Flacăra Iaşului, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 3221-3245)
1957-01-03 / nr. 3221
•ROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL Tl M.R. IAS, SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In noaptea cînd i sosit pe meleagurile isA patriei noastre nou! Lift an 1957 întreg po. HA' Bp A porul muncitor 1-a XYI?§Sr fi întîmpinat si salutai 3 cu bucurie, plin de entuziasm. Bucuria și h • entuziasmul au avutmai mult ca oricînd, o sursă deosebit de vitală: succesele însemnate oblite pe anul 1956 și perspectiva rincasă din noul an de viață a Republicii Populare Romíne Elanul socialist al oamenilor muncii din industrii, de exemplu. * „ Acest secte. 1956 să crească cu 16 *ailătătit ca_ de anul precedent. S a mibunâtât.t« litativ activitatea industria A1 tiviţii ramuri, prin creşterea P . . ^ muncii şi reducerea che«^0«- «t producţie şi de circrr.aţie «ea «a dus printre altele, Ia obl' er . . economii totale de circa l,t ‘“fj ,e Colectivele unor mari înteprinderi din regiunea laşi cum ar fi Aelierele CFR Hie Pintilie“ şi Paşcani, fabricile „Ţesătura“ din laşi, „Proieanu Roşu“ din Bîrlad, Direcţia Regina„ CFR şi altele au înţeles că reducere preţului de cost al producţiei şi creşere productivităţii muncii constituie singur cale justă pentru îmbunătăţirea nivelului de viaţă al întregului popor Urmînd această cale ele au -jţini, global, economii ia costurile de P«ducţie în valoare de «avioane^ de reuşind, în acelaşi timp, să îndeplnească înainte de termen sarcinile anului anual. In anul 1956 s-a simţit în toat ramurile efectul măsurilor luate a partidul şi guvernul nostru, precum şi din iniţiativa multor conduceri , întreprinderi în scopul îmbunătăţiri condiţiilor de muncă şi de viaţă al salariaţilor. Succesele obţinute în construcţia economică . ui permis partidului nostru să ia 4 suri pentru tmbu nătăţirea salariilor irh unele ramuri ia spre sfîrşitul m se mărească salariile şi pensiile n Hşi să se ia corde ajutor de stat iBru copii. I In întreprinderile ■ Ticnii lişi s-au rhidi 0 sindivolgir a fondului direct-ului, milioane der lei pentru creşterea nivelului de trai, material şi cultural, al salariaţilor. In preaji^a n0Uiu an, presa şi radioul au ijjus )a cunoştinţa oamenilor muncii dfj, ţara voastrâ că Partidul Muncitore „ p jmîn a hotărît în şedinţa plert'aj^ a Comitetului sau Central -r care a avut loc în zilele dej 27, 28 Și 29 decembrie 1956 - să ia noi măsuri, deosebit de eficace, pentru, a ridica pe o nouă treaptă nivelul doi \ 1 ? al întregului popor muncitor. In anul 1957 forțele oamenilor muncii sunt înaripat«* d? o nouă dovadă prin care ne Convingem, odată fu plus. Că politica partidului nostru are în centrul ei pe om şi nevoile sale. Dovada aceasta o constituie măsurile care vor fi luate şi care se referă la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor, lărgirea atribuţiilor conducerilor întreprinderilor şi sfaturilor populare, îmbunătăţirea planificării economiei, înlocuirea sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor etc. Salariul mediu tarifar pe întreaga economie naţională va creşte în medie cu 36 la sută. Proiectul de buget pe 1957 prevede că cea mai mare parte din beneficiile peste plan realizate în întreprinderile de importanţă republicană ale statului fie lăsate la dispoziţia întreprinderii_şi.^sfaturilor populare locale. Fondul întreprinderii," | care a luat 10CUI fondului directorului va puteja h folosit în viitor şi pentru construcţia de locuinţe, cantine, premii fete. - ri /:® Acei/'ik.măsujA^sîbţ gi untate de altele luate în domeniul sporirii producţiei bunurilor de consum şi producţiei agricole. In 1956 producţia bunurilor de consum a crescut, dar în mod nesatisfăcător, la aceasta contribuind şi recolta slabă din acest an. Paralel cu dezvoltarea continuă a industriei grele, temelia progresului întregii economii naţionale se va acorda o mai mare atenţie creşterii producţiei industriei uşoare şi alimentare, a construcţiilor de locuinţe, a producţiei agricole. Proporţia dintre cele două părţi ale venitului naţional se va modifica, repartizîndu-se, din venitul naţional, o parte mai mare pentru satisfacerea cerinţelor materiale şi culturale ale poporului. Ţărănimea muncitoare primeşte un puternic sprijin din partea statului democrat-popular, în scopul stimulării ei pe linia creşterii producţiei agricole. La majoritatea produselor agricole, începând cu acest an, se va înlocui sistemul de cote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor. Dezvoltarea agriculturii a rămas în urma ritmului de creştere a industriei. înlocuirea sistemului de cote obligatorii pune Î11 faţa ]&rarAnfi, sarcina de a lupta pentru stoma producţiei agricole, pentru îmbunăţirea continuă a traiului întreguli popor. încă de pe acum, din iarnă gospodăriile colective, ţăranii muncitor/ Tidiv.duați, trebuie să-şi ia toate măsurile pentru a asigura campanei agricole de primăvară un succes deplin. Pasurile adoptate la plenara recenvă a CC al PMR, generează perspeciva luminoasă a acestui an, a viforului socialist al patriei. Eie sînt urt document.program aî partidului n°S.r:' Totodată ele trebuie să con- ^ urj uvor o energie creatoare in mi'.rca hoadtră. din noul an 1957 1 ,K i'i. îndeplinirea sarcinilor ale plan \ r;j|t i,i fiecare sector de activitate. 1 ii p; djin f industrie şi din celelalte 1 e fare de I activitate au datoria să curate1 laVjibeta! atenţiei cu care patidul nostru se îngrijeşte de îmunătăţirea continuă a traiului celor t e muncesc. Trebuie să se realizeze în r ieare lector de activitate o producţiile mai mare, trebuie să se producă nu mult, mai bun şi mai ieftin. Cunoştem dragostea cu care au muncit în anul trecut, ca şi în alţi ani, patimii din toate întreprinderile regiunii noastre, din agricultură, comerţ, 11 rasportţri, instituţii de cutură, etc. s. npouf &.1, 1957, eforturile tuturor ei te pruncesd în regiunea Iaşi se A f îndrepta spre înfăptuirea sarcini- jy ).,de mare importanţă care le stau ie vor sta în faţă începînd de as- C1 i| f:- V î prima zi de lucru din noul an, ş£ «cuvine să urăm, din inimă, tutu. . i oamenilor numeji din regiunea la strâ „SPOR LA MUNCA!“ la I Die not! la drum Lucrează în contul lunii iunie 1957 Colectivulde muncă de la revizia de vagoane C.F.R. Iaşi a reuşit din urma muncii harnice pe care a desfăşurat-o, să îndeplinească planul anual cu mult înainte de termen. Din dorinţa de a întîmpina alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională cu cît mai frumoase realizări în producţie, muncitorii şi tehnicienii de la revizia de vagoane şi-au intensificat eforturile reuşind astfel să obţină noi succese în muncă. In decursul primelor două decade ale lunii decembrie, de pildă, sarcinile de producţie prevăzute pentru perioada respectivă aufost îndeplinite în proporţie de 150 la sută. icepînd de la data de 20 decenii fie acest colectiv lucrează ■ i, contul olijinii iunie 1957.; Realizările importante dobîndit ap către colectivul de muncă de revizia de vagoane C.F.R. Iaşi, datoresc contribuţiei aduse de către muncitorii Mihai Florescu, Ionescu, Iori Hariton şi mulţi Iţii. O serie de măsuri au permis o mai bună desfăşurare a muncii. Astfel s-au grupat cele 3 convertizie într-o singură sală care este ceservită de un tablou central; s-a îmbunătăţit instalaţia electrică la atelieric^firărie, tâuplărie, sudură şi altele. PETRU MINNTIANUI , / JffgescaideDf 1 mai auxtuoşi, munci tori de la fabrica de tricotaje „Moldova“ de la fabrica de bere, lucrători de la coo- ■ perativa „.Ilie Pintilie“ precum şi locui- 11 tori din cartierul Păcurari s-au adunat ‘ recent într-una din sălile şcolii „Petre , Poni“ din oraşul Iaşi, pentru a susţine candidatul lor în alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională. In cadrul acestei adunări, alegătorii au manifestat încredere şi dragoste faţă de candidatul lor tov. Alexandru Bîrlădeanu, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi s-au angajat ca în cinstea marelui eveniment să obţină noi realizări în procesul de producţie, în gospodărirea cartierului. Tov. Gheorghe Şerban, inginer şef la fabrica de tricotaje ,,Moldova“ a exprimat hotărîrea colectivului său care şi-a luat angajamentul ca pînă la data alegerilor să dea peste plan 1.000 bucăţi confecţii. Secretara organizaţiei ITM, tov- Sofica Bercovici de la aceeaşi ntreprindere, a arătat că utemiştii de laMoldova tricotaje" pot lupta pentru a înbunătăţi necontenit calitatea confecţiilor. Au luat cuvîntul apoi tov. Ion Cuzic, mecanic la moara .„1 kai“, tov. Gheorghe Braha, directorul fabricii de bere şi alţii. tov. Gheorghe Braha vorbit printre altele, despre mascarada degerilor din trecut şi despre alegerile de 3 februarie, alegeri cu un profund caracter democratic, la care participă toţi oamenii cinstiţi din patria noastră- IULIAN DIACONU coresp. r . Alegătorii îşi spun cuvîntul In oraşul Bîrlad au loc adunări ale oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii pentru susţinerea candidaturii tov, acad. prof. Petre Constantinescu-Iaşi, candidat al Frontului Democraţiei Populare pentru circumscripţia electo- I rală nr. 1 Bîrlad. Adunarea ţinută la fabrica de confecţii „Proletarul roşu“ la care au participat aproape 400 muncitori a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Timofte, secretar al organizaţiei de bază din întreprindere. Luînd cuvîriul muncitorîrjea fruntaşă Emilia Suna a vorbit despre realizările regimului democrat popular în oraşul Bîrlad , apoi a făcut o scurtă caracterizare a candidatui lui. — Tov. acad. prof. ■ Petre Constantinescu- I Iaşi, a arătat vorbitoarea, este bine cunoscut de noi. Pe vremea regimului burghezo-moşieresc, candidatul a fost profesor la liceul din localitate unde a dus o vastă J activitate progresistă. ț Alături de intelectua- ' Iii cinstiţi din ţara noastră, a luptat pentru interesele poporu- ‘ lui nostru muncitor. » Ca ck.- - S ./‘Jzj Marea t * ii când 'S*?rel^*5 a ii iprijinit e locuitorii oraşului Birlad în obţinerea urm** nr'umoase realizări- Iatăt de ce susţin candidatura tov. acad. prof. Petre Constantinescu-Au mai luat cuvîntul tov. Victor Popa, de brigada nr. 19, contabilul şef Victor Miluţă şi alţii. Toţi vorbitorii au sprijinit candidatura tov. acadprof. Petre Constaninescu-Iaşi în alegerile de deputaţi penta Marea Adunare Adunări pentru susinerea candidatului a mai avut loc la complexul feroviar, td.v-a dut orteiTieutr T. VOLF coresp. 9 93jamentul mecanîajatorilor de la S.M.T. Frumusic La clubul SMT Frumuşica din raionul Hîrlău a avut loc întruna din zilele trecute o adunare în cadrul căreia mecanizatorii au susţinut candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională I. P. S. Justin Moisescu. La adunare au participat printre alţii, tractoriştii V Vasile Simiciuc, Dumitru Udriş, şeful de brigadă Dumitru Duran şi alţii care lucrează acum a repararea maşinilor şi tractoarelor necesare în campania agricolă din primăvară. După ce s-au arătat cîteva din realizările obţinute în raionul dîrlău în anii puterii populare, a luat cuvîntul tractoristul Ion Panţîru, care s-a angajat ca în cinstea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională să termine reparaţiile la tractorul său cu trei zile înainte de termen. Directorul SMT-ului, tov. Emilian Ivanovici a propus în numele colectivului să se organizeze o săptămînă record în ceea ce priveşte reparaţiile la maşini şi tractoare astfel ca în cinstea alegerilor de la 3 februarie, mc____________ canizatorii de la SMT Frumuşica să se prezinte cu noi realizări în mundă. ION MARDARE corespondent ier rînduri pentru Noul An ......preTecte — Convorbire cu noetul Nienlap Tammîp —■ Din pleiada poeţilor contemporani, fără îndoială că Nicolae Tatomir este unul dintre cei ale căror opere îmbogăţesc şi înfrumuseţează tînăra noastră literatură. Consacrîndu-se mai ales satirei — de care, în treacăt fie spus, mulţi poeţi se feresc încă — Nicolae Tatomir a creat cu mult talent un mănunchi de poezii satirice apărute şi în volum, apreciate pentru fineţea şi causticitatea lor. Poate tocmai gîndul că voi avea o convorbire, de astă dată „oficială“, cu un poet satiric, m-a făcut să simt la început o stînjeneală. Dar stinghereala a dispărut de îndată, alungată de atît de caldul şi moldovenescul „bădie" cu care ţi se adresează poetul ieşean. ■am asaltat direct: te să împărtăşim cititorilor proiec.-1 că discutînd despre aceasta şi veni vorba şi despre satiră. iirm de acum, cu siguranţă, că unele ,şi in decursul acestui an, a lteraturii noastre noi, care tresocialismului, dar să contribuie şi confundată satira cu negativismul, e constructivă, arde dar vindecă arţial „Parcere personis, dicere de care sper să-mi apară în cursul Dună intoducerile de rigoare — Scopul convorbirii noastre o tele dvs. pentru anul acesta. Probab ţinînd seama ik-, predilecţia dvs., va — Mai mult decît atît, pot să satira va sta h centrul preocupările. Consider că satra este o necesitate buie să cînte înfăptuirile făuritorilor la înlăturarea unor lipsuri Nu trebui care are un caracter cU'iVr'ilttri- Sajfr Dealtfel, cunoscuul^-aicton al !tff IV vitiis“ va U^moto-ul pentru volumu anului viitor. — veci îata-ne din plin în subiectul convorbirii noastre. Aţi putea să ne spuneţi ce va cuprinde acum volum ? — De-acuma, n-am ce face. trebuie să spun. Am înaintat la ESPLA lucrări pentru un volum stitulat „Fabule miniaturale și satire" care în afară de speciile literal ce reies din titlu va cuprinde și o suită de crochiuri satirice, precum şi un număr de epigrame. O parte din aceste lucrări au fost public în Gazeta literară, Iaşul literar, Flacăra laşului, Albina, etc. iar altele sînt inedite. ] — Speraţi ca volumul să apară în librării îri prima sau în a doua jumătate a anului ?. . i ri' Asta depinde de existenţa sau inexistenţa la ESPLA a mai multor s nut mai puţini redactori asemănători cu aceia despre care am vorbit îrf „Balada manuscrisului satiric", apărută în volumul meu anterior .-r Totuşi cred că satira nu ea constitui unica, dvs, preocupare. — Aşa este. Am adunat material pentru un volum de ■ a ■ ADUI Xll Nr. IUI - f 4 pagini iemnarifi Iflfii? - I a ■ 20 ban: Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a P Po uragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi, iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de activitate creatoare. " Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru,, harnic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzinei, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică ne-a acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an, cit şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Ţara noastră liberă şi independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. ’ Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate forţele din lume care se opun războiului pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor popoarelor. Păşim într-un an nou întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţiativei şi participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obşteşti, la construirea socialismului. " Alegerile de deputaţi ce vor avea loc in curînd sub egida Frontului Democraţiei Populare, vor face ca Marea Adunare Naţională să fie expresia concentrării tuturor forţelor progresiste din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale Noului an, privind cu încredere şi viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străjuim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare , la mulţi ani! Adresăm urările nostre de pace şi prosperitate tuturor popoarelor. Cuvîntarea roşi şi de K. E. Voroşil© CU Drilejul Avusibbs MOSCOVA 2 (Agerpres) TASS trejjfcte Cuvintarea de Anul Nou a lui K. E. Voroşitov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem, al URSS Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Uniuni Sovietice !' In numele Prezidiului Sovietului Suprem a URSS, al guvernului sovietic şi al Comitetulu Central al Partidului Comunist, vă felicit călduros cu prilejul Anului Nou ! Anul 1956 a fost marcat prin mari, realizări în viaţa poporului nostru, în munca paşnică, eroică însufleţiţi de hotărîrile Congresului al XX-lea al Partidului Comunist, oamenii sovietici au depăşit planul anual în domeniul industriei, au strîns o recoltă excelentă de cereale şi de alte produse agricole.S-a făcut mult în anul care a trecut pentru îmbunătăţirea vieţii poporului sovietic, pentru ridicarea bunăstării sale şi pentru avîntul continuu al agriculturii, precum şi al activităţii oamenilor muncii în toate domeniile construcţiei comunismului. Avem tot temeiul să ne mîndrim pentru succesele obţinute, fără să uităm însă de lipsurile şi greutăţile, pe care vom trebui să le lichidăm pe drumul victoriilor noastre. Anul care a trecut este remarcabil prin politica externă iubitoare de pace activă a statului sovietic. Una din dovezile în acest sens este vizita făcută anul trecut în ţara noastră de multe delegaţii guvernamentale şi parlamentare. Pentru pace şi prietenie între popoare, luptă alături de noi, marea Republică Populară Chineză şi întregul lagăr al ţărilor socialiste. Popoarele Asiei şi Africii, care luptă împotriva jugului colonialist, pentru independenţă, văd în Uniunea Sovietică un puternic bastion al păcii şi libertăţii. Creşte şi se întăreşte mişcarea partizanilor păcii, care a şi devenit o forţă puternică împotriva aţîţătorilor la război.Fireşte că toate acestea stirnesc furia şi ura imperialiştilor care vor să agraveze situaţia internaţională. Ei au atacat Egiptul paşnic şi au fost organizatorii rebeliunii contrarevoluţionare din Ungaria. Forţele păcii s-au dovedit însă a fi mai puternice. Aventurile periculoase ale imperialiştilor au fost lichidate. Trăgînd învăţăminte din evenimentele anului trecut, poporul sovietic şi toţi prietenii păcii şi libertăţii îşi vor strînge şi mai mult rîndurile pentru a asigura o pace şi o securitate trainică. Dragi tovarăşi şi prieteni! popoarele ţării noastre păşesc în noul an strîns unite în jurul partidului lor comunist iubit, cu veselie şi credinţă în triumful cauzei noastre măreţe. Cu prinjul Anului Nou — 1957 — felicit încă odată din iată inima pe toţi oamenii sovietici — pe muritori, colhoznici, intelectuali, pe ostaşii sovietici, pe femeile şi tineretul nostru. Vă doresc din tot ufletul sănătate şi succese în muncă, în învăţăiră şi întreaga voastră activitate, spre fericirea patriei noastre Cu prilejul Anului Nou, transmit felicitări şi dări de bine popoarelor frăţeşti din ţările soaliste, precum şi tuturor popoarelor lumii. La mulţi ani, draai —• - • ■ .. unchi ca niciodată... Aşa încep poveştile "pe care le spune burtica seara tîrziu, la gura sobei. A fost odată o capră care avea trei iezi, ii iedul cel mare şi cu cel mijlociu erau obraznici şi neascultători, iar cdul cel mai mic... — Mămico, vezi ieduţul cel mic? Uite ce cuminte e! Chiar aşa cum punea bunica!) Vezi, mămico? Admiratorului ieduţului cel mic şi aminte, tot aşa de mic şi de sfios a şi mezinul caprei din poveste, se nvîrtea printre brazi şi pitici, şi adulta cu naivitate lui copilărească, minunaţiile adese de Moş Gerilă, aici de pe buze se întîmpina om cu om, prieten cuprieten, tovarăş cu tovarăş. Cu urarea aceasta pe buze s-au ciocnit în seara de revelion, pahare umplute ochi cu vin cura cum îi lacrima, cu vin stors din teascurile cramelor din renumitele podgorii ale regiunii noastre. Şi dacă în urmă cu sute şi mii de ani, pe aceste plaiuri momentul trecerii de la un an la altul era salutat nucu paharul în mînă — ci, cu. Im bulgăre de ghiaţă de vin, ’din miezul căruia băştinaşii sugeau cu îndemânare puterea lichidului stors din lucitoarele şi dolofanele boabe de struguri — urarea s a menţinut peste ani şi generaţii, îndreptînd gindurile spre viitorul pe care cei mulţi îl doreau şi-l doresc mereu mai bun, mereu mai dar- f.nie în belşug şi voie bună. De la fiecare an nou se aşa tepta ceva deosebit. Erau nă-jpuinţe care se doreau a fi îm-|1 finite şi pentru împlinirea cărora a trebuit să treacă vreme îndelungată. A trebuit să treacăvremea veche şi să vie vremea nouă a lumii noastre noi, tinere, înflorind în toată splendoarea, prin efortul comun, uriaş al unei treimi din omenire, în orăşelul-miniatură. In mijlocul orăşelului, cu straie lungi şi ninse a coborît din sania lui încărcată cu brazi şi jucării de tot felul, Moş Gerilă, mare cu un uriaş din poveste, şi priveşte liniştit peste tot oraşul şi se bucură şi el de bucuriile celor mici. Iată un grup de pionieri veseli şi gălăgioşi urmărind, după tablouri, povestea lui „Harap Alb“. Care mai de cade vrea să arate că a citit povestea, că o ştie. — Acum. — Harap Alb a ajuns în pădure şi s-a întîlnit cu spinul II vedeţi ce viclean e spinul?! ^ mulţi ani! multe întreprinderi şi rusti ţi in orăşelul copiilor — unaţi-vă, ali tovarăşii lui Harap Alb o caută pe fiica împăratului Roşu. Şi tot aşa, urmăresc tablourile şi la urmă se pomenesc că au spus toata povestea. Fiecare e mulţumit că a istorisit şi el un fragment. Orăşelul e plin de vizitatori, care de care mai mici, mai veseli şi mai plini de admiraţie Pomul! Iată pomul! Ce mare şi frumos este şi cite, o, cîte jucării mai are! Jucării de tot felul, pentru toţi. Iată şi zmeul! o -- ---- — '_ meselor încărcate cu darurile pămîntului nostru darnic şi mănos, petreceau împreună muncitori, funcţionari tovarăşi din conducerea instituţiei şi dacă s-au rostit toasturi, acestea îşi tălmăceau deseori înţelesul în ecoul clinchetelor paharelor ciocnite în acelaşi gînd bun, prietenos, apropiat şi plin de însufleţire : •— La mulţi ani ! Urare rostită de rf mecanicul Şipurel, de mecanicul Niţă Ion şi impiegatul de mişcare Scutaru — amîndoi decoraţi cu Ordinul Muncii. Cuvinte pline de dragoste şi bucurie au fost închinate ultimei hotărîri a partidului, ale cărei prevederi deschid perspective noi şi mai frumoase, vieţii oamenilor muncii din scumpa noastră Republică Populară, asigurînd babele un» noi şi una (Continuare In pag. 3-a) ■ iWv'- «*'•' pare! E mînios că l-a învins Făt-Fru- A fost odată ca niciodată.. Aşa înmoscep poveştile spuse de bunica, seara — Aşa.ţi trebuie dacă eşti rău, îi tîrziu, la gura sobei. Şi poveştile se face din deget o fetiţă cu părul blond spun de mult, tare de mult, de cînd şi bucătar. De ce ai furat-o pe Ileana sînt bunici și nepoţi. Dar niciodată nu Cosînziana? Are să te omoare Făt- s-a .in.hrnpjpjt c^.aciun, în jrilele noas- . I. um«-«--* Mai bine fugi. ca daca * 4^ către Moș in crănmjțqtine! Dar zmeul n-o asculta n------ț; -•* .......... ^ li m îmilncasca pc tufirmg—prau 'hii' voastre, această urare a răsunat n pragul anului 1957, entuziastă, ( regiunii _____ ff1° explozie nevoia bună , au ciocnit pahare şi la reorganizat în cadrul Direcței Regionale CFR și d£i,a lungul