Flacăra Iaşului, mai 1957 (Anul 13, nr. 3323-3348)

1957-05-01 / nr. 3323

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 11* v & Oamenii muncii au întâmpinat sărbătoreşte ziua de 1 Mai La Atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie“ Luni, după ce sirena a anunţat terminarea lucrului, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţiona­rii Atelierelor CFR ,,Ilie Pintilie” ieşind în grupuri din secţii s-au adunat în marea sală de fes­tivităţi pentru a lua parte la a­­dunarea festivă organizată în cin­stea zilei de 1 Mai. încă de la începutul adunării, în sală a domnit o atmosferă deosebit de însufleţită, participan­ţii manifestîndu-şi prin lozinci şi aplauze entuziaste devotamen­tul fără margini faţă de partid şi guvern, dragostea lor faţă de ţările socialiste frăţeşti, în frun­te cu marea Uniune Sovietică, solidaritatea cu lupta tuturor oa­menilor muncii din lume pentru izbînda cauzei păcii, pentru pro­gres social. In atmosfera aceasta însufleţi­tă, vechii muncitori ai Nicolinei îşi aminteau — prin antiteză — vremurile cumplitei terori bur­­ghezo-moşiereşti, cînd în special aici, la Ateliere, în preajma lui 1 Mai erau trimise detaşamente de jandarmi şi poliţişti pentru a împiedeca manifestaţiile mun­citorilor. Acum, în locurile unde a muncit şi a luptat Ilie Pintilie, în Atelierele eroicei Nicoline, ră­sună liber şi entuziast cuvîntul de pace şi solidaritate al harni­cilor muncitori care sînt astăzi stăpînii fabricii şi ai ţării întregi. Adunarea festivă a fost des­chisă de tov. Popa Paraschiv, secretarul comitetului de partid, care a dat cuvîntul tovarăşului Dumitru Gheorghiu, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional de partid* Cuvîntarea tov. Dumitru Gheor­ghiu a fost ascultată cu deosebi­tă atenţie, fiind subliniată în re­petate rînduri prin lozinci şi a­­plauze îndelungate. Muncitorii ceferişti au manifes­tat puternic pentru unitatea de neclintit dintre partid, guvern şi popor, pentru coeziunea ţărilor socialiste, pentru triumful păcii în întreaga lume. In încheierea adunării festive a avut loc un program artistic dat de brigada artistică de agitaţie a Atelierelor CFR ,,Ilie Pintilie” şi ansamblul comitetului orăşenesc UTM Iaşi* •iÄÄ?5ÄÄiiiNi5iii5ÄivÄÄÄÄÄÄÄÄiy5ÄÄ?5ÄÄÄÄÄisÄRÄÄÄi5 IN fa Atelierele CLIŞEU: Aspect de*masă/­ierele CFR „Ilie Pintilie“,/9 din timpul adunării festive de Cuvîntarea tov. Dumitru Gheorghiu membru supleant al C. C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului Regional de Partid Iaşi La începutul cuvîntării sale, tov. Dumitru Gheorghiu a feli­citat, în numele Comitetului re­gional de partid Iaşi, pe mun­citorii, tehnicienii şi inginerii Atelierelor CFR ,,Ilie Pintilie" şi pe toţi oamenii muncii din regiunea noastră, cu prilejul zi­lei de 1 Mai, unindu-le noi suc­cese, noi victorii pentru înflori­rea scumpei noastre patrii — Republica Populară Romînă. După ce a făcut un istoric al sărbătoririi zilei de 1 Mai în lu­mea întreagă şi în ţara noastră, vorbitorul a arătat că poporul nostru muncitor sărbătoreşte 1 Mai un plin avînt al luptei pen­tru construirea socialismului şi a­­părarea păcii. Fabricile unde bărbaţi, femei şi copii îşi iroseau vlaga în folo­sul patronilor lacomi şi trîndavi, au fost zmulse capitaliştilor de­venind proprietate de stat, bu­nuri ale întregului popor. Ogoa­rele, altădată trudite de ţărani şi stăpînite de moşieri, aparţin as­tăzi celor care le-au muncit de veacuri­Din primii ani ai instaurării puterii populare în Romînia oa­menii muncii sub conducerea partidului clasei muncitoare, au îndeplinit în foarte scurt timp o operă vastă de organizare şi con­solidare a unui stat nou, statul democrat-popular, au făurit din­­tr-o economie capitalistă haotică o economie socialistă care cu­prinde mii de întreprinderi şi u­­nităţi din cele mai diferite ra­muri ale economiei naţionale, strîns unite între ele într-un sin­gur tot care se dezvoltă planifi-­ cat pe baza proprietăţii obşteşti. O luptă încununată de succes s-a dat pentru înlăturarea înapoierii economice a Romîniei: oamenii muncii, sub conducerea partidu­— -----„ „ „ _ (Continuare în pag. 2-a) La Universitatea „Al. I. Cuza“­ ­■ Ieri după amiază a avut loc în Aula „Mihail Eminescu“ de la Uni­versitatea „Al. I. Cuza“ o adunare festiva închinată zilei de 1 Mai — sărbătoarea solidarităţii internaţiona­le a celor ce muncesc. La adunarea festivă au luat parte profesori, conferenţiari şi asistenţi universitari, studenţi şi funcţionari administrativi. .­­ In prezidiu au luat loc tovarăşii Sirflion Timofte, secretar al comite­tului regional de partid, Leo Bartfeld, prorectorul Universităţii, Constantin Mihul, profesor universitar, Eugen Netcă, secretar al Comitetului UTM din Universitate şi alţii. Luînd cuvîntul tov. Simion Timof­te, secretar al­­comitetului regional de partid a felicitat, din partea Co­mitetului regional al PUNR, cu oca­zia sărbătoririi zilei de 1 Mai, cadre­­­le didactice, studenţii şi întreg per­sonalul Universităţii pentru realizările obţinute în muncă şi le-a urat noi şi mai mari succese în munca ştiinţifi­că şi didactică de viitor. După ce a arătat importanţa zilei de 1 Mai vorbitorul a subliniat rea­lizările obţinute în ţară şi regiunea noastră în domeniul industriei şi a­­griculturii.­­ !!­*/ Printre marile transformări­­ revo­luţionare petrecute în ţara noastră în (Continuare în pag. 4-a) Muncitoarele vie la fabrica „Ţesătura B” ascultă cu atenție cuvîntul tov. Ioan Cioc­an, secretar al Comitetului Reg. PMR. La Depoul C. F. R. ii Un însemnat număr de mfeca­­r­nici şi fochişti de locomot­ivă,­­ muncitori din Atelierele Depou­lui CFR Iaşi, funcţionari s-au j'în- j trunit luni la amiază în cargirul­­ unei adunări festive organizate­­ în cinstea zilei de 1 Mai, Isăr- • bătoarea frăţiei muncitorilori din­­ toate ţările* 1 Printre participanţii la aduna­re erau unii mecanici ca Mi­rcea Moşneagu, Aurel Stoian şi lai­ţii care, deşi de curînd întorşi, de la drum, au ţinut totuşi să,par­ticipe la festivitate.­­­­ In cadrul adunării a luat­ cu­vîntul tov.­­ Emil Mazilu, secre­tar al Comitetului regional­ de partid, care a vorbit desp­re în­semnătatea zilei de 1 Mai. Vorbitorul a arătat că după victoria Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie, în ziua de 1 Mai oamenii muncii din lumea întreagă îşi manifestă nu numai Printre muncitoarele textitiste Muncitoarele textiliste de la „Ţesătura“ B. au întimpinat­ ziua de 1 Mai luptînd pentru creşterea producţiei şi a productivităţii muncii,­­pentru îmbunătăţiirea ca­lităţii produselor. Mîndre de suc­cesele muncii lor, textilistele au participat cu entuziasm, la aduna­rea festivă, organizată în cinstea zilei de 1 Mai — ziua solidari­taţii internaţionale a oamenilor muncii. , In cadrul adunării festive a luat cuvîntul tov. loan Ciolpan, secretar al Comitetului regional de partid. ’­­ Vorbitorul a arătat că împreu­nă cu toţi oamenii muncii din ţara noastră,­­muncitorii din între­prinderile regiunii Iaşi întâmpină ziua de 1 Mai prin noi succese în întrecerea socialistă, pe dru­mul ridicării producţiei şi a productivităţii muncii, în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor celui de al doilea an al actualului plan cincinal. Cu vie aprobare au fost pri- , mite de către muncitoarele tex- , tiliste cuvintele care au ilustrat­­ politica de pace a guvernului nos­tru, unitatea indestructibilă cu ţa­rile lagărului socialist, în frunte­­ cu Uniunea Sovietică, ţări de­­ care ne leagă cauza comună a­­ construirii socialismului și mă- ‘ refele idei ale marxism-leninis- * m­ului. t In încheierea cuvîntării sale, î tov. I. Ciolpan a felicitat căldu- p ros muncitoarele textiliste cu pri - lejul zilei de 1 Mai, t\ 1« hotărîrea lor de luptă împotriva exploatării, ci și dragostea și în­crederea fierbinte în marele par­tid făurit de Lenin, în oamenii sovietici care au deschis omenirii muncitoare drumul pentru îm­plinirea visului său de veacuri: desfiinţarea exploatării omului­­de către om. După ce a subliniat realizările obţinute de oamenii muncii din ţara noastă, in construirea so­cialismului, vorbitorul a scos în evidenţă unele rezultate deosebite cu care au întîmpinat ziua de 1 Mai muncitorii Depoului. In încheierea adunării festive au primit diplome de onoare şi premii pentru realizările obţi­nute în cinstea zilei de 1 Mai numeroşi lucrători de la Depou printre care mecanicii Mircea Moşneagu, Vasile Dascălu, Aurel Stoian, lăcătuşii Mihai Staveres­­cu, Ion Raţă, Ion Apetroaiei, ca­zangiul Dumitru Mocanu­, şeful de echipă Neculi Stratulat şi alţii* M­, V • M. • Trăiască ! Mai ziua solidarităţii internationale . ** $ ^ jl" w ‘‘ .. . .., ‘ '. a oamenilo­r m­uncii! r­aportăM Partidului «.I Angajamentele au fost îndeplinite : - jl Fixindu-şi ca obiective: îndrumarea trenurilor­ în cele ,p mai bune condiţii de siguranţă a circulaţiei, executarea de reparaţii fără a se scoate vagoanele din circulaţie, mei un tren Intîrziat şi depăşirea planului la prestaţii cu 5 la sută, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la revizia de vagoane CFR Iaşi au pornit la muzică entu­ziastă pentru a întimpina 1 Mai cu succese cit, mai fru­moase.­­ Strădania depusă a dat roade. Angajamentele,luate au fost îndeplinite în proporţie de 104 la sută. Timpul de imobilizare a vagoanelor cu d­etaşare din trenuri a fost redus cu 2 la sută iar planul de prestaţii a fost depăşit cu 12 la sută , în loc de 5­ la sută cât a fost angajamentul.­­­­ La obţinerea acestor frumoase realizări un aport deo­sebit au adus maistrul Ionescu Gheorghe, lăcătuşii Afloa­rei M., Zaharia Ion, Melnic Laurenţiu, lohni Adrian, tâmplarul Anton Sîrbu şi alţii. De asemenea, în cinstea lui 1 Mai, colectivul de muci­că al reviziei de vagoane CFR Iaşi a reparat compre­sorul de aer (care în mod normal trebuia trimis pentru reparare tocmai la Oraşul Stalin) realizînd economii­ de peste 3.000 Iei. . * ' ‘ • Un merit deosebit în obţinerea acestor re­alizări 11 are lăcătuşul Alecu Timoftoaie. Ca un succes însemnat ce se înscrie ! In rîndul realizărilor acestui colectiv se numără şi terminarea lucrărilor de instalare a reţelei pentru alimen­tarea şi curăţirea garniturilor de tre­nuri* . . PETRE MUNTEANU * corespondent * — O— Răsplată a muncii vrednice 11 Ziua de 1 Mii d­in acest an a adus numeroase bucurii pen­­­­tru colectivul fabricii de peni­cilină. Una dintre acestea este şi înmînarea la un număr de 20 muncitori, a carnetului de lu­crător calificat la locul de pro­ducţie. Printre aceştia se nu­mără Neculai Olăraşu, calificat în funcţia de operator teh.palg£, la sectorul fermentaţie, Antea­ M­ateiaş, operatoare, Elisabeta Haţmaţuchi şi alţii. O altă bucurie ,este şi acor­darea de premii unui număr de 120 muncitori, tehnicieni, ingi­neri şi funcţionari, care s-au evidenţiat în realizarea sarci­nilor de producţie. Asemenea premii — care variază între 300-1000 lei — au primit prin­tre alţii tovarăşii Partenie Loz­neanu, Margareta Ţuţuianu, A­­na Ficiuc, ing. Gheorghe Dumi­­trescu, Mihalache Dumitrescu şi alţii. !■, ! ' La depoul CFR Iaşi, cu prilejul adunării festive s-au acordat şi diferite premii fruntaşilor în întrecerea socialistă. Sala de festivităţi a întreprin­derilor ETAC, devenise neîncăpă­toare pentru numărul mare de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari care au fost prezenţi, luni după-amiază, la adunarea festivă închinată zilei de 1 Mai. In cadrul adunării, tov. C. Nistor membru al biroului comi­tetului regional P.M.R., preşedin­te al comitetului executiv al sfa­tului popular regional a vorbit, despre însemnătatea măreţei zile. Printre altele, vorbitorul a amin­­it despre realizările obţinute in­ară şi regiunea noastră. „In re­giunea, noastră — a spus tov. C. Nistor — şi primul plan pin­ci­nal­s a construit şi pus în fun­cţie două mari întreprinderi de importanţă republicană: fabrica de rulmenţi din Bîrlad şi fabrica de antibiotice din Iaşi, care con­stituie o mîndrie a poporului nos­tru. In acelaşi timp, construirea şi utilarea acestor întreprinderi constituie şi un alt aspect impor­tant, adică­­ o parte din marele sprijin acordat ţării noastre de către Uniunea Sovietică, în con­struirea socialismului“. In încheierea adunării festive, corul şi orchestra întreprinderii ETAC au prezentat un frumos program. Român, pentru îndeplinirea şi de­păşirea celui de al doilea plan cincinal. In anii puterii populare, dint­r-o ţară agrară înapoiată, Romînia, s-a transformat într-un timp re­lativ scurt într-o ţară industrial­­agrară cu mari perspective de dezvoltare. Oamenii muncii din ţara noastră, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea par­tidului, au obţinut realizări de seamă în dezvoltarea tuturor ra­murilor economiei naţionale. A luat un mare avînt industria noastră grea şi îndeosebi indus­tria petroliferă, minieră, energe­tică, electrotehnică şi construc­toare de maşini. Ca urmare a înfăptuirii primului plan cincinal, volumul producţiei industriale a crescut de 2,9 ori faţă de 1938 şi de 3,4 ori faţă de 1948. Au fost create noi ramuri industriale: producţia de utilaj petrolifer şi utilaj minier, de utilaj energetic, de tractoare şi maşini agricole, producţia de camioane, sectoare noi ale industriei chimice, extrac­ţie de minereu, şi altele.. In încheierea cuvîntării sale din însărcinarea şi în numele Com­i­tetului regional de partid tov. Vlad Stănescu a felicitat­­colec­tivul fabricii „Textila Roşie“ per­­tru succesele obţinute. La „Textila Roşie“ în după-amiaza zilei de luni, la fabrica „Textila Roşie“ din Iaşi a avut­ loc o adunare fes­tivă închinată zilei de 1 Mai. Despre importanţa zilei de soli­daritate internaţională a oame­nilor muncii a vorbit tov. Vlad Stănescu, membru în biroul Com­i­tetului regional de partid. Vorbi­torul a spus printre altele: „In­­tîmpinăm anul­ acesta ziua de 1 Mai sub semnul luptei continue pentru înfăptuirea măreţelor sar­cini trasate de Congresul al II- lea al Partidului Muncitoresc La întreprinderile E.T.A.C. •• ■ ■ r ■ ' ’r ' R o a d,e 1 e întrecerii . socialiste Antrenaţi în întrecerea!* socialistă; şi aplicînd pe scară largă metodele înaintate de muncă sovietice, muncitorii de la Ateliere­­au ■ reuşit­ să­­ obţină în­semnate succese în­ producţie : astfel,rplanul de pro­ducţie socotit în pre/normă­ a­ fost depăşit cu 22 la sută, iar economiile realizate • se ridică la peste 20 000 lei. In depăşirea­­planului­­de­ producţie şi realizarea celor mai mari economii s-au evidenţiat secţiile: I-a vagoane-cf.fr.tori şi a 11-a vagoane­­marfă. - , • • - , ■ ■ - Dar, colectivul Atelierelor din Paşcani a reali­zat şi alte obiective. De pildă, s-au individualizat 3 maşini în atelierul de tîmplărie, s-a dat în folo­sinţă macaraua­ de 5 tone­ în atelierul de rotarie, a fost montată o freză cu aer comprimat pentru compresarea­ arcurilor volute în vederea asamblării tampoanelor ■cilindrice ş.a. In obţinerea acestor realizări o contribuţie de seama au adus-o muncitorii Valeriu Noghin, sudor, Mihai Fălticeanu, tâmplar, Constantin Onofrei, lă­cătuş,­ Mihai­ Burcă, strungar, Losier 1., vopsitor l­a, care şî-au depăşit norma între 50—70 la sută. De asemenea, un aport important la obţinerea, aces­tor realizări l-au adus şi tinerii din cele 25 brigâz­i “din­ cadrul întreprinderii, fruntaşe situîndu-se briga­zile a IlI-a producţie, a I a economii şi a V-a de calitate care şi-au­ depăşit planul între 70 pină la 85 la sută şi au realizat economii de peste 1.500 lei. 11,11 , m * ■ 1 '■ 1 • 1 1 »■* 1 —...... • • .............. 1 .............—------- ■ .......... . .li — RAIOANE CARE AU TERMINAT MÎNTĂRIE ■i Primii care au vestit cu bucurie terminarea campaniei de însăminţări au fost colectiviştii din Scînteia, Ţibăneşti şi din alte unităţi agricole so­­cialiste ale raionului Negreşti. Exemplul lor însufleţitor a fost urmat de ţăranii muncitori cu gospodărie Individuală din comunele Dumeşti, Tansa, Ţibăneşti, Băceşti, Oniceni pentru ca In seara zilei de 29 aprilie planul însămînţărilor culturilor prevăzute pentru epocile I şi II să fie îndeplinite în acest raion. ^ 1 Hotărlţi să întîmpine şi ei aşa cum se cuvine ziua de 1 Mai oamenii muncii de pe ogoarele raionului Iaşi au dat un nou avînt luptei pentru grăbirea lucrărilor agricole, reuşind ca pînă la 29 aprilie să realizeze pla­nul însămînţărilor la culturile din epoca I şi II. : * Pînă la această dată, fruntaşe pe regiune sunt şi raioanele Hîrlău, Huşi Şi Tg. Frumos care au Insămînţat intre 91—94 la sută din suprafeţ­țe­ planificate cu culturi de primăvară. Deschiderea muzeului regional de artă plastică Ieri seara a a avut loc deschiderea festivă a Muzeului regional de arte plastice. Amena­jat în sălile Palatului Culturii, Muzeul regio­nal de arte plastice se situează printre reali­zările de seamă obţi­nute în ultimii ani, pe tărîmul culturii în re­giunea noastră. Cu trei ani înainte de a-şi sărbători centenarul, după ce în timpul ve­chilor regimuri nu se putuse bucura nici mă­car de simpla bunăvo­inţă a oficialităţilor,­­ fosta Pinacotecă Mol­dovenească îşi redes­chide astăzi porţile în condiţii diametral o­­puse. Sprijinul acor­dat de regimul demo­crat-popular dezvoltării artei în patria noas­tră, este concretizat în cazul Muzeului regional de artă plastică, în tot ceea ce a concurat la dotarea și amenaja­rea sa în admirabilele săli ale Palatului Cul­turii. Vizitatorii care se vor perinda zilnic prin aceste săli vor avea prilejul să admire cre­aţii de frunte ale artei plastice romîneşti şi universale. Dispuse după , criterii ştiinţi­fice, picturile şi sculp­turile aparţinînd unor felurite şcoli şi epoci apar într-o ordine ca­­re-i permite vizitato­rului să se orienteze şi să poată aprecia va­loarea de ansamblu a bogăţiei de creaţii ar­­tistice expuse. Deschiderea Muzeu­lui regional de artă plastică a avut loc în prezenţa tov. Dumitru Gheorghiu, prim secre­tar al Comitetului re­gional PMR, tov. Si­­mion Timofte şi Emil Mazilu, secretari­­ al Comitetului regional PMR, a tov. Const. Nistor, preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular­­ re­gional, tov. Leri Lesner, vicepreşedinte al comi­tetului executiv al sfa­tului popular regional a numeroşi oameni de ştiinţă, artă şi litera­tură, oameni ai mun­cii din oraşul nostru, studenţi, etc. După un scurt isto­ric al existenţei fostei Pinacoteci, tov. Cos­­tache Agafiţei directo­rul Muzeului regional de arte plastice, a fă­cut o prezentare a Muzeului, trecînd în revistă operele aparţi­nînd pictorilor şi scul­­­torilor romîni clasici şi contemporani, precum şi ale maeştrilor artei universale, prezenţi la aceste săli prin lucrări care se bucură de­ o­ binemeritată faimă..­­ ,,Mulţumim partidu­lui şi guvernului, a încheiat tov. Costache Agafiţei, pentru imen­sele posibilităţi creata In sprijinul organizării şi îmbogăţirii aşeză­mintelor de artă, în sprijinul Înfloririi crea­ţiei artistice. Muzeul regional de artă plas­tică este o dovadă a preţuirii pe care pute­rea clasei muncitoare o acordă tezaurului de artă creat în decursul veacurilor de poporul nostru, de popoarele lumii. Este o dovadă a superiorităţii vieţii noastre socialiste în care fiecare nouă în­făptuire este pusă sub semnul avîntuluî către lumină, către o necon­tenită creştere a nive­lului de trai, material şl cultural al poporu­lui”.­­ Cei prezenţi la des­chiderea Muzeului au constituit totodată şi primii vizitatori ai a­­cestuia. CLIŞEU: Aspect de la festivitatea deschiderii regional de artă plastică. muzeului

Next