Flacăra Iaşului, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 3168-3193)
1956-11-01 / nr. 3168
psg. 2-2 Primă activitate a studenţilor ieşeni Preocupții multiple le nesimţite a trecut vremea de la începutul anului şcolar şi iată-ne acum aproape la mijlocul primului semestru de muncă. încă de la început ne-am dat seama că timpul ce-l avem la dispoziţie trebuie folosit cu pricepere, deoarece sîntem în anul cînd trebuie să dăm un exemplu bun celor ce ne urmează, pregătindu-ne temeinic din punct de vedere profesional şi depunînd o activitate rodnică în cercurile ştiinţifice. Grupa noastră este reprezentată în cercurile ştiinţifice de studenţii cei mai buni care, prin seriozitatea şi competenţa cu care muncesc acolo, ridică prestigiul colectivului nostru. Aşa, de pildă, în cercul de „Istoria literaturii universale“ colega noastră, Burlacu Ştefania este o membră activă şi mult apreciată. De asemenea în cadrul cercului de „Istoria literaturii române“ activează intens studenţi fruntaşi ca Singer Tina, S. Dumistrăcel, F. Gringea ş.a. Aceeaşi preocupare serioasă există în grupa noastră pentru pregătirea lucrărilor de seminar. Astfel, la seminarul special de limba română, scriierea materialului de limbă veche, pe bază de texte şi cronici, a atras în mod deosebit pe studenţii Sturza Eleonora, Butnaru Aurel, Lavric Maria ş.a. care pregătesc acum referate interesante bine documentate şi în cadrul seminariilor de literatură se abordează şi se discută diverse probleme pe marginea referatelor prezentate de unii dintre noi. Lucrări ca „Raportul romantism-realism în opera lui M. Eminescu“, analizele literare, discutarea părerilor critice ale înaintaşilor literaturii noastre au antrenat în discuţii vii, însufleţite şi bine documentate pe toţi membrii grupei noastre. Un ajutor deosebit de preţios în această direcţie primim din partea fov. prof. Const. Ciopraga. In momentul de faţă ne mai preocupă încă o problemă de importanţă hotărîtoare în pregătirea noastră de viitori profesori. Este vorba de practica pedagogică pe care o facem la şcoala medie nr. 2. Ne străduim ca în această perioadă de practică să ne însuşim toate cunoştinţele pedagogice şi metodice pentru ca acestea, împreună cu pregătirea ştiinţifică, să contribuie la formarea noastră ca educatori valoroşi. Verificarea şi aplicarea în practică acunoştinţelor, căpătate la cursuri şi seminarii este o preocupare permanentă a studenţilor. Iată un clişeu un grup de studenţi cercetînd, la aparatele laboratorului de fizică de la Universitatea „Al. I. Cuza“, o problemă pentru prezinte cit mai Aplicaţii practice La Institutul Agronomic seminarul ce urmează şi la care doresc să se bine pregătiţii GEORGETA DUMISTRĂCEL studentă în anul III—Romînă Excursie ştiinţifică In scopul verificării şi aplicării practice a cunoştinţelor căpătate la orele de cursuri şi seminar!]', studenţii anilor IV şi V de la Facultatea de Ştiinţe Naturale au întreprins o interesantă excursie. Indrejjtîndu-se spre Gluj ei au cercetat caracterele geo-geografice ale podişului someşan şi latura nordică a cîmpiei Transilvaniei. La Gluj au vizitat Grădina botanică, cercetînd varietatea speciilor de plante autohtone şi exotice. Urmînd mai departe itinerariul fixat, studenţii au vizitat Muzeul de istorie naturală din Sibiu, au trecut mai departe spre munţii Făgăraşului, spre depresiunea din Ţara Oltului, coborînd de aici spre Oraşul Stalin şi apoi îndreptîndu-se spre Valea Prahovei. In cele 7 zile cit a durat excursia, studenţii au făcut observaţii asupra reliefului, asupra succesiunii asociaţiilor vegetale şi a aitor fenomene naturale pe care începătorii în cercetarea tainelor naturii au început să le înţeleagă şi să le cunoască, întorşi la Iaşi, discuţiile asupra celor observate în excursie continuă şi mulţi dintre studenţi vor întocmi referate asupra cercetărilor întreprinse cu acest prilej. ANGELA OPRIŞAN studentă anul V biologie Cercurile ştiinţifice studenţeşti şi-au reînceput activitatea La zootehnie specială Cercul ştiinţific condus de lectorul Ion Mirilă continuă studiul început mai de mult, „Ameliorarea rasei sure de stepă moldoveneşti pe nucleele de la GAS Laza Vaslui şi GAS Albeşti“ (lucrare ce se află inclusă în cadrul tematicii catedrei). De asemenea, vor continua lucrările la studiul rasei Schwitz în regiunile din Moldova pe nucleele de la GAS Războieni, GAS Dagîţa şi GAS Secineni. Pentru aceste studii, încă din anul trecut s-au efectuat deplasări în cadrul gospodăriilor de stat, unde s-au făcut observaţii şi s-au stabilit măsuri pentru creşterea tineretului bovin şi sporirea producţiei la lapte. Pe baza cercetărilor de pînă acum se vor prezenta anul acesta în cadrul asociaţiei ştiinţifice studenţeşti, unele comunicări interesante. Un cerc cu activitate avansa la Cercul ştiinţific studenţesc de pe lingă catedra de pedologie a depăşit de mult stadiul reorganizării, trecînd la activitate rodnică, chiar de la început. Pînă acum s-au şi efectuat două deplasări pe teren Şi sunt programate multe altele, deoarece lucrări ca „Studiul sării terenurilor de pe Valea Jijiei pentru cultivarea sfeclei de zahăr“ şi „Chimizarea solului la GAS Războieni, Aroneanu şi Cristeşti“ necesită frecvente deplasări Cei 18 tineri înscrişi în cadrul cercului manifestă dealtfel mult interes pentru cunoaşterea terenului, pentru o cit mai strînsă legătură cu practica. Dragostea şi interesul sporit pentru munca de cercetare ştiinţifică se vădeşte şi prin aceea că a crescut numărul celor înscrişi la cercul respectiv. Experiența anilor trecuţi — izvor de învăţăminte O experienţă bogată a dobîndit cercul ştiinţific de viticultură şi tehnologia vinului, care se află în al treilea an de activitate. Membrii săi au luat parte pînă acum la două sesiuniştiinţifice, cu prilejul cărora, referatele lor, în majoritate, au fost mult apreciate. Anul trecut la conferinţa orăşenească a cercurilor ştiinţifice studenţeşti referatul tinerilor Const Ţârdea şi Stan Dumbravă despre „Dinamica coacerii lemnului la principalele port altoi de viţă din podgoria Copou“ a fost premiat, iar referatul „Dinamica fermentaţiilor mustului la principalele soiuri de viţă din podgoria Bucium Iaşi“, întocmit de studenţii Gh. Butănescu şi Gh. Anghel a fost de asemenea premiat. Călăuziţi de dorinţa de a contribui din plin la valorificarea bogăţiilor naturale ale regiunii noastre, membrii cercului ştiinţific şi-au fixat şi anul acesta o tematici, care vine în sprijinul podgoriilor din împrejurimile Iaşului. Din experienţa de pînă acum, cercul respectiv a învăţat că foarte utile sînt excursiile, de felul acelora întreprinse anul trecut la Tomeşti şi Odobeşti. In prezent, s-a programat o deplasare la Cotnari. Tot în planul de muncă figurează şi prezentarea unor referate în cadrul cercului ştiinţific, care după ce vor fi îmbunătăţite prin discuţiile ce se vor purta pe marginea lor, vor fi expuse şi la sesiunea ştiinţifică. «Mini^i iiMiiiMiiMiiii»g^i iaai iiMiiii«iiii^iiii«iiiBttiiiigB iji«iiiiiBHiitaaiiiamii»n /LACARA IASULUI .aijjij.. sa.»»! O plachetă festivă Cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei romîno-sovietice, Institutul de studii romîno-sovietic, filiala Iaşi a editat o plachetă festivă intitulată : ,,Un centru de documentare ştiinţifică“. In cele opt pagini, cite cuprinde placheta, sunt arătate formele de activitate prin care Institutul se străduieşte să corespundă menirii sale. De la traducerile litografice cu circulaţie strînsă, cu care şi-a început activitatea acum 10 ani, Institutul de studii romîno-sovietic a trecut treptat la publicaţiile periodice de specialitate care reflectă preocupările şi realizările cele mai recente ale ştiinţei şi culturii sovietice. Vineri seara lolanda Mărculescu va concerta la Iaşi Vom asculta într-adevăr în concertul de vineri, 2 noiembrie vocea minunată a bogat înzestratei cîntăreţe lolanda Mărculescu. In programele orchestrei simfonice a Filarmonicii „Moldova“ se făcea simţită programarea unui interpret vocal. Noi, iubitorii de muzică ne putem simţi satisfăcuţi. Iolanda Mărculescu este una dintre reprezentantele de frunte ale şcolii româneşti de canto. In faţa publicului ieşean, talentata cîntăreaţă va interpreta „Concertul pentru soprană de coloratură şi orchestră" de R. Glier. Numele compozitorului R. Glier ne aminteşte de o altă lucrare a sa şi anume „Concertul pentru harpă şi orchestră" prezentat la un surprinzător nivel artistic de tînăra interpretă Nicoleta Mastero, în primul concert al acestei stagiuni. Acelaşi bogat melodism, aceeaşi atmosferă romantică, poate mai accentuată de data aceasta, caracterizează şi concertul pentru soprană de coloratură şi orchestră. Valorificînd cu deosebită măiestrie posibilităţile de interpretare şi virtuozitate vocală R. Glier s-a dovedit a fi un mare cunoscător al acestui gingaş instrument — vocea omenească. Nu putem să nu recunoaştem bogăţia variată a concertului de vineri. Programul mai cuprinde: Fragmente din baletul „Gaianeh" de A. Haciaturian, „Dansurile polovţiene" din opera „Cneazul Igor“ de A. Borodin şi poemul simfonic „Donca Simo“ de D. Bughicî. Concertul va fi dirijat de G. Pascu e. MIHAIL Teatru Naţional la sate Paralel cu repetiţiile pentru piesa „Onomastica domnului director“ de Z. Skovronski şi Iosif Stotwinski ce urmează să fie prezentată curînd în premieră, actorii Teatrului Naţional din Iaşi se pregătesc intens şi în vederea ieşirii pe teren în rîndurile ţărănimii muncitoare cu piese adecvate muncii acesteia. Pelîngă echipa de actori care prezintă programe cu piesele într-un act: ,,O răfuială“ şi „Gardul“ de Tiberiu Vornic „Un singur ţoi“ de Ferenc László“, „Un talent“ de Neculai Dan şi „Bietul Bostan“ de Leonid Rebeja, se pregătește în prezent comedia poloneză cu cîntece „Cooperativa sătească“ (două acte) de W. Drygas şi Sickiricki, în regia artistică a tov. Dumitru Gheorghiu. «si ne prezentăm ttt ml Isi e pregătiţi sa «.au cursul echipelor la teatru In această perioadă, cînd echipele de teatru săteşti sint antrenate în cadrul etapei intercomunale a celui de al IV- iea concurs, se simte nevoia unei îndrumări atente din partea activiştilor culturali, a specialiştilor. Călăuziţi de dorinţa de a veni în sprijinul acestor formaţii, zilele trecute, tov. C-tin Sava, artist al Teatrului Naţional, Giurgea, şeful secţiei culturale a sfatului popular raional Bârlad, şi alţii, s-au deplasat în comuna Dragalina, unde au avut prilejul să asiste la prezentarea unui program al IWM Sigli 6BBM99MB echipei de teatru a căminului cultural. Ei au avut bucuria să constate că tineri ca Victor Tarciniuc, Tudora Manole, L. Petcu, Lucreţia Teletin, Ion Munteanu şi Niculina Mustaţă, au îndrăgit activitatea artistică şi se străduiesc să înveţe, venind la repetiţii seară de seară. După ce au asistat la repetiţii, tovarăşii din echipa de îndrumare au venit cu o serie de sfaturi preţioase în ceea ce priveşte interpretarea artistică. Apreciind că piesa „O noapte grea“ de Lucia Demetrius, prezintă unele dificultăţi pentru forţele încă reduse ale acestui tânăr colectiv artistic, responsabilul echipei şi interpreţii au fost sfătuiţi să aleagă din repertoriu o piesă mai uşoară cum ar fi: „Logodna“, „Secerea Tincuţei“, „Sărbătoarea recoltei“ etc. Deoarece formaţiile artistice ale căminului din Dragalina şi-au dovedit în repetate rînduri posibilităţile, echipa de îndrumare şi-a manifestat încrederea că şi tînăra formaţie de teatru va obţine însemnate succese. IOIL VIRGIL instructor de artă al secţiei culturale regionale A aparut „laşul literar“ nr. 10 Zilele acestea a ieşit de sub tipar nr. 10 al revistei „laşul literar“. Din cuprinsul sumarului putem desprinde uşor bogatul şi variatul material publicat în numărul actual al revistei. In deschidere, „laşul literar“ prezintă poemul Lenin de Serghei Esenin, în tălmăcirea lui George Lesima. Sorin Stoian, Florin Mihai Petrescu şi Nicolae Tatomir semnează în următoarele pagini ale revistei poezii originale. Cititorii „Iaşului literar“ vor putea citi în revista nr. 10 şi o comedie în trei acte intitulată „Care pe care“ apărută sub semnătura lui Ion Istrati. Acţiunea comediei se petrece în zilele noastre într-o gospodărie colectivă din Moldova. Deosebit de interesant se aniinţă şi sectorul de critică în care găsim cronica teatrală „In căutarea succesului“ de Radu St. Mihail, Tudor Măinescu: „Flori şi ghimpi“ de D. Costea şi altele. La rubrica discuţii G. Ivănescu semnează articolul „Teorii eronate despre limba literară romînească“. Numărul actual al revistei mai cuprinde însemnări şi note apărute sub semnăturile lui George Pascu, Sîrbu- H. Peretz şi alţii. Leonid Leonov Lăcustele Traducere de Otilia Cazimir şi Nicolaie Guma (Urmare din „Flacăra laşului“ nr. 3165) Mai multă demnitate, tovarăşi, mai multă demnitate ! Mazel nu protesta numai pentru că, în momentul acela, o asemenea atitudine îi părea mai folositoare pentru cauza comună. Era însă surprins de ușurința cu care Maronov putea să se adapteze la orice fel de activitate. Această stare de uşoară ameţeală, îmbinată cu mîndria pentru generația din care făcea parte, nul mai părăsi pînă la căderea nopţii. Intr-adevăr, Maronov îi arătă lucruri de neuitat pe care de multe ori nici el nu şi le putea explica în chip logic. Ce forţă punea în mişcare oamenii aceştia în aparenţă atît de absenţi: entuziasmul, nebunia, vreo idee oarecare ? Cu greu izbutea să înţeleagă ceea ce Mazel ştia de mult, ştia cu tărie şi pentru toată viaţa. Umblară mult în ziua aceea. Mazel se răsucea mereu în șea, de parcă stătea pe cuie. Nu cercetară decit frontul a două stoluri. Cel dinții, intrînd în vîrsta doua, năpîrlea. Luptătorii căpătaseră două ore de răgaz, să aprindă focuri și să-și încălzească gamelele de campanie. Ai fi zis că nu le era somn deloc. In tăcerea încremenită a pustiului fragilă ca emailul, lăcustele foşneau uşor şi, în întuneric ieşeau mereu din pielea lor prea strimtă. Al doilea stol, mult mai în vîrstă, începuse a fi chinuit de nevoia de a se prăsi... Lăcustele făceau una cu întunericul nopţii. Mazel descăleca și se îndreptă, șchiopătînd ușor, spre un tufiș care se ridica uniform din beznă. Se aplecă și-l cercetă îndelung aprinzînd chibrit după chibrit. — Ascultă, Maronov, de ce ori fi stînd așa, unele peste altele ? Maronov tresări și, cu coate că pica de somn, izbucni în rîs: 53 — Ești un soț grozav de comod, Bondarule ! Chiar dacă ai vedea tot n ai înțelege nimic... Le auzi cum foşnesc ? Asta înseamnă dragoste, Mazel. Nici un îndrăgostit n-a avut parte de un pat așa de întins. Un miliard de aventuri amoroase cu deznodămînt fericit... Ba nu, nu e chiar așa , după ce şi-au depus fişicurile, lăcustele mor. Acum poţi să le ucizi uşor pentru că nici nu aud şi nici nu mănîncă. — Ba mănîncă, uitaţi-vă, mănîncă din palmă ! — se auzi în spatele lor un glas vesel. îşi iau masa de seară... Şi glasul tremură de o tulburare bolnăvicioasă. — Cei doi văzură un om stînd pe călcîie. Cîțiva privitori tăcuți, strînşi în jurul lui, urmăreau un spectacol rar: omul ţinea în palmă o bucată de cocă otrăvită, răsucită în chip de cîrnați, iar trei lăcuste, fără să se sperie de degetele lui răsfirate, mîncau in liniște otrava. — Dumneata erai ? — zise Maronov apropiindu-se. Ați așezat momeala ? — Intr-o singură noapte am frămîntat două sute de puduri. Dar în zădar așteaptă să audă un cuvînt de laudă din partea lui Maronov. Dealtfel, au și mîncat o... — Ei, și asta le priește la dragoste ? — făcu Maronov zîmbind cu răutate. — Nu ne-a ajuns otrava, tovarăşe diosar. Am pus o roată, şi tot nu e deajuns. Şi pe urmă, otrava lucrează încet... totuşi, au şi început să le amorţească picioarele, vedeţi ? Uitaţi-vă ce mutre amărite au ? Cred că n-or să mai aibă timp... n-or să mai aibă... înţelegi ? şi în glasul omului se simţea acelaşi tremur nervos. — Da, da, — făcu Maronov silindu-se din răsputeri să-şi ţină ochii deschişi : i se închideau mereu, aproape ca, nu mai vedea nimic. — Ai nişte ochi de invidiat. Dar nu vă cunoaşteţi ? Să vă prezint: dumnealui e Mazel, iar dumnealui e Pukesov... Omul care hrănea lăcustele se ridică fără veste : — Iertați-mă, nu pot... mie degetele încleiate !... — șopti el și deodată se mistui, se topi, se risipi, ai fi zis că mîncaseră lăcustele în loc de otravă. Mazel rămase cu mina întinsă copilărește, dar Abonaţi-vă la ziarele şi revistele sovietice pe anul 1957. Abonamentele le puteţi face prin organele difuzării presei, difuzorii voluntari din întreprinderi, instituţii şi de la sate, precum şi prin toate oficiile poştale sau fatorii poştali. ............ . ______________________________________________ Nr. 3168 Simposion In cadrul sărbătoririi Lunii prieteniei romîno-sovietice, Institutul de studii romîno-sovietic al Academiei RPR — filiala Iaşi şi Societatea de ştiinţe matematice şi fizice din RPR —* filiala Iaşi, organizează pentru astăzi joi 1 noiembrie 1956 ora 18, în aula filialei Academiei din str. Filimon Sîrbu 7, un simposion cu tema: Unele cercetări noi ale savanţilor sovietici în domeniul ştiinţelor fizicei Vor lua cuvîntul tov. prof. C. Mihul, tov. conf. G. Marta*logu şi tov. cercetător C. Cristescu. miv Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei (AVSAP) convoacă pentru vineri 2 noiembrie 1956 orele 18 toţi motocicliştii din oraşul Iaşi, la sediul Asociaţiei din str. Ştefan cel Mare nr. 6 A (lîngă restaurantul Bicaz). La ordinea de zi va fi alegerea consiliului de conducere al Clubului auto-moto. Şcoala populară de artă Şcoala populară de artă anunţă că astăzi, joi 1 noiembrie, orele 17, va avea loc deschiderea cursurilor anului 1956—1957. şcolar REÎNNOITI/Ă ABONAMENTELE pe anul 1957 la revista „Pisica contra incendiilor“ Revista cuprinde cunoştinţe de tehnica combaterii incendiilor, necesare inginerilor, tehnicienilor, formaţiunilor voluntare şi angajate de pază contra incendiilor din sectorul industrial şi agricol. Costul abonamentelor este dei — 20 lei pe timp de 1 an — 10 lei pe timp de 6 luni — 5 lei pe timp de 3 luni Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. SPIGUIRI DIN PROGRAMUL ; 7.00 Radiojurnal; 7.30 Concert de dimineaţă; 8.30 Sumarul presei centrale; 8.35 Materiale din presă; 9.00 Suite simfonice; 9.30 Emisiunea „De la strămoşi pentru nepoţi; 10.00 Cîntă orchestra de muzică populară Radio; 10.30 Cvartetul opus 55 Nr. 3 de Anatolie Alexandrov; 11.00 Muzică distractivă; 12.00 Emisiunea „Radio Ţepeluş“; 12.15 Gîntece şi jocuri de pe cuprinsul ţării; 13.00 buletin de ştiri; 13.10 Muzică simfonică; 14.00 Gintă Ansamblul M.A.I.; 14.48 Concert de estradă; 15.30 Buletin de ştiri; 15.35 Gîntece haiduceşti şi jocuri populare romîneşti; 15.45 Revista presei străine; 16.00 Muzică uşoară romînească; 16.15 Emisiunea muzicală pentru copii; 17.00 Sonata II-a opus 2 pentru vioră şi pian de George Enescu; 17.30 Radiojurnal; 17.45 Cîntece despre trecutul de luptă al poporului nostru; 18.00 Jurnalul femeii; 18.20 Cîntece colhoznice şi jocuri populare sovietice; 18.55 Buletin de ştiri; 19.00 Program muzical la cererea Teatrul Evreesc de Stat sîmbătă 3 noiembrie orele 20.00 — „Intr-un ceas bun“; duminică 4 noiembrie — orele 16.00 „Intr-un ceas bun“ şi (orele 20.00) „Poveste cu cîntec“. Cinema: MAXIM GORKI — Festivalul filmului sovietic; noiemascultătorilor; 19.30 Gazeta Radio; 20.00 Transmisiunea din sala Ateneului R.P.R. a concertului orchestrei simfonice şi corului Radio; 23.00 Radiojurnal şi buletin sportiv; 23.15—23.55 Muzică de dans. SPICUIRI DIN PROGRAMUL H 1 14.05 Muzică uşoară; 14.30 Cvintetul pentru flaut, oboi, clarinet, fast got şi corn de Mihai Andricu; 15.09 Buletin de ştiri; 15.05 Muzică populară din regiunea Hunedoara; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Lieduri de Hugo, Wolf; 17.00 Emisiunea „Ştiinţa învinge"; 17.30 Muzică uşoară sovietică; 17.54 Sfatul medicului; 18.00 Compozitorul săptămînii; 18.40 Săptămîna muzicii sovietice; 19.00 Vorbeşte Moscova !; 19.30 Muzică populară romînească la cererea, ascultătorilor; 20.00 Jurnalul satelor; 20.45 Muzică uşoară romînească; 21.00 Din poezia lui Maiakovski; 21.30 Solişti instrumentişti de muzică populară romînească; 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv bune, Asasinatul din strada Dante; PUŞKIN — 29 oct. — 4 noiembrie A 12-a noapte; TINERETULUI — 29 oct. 4 noiembrie Romeo şi Julieta . ION CREANGA — 30 oct. — 4 noiembrie S-au cunoscut într-o trăsură. ;■«;!£! ms ammmxmammmmwwn -'--rmnmmmmmmmmm-ş&wmimsts ■iiimiiimhubiwéiwiiii mu i uihiiimi hi i—i—wiwiwniiw innwiw iiiiibiiiib mmammmmammm Piotr Maronov îl luă repede de braț și încercă să-l tragă îndărăt, convins că Mazel nu știa și nu vedea nimic. — Ciudată femeie și Ida asta... Are niște gusturi așa de fistichii... nu-i așa Piotr ? Deunăzi Iakov, acum Pukesov ! — zise Mazel trăgîndu-și încet hrtrv'. ' strînsoarea lui Maronov. — Ai ochi !"" ■ r, nimic nu-ți scapă ! Se îi,torn"sta acasă tîrziu. Mazel abia se mai ţinea tv . "a. A doua zi dimineață cînd se trezi gi - un bileţel în care Maronov îl ruga să-l aștepte pînă s-o întoarce, în zorii zilei, în timp ce Mazel dormea pe halatul lui Asir, dosarul plecase să inspecteze porţiunea de front din Kenderli unde canalul ţinea loc de tranşee. Sectorul acela, cel mai important dealtfel îi dădea mai multe griji decit toate celelalte : dincolo de canal se întindea partea cea mai înfloritoare a oazei Diuşakli. In acest sector lăcustele înaintau în valuri mai compacte decit oriunde , cîteva sute pe metrul pătrat. Cu o săptămînă în urmă se produsese acolo o spărtură de mică importanţă, dar care nu se putuse astupa. Lăcustele de vîrsta a patra năvăleau în număr neobişnuit de mare aşa că şanţurile, la săpatul cărora oamenii munciseră şase ore, se umpluseră pînă sus în cîteva minute, şi pînă să le astupe cu pămînt se umpluseră şi celelalte două rînduri de tranşee. Atunci fuseseră nevoiţi să mine lăcustele în apă şi, în acelaşi timp, să cheme din Suhrî-Kula o companie de Osoaviahim. Lăcustele pluteau pe apă în jos pînă la zăgazurile care erau la oarecare femrnare unele de altele şi perpendiculare cu malul. Acolo oamenii le vescuiau în coşuri şi în saci şi aşa, pe jumătate înnecate, îngropau în grabă mormanele acelea vii şi scrîşnitoare. O parte din lăcuste scăpau, se uscau şi înviau ; pe acelea nu le mai urmărea nimeni... Instructorul ieși înaintea lui Maronov la pod, dar cu un aer atît de agresiv, de parcă se pregătea să se ia cu el la trîntă. — Ai văzut ce tablă ne-au trimis blestemații ? Pentru o bătaie de joc ca asta, cred că știi ce ar fi pățit în anul nouăsprezece... Maronov clătină din cap, compătimitor. Intr-adevăr, tabla nezincată ruginea repede, și pe fața 55 ei zgrunțuroasă lăcustele treceau ușor de partea cealaltă... — Cum merge, tovarășe ? — întrebă el calm, fără să descalece. — Cum să meargă ? Trebuie să frecăm cu nisip fiecare pată, n-avem timp nici să se tragem răsufletul. Eu unul nu mi iau nici o răspundere... — și gura schimonosită a omului începu să zvîcnească încoace și încolo pe obraz ca o broască. — Asta înseamnă că în republică nu se mai găsește tablă zincată, — zise Maronov și mai calm, rămînînd tot călare. — Dar nu mai da așa din mîini, asta nu cadrează cu haina militară pe care o porți. Altceva ? Instructorul își muşcă buzele crăpate, iar brazdele de pe frunte, ca trase cu cărbunele, i se neteziră. — Am stîrpit lăcustele de vîrsta a patra, tovarăşe ciosar. Văzînd una ca asta afganii din caravană mi-au cerut cu tot dinadinsul să le dau şi lor şoricioaică. Strigau cit îi ţineau gura • «Sovietsca, dă-ne şi nouă, dă-ne şi nouă !... »Eu nu le am dat, că nu mai aveam. Şi pe urmă, asta ar fi însemnat contrabandă... Este la noi un proverb : — pentru cămila străină nu este apă. — Nu-i un proverb tocmai spiritual, tivarăşe— In schimb, e practic... Omul făcea aluzie la situaţia cu mult mai grea din Persia și Afganistan, unde schistocerea adusese pagube de patruzeci de ori mai mari decit în Turcmenia sovietică. Nici un alt guvern n-ar fi putut egala ritmul nostru de luptă cu flagelul. — Cit de mare e stolul ? — Cam patru cinci tone... — Instructorul evalua stolurile după cantitatea de șoricioaică necesară distrugerii lor. — Trebuie să mutăm lupta pe malul de dincoace. Instructorul își strînse mina pumn, se uită la dosar cu ochii lui obosiți și zise, cu nerrisare : — Am înțeles, tovarășe Maronov. — Cine-i de pază la celălalt pod ? 56 Va urma f X t. A K