzut. Trebuie de arătat, de asemenea, că nu se acordă nici o atenţie muncii de agitaţie. La căminul cultural din centrul de comună (directoare tov. Elisabeta Ionel) ca şi în celelalte cămine — din sate — nu se organizează nici conferinţe, nici programe artistico-culturale pe această temă. Lozincile sînt învechite şi neinteresante, gazetele de stradă — rupte de realitatea concretă, nimeni nu trage la răspundere pe neglijenţi şi pe cei care se ocupă de orice, numai de colectări nu. Toate acestea se petrec chiar în comuna de centru — sub privirile tovarăşilor din comitetul raional de partid. Pînă cînd ? 1 î AL. GERBJQ In comuna Tg. Frumos Acţiunea de colectare se desfăşoară la marea ime