Flacăra Iaşului, februarie 1957 (Anul 13, nr. 3246-3270)

1957-02-01 / nr. 3246

Pag. 2-a TALENTE DIN POPOR TRAIAM UILECAN Debutul meu în „Tosca" a coincis cu 10 ani de la plecarea din mină..." Iată un început de discuţie care a avut darul nu numai să mă surprindă în mod plăcut, dar să mă şi intereseze. Mă de­prinsesem să-l văd pe talentatul interpret al lui Cavaradossi, pe Trai­an Uilecan, învăluit în lu­minile rampei, transfigurat de o autentică trăire artistică şi iz­butind să frîngă limitele conven­ionalului care adeseori, în o­­peră găseşte teren propice. Cum spuneam, dincolo de străluci­rea rampei, dincolo de vibraţia emoţiei artistice, mă aşteptam să ascult cîteva fraze obişnuite care s-ar fi referit la pregătirea rolului, la unele greutăţi in legătură cu interpretarea, ori la eventuale piedici învinse. La istorisirea pasionantă care a urmat însă, nu mă aşteptam nicidecum. Alte năzuinţe infrînte, doruri abia înmugurite, lovite de bru­ma nepăsării, împroşcate de grindină rece a dispreţului şi injuriilor, proferate de stăpînii de odinioară. ...Un băiat a plecat de prin părţile Lupenilor tocmai la Pe­troşani, la şcoala profesională de Ucenici să înveţe meşteşugul mineritului. Şi taica-su doară şi frate-său scormoniseră, de, cină îi ştia, măruntaiele pămîntului, doborîseră cu migală şi trudă pereţii uriaşi de cărbune, se îm­potriviseră durităţii lor, condi­ţiilor neomeneşti de muncă, căldurilor toride din subteranele prost aerisite, cerbiciei stăpini­­lor. Era pe vremea cînd mina în­tunecoasă, lipsită de cele mai elementare mijloace de protec­ţie sorbea în adîncuri ca o ge­nune floarea tineretului munci­tor. „Pe mine m-au dat la şcoală cu gîndul că m-or zmulge neca­zurilor şi amărăciunilor de tot felul — îmi spunea interlocuto­rul meu cu glas înecat de emo­ţie. Despre perioada asta tristă din viaţa-i de adolescent necă­jit nu mi-a istorisit însă multe. S-a mulţumit doar să adauge că intr-o zi, „cerberul" interna­tului, inspectorul care-şi sporea avuţiile pe seama înfometării copiilor, n-a ezitat să-l arunce pe drumuri şi pe vlăstarul Uile­­canilor, cel pornit împotriva ne­­dreptăţii, „fermentul răzvrăti­rii" — cum îi spuneau belferii. De atunci, porţile şcolilor, i s-au închis pretutindeni, şi la Petroşani, şi la Hunedoara, ori­unde cercase să-şi potolească setea de învăţătură, dragostea lui de lumină. Numai mina tă­cută şi sumbră s-a bucurat de întoarcerea fiului rătăcitor, re­venit de pe un drum sinuos drum barat de atîtea primej­dii. Că într-o bună zi, va pleca de aici înălţat pe aripile datu­lui nu spera nici el, nici orta­cii. Cot la cot ei trudeau zi şi noapte doar pentru huzurul stă­­pinilor. Rareori, cînd flăcăul dom­nea melodii de amar şi obidă, se adunau muncitorii împrejur să-i asculte cintarea măiastră. Şi aşa, cu puţine bucurii şi cu tot mai multe necazuri, anii se călătoreau rînd pe rind. Numai că de un timp încoace începuse a adia un suflu proaspăt, înnoi­tor peste toate colţurile ţării. „Şi uite aşa într-una din zile, m-am pomenit chemat la Petroşani, în oraşul unde odi­nioară, porţile şcolilor mi se închiseseră cu atita brutalitate. M-aş fi aşteptat la orice, dar nicidecum să fiu eu alesul co­misiei venite din Bucureşti pen­tru a selecţiona cadre necesare ansamblului de cîntece şi dan­suri al CGM". Descoperit din mulţime, scos din anonimat, sub oblăduirea vremilor noi, el ca şi alţi fii ai clasei muncitoare şi-au putut urma cele mai profunde chemări, propria şi adevărata vocaţie. Meşteşugul artistic, orele de canto, obiectele de cultură ge­nerală ii deschideau orizonturi noi, îi descopereau splendori ne­bănuite, domenii încă neexplo­rate, comori ce trebuiau cuce­rite. Au urmat­­ini de muncă în­­dîrjită. De la descifrarea pri­melor solfegii pînă la proble­mele cele mai complexe, aceeaşi strădanie, aceleaşi neîntrerupte eforturi. „Dar munca mi-a fost răs­plătită. Clipa în care prin grija partidului am fost trimis la conservator, nu o voi uita ni­ciodată. De la profesorii mei am învăţat pe lingă cunoştinţele noi în domeniul muzicii, şi cit de mult preţuieşte sprijinul acor­dat tinerilor cadre. De aceea cînd am devenit la rîndul meu profesor, am căutat să împăr­tăşesc din ceea ce alţii mi-au dăruit mie, cu atita bunătate şi dărnicie. Astăzi, ce-i drept, mă mîndresc cu unii dintre ele­vii mei, printre care şi cu Matei Jipa, membru al ansamblului de cîntece şi dansuri al CCS. Amintirile dragi continuară... Trezite parcă după o lungă somnolenţă ele se învălmăşeau într-un adevărat iureş, băteau la porţile inimii, îşi disputau toate întiietatea. Asupra celor legate de evocarea fiinţelor dra­gi: tatăl şi fraţii minieri, orta­cii de la Lupeni, vorbele stâ­rniră îndelung cu deosebită prietenie. Lor le trimise pe ca­lea undelor primul şi vibrantul său mesaj artistic. Pentru ei adunase melodii populare, le şlefuise ca pe nişte nestemate, le dezbrăcase de zgura imixtiu­nilor lăutăreşti, (odinioară la modă) şi le redase strălucirea adevărată. „Le-am cîntat la radio cîn­tece ce, le plac mai mult, melodii ce­ merg drept la inimă. Culti­­vînd cu atenţie folclorul, am înţeles şi mai bine că progresul în artă, ca şi în alte domenii, este condiţionat înainte de toate de strinsa legătură cu poporul, cu minunatele sale creaţii. Iată de ce toată munca mea, toate succesele mele le voi închina poporului". FLACARA I­ASULUI LUMINA CĂRŢII Cine trece astăzi prin satele noastre va afla pe lingă alte rea­­lizări obşteşti şi cîte o bibliotecă sătească. Aici, analfabeţii de ieri citesc acum despre istoria nea­mului nostru, despre măreţia zi­lelor noastre, despre metodele a­­grotehnice de muncă a pămîntu­lui în condiţii noi, superioare. Cine vizitează clubul oricărei în­treprinderi, va afla acolo o biblio­tecă. Şi va vedea cum muncitorii vin în ceasurile libere ca să ci­tească, să-şi îmbogăţească necon­tenit cunoştinţele lor tehnice. Azi se bucură de lumina cărţii toţi oamenii muncii patriei noastre, care ieri au trăit în analfabetism şi ignoranţă. In clişeu : un instantaneu de la biblioteca clubului fabricii de rul­menţi Bîrlad. Spre deosebire de situaţia din re­gimul burghezo-moşieresc cînd rezol­varea problemelor de asistenţă socia­lă era lăsată la bunul plac al diferi­telor asociaţii particulare, astăzi pre­vederile sociale au devenit o preo­cupare de seamă a statului nostru democrat-popular, căpătînd un înalt conţinut socialist. In ţara noastră politica de preve­deri s.c­i.la a lichidat vechiul sistem burghez de asigurare, organizîndu-se un sistem larg de prevederi sociale în raport cu necesităţile construcţiei socialiste, ale ridicării nivelului de trai al populaţiei. O problemă principala a sistemului de prevederi sociale din ţara noastră este aceea a asigurării materiale a oamenilor muncii la bătrîneţe sau în caz de pierdere a capacităţii de mun­că. In trecut, beneficia de pensie doar o mică parte a salariaţilor şi numai în cazul cînd aceştia cotizau, o pe­rioadă îndelungată. Astăzi sistemul de pensionare are un caracter de masă, cuprinzînd pe toţi muncitorii, tehnicienii, funcţionarii şi urmaşii a­­cestora minori sau incapabili de mun­că. Sistemul de pensionare a fost îmbunătăţit continuu, stabillindu-se plafoane minime pentru pensii şi drep­tul la diferite ajutoare, toate ducînd la o substanţială ridicare a condi­ţiilor de viaţă ale pensionarilor şi membrilor lor de familie. Numai în regiunea noastră primesc drepturi de pensie peste 18.500 de pensionari. In afara pensiei, numeroşi pensionari beneficază de tratament medical gra­tuit in cele mai frumoase staţiuni balneoclimaterice din ţară. Astfel, numai în cursul anului 1956 au be­neficiat de tratament medical gratuit la diferite staţiuni un număr de 469 pensionari din regiunea noastră. •Dacă în orînduirea burghezo-mo­şierească un mare număr de oameni ai muncii ajunşi la bătrîneţe erau condamnaţi la o viaţă de mizerie, nepurtîndu-le nimeni de grijă, astăzi ei se bucură de ocrotirea statului. In anii puterii populare s-au înfiinţat unităţi care au drept scop a crea bă­­trînilor o viaţă lipsită de griji, în re­giunea noastră existîn­d printre altele 3 cămine de bătrîni. O altă problemă importantă a pre­vederilor sociale din ţara noastră este aceea a ocrotirii mamei şi a co­pilului. Familiile cu mulţi copii sînt ocrotite în mod deosebit de către stat acordîndu-li-se ajutoare familiale sau ajutoare unice de stat. Astfel, prin sistemul de prevederi sociale din re­giunea noastră se achită trimestrial circa un milion de lei la un număr de 6.300 beneficiare, drept ajutor fa­­milial de stat. In afara ajutorului fa ■ milial de stat s-au plătit în cursul anului 1956 ajutoare unice de stat în sumă de 1.000 sau 2.000 lei unui nu­măr de 324 mame printre care Adela Miţică din comuna Cozm­eşti-Muşi, Elena Alexa din comuna Scînteia- Negreşti, Elena Hopu din comuna Trifeşti-Iaşi, care au­ primit cîte 2.000 lei. Consideraţia deosebită de care se bucură femeia mamă în RPR îşi gă­­seşte expresia şi prin decoraţiile şi distincţiile care se acordă mamelor care au născut şi cresc m­ai mulţi copii. Astfel, au fost decorate în re­giunea noastră peste 2.500 de mame dintre care 297 cu titul şi ordinul de „Mamă Eroină“. Poartă cu mîndrie această înaltă distincţie femei munci­toare ca Zamfira Gh. Nichita din Lespezi-Paşcani, Maria N. Gheorghi­­ţă­ din Coarnele Caprei — Hîrlău, Catinca P. Cojocaru­ din Stroieşti- Tg. Frumos, Ruxandra N. Boca, din Andrieşeni-Iaşi şi altele. Datorită grijii partidului şi guver­nului în ţara noastră au fost create condiţii bune de creştere şi educare a copiilor. Totodată, copiii orfani, cei proveniţi din familii dezorganizate sunt luaţi în îngrijirea statului, fie prin inter­narea lor în unităţi, fie prin plasarea lor în familii de oameni ai muncii unde li se acordă o îngrijire şi e­­ducaţie corespunzătoare. Prin grija sistemului de prevederi sociale în re­giunea noastră au fost plasaţi în fa­milii pentru educare un număr de 285 copii. Acestor copii li se acordă în afară de alocaţia lunară de între­ţinere, îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite şcolare. Grija statului nostru democrat popular nu se îndreaptă numai asu­pra copiilor valizi, ci şi asupra acelora care prezintă diferite deficienţe fizice sau neuropshice. Pentru aceşti copii au luat fiinţă cămine-spital şi cămine şcolare, în diferite centre din ţară, unde li se asigură o bună întreţinere îngrijire medicală corespunzătoare şi posibilităţi d­e şcolarizare potrivit afec­ţiunilor pe care le prezintă, in urma activităţii desfăşurate de sistemul de prevederi sociale în colaborare cu or­ganizaţiile de masă numărul copiilor depistaţi şi îndrumaţi către aceste u­­nităţi a crescut în mod simţitor în ultimul timp. Astfel, dacă în anul 1952 au fost examinaţi şi trimişi în cămine un număr de 81 copii, în anul 1956 numărul acestora s-a ridicat la 150. Noile condiţii ecor­omice create în ţara noastră oferă posibilităţi de mun­că nu numai oamenilor sănătoşi, ci şi acelora cu capacitate redusă de muncă. Invalizii motori şi senzoriali sunt calificaţi în şcolile profesionale speciale ale sistemului de prevederi sociale în raport cu infirmităţile pe care le prezintă. In anu­l 1956 au fost trimişi din regiunea noastră 60 de invalizi la diferite şcoli profesio­nale. Mulţi invalizi care au absolvit şcolile profesionale du­pă încadrarea lor în produc­ţie au fost evidenţiaţi în muncă. Prin­tre aceştia pot fi citaţi tov. Mihai Paşa, tîmplar ceferist, Mih­ai Mano­­lache, ajustor mecanic şi Elena Minăi­­lă, strungar, ambii de la Trustul 14 construcţii, etc. Acestea sînt doar cîteva aspecte din munca şi realizările din cadrul sistemului de prevederi sociale din cuprinsul regiunii noastre. Aceste rea­lizări constituie încă o dovadă a gri­jii partidului şi guvernului pentru creşterea continuă a nivelului de trai material şi cultural al tuturor celor ce muncesc. Prevederile sociale în anii prudentă popu­lare importante realizări în regiunea noastră mmmamsmmammmm ^írBiiinHiinBüRnnaHmifiaiiiiKiiiwinBiiiíEiiiiwniiminssiFüEBín« viaiiiínmmnHiinBimHiiiiaiiiiH’iiminiBRnBiTiiraiüiBHiiHiuHmnimBiiiUHimiMiisaimBgiiiiiBiiii^iiiEainiaemiai’ninri-.r^i^sii'pgsiiUBníii^i-.iraiiiiBiiiiiaHiiiaiiinMinHiiiiaiiii« Pe bază Hotărîrilor Rezoluţiei plenarei din decembrie a­l C. C. al P.M.R. Anul acesta populaţia va fi mai bine a pro ilixion Convorbire cu tov. P. M. Voicu, şeful secţiunii comerciale regionale . Interesîndu-ne asupra măsurilor luate de secţiunea comer­cială a sfatului popular regional Iaşi pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii consumatorilor, în spiritul Hotărîri­­lor Rezolţiei plenarei din decembrie 1956 a C C. al P.M.R., tov. P. M. Voicu, şeful secţiunii comerciale, ne-a arătat perspecti­vele existente în anul 1957. Iată întrebările şi răspunsurile primite­ întrebare: Am primit la re­dacţie cîteva scrisori în care sem­natarii lor, după ce-şi arătau de­plina satisfacţie şi încredere in hotărîrile adoptate la recenta plenară a CC al PMR in scopul r­­icării pe o treaptă superioa­ră a nivelului de trai al poporu­lui, ne solicitau să-i informăm asupra măsurilor luate pe plan local pentru îmbunătăţirea apro­vizionării şi deservirii populaţiei consumatoare-Intrucît considerăm că aceas­tă problemă prezintă un interes general, v-am ruga să ne spuneţi ce perspective există pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii consumatorilor şi mai ales ce măsuri concrete au fost şi vor fi luate ? Răspuns: înainte de a răs­punde direct la ceea ce m-aţi întrebat aş vrea să fac, ca să zic aşa, o paranteză ... autocri­tică. Sînt sigur că semnatarii scri­sorilor despre care a­ţi amintit s-au gîndit, atunci cind­ v-au scris, şi la faptul că în anul tre­cut noi n-am reuşit întotdeauna să satisfacem cerinţele de con­sum ale populaţiei la unele pro­duse cum ar fi : ulei, orez, cea­pă, cartofi, ciorapi, tricotaje, etc. Aceasta s-a datorat în une­le cazuri gospodăririi nesatisfă­­cătoare a fondului ele mărf­uri. Un exemplu ! Intr-o perioadă cînd din ma­gazinele Iaşului lipseau unele mărfuri cum ar fi uleiul, acesta se găsea din abundenţă la Bîr­lad şi Huşi, datorită unor repar­tiţii şi transporturi puţin jude­cate. Măsurile luate ulterior ,­­la sezisarea unor organe de par­tid şi de stat — au remediat a­­ceastă situaţie. In alte cazuri golurile survenite în aprovizio­nare au fost pricinuite de ne­­concordanţa dintre planul de a­­provizionare şi planul de repar­tiţii, prin repartizarea unor pro­duse sub necesarul de consum al regiunii noastre, precum şi de neîndeplinirea sarcinilor con­tractuale de către unii furnizori­ Aceste goluri puteau fi evitate în multe cazuri dacă s-ar fi in­sistat în obţinerea unor canti­tăţi de produse peste repartiţii şi din achiziţionări directe, lucru pe care nu l-a făcut de pildă OCL Produse Industriale Bîrlad. Şi un alt exemplu: OCL A­­prozar Iaşi a practicat sistemul de a nu respecta repartiţiile, li­­vrînd produse unor beneficiari fără să aibă repartiţii şi neli­­vrînd altora care aveau reparti­ţii. Aceasta înseamnă că cererea de consum nu era studiată ducînd la supraaprovizionarea unor cen­tre care aveau deja stocuri sufi­ciente de produse, lipsind tocmai acele centre care aveau neapă­rată nevoie în perioadele res­pective. Neconcordanţa planului de desfacere în calculul de aco­perire şi repartiţii s-a mai pro­dus şi ca urmare a unei slabe colaborări dintre serviciile plan şi comerciale. Dar — ca să n-o mai lungesc mult —■ asupra lip­surilor şi greutăţilor noastre din anul trecut o influenţă serioa­să a exercitat-o pronunţata cen­tralizare a organizării, planifi­cării şi conducerii activităţii noastre. Este exact problema în care hotărîrile corespunzătoare ale plenarei sînt de natură să ducă la îmbunătăţirea activităţii noastre­întrebare : Adică ? Dacă se poate... ceva mai concret. Răspuns: Concret, tovarăşe. Spuneam mai sus că neconcor­danţa dintre planul de aprovizi­onare şi planul de repartiţii — generatoare de goluri în aprovi­zionare — s-a produs şi prin re­partizarea unor produse sub ne­cesarul de consum al regiunii noastre. Păi bine, cum putea mi­nisterul nostru să prevadă pentru fiecare organizaţie comercială cîţi consumatori va avea în pe­rioada cutare la produsul cutare? Iată că din această cauză, OCL Aprozar — care primea­­sarcini de plan direct de la Minister, a figurat, — termenul e foarte potrivit în diferite luni ale anu­lui trecut cu depăşiri, uneori chiar de peste 200 la sută, cu toate că unităţile sale desfăceau cantităţi insuficiente de produse, sub necesarul de consum. Şi trebuie menţionat că avea posi­bilitatea să satisfacă cerinţele de consum într-o măsură mult mai mare. Dar-n planul era îndepli­nit şi..­ 3 depăşit- Incepînd din anul acesta... întrebare : Treceţi la perspec­tive ? Răspuns : întocmai. Acum nu pot expune decit principial une­le modificări survenite în meto­dele noastre de organizare şi planificare a activităţii comerci­ale. Mergînd pe linia descentra­lizării, ministerul nostru ne-a transmis o serie de atribuţii care vor duce la o mai justă aşezare a planului. Ministerul ne tra­sează numai planul trimestrial. Secţiunea comercială va realiza defalcarea lui lunară în funcţie de cerinţe. Planul OCL Aprozar va fi stabilit de secţia comerci­ală. Vom avea dreptul să plani­ficăm noi forţe de muncă nece­sare ceea ce ne va permite să reducem numărul de angajaţi acolo unde se vor dovedi inutili şi în acelaşi timp să sporim nu­mărul braţelor de muncă în punctele unde activitatea comer­cială, îmbunătăţirea ei, o va cere­In oraşul Iaşi, încă din tri­mestrul I se va trece la apro­vizionarea directă a unităţilor din sectorul alimentar,­ iar can­titatea produselor care se livrea­ză prin tranzit va fi mult redu­să. Se va ajunge astfel la îmbu­nătăţirea ritmicităţii în aprovi­zionare. Mai sunt şi alte măsuri asupra cărora nu mai insist. Vreau să reţineţi că am luat şi noi măsuri de descentralizare transmiţând secţiilor raionale şi orăşeneşti o serie de sarcini cu privire la planurile de desfacere şi acoperire. Cu acelaşi scop : evitarea golurilor în aprovizio­nare, mai multă operativitate în muncă, o mai raţională amplasa­re a unităţilor de desfacere etc. întrebare: Am uitat să vă spun că o parte dintre cei care ne-au trimis scrisori la redac­ţie erau muncitori la Atelierele CFH „Ilie Pintilie“ şi „Ţesătura“. Ei spuneau aşa, în scrisorile lor: „Noi ne pregătim să întîmpi­­năm marea sărbătoare a alege­rilor de la 3 februarie cu impor­tante depăşiri de plan. Am vrea să auzim lucruri asemănătoare şi despre lucrătorii din comerţ“. Ce le spunem ? Răspuns: Spuneţi-le că nu pre­cupeţim nici un efort pentru ca ei şi toată populaţia muncitoare să fie cit mai bine aprovizio­nată şi deservită. In anul trecut volumul desfacerilor a fost mai mare cu 22 la sută. In anul 1957 această creştere va repre­zenta 39 la sută Pot spune că în această lună, prima din noul an, am vîndut consumatorilor prin unităţile noastre, cu peste 3 milioane lei mai multe pro­duse alimentare şi industriale, faţă de sarcinile­ de plan. Aceste realizări nu se vor opri aici. Pa­ralel cu aceasta vom lărgi şi ba­za materială a comerţului nostru prin realizarea unor noi con­strucţii (în bulevardul Republi­cii vor apărea două noi unităţi: un magazin ele confecţii şi un bufet expres ; în cartierul „Ilie Pintilie“ se vor construi două noi magazine pentru produse a­­limentare şi textile ; vor fi rea­­menajate­­ pieţele Gh. Dimitrov şi din Tataraşi etc). Vom­ face tot ce ne stă în putinţă pentru­­.­ anul acesta, pe baza sarcini­lor trasate de Hotărîrile plenarei din decembrie a CC al PMR, să muncim astfel incit populaţia să fie mai bine aprovizionată­ .. . ................................................................. Nr. 324. C­ONFERN­NŢE Comitetul regional de a lupta pentru pace şi Consiliul orăşenesc ARLUS Iaşi organizează pentru azi, vineri 1 februarie 1957, orele 18:00 conferinţa : „Politica exter­nă a RPR, o politică de apărare a păcii, suveranităţii şi independen­ţei naţionale“. Conferinţa va avea loc la Casa A .­ Cercul de studii Iaşi al Revistei „Evidenţa contabilă“, aduce la cu­­noştinţa­ contabililor, lucrătorilor fi­nanciari şi planificatorilor din întreprinderile industriale, or­ganizaţiile economice şi in­stituţiile bugetare că în cadrul refe­ratelor cu caracter contabil şi fi­nanciar, în ziua de miercuri 6 fe­bruarie 1957, orele 18 rov. CIUPER­Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii, în colaborare cu Consiliul orăşenesc ARLUS, a or­ganizat ţinerea unui ciclu de con­ferinţe pe tema : „Mari compozi­tori sovietici“. Sîmbătă, 2 februa­rie, a.c. la orele 18 în sala Ca­ Prieteniei Romîno-Sovietice din str. Păcurari nr. 2 şi va fi ţinută de tov. prof. univ. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ şi preşedintele Comitetului regio­nal de luptă pentru pace. După conferinţă va rula filmul „In sat la noi“. U­NŢ­ CA VASILE. Şeful Serv Buget- Contabilitate­­al Raionului Iaşi va susţine referatul „PLANUL DE VE­NITURI ŞI CHELTUIELI AL IN­STITUŢIILOR BUGETARE“. Referatul se va ţine în sala de conferinţe a Băncii, de Stat — Su­cursala Regională Iaşi — Str. Şte­­fan cel Mare nr. 51, şef Prieteniei Romîno-Sovietice va avea loc prima conferinţă din a­­cest ciclu intitulată : „Serghei Pro­kofiev, compozitor al vremurilor noastre". Va vorbi tov. Cozmei Mihail. In încheiere va rula fil­mul „Romeo şi Julieta“. De la U. R. C. M. Iaşi — Confecţiuni pentru bărbaţi, femei şi copii se execută în con­­diţiuni ireproşabile, cu sau fără materialul clientului la atelierele de comandă ale cooperativei Tehnica Confecţiei — Iaşi, îm­brăcămintea — Bîrlad, Unirea Meşteşugarilor — Vaslui, Croi­torul — Huşi, Progresul — Paş­cani. — Orice lucrări de tapiţerie execută în bune condiţiuni, ate­lierul cooperativei 7 Noiembrie din str. Ştefan cel Mare nr. 16. — Orice reparaţiuni de sobe, maşini de gătit, cazane rufe, şi articole de uz casnic se execută de către cooperativa de invalizi 23 August prin atelierele sale din str. Anastasie Panu nr. 13 şi Friedrich Engels nr 8. — Dacă­­ s-a defectat maşi­na de cusut, adresaţi-vă cu în­credere atelierului de reparaţii din str. Dr. Ghelerter, a coop. Ilie Pintilie. — Lucrări artistice de bijuterie execută atelierul din str. Repu­blici, al cooperativei Ilie Pintilie — Vizitaţi cu încredere cofe­tăriile cooperativei Progresul A­­limentar din străzile : Tataraşi nr. 70 ; Haia Lifşiţ nr. 4 ; 30 Decembrie nr. 12 ; Ştefan cel Mare nr. 52. — Un bogat şi variat sorti­ment de preparate de carne gă­siţi Ioi centrele de desfacere ale cooperativei F­il Alimentar din piețele Go Ltov, Halei ș.a. SPICUIRI DIN PROGRAMUL I - , .1­7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale; 7.10 Muzică distrac­tivă; 7.35 Cu cîntecul şi jocul pe în­tinsul patriei; 8.15 Materiale din pre­să; 8.30 Muzică; 9.00 Muzică de es­tradă; 9.30 „Un tăciune şi-un căr­bune“; 10.00 Solişti de muzică popu­lară romînească din diferite oraşe ale ţării; 10.30 La microfon Rodica; 10.35 Muzică din opere interpretată de cân­tăreţi români; 11.00 Buletin de ştiri; 11.03 Muzică uşoară; 11.25 Suite co­rale de compozitori romîni; 11.50 Din viaţa de concert a Capitalei; 12.35 „Din muzica popoarelor europene“; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Din ope­retele lui Zeller şi Paul Lincke; 13.35 Program interpretat de violoncelişti celebri; 14.00 Muzică populară; 14.45 Concert de estradă; 15.00 Buletin de ştiri; 15.05 Concert de estradă conti­nuare; 15.40 Simfonia a III-a „Re­construcţia“ de Alfred Mendelsohn! 16.15 Emisiunea pentru copii şi tine­ret: „Iubiţi cartea“; 16.45 Cîntă Ma­ria Tănase; 17.00 Buletin de ştiri; 17.19 Muzică uşoară; 17.40 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 18 10 Emisiunea „Gînduri şi fapte“; 18.30 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei; 19.00 Buletin de ştiri şi comentariu; 19.10 Cîntece; 19.45 Emisiunea „Răspundem ascul­tătorilor“; 19.55 Emisiunea „Noapte bună, copii“; 20.00 Muzică uşoară romînească; 20.15 Teatru la microfon; „Bulevardul împăcării“, Scenariu ra­­diofonic de Aurel Baranga, laureat al Premiului de Stat; 21.15 Concert de estradă; 22.00 Buletin de ştiri şi sport; 22.30 Muzică populară romî­nească; 23.10 Concert de noapte; 23.52-23.55 Buletin de ştiri. SPICUIRI DIN PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri; 14.03 Con­cert de prînz; 14.40 Emisiunea de cîntece „In apărarea păcii“; 15.15 Concertul nr. 5 în La major pentru vioară şi orchestră de Mozart — so­list — Jacques Thibaud; 15.42 Noi înregistrări de muzică populară pri­mite din partea Radiodifuziunii bul­gare; 16.00 Buletin de ştiri; 16.20 Muzică uşoară; 16.45 Emisiune lite­rară; 17.00 Lucrări de compozitoa­rea Florica Dimitriu; 17.15 Vor­beşte Moscova!; 17.55 Cîntece; 18.00 Buletin de ştiri; 18.10 Muzică uşoară şi populară la cererea ascultătorilor; 18.55 Sfatul medicului; 19.00 Muzică uşoară de Ion Vasilescu; 19.25 „Me­ridiane“; Note de drum din Japonia de Eugen Jebeleanu; 19.45 Piese de virtuozitate; 20.00 Buletin de ştiri; 20.03 „Oameni de artă despre viaţa şi creaţia compozitorilor“­; 21.00 Bu­letin de ştiri; 21.05 Muzică; 21.15 Actualităţi din ţările socialiste; 21.45-24.00 Opera „Traviata“ de Verdi, — cîntă corul și­­ orchestra simfonică N.B.C., dirijate de Arturo Toscanini. TEATRE: Sala teatrului Naţional „Vasile A­­lecsandri“ — Concertul Filarmonici­­de Stat — dirijor Th. Avithal, solist George Hamza, laureat al Concursu­rilor tinerilor solişti din 1953—1955. IN PROGRAM: C. Silvestri — 3 piese pentru orchestră de coarde, Ceaikovski: Concert pentru vioară şi şi orchestră, Beethoven: Simfonia a 7-a. CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: LII: „Suflete tari“; Ilie Pintilie LII: „Povestiri din Roma“ — spectacol pe ecran lati Puşkin LII.: „Micul lustragiu“; Tine­retului LII.: „Vagabondul seria a 11-a“; Ion Creangă LII.: „Infidelele" plus ••„Ciuboţelele ogarului“; Lumina- Hîrlău: LII. „Afacerea Protar“ plus „Fetiţa mincinoasă“; Rodina-Huşi: 1.11. „Mîine va fi prea tîrziu“; 23 Au­­gust-I­îrlad: „Brigada de tanchişti"; 30 Decembrie-Pd. Iloaiei: „A 12-a noapte“; Victoria-Tg. Frumos: „Infi­delele“ plus „Ciuboțelele ogarului“. SE ATRIBUE TRIMESTRIAL LCiSTIG DE 2500CISTIGD­E CÎSTIGURI DE 1007» _ FATA DE SOLDUL MEDIU TRIMESTRIAl pe flfaete CEC cu

Next