Flacăra Iaşului, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 3194-3220)

1956-12-01 / nr. 3194

C V A Jl. « ■ ■ _ W |W * da întărim și sa lărgim sectorul agricol socialist Create pe baza liberului consim­­tămînt al ţărani­lor muncitori, gos­podăriile noastre colective s-au dez­voltat multilateral și au dovedit su­perioritatea secto­rului agricol socialist. Prin munca de zi­ cu zi, precum și o dată cu retribuirea muncii, co­lectiviştii s-au convins din propria experienţă că numai , munca în comun, pe tarlale în­­­­tinse pe care se poate lucra me­canizat, este mai spornică şi aduce rod bogat. Cel de al IIea Congres al­­partidului a subliniat că­­so­­­cialismul a cîştigat poziţii puter­­nice la sate, creînd condiţii fa­vorabile pentru grăbirea ritmului de transformare socialistă a agri­culturii. Sarcinile trasate de către­­Congres au constituit şi consti­tuie o călăuză preţioasă în activit­atea organelor şi organi­zaţiilor de partid din regiunea­­ noastră. Numai în decursul anului 1­956, sectorul agricol socialist din regiunea noastră a crescut cu încă 29 gospodării colective şi­­383 întovărăşiri agricole, în care, cele 9.316 familii au adus cu ele o suprafaţă de 10.687 ha teren. Alte 12.212 familii s-au­­ înscris în gospodăriile colective şi în întovărăşirile agricole exis­tente. In prezent în regiunea noastră există 800 de gospodării colective şi întovărăşiri agricole­­ în cadrul cărora 38.934 familii­­lucrează pe tarlale întinse o­­ suprafaţă de 71.674 ha. teren. Trebuie menţionat că cele mai semnificative rezultate în munca de­ transformare socialistă a sa­­­­telor, au fost obţinute de către raioanele Murgeni, Negreşti, Tg. Frumos şi Bîrlad­ Numai în raio­nul Murgeni suprafaţa de teren încadrată în sectorul socialist este de 10.370 ha. De la începu­tul anului şi pînă în prezent în raionul Murgeni s-au constituit 7 gospodării colective şi un nu­măr însemnat de întovărăşiri a­­gricole. Faptul că în raioanele sus amin­ti­te, munca de transformare so­cialistă a agriculturii are o con­tinuitate şi nu este dusă pe cam­panii aşa cum se mai munceşte încă în unele raioane este o ur­mare a ridicării nivelului muncii politice pe o treaptă superioară, a îmbogăţirii practicii de muncă a organelor şi organizaţiilor de partid, a organizării de vizite­ la gospodăriile colective dezvoltate şi a consfătuirilor organiza­te pe raion între unităţile a­­gricole socialiste, a chemării „Pă­şiţi şi voi pe calea belşugului“ lansată de către colectivişti şi întovărăşiţi, chemare care conti­nuă să aibă un larg ecou O a­­tenţie deosebită, a fost acordată lărgirii colectivelor de agitatori şi instruirii acestora în mod or­ganizat, încă de la începutul anului, organele de partid şi de stat, din raioanele Murgeni şi Ne­greşti, au luat iniţiativa de a sprijini şi mai puternic întărirea din punct de vedere economico­­organizatoric a gospodăriilor co­lective, de a face din fiecare uni­tate socialistă un centru de atrac­ţie pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. In ca­drul acestor unităţi au fost re­partizaţi activişti şi specialişti cu o bogată experienţă, oameni care cunosc mult mai bine ne­voile acestora şi posibilităţile de care dispun. Se studiază în prezent profilarea gospodăriilor colective pe ramuri de pro­­­ducţie adecvate condiţiilor locale. Oare succesele obţinute nu arată cu prisosinţă că munca politică de masă, calitatea a­­cestei munci şi preocuparea de zi cu zi în îndrumarea concretă dată pe teren, sunt factorii hottărîtori în lupta pentru tran­sformarea socialistă a agricul­turii ? Faptele dovedesc acest lucru ! Dacă aşa stau lucrurile, se pune întrebarea : de ce într-o serie de raioane, cum ar fi Huşi, Paşcani şi Hîrlău, rezultatele do­bîndite sînt pe departe de­ a fi mulţumitoare, ţinînd seama şi de condiţiile pe care le au? Aici mai dăinuie încă convingerea unor activişti cu munci de răs­pundere, că munca de transfor­mare socialistă a satelor trebuie dusă între campaniile agricole, sau că la întărirea unităţilor a­­gricole socialiste nu ar fi nevoie de fiecare dată de contribuţia lor. Iată deci una din cauzele care a generat un ritm încetinit în problema cooperativizării agri­culturii­ Această lipsă, a­ fost dealt­fel mult criticată în cadrul confe­rinţelor raionale de partid, în spe­­cial ale raioanelor Hîrlău şi Iaşi. Aplicînd cu consecvenţă tezele leniniste cu privire la construirea socialismului la sate, partidul nos­tru îndrumă ţărănimea munci­toare pe făgaşul agriculturii so­cialiste, arătîndu-i de fiecare dată că aceasta este singura cale care duce spre o viaţă imb­plşti­­gată, spre bună stare. Organele şi organizaţiile de partid sînt chemate să lămu­rească şi pe mai departe acest lucru, să îndrume pe ţăranii muncitori că oricît ar munci ei în gospodăria lor fărîmiţată, nu vor putea obţine adevărata răs­plată a muncii lor şi să-i în­drume să păşească cu toată în­crederea pe calea belşugului, pe calea indicată de partid. ’ Pentru a obţine rezultate mai bune, este necesar să se organi­zeze colective de agitatori din rîndul colectiviştilor şi întovără­şiţi­lor, care să vorbească deschis în toate ocaziile pe care le au despre viaţa pe care ei astăzi o trăiesc. Oare colectivistul Iancu Cucu din Hupca — Bîrlad nu va fi înţeles cînd el va spune că în anul acesta pentru­ cele 428 zile-muncă a primit 8.018 kg. cereale în afară de bani şi alte produse ? Ascultaţi vor fi şi co­lectiviştii din Cîrja-Murgeni, care au primit la zi-muncă peste 12 kg. cereale, ascultaţi vor fi toţi colectiviştii şi întovărăşită din regiunea noastră. Rezoluţia plenarei CC. al P.M.R. din 16—17 iulie a su­bliniat cu tărie necesitatea acor­dării de către organele şi orga­nizaţiile de partid a un­ei atenţii deosebite consolidării pe toate căile a sectorului agricol socialist şi lărgirii continue a acestuia. Tot atunci, plenara a dezbătut pe larg unele dorinţi ale ţără­nimii munc­toare în legătură cu organizarea de noi forme de co­operare în producţia agricolă printre care se numără şi coope­rativa agricolă de producţie cu­rentă. Plenara a trasat sarcina ca organele şi organizaţiile de par­tid să îndrume şi să sprijine ţă­rănimea muncitoare de a se în­cadra, pe baza liberului consim­­ţămînt, în această formă nouă de lucrare în comun a pămîn­­tului. Muncile agricole de toamnă sînt încheiate. Acum, ţăranul munci­tor se ocupă mai mult de treburi (Continuare in pag. 3 a) rt ; ANUL XII Nr. £194» g ■ _ g g 4 pagini 20 nani g a * n ■ H : sîmMtâ­­­l ■ g S decembrie 1956 i Tot satul în întovărăşire Satul Fopeni din comuna Găgeşti, raionul Murgeni, numără 21 familii de ţărani muncitori.­ Oricît s-au străduit aceşti ţărani muncitori să obţină recolte mari la hectar n-au reuşit deoarece existenţa haturilor ii împiedica să folosească în­­ lucrarea pămîn­­tului tractoarele şi maşinile statului. Nu de mult, ţăranii muncitori din satul Popeni s-au hotărît să-şi muncească pămîntul laolaltă.. In întovărăşirea pe care au constituit-o a intrat tot satul­ C. SEIDECARU corespondent Pentru oamenii muncii Zilele trecute muncitorii întreprin­derii de gospodărire a localurilor din Bîrlad au primit­­­steagul de uni­tate fruntaşă pe regiune. Pe bună dreptate munca lor a fost răsplă­tită. Sarcina de­­ plan la reparaţii curente a fost realizată, în trimes-­­trul III în­­procent de 137 la sută, iar la reparaţii capitale­ 103 la sută.­­ Muncitorii întreprinderii de gos­podăria localurilor s-au angajat sa dea în folosința oamenilor mun­cii pînă la 1 decembrie a.c. noul bloc muncitoresc cu 27 apartamente, din Bulevardul Karl Marx. Acest bloc este dotat cu tot con­fortul necesar ca: instalaţii de apă, încălzire centrală, etc. Printre muncitorii fruntaşi ai în­treprinderii se numără tîmplarii: Hîncu Constantin, Cucoş Aurel, zi­darii Milichi, Jan,­ Creţu Constantin, Spiridon , Mil­lai şi alţii., ■ Odată cu depăşirea sarcinilor de plan a crescut şi nivelul de trai al muncitorilor. Pentru munca­ depusă zidarii, Mi­lichi Jan şi Creţu Mihai primesc in fiecare lună un salariu de 1.200-1.500 lei. A 5-a cooperativă de credit şi economii HUŞI. (de la co­respondentul nostru raional). In comuna Vut­­cani a avut loc zi­­zilele trecute inau­gurarea unei coope­rative de credit şi economii, la care participă 144 mem­bri. Drept părţi so­ciale a fost subscrisă pipă acum suma de 7200 lei. In consiliul de conducere al coope­rativei au fost aleşi tovarăşii Haralam­bie Gramatic, pre­şedinte, Ştefan Tă­­nase, Constantin Focşa şi alţii. Această coopera­tivă de credit şi e­­conomii este a cin­­cia din raportul Huşi. Acţiune gospodareasca La chemarea co­mitetului executiv al sfatului popular al comunei Deleni, din raionul Vaslui, de a se repara şo­seaua ce duce de la Bulboaca la halta CFR au răspuns majoritatea ţărani­lor muncitori din comună. Zilnic în această acţiune au parti­cipat zeci de cetă­ţeni care au lucrat cu braţele şi cu ca­rele la lucrările de terasament pe toată lungimea şoselei, au construit un pod lung de 13 metri, au curăţit şanţurile etc. Printre cei care au muncit cu mul­tă tragere de ini­mă în cadrul aces­tei acţiuni de inte­res obştesc se află Elena Sava, Magda­lena Cumpăna, Constantin Manea, Ştefan Ursu, Spiru Crăciun, V. Neagu, Ghe. A­. Popa şi“ al­ţii» VICTOR VASILIU corespondent B­iblioteca volantă Grupa sanitară de cruce roşie din ca­drul Atelierelor CFR Paşcani a fost reorganizată de cu­­rînd. Pentru ca membrii grupei sa­nitare să-şi îmbo­găţească continuu bagajul de cunoş­tinţe sanitare, în fiecare duminică au o nouă maternitate Grija pe care o poartă partidul şi guvernul nostru pentru sănătatea oamenilor muncii se dovedeşte mereu prin fapte. Zilele trecute la Spitalul Unificat de circum­scripţie din Răducă­­neni s-a terminat o nouă construcţie în cadrul căreia s-a amenajat o materni­tate dotată cu 25 paturi. Maternitatea este deservită de perso­nal sanitar spe­cializat. L SCHAFFER loc cursuri teoretice şi aplicaţiuni prac­tice în cadrul spi­talului. Recent, tov. Be­­jan, muncitor la A­­telierele CFR a fă­cut membrilor gru­pei o propunere şi anume ca atunci cînd merg la spital pentru aplicaţiu­nile practice să împartă bolnavilor cărţi şi reviste.­ Propunerea a fost îmbrăţişată de toţi membrii grupei şi astfel în cursul u­­nei duminici au împărţit circa 30 volume literatură, 40 reviste, ziare, etc. Să vă creţ­­ il li [Ui lilMlf can \7T r». f î*. Oficial Ochişan Vio­leta nu este încă mem­bră a nici unui cerc de la Casa Pionierilor din Iaşi. Totuşi ea vine cu regularitate la repeti­ţiile cercului de core­grafie remarcîndu-se chiar în mod deosebit, împărtăşim acum un­de- Violeta a frecventat acest cerc şi anul trecut cînd avea de­­abia 6 ani şi nici nu se înscri­sese încă la şcoală , subţirică, vioaie şi are un corp ca de gumă. Diferitele figuri coregrafice le execută cu o uşurinţă şi înde­­mînare care fac să se prevadă ca va figura cu cinste în corpul de balet al Casei Pionierilor, sau cine ştie... peşte, ciţiva ani solistă la opera din Iaşi. — Am fost şi la teatru. - Ai? —Ţi-au promis ei asta ? — Da. Dacă o să mănînc mai mult şi-o să mai cresc... Deocamdată Violeta Ochişan este o sîrguincioasă participantă la activitatea cercului­­de core­grafie ş­i copilăria ei este înfru­museţată de profunda bucurie că are­­argi posibilităţi de a şi dez­volta aptitudinile în­ fermecătorul domeniu al artei coregrafice. Iat-o, de pildă, executind şpagata (cli­şeul 1).­­ Şi este doar începutul, este primul examen prin care, — nu O veveriţă miniaturala Alături de cercul de coregra­fie, la Casa Pionierilor mai fun­cţionează multe altele. Cercul plastic de pildă. Un grup de şco­lăriţe de la Şcoala nr. 11 sa a­­dunat în jurul unei mese. In spa­ — Şi-am să dansez în Baba Hîrca. .'1 1 zîmbiţi mica şcolăriţă a tre­­cut pragul debutului. In interiorul ziarului: — Îii ajutăm copiii să fimţe­­b!ne — Citi ceva despre creţe, m. me­ri educatoare (P£ 2-a) — Dr. ŞT. BIRFAN şi Gl­i. ft A ILEA­N Li . Le bicentenarul Sci­ta­­­i clinic din Iaşi (pag. 2-3) —• Figuri de fruntaşi: 3 „uituci" — Să întărim şi să lărgim secto­rul agricol socialist — Am hotărît să vindem statu­lui din surplusul nostru de cereale --J’ Premii pentru cele mai bune recente de f­unie — întărirea com­poz­iţbi sociale a partidului sarcini -erminentă — In »fut nui O.igâ.-slor utemfete de prud' |ie (pag. 3-a) — K. E. Voroşilov, N. A. Bulga­nin şi N. S. Hruşciov au primit de­legaţia Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină — Prietenia bulgaro-sovietică frîa leşie adine în inima pop­orului bul­­gar —■ Egiptul cere retragerea nein­­tîrziată şi necondiţionată a trupe­­lor agresorilor — Declaraţia Partidului Comunist Francez cu privire la consecințele războiului din Algeria şi ale agre­­siunii împotriva Egiptului — Lucrările Adunării Generale( ONU­ ­pag. 4­ a)" Pe calea industrializării socialiste Tronsoane pentru fabrica de ciment La Uzinele «23 August" din Capitală, cazangii Constantin Alexandru și Constantin Merezeanu lucrează la ultimele tron­soane pentru fabrica de ciment. Creşte nivelul cultural * Dacă în anul precedent, în cadrul celor 761 cămine culturale din cadrul regiuni noastre au fost prezentate un număr de 23.521 confe­rinţe, anul acesta numai la primul semestru s-au ţinu 17.888 conferinţe. * Odată cu îmbunătăţirea din punct de vedere calitatic al conţinutului propagande prin conferinţe, se constată şi mărirea numărului de au­ditori, cifra acestora atingînd în ultima vreme 200.000. Nu­mai în raionul Huşi s-au ţi­nut in cursul trimestrului expirat 1273 de Conferinţe la care au participat 35.000 au­ditori. * Un alt fapt ce ilustrează creşterea nivelului cultural al oamenilor muncii este şi sporirea numărului de cititori în cele 954 biblioteci şi case de citit, număr care s-a ridi­cat în ultimul timp la 90.660, ceea ce reprezintă o mărire de 17 la sută faţă de primele trimestre ale anului trecut. La biblioteca sătească din Ivăneştii Vasluiului, bunăoa­ră, s-a reuşit ca din cei 40 cititori înscrişi la concursul „Iubiţi cartea“, 18 să fie pur­tători ai insignei ,.Prieten al cărţii’“. Cadrele didactice contribuie la perfecţionarea procesului de producţia In ultimul timp colaborarea dintre cadrele didactice din în­­văţămîntul superior ieșean şi ca­drele tehnice din întreprinderile industriale locale s-a intensificat. La fabrica de cărămizi din Ciurea, încă din toamna anului trecut s-a început studierea du­ratei de uscare a cărămizilor în condiţii naturale. Din colectivul de cercetări care se ocupă cu rezolvarea acestei probleme fac parte: conferenţiar E. Florea, conf.­­ Silion, conf. E. Popa, asistent E. Dav­cu de la Institutul Politehnic şi P- Loz­­băj inginerul şef al fabricii. In urma experienţelor efectua­te în laboratorul Institutului Po­litehnic şi la fabrică, s-a stabilit durata de uscare a cărămizilor, factorii care condiţionează usca­rea şi cum influenţează ei ca­litatea produsului în procesul de uscare. ’ ‘ ' Pe baza rezultatelor obţinute colectivul a căutat să afle me­tode eficace pentru , accelerarea procesului de uscare a cărămizi­lor. Deoarece fabrica din Ciurea nu are uscătorie artficială , a ajuns la concluzia­ că uscînd cărămizi­le pe cale naturală, nu se poate spori capacitatea de producţie a fabricii. De aceea, colectivul şi-a în­dreptat atenţia spre arderea că­rămizilor cu umiditate mare. In acest scop s-au introdus în cap­,­torul fabricii cantităţi­­ de cără­ă­mizi cu umiditate de 14 la­ sută, şi s-a cercetat în condiţii indus­­triale modul cum se comportă la ardere cărămida cu umiditate mare. Deşi cărămida este intro­dusă în cuptor cu un procent de umiditate dublă faţă de modul normal de lucru, totuşi s-a­­ con­sta­tat că se poate obţine cără­midă de­ calitate bună, dacă ,ar­­derea este condusă în condiţiile propuse. Acum colectivul urmă­reşte să studieze toţi factorii care influenţează arderea cărămizii. Pe baza rezultatelor obţinute se va elabora procesul tehnologic de ardere a cărămizilor cu umi­ditate mare­ In momentul de faţă, colectivul de cercetări con­struieşte aparatura tehnică ne­cesară urmăririi fenomenelor ce se produc în cuptor în timpul arderii cărămizilor. Aparatul pen­tru măsurarea tirajului, apara­tul pentru măsurarea vitezei ga­zelor, precum şi dispozitivul de luare a probelor de gaze din cuptor şi altele au­­şi­­fost pro­curate. Se construiesc mai mul­te termocuplări pentru determi­narea temperaturii din cuptor. Comuniştii, exemplu în îndeplinirea planului de colectări NEGREŞTI (De la corespon­dentul nostru raional C. Şandi)­Comuna Todireşti se situează în prezent în rîndul comunelor fruntaşe din raionul Negreşti, privind îndeplinirea planului de colectări. La porumb şi floarea­­soarelui, de pildă, planul a fost îndeplinit în proporţie de 100 la sută, iar la grîu mai bine de 98 la sută, însemnate realizări s-au dobîndit de asemenea şi la celelalte produse vegetale şi a­­nimale. Acest succes constituie rezul­tatul concret al activităţii comi­tetului comunal de partid şi a organizaţiilor de bază din sa­tele comunei Todireşti- Organi­­zîndu-şi teme­nic munca, mobi­­lizînd in jurul lor organizaţiile U.T.M., deputaţii comunali şi ţăranii muncitori care s-au achi­tat cu cinste de obligaţiile co­lectărilor, comuniştii au desfăşu­rat o vie muncă de agitaţie po­litică, explicând ţăranilor munci­tori însemnătatea colectărilor ca factor de seamă în strîngerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare.In această direcţie, de remar­cat este felul cum membrii de partid C. Mancaş, N. Purice,­­Gh. Moraru, V. Diaconu, precum şi colectivul de agitatori alcă­tuit din deputatul Crist. Sima şi ţăranii muncitori nst. Ghe­­rasim şi Ion Ţăranu, au reuşit să ducă cuvîntul de lămurire din casă în casă , convingîn­d locui­torii circumscripțiilor electorale respective să se achite de dato­­­riile de colectare cuvenite sta­tului­ v tele • lor, • o adevărată arenă cu tei, cămile, elefanţi, printre care s-au rătăcit neştiutori ‘cugoşî şi cocostîrci ,şi ,nenumărate ,vieţui­toare adunate,de pe toate conţi­neptele globului pămîntesc. Dor­­mitează nu ,timp ce­ harnicele Berlinschi Mariana,­­ Pangrati E­caterina, Adam­ Mariana şi alte membre ale cercului plastic 'mo­delează , din lut fructe, bineînţe ■es necomestibile Degetele nervoase ale Maria­nae.i :Adarrp,au­­ dat unei fărlţne de lut chipul unei veveriţe (clişeul 2), unei veritabile veveriţe minia­turale. ' i V i\ Ui ‘ . —'Aş sta toată­­ziua aici, of­tează Mariană..'-. . • . Dar, e disciplinată , și, în . rînd cu celelalte, pleacă să se spele pe mîini, cu gîndul­­ la ceea ce vor­­ face în viitoarele, ore de program ale­­ cercului plastic. Cuvinte încruc­şate * şi vapoare de .linie Cele 21 cercuri ale Casei Pio­nierilor oferă un larg cîmp de ac­tivitate tuturor membrilor lor, satisfăcînd cele mai variate cup- I rinţe şi preferinţe. De notat că, în total sunt înscrişi peste 2.000­­pionieri şi şcolari. Cei mai mulţi sunt la cercul literar : 221. Cei mai puţini la... dar să nu fim indiscreţi Mai bine să trecem pe la cercul de ştiinţe naturale, înar­mate cu microscoape, şcolăriţele de la acest cerc explorează minu­nata lume cuprinsă în emisfera­­ unei picături de apă de baltă. De faţă sunt Platon Silvia, Ochişan Maria — sora Violetei — Trep­covici Teodora, Florica Bejenaru,­­ D. Alexandru.............. Şi cu aceasta, să părăsim pică­tura de sub microscop şi să ne avîntăm pe mări şi oceane, cu un vapor de linie construit de Ră­­caru Const. şi Dulman Const., colegi de bancă şi de şcoală. (cli­­şeul 3) Sunt membri ai cercului­­ de navomodele şi au în proiect alte vase— aceasta pentru a se completa frumoasa flotă. Deocamdată, personalul Casei Pionierilor le îndrumă, tuturor micilor cutezători, primii paşi. Păşiţi fără sfială, dragi copii pentru voi toate căile sunt­­ larg deschise şi copilăria voastra­ feri­cită este doar preludiul unei vieţi care pentru voi şi prin voi va deveni tot mai frumoasă. AL. COZMA

Next