Flacăra Iaşului, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 3194-3220)
1956-12-01 / nr. 3194
C V A Jl. « ■ ■ _ W |W * da întărim și sa lărgim sectorul agricol socialist Create pe baza liberului consimtămînt al ţăranilor muncitori, gospodăriile noastre colective s-au dezvoltat multilateral și au dovedit superioritatea sectorului agricol socialist. Prin munca de zi cu zi, precum și o dată cu retribuirea muncii, colectiviştii s-au convins din propria experienţă că numai , munca în comun, pe tarlale întinse pe care se poate lucra mecanizat, este mai spornică şi aduce rod bogat. Cel de al IIea Congres alpartidului a subliniat căsocialismul a cîştigat poziţii puternice la sate, creînd condiţii favorabile pentru grăbirea ritmului de transformare socialistă a agriculturii. Sarcinile trasate de cătreCongres au constituit şi constituie o călăuză preţioasă în activitatea organelor şi organizaţiilor de partid din regiunea noastră. Numai în decursul anului 1956, sectorul agricol socialist din regiunea noastră a crescut cu încă 29 gospodării colective şi383 întovărăşiri agricole, în care, cele 9.316 familii au adus cu ele o suprafaţă de 10.687 ha teren. Alte 12.212 familii s-au înscris în gospodăriile colective şi în întovărăşirile agricole existente. In prezent în regiunea noastră există 800 de gospodării colective şi întovărăşiri agricole în cadrul cărora 38.934 familiilucrează pe tarlale întinse o suprafaţă de 71.674 ha. teren. Trebuie menţionat că cele mai semnificative rezultate în munca de transformare socialistă a satelor, au fost obţinute de către raioanele Murgeni, Negreşti, Tg. Frumos şi Bîrlad Numai în raionul Murgeni suprafaţa de teren încadrată în sectorul socialist este de 10.370 ha. De la începutul anului şi pînă în prezent în raionul Murgeni s-au constituit 7 gospodării colective şi un număr însemnat de întovărăşiri agricole. Faptul că în raioanele sus amintite, munca de transformare socialistă a agriculturii are o continuitate şi nu este dusă pe campanii aşa cum se mai munceşte încă în unele raioane este o urmare a ridicării nivelului muncii politice pe o treaptă superioară, a îmbogăţirii practicii de muncă a organelor şi organizaţiilor de partid, a organizării de vizite la gospodăriile colective dezvoltate şi a consfătuirilor organizate pe raion între unităţile agricole socialiste, a chemării „Păşiţi şi voi pe calea belşugului“ lansată de către colectivişti şi întovărăşiţi, chemare care continuă să aibă un larg ecou O atenţie deosebită, a fost acordată lărgirii colectivelor de agitatori şi instruirii acestora în mod organizat, încă de la începutul anului, organele de partid şi de stat, din raioanele Murgeni şi Negreşti, au luat iniţiativa de a sprijini şi mai puternic întărirea din punct de vedere economicoorganizatoric a gospodăriilor colective, de a face din fiecare unitate socialistă un centru de atracţie pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. In cadrul acestor unităţi au fost repartizaţi activişti şi specialişti cu o bogată experienţă, oameni care cunosc mult mai bine nevoile acestora şi posibilităţile de care dispun. Se studiază în prezent profilarea gospodăriilor colective pe ramuri de producţie adecvate condiţiilor locale. Oare succesele obţinute nu arată cu prisosinţă că munca politică de masă, calitatea acestei munci şi preocuparea de zi cu zi în îndrumarea concretă dată pe teren, sunt factorii hottărîtori în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii ? Faptele dovedesc acest lucru ! Dacă aşa stau lucrurile, se pune întrebarea : de ce într-o serie de raioane, cum ar fi Huşi, Paşcani şi Hîrlău, rezultatele dobîndite sînt pe departe de a fi mulţumitoare, ţinînd seama şi de condiţiile pe care le au? Aici mai dăinuie încă convingerea unor activişti cu munci de răspundere, că munca de transformare socialistă a satelor trebuie dusă între campaniile agricole, sau că la întărirea unităţilor agricole socialiste nu ar fi nevoie de fiecare dată de contribuţia lor. Iată deci una din cauzele care a generat un ritm încetinit în problema cooperativizării agriculturii Această lipsă, a fost dealtfel mult criticată în cadrul conferinţelor raionale de partid, în special ale raioanelor Hîrlău şi Iaşi. Aplicînd cu consecvenţă tezele leniniste cu privire la construirea socialismului la sate, partidul nostru îndrumă ţărănimea muncitoare pe făgaşul agriculturii socialiste, arătîndu-i de fiecare dată că aceasta este singura cale care duce spre o viaţă imbplştigată, spre bună stare. Organele şi organizaţiile de partid sînt chemate să lămurească şi pe mai departe acest lucru, să îndrume pe ţăranii muncitori că oricît ar munci ei în gospodăria lor fărîmiţată, nu vor putea obţine adevărata răsplată a muncii lor şi să-i îndrume să păşească cu toată încrederea pe calea belşugului, pe calea indicată de partid. ’ Pentru a obţine rezultate mai bune, este necesar să se organizeze colective de agitatori din rîndul colectiviştilor şi întovărăşiţilor, care să vorbească deschis în toate ocaziile pe care le au despre viaţa pe care ei astăzi o trăiesc. Oare colectivistul Iancu Cucu din Hupca — Bîrlad nu va fi înţeles cînd el va spune că în anul acesta pentru cele 428 zile-muncă a primit 8.018 kg. cereale în afară de bani şi alte produse ? Ascultaţi vor fi şi colectiviştii din Cîrja-Murgeni, care au primit la zi-muncă peste 12 kg. cereale, ascultaţi vor fi toţi colectiviştii şi întovărăşită din regiunea noastră. Rezoluţia plenarei CC. al P.M.R. din 16—17 iulie a subliniat cu tărie necesitatea acordării de către organele şi organizaţiile de partid a unei atenţii deosebite consolidării pe toate căile a sectorului agricol socialist şi lărgirii continue a acestuia. Tot atunci, plenara a dezbătut pe larg unele dorinţi ale ţărănimii munctoare în legătură cu organizarea de noi forme de cooperare în producţia agricolă printre care se numără şi cooperativa agricolă de producţie curentă. Plenara a trasat sarcina ca organele şi organizaţiile de partid să îndrume şi să sprijine ţărănimea muncitoare de a se încadra, pe baza liberului consimţămînt, în această formă nouă de lucrare în comun a pămîntului. Muncile agricole de toamnă sînt încheiate. Acum, ţăranul muncitor se ocupă mai mult de treburi (Continuare in pag. 3 a) rt ; ANUL XII Nr. £194» g ■ _ g g 4 pagini 20 nani g a * n ■ H : sîmMtâl ■ g S decembrie 1956 i Tot satul în întovărăşire Satul Fopeni din comuna Găgeşti, raionul Murgeni, numără 21 familii de ţărani muncitori. Oricît s-au străduit aceşti ţărani muncitori să obţină recolte mari la hectar n-au reuşit deoarece existenţa haturilor ii împiedica să folosească în lucrarea pămîntului tractoarele şi maşinile statului. Nu de mult, ţăranii muncitori din satul Popeni s-au hotărît să-şi muncească pămîntul laolaltă.. In întovărăşirea pe care au constituit-o a intrat tot satul C. SEIDECARU corespondent Pentru oamenii muncii Zilele trecute muncitorii întreprinderii de gospodărire a localurilor din Bîrlad au primitsteagul de unitate fruntaşă pe regiune. Pe bună dreptate munca lor a fost răsplătită. Sarcina de plan la reparaţii curente a fost realizată, în trimes-trul III înprocent de 137 la sută, iar la reparaţii capitale 103 la sută. Muncitorii întreprinderii de gospodăria localurilor s-au angajat sa dea în folosința oamenilor muncii pînă la 1 decembrie a.c. noul bloc muncitoresc cu 27 apartamente, din Bulevardul Karl Marx. Acest bloc este dotat cu tot confortul necesar ca: instalaţii de apă, încălzire centrală, etc. Printre muncitorii fruntaşi ai întreprinderii se numără tîmplarii: Hîncu Constantin, Cucoş Aurel, zidarii Milichi, Jan, Creţu Constantin, Spiridon , Millai şi alţii., ■ Odată cu depăşirea sarcinilor de plan a crescut şi nivelul de trai al muncitorilor. Pentru munca depusă zidarii, Milichi Jan şi Creţu Mihai primesc in fiecare lună un salariu de 1.200-1.500 lei. A 5-a cooperativă de credit şi economii HUŞI. (de la corespondentul nostru raional). In comuna Vutcani a avut loc zizilele trecute inaugurarea unei cooperative de credit şi economii, la care participă 144 membri. Drept părţi sociale a fost subscrisă pipă acum suma de 7200 lei. In consiliul de conducere al cooperativei au fost aleşi tovarăşii Haralambie Gramatic, preşedinte, Ştefan Tănase, Constantin Focşa şi alţii. Această cooperativă de credit şi economii este a cincia din raportul Huşi. Acţiune gospodareasca La chemarea comitetului executiv al sfatului popular al comunei Deleni, din raionul Vaslui, de a se repara şoseaua ce duce de la Bulboaca la halta CFR au răspuns majoritatea ţăranilor muncitori din comună. Zilnic în această acţiune au participat zeci de cetăţeni care au lucrat cu braţele şi cu carele la lucrările de terasament pe toată lungimea şoselei, au construit un pod lung de 13 metri, au curăţit şanţurile etc. Printre cei care au muncit cu multă tragere de inimă în cadrul acestei acţiuni de interes obştesc se află Elena Sava, Magdalena Cumpăna, Constantin Manea, Ştefan Ursu, Spiru Crăciun, V. Neagu, Ghe. A. Popa şi“ alţii» VICTOR VASILIU corespondent Biblioteca volantă Grupa sanitară de cruce roşie din cadrul Atelierelor CFR Paşcani a fost reorganizată de curînd. Pentru ca membrii grupei sanitare să-şi îmbogăţească continuu bagajul de cunoştinţe sanitare, în fiecare duminică au o nouă maternitate Grija pe care o poartă partidul şi guvernul nostru pentru sănătatea oamenilor muncii se dovedeşte mereu prin fapte. Zilele trecute la Spitalul Unificat de circumscripţie din Răducăneni s-a terminat o nouă construcţie în cadrul căreia s-a amenajat o maternitate dotată cu 25 paturi. Maternitatea este deservită de personal sanitar specializat. L SCHAFFER loc cursuri teoretice şi aplicaţiuni practice în cadrul spitalului. Recent, tov. Bejan, muncitor la Atelierele CFR a făcut membrilor grupei o propunere şi anume ca atunci cînd merg la spital pentru aplicaţiunile practice să împartă bolnavilor cărţi şi reviste. Propunerea a fost îmbrăţişată de toţi membrii grupei şi astfel în cursul unei duminici au împărţit circa 30 volume literatură, 40 reviste, ziare, etc. Să vă creţ il li [Ui lilMlf can \7T r». f î*. Oficial Ochişan Violeta nu este încă membră a nici unui cerc de la Casa Pionierilor din Iaşi. Totuşi ea vine cu regularitate la repetiţiile cercului de coregrafie remarcîndu-se chiar în mod deosebit, împărtăşim acum unde- Violeta a frecventat acest cerc şi anul trecut cînd avea deabia 6 ani şi nici nu se înscrisese încă la şcoală , subţirică, vioaie şi are un corp ca de gumă. Diferitele figuri coregrafice le execută cu o uşurinţă şi îndemînare care fac să se prevadă ca va figura cu cinste în corpul de balet al Casei Pionierilor, sau cine ştie... peşte, ciţiva ani solistă la opera din Iaşi. — Am fost şi la teatru. - Ai? —Ţi-au promis ei asta ? — Da. Dacă o să mănînc mai mult şi-o să mai cresc... Deocamdată Violeta Ochişan este o sîrguincioasă participantă la activitatea cerculuide coregrafie şi copilăria ei este înfrumuseţată de profunda bucurie că areargi posibilităţi de a şi dezvolta aptitudinile în fermecătorul domeniu al artei coregrafice. Iat-o, de pildă, executind şpagata (clişeul 1). Şi este doar începutul, este primul examen prin care, — nu O veveriţă miniaturala Alături de cercul de coregrafie, la Casa Pionierilor mai funcţionează multe altele. Cercul plastic de pildă. Un grup de şcolăriţe de la Şcoala nr. 11 sa adunat în jurul unei mese. In spa — Şi-am să dansez în Baba Hîrca. .'1 1 zîmbiţi mica şcolăriţă a trecut pragul debutului. In interiorul ziarului: — Îii ajutăm copiii să fimţeb!ne — Citi ceva despre creţe, m. meri educatoare (P£ 2-a) — Dr. ŞT. BIRFAN şi Gli. ft A ILEAN Li . Le bicentenarul Scitai clinic din Iaşi (pag. 2-3) —• Figuri de fruntaşi: 3 „uituci" — Să întărim şi să lărgim sectorul agricol socialist — Am hotărît să vindem statului din surplusul nostru de cereale --J’ Premii pentru cele mai bune recente de funie — întărirea compoziţbi sociale a partidului sarcini -erminentă — In »fut nui O.igâ.-slor utemfete de prud' |ie (pag. 3-a) — K. E. Voroşilov, N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov au primit delegaţia Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină — Prietenia bulgaro-sovietică frîa leşie adine în inima poporului bulgar —■ Egiptul cere retragerea neintîrziată şi necondiţionată a trupelor agresorilor — Declaraţia Partidului Comunist Francez cu privire la consecințele războiului din Algeria şi ale agresiunii împotriva Egiptului — Lucrările Adunării Generale( ONU pag. 4 a)" Pe calea industrializării socialiste Tronsoane pentru fabrica de ciment La Uzinele «23 August" din Capitală, cazangii Constantin Alexandru și Constantin Merezeanu lucrează la ultimele tronsoane pentru fabrica de ciment. Creşte nivelul cultural * Dacă în anul precedent, în cadrul celor 761 cămine culturale din cadrul regiuni noastre au fost prezentate un număr de 23.521 conferinţe, anul acesta numai la primul semestru s-au ţinu 17.888 conferinţe. * Odată cu îmbunătăţirea din punct de vedere calitatic al conţinutului propagande prin conferinţe, se constată şi mărirea numărului de auditori, cifra acestora atingînd în ultima vreme 200.000. Numai în raionul Huşi s-au ţinut in cursul trimestrului expirat 1273 de Conferinţe la care au participat 35.000 auditori. * Un alt fapt ce ilustrează creşterea nivelului cultural al oamenilor muncii este şi sporirea numărului de cititori în cele 954 biblioteci şi case de citit, număr care s-a ridicat în ultimul timp la 90.660, ceea ce reprezintă o mărire de 17 la sută faţă de primele trimestre ale anului trecut. La biblioteca sătească din Ivăneştii Vasluiului, bunăoară, s-a reuşit ca din cei 40 cititori înscrişi la concursul „Iubiţi cartea“, 18 să fie purtători ai insignei ,.Prieten al cărţii’“. Cadrele didactice contribuie la perfecţionarea procesului de producţia In ultimul timp colaborarea dintre cadrele didactice din învăţămîntul superior ieșean şi cadrele tehnice din întreprinderile industriale locale s-a intensificat. La fabrica de cărămizi din Ciurea, încă din toamna anului trecut s-a început studierea duratei de uscare a cărămizilor în condiţii naturale. Din colectivul de cercetări care se ocupă cu rezolvarea acestei probleme fac parte: conferenţiar E. Florea, conf. Silion, conf. E. Popa, asistent E. Davcu de la Institutul Politehnic şi P- Lozbăj inginerul şef al fabricii. In urma experienţelor efectuate în laboratorul Institutului Politehnic şi la fabrică, s-a stabilit durata de uscare a cărămizilor, factorii care condiţionează uscarea şi cum influenţează ei calitatea produsului în procesul de uscare. ’ ‘ ' Pe baza rezultatelor obţinute colectivul a căutat să afle metode eficace pentru , accelerarea procesului de uscare a cărămizilor. Deoarece fabrica din Ciurea nu are uscătorie artficială , a ajuns la concluzia că uscînd cărămizile pe cale naturală, nu se poate spori capacitatea de producţie a fabricii. De aceea, colectivul şi-a îndreptat atenţia spre arderea cărămizilor cu umiditate mare. In acest scop s-au introdus în cap,torul fabricii cantităţi de cărăămizi cu umiditate de 14 la sută, şi s-a cercetat în condiţii industriale modul cum se comportă la ardere cărămida cu umiditate mare. Deşi cărămida este introdusă în cuptor cu un procent de umiditate dublă faţă de modul normal de lucru, totuşi s-a constatat că se poate obţine cărămidă de calitate bună, dacă ,arderea este condusă în condiţiile propuse. Acum colectivul urmăreşte să studieze toţi factorii care influenţează arderea cărămizii. Pe baza rezultatelor obţinute se va elabora procesul tehnologic de ardere a cărămizilor cu umiditate mare In momentul de faţă, colectivul de cercetări construieşte aparatura tehnică necesară urmăririi fenomenelor ce se produc în cuptor în timpul arderii cărămizilor. Aparatul pentru măsurarea tirajului, aparatul pentru măsurarea vitezei gazelor, precum şi dispozitivul de luare a probelor de gaze din cuptor şi altele auşifost procurate. Se construiesc mai multe termocuplări pentru determinarea temperaturii din cuptor. Comuniştii, exemplu în îndeplinirea planului de colectări NEGREŞTI (De la corespondentul nostru raional C. Şandi)Comuna Todireşti se situează în prezent în rîndul comunelor fruntaşe din raionul Negreşti, privind îndeplinirea planului de colectări. La porumb şi floareasoarelui, de pildă, planul a fost îndeplinit în proporţie de 100 la sută, iar la grîu mai bine de 98 la sută, însemnate realizări s-au dobîndit de asemenea şi la celelalte produse vegetale şi animale. Acest succes constituie rezultatul concret al activităţii comitetului comunal de partid şi a organizaţiilor de bază din satele comunei Todireşti- Organizîndu-şi temenic munca, mobilizînd in jurul lor organizaţiile U.T.M., deputaţii comunali şi ţăranii muncitori care s-au achitat cu cinste de obligaţiile colectărilor, comuniştii au desfăşurat o vie muncă de agitaţie politică, explicând ţăranilor muncitori însemnătatea colectărilor ca factor de seamă în strîngerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare.In această direcţie, de remarcat este felul cum membrii de partid C. Mancaş, N. Purice,Gh. Moraru, V. Diaconu, precum şi colectivul de agitatori alcătuit din deputatul Crist. Sima şi ţăranii muncitori nst. Gherasim şi Ion Ţăranu, au reuşit să ducă cuvîntul de lămurire din casă în casă , convingînd locuitorii circumscripțiilor electorale respective să se achite de datoriile de colectare cuvenite statului v tele • lor, • o adevărată arenă cu tei, cămile, elefanţi, printre care s-au rătăcit neştiutori ‘cugoşî şi cocostîrci ,şi ,nenumărate ,vieţuitoare adunate,de pe toate conţineptele globului pămîntesc. Dormitează nu ,timp ce harnicele Berlinschi Mariana, Pangrati Ecaterina, Adam Mariana şi alte membre ale cercului plastic 'modelează , din lut fructe, bineînţe ■es necomestibile Degetele nervoase ale Marianae.i :Adarrp,au dat unei fărlţne de lut chipul unei veveriţe (clişeul 2), unei veritabile veveriţe miniaturale. ' i V i\ Ui ‘ . —'Aş sta toatăziua aici, oftează Mariană..'-. . • . Dar, e disciplinată , și, în . rînd cu celelalte, pleacă să se spele pe mîini, cu gîndul la ceea ce vor face în viitoarele, ore de program ale cercului plastic. Cuvinte încrucşate * şi vapoare de .linie Cele 21 cercuri ale Casei Pionierilor oferă un larg cîmp de activitate tuturor membrilor lor, satisfăcînd cele mai variate cup- I rinţe şi preferinţe. De notat că, în total sunt înscrişi peste 2.000pionieri şi şcolari. Cei mai mulţi sunt la cercul literar : 221. Cei mai puţini la... dar să nu fim indiscreţi Mai bine să trecem pe la cercul de ştiinţe naturale, înarmate cu microscoape, şcolăriţele de la acest cerc explorează minunata lume cuprinsă în emisfera unei picături de apă de baltă. De faţă sunt Platon Silvia, Ochişan Maria — sora Violetei — Trepcovici Teodora, Florica Bejenaru, D. Alexandru.............. Şi cu aceasta, să părăsim picătura de sub microscop şi să ne avîntăm pe mări şi oceane, cu un vapor de linie construit de Răcaru Const. şi Dulman Const., colegi de bancă şi de şcoală. (clişeul 3) Sunt membri ai cercului de navomodele şi au în proiect alte vase— aceasta pentru a se completa frumoasa flotă. Deocamdată, personalul Casei Pionierilor le îndrumă, tuturor micilor cutezători, primii paşi. Păşiţi fără sfială, dragi copii pentru voi toate căile sunt larg deschise şi copilăria voastra fericită este doar preludiul unei vieţi care pentru voi şi prin voi va deveni tot mai frumoasă. AL. COZMA