Flacăra Iaşului, mai 1957 (Anul 13, nr. 3323-3348)

1957-05-01 / nr. 3323

R. P.C­h­in­eza în pryeajma lui 1 Mai M PEKI'.IN 30 (Agerpres)1, --­China­­: Nouă ',anunţă : ) ' In Republica Populară Chineză se desfăşoară pe larg pregăti­rile în şederea sărbătoririi zilei de 1 Mai —• ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor mun­cii. Anul acesta poporul chinez întîmpină ziua de 1 Mai sub sem­nul intensificării continue a con-' struirii socialiste, a­­ consolidării prieteniei popoarelor 't din China și Uniunea Sovietică, a întăririi continue a lagărului­­socialist în frunte cu Uniunea Serofietică. In diferite provincii ale Chinei au fost create comitate speciale pentru desfăşurarea sărbătorii, din care fac parte reprezentanţi ai organizaţiilor obş­teşti, ai în­treprinderilor şi instituţiilor. Pie­ţele şi străzile oraşelor Pekin, Sanhai, Tiantzzin şi ale altor oraşe ale Chinei se îmbracă de sărbătoare. Se fac ultimele pre­gătiri în vederea demonstraţiei şi manifestaţiilor populare cu pri­lejul zilei de 1 Mai. In toate regiunile Chinei, în uzine şi fabrici, în cooperative agricole de producţie, instituţii şi institute de învăţămînt superior au loc adunări şi reuniuni so­lemne, consacrate zilei de 1 Mai. Muncitorii din China întîmpină ziua de 1 Mai prin noi succese­ ­d­­­ i muncă. Minerii chinezi au dat în cinstea lui 1 Mai mH de tone de cărbune peste plan. Metalur­­giştii din Sintzzisan, de la Ansan şi din Sanhai au îndeplinit îna­inte de termen sarcinile de pro­ducţie. In primele rînduri ale muncitorilor care întîmpină cu noi realizări în producţie sărbă­toarea internaţională a oamenilor muncii se află constructorii de maşini şi feroviarii, constructorii podului Uhan de peste fluviul Iantzzi, muncitorii de la fabrica de ciment din Datum și de la multe alte întreprinderi de con­strucții din China. Im­­potri­va pactului S.E.A.T.O. BANGKOK 30 (Agerpres) — In cadrul unui uriaş miting care a avut loc la Bangkok, cei peste 20.000 de participanţi au aprobat o rezoluţie prin care se cere retragerea Tailan­­dei din pactul SEATO şi respectarea­­ unei politici externe de strictă neutra­litate. Luînd cuvîntul în cadrul mi­tingului, Jotinnobit, preşedintele Fron­tului unit socialist, a condamnat po­litica actualului guvern tailandez care a aservit ţara intereselor cercu­rilor imperialiste şi a arătat că în ultimii ani Tailanda a suferit mari pierderi datorită embargoului fim­pus de SUA comerțului său cu R. P. Chi­­­neză. Convocarea sesiunii Adunării Populare a R. P. Albania Tirana 30 (Agerpres). Printr-un decret al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania, cea de a 6-a sesiune a Adunării Populare a R. P. Albania este convocată pen­tru data de 4 mai. Pe ordinea de zi a lucrărilor sesiunii figu­rează raportul preşedintelui Con­siliului de Miniştri al R. P. Alba­nia cu privire la rezultatul tra­tativelor dintre delegaţia guver­namentală albaneză şi guvernul U.R.S.S. Represiuni împotriva muncitorilor r , a* de origină nord-africana PARIS 30 '(Agerpres)'­­» _ t. Agenţiile de presă occidentale flJ din Paris nunţi că la 28 aprilie detaşamente de poliţie franceze au organizat o mare razie într-un cartier parizian locuit de muncitori nord africani. Au fost efectuate descinderi şi percheziţii în mai multe hoteluri şi cafenele. 10 muncitori algerieni au fost arestaţi. După cum subliniază corespondenţii din Paris ai agenţiilor americane, ra­zia de duminică seara a fost cea de a treia operaţie poliţienească de acest fel în interval de o săptămînă. —O— Oamenii muncii din Africa de sud sînt nevoiți să-și găseas­că hrana scoțînd-o din apa mur­­dară a canalelor^ . ~ Şedinţa subcomitetului Comisiei O.N­.U. pentru dezarmare LONDRA 30 (Agerpres)" —■ La 29 aprilie a avut loc şe­dinţa ordinară a subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezar­mare, sub preşedinţia lui H. Sta­­ssen. Următoarea şedinţă a fost fixată pentru 30 aprilie. FLECARA IAŞULUI '' Presa egipteană despre acțiunile S. U. A. în Orientul mijlociu CAIRO 30 (Agerpres) — Ştirii» privind trimiterea flotei a 6-a ame­ricane în răsăritul Mării Mediterane au provocat indignarea profundă a opiniei publice egiptene. Presa consideră această acţiune ca o primejdie directă pentru securitatea nu numai a Iordaniei, ci şi a între­gului Orient arab. Ziarele scriu că această demonstraţie militară urmă­reşte intimidarea poporului iordanian şi exercitarea de noi presiuni asupra guvernelor ţărilor arabe. „Statele Unite, scrie într-un arti­col de fond ziarul „Al Masa“, ame­ninţă să folosească forţa, sperînd să creeze o atmosferă de intimidare şi violenţă“. Ziarul „As Saab“ arată într-un articol de fond că SUA recurg la ameninţări militare pentru a ajuta reacţiunii „să pună din nou în lan­ţuri poporul iordanian“. Flota ameri­cană, scrie ziarul, a fost trimisă în regiunea răsăriteană a Mării Medi­terane „pentru a fi mai aproape de focarul unui nou complot imperia­list împotriva popoarelor libere ara­be. Această demonstraţie urmăreşte terorizarea poporului iordanian şi în­sufleţirea complotiştilor“. Ziarul „Al Ahram“ scrie într-un ar­ticol de fond că popoarele libere ara­be nu vor admite vre­un amestec a­­merican în treburile Orientului arab. „Declarăm oamenilor de stat al Sta­telor Unite și liderilor NATO că arabii își vor rezolva singuri proble­mele“, scrie ziarul,. Din Republica Demo V­edere din Dresda (Piaţa Teatrului) Selwyn Lloyd despre experienţele atomice ale Marii Britanii LONDRA 30 (Agerpres) — TAS3 anunţă: Luînd cuvîntul la 29 aprilie la posturile engleze de radio, Selwyn Lloyd, ministrul Afacerilor Externe al Angliei a lăsat să se înţeleagă că guvernul englez intenţionează să e­­fectueze cu orice preţ experienţele cu bomba cu hidrogen pe insulele Christmas. Lloyd a recunoscut că opi­nia publică dintr-o­ serie de ţări, in­clusiv din Japonia, protestează cu hotărîre împotriva acestor experienţe. Totuşi, în pofida faptelor, Lloyd a a­­firmat că „agitaţia împotriva expe­rienţelor porneşte în mare măsură din surse comuniste“ deşi, după cum se ştie declaraţiile de protest au fost făcute de primul ministru al Japoniei, de papa Pius al XII-lea şi de alţii. Lloyd a încercat­ să justifice­­nece­sitatea efectuării de către Anglia a experienţelor nucleare referindu-se la faimoasa concepţie după care arma nucleară ar fi „un mijloc de reţi­nere“. Declarînd că de cîtăva vreme gu­vernul englez consideră necesar să încerce realizarea unui acord cu pri­vire la limitarea experienţelor cu arma nucleară, Lloyd a declarat că spre acest acord trebuie să se mear­gă în etape şi­ că prima etapă tre­buie să fie înregistrarea la ONU a viitoarelor experienţe cu armia nu-i,­cleară. '"^7­**$ » î› **.**.#*.'*· » **··@.*·*»@.·· ·­­·» ?■* · ** »·*.% 99 --ei; i *? Tj j -îv» • • v, 7 74* m torţa primează dreptul sau Doctrina Eisenhower în acţiune­­ /Dl Foster Dulles declara, cu puţin înainte de 25 aprilie, la o conferinţă de presă: „Avem în­credere în regele Hussein“. E­­venimentele de la 25 aprilie au confirmat buna opinie a depar­tamentului de stat. In această zi regele Hussein d­izolva parla­mentul, partidele politice şi de­creta pe teritoriul Iordaniei sta­rea excepţională. In provincii e­­rau numiţi, două zile mai tîrziu, guvernatori militari, şi luau fiin­ţii tribunalele speciale autoriza­te să pronunţe sentinţa cu moar-­­tea.­­ Care au fost evenimetele care au precedat această lovitură de stat ? Cabinetul de sub conduce­rea premierului Nabulsi, făcîndu- se expresia voinţei întregului po­por iordanian, a respins în chip manifest doctrina Eisenhower în Orientul mijlociu. Şansele d-lui Richards — emisarul Casei albe trimis în această zonă spre a „explica“ popoarelor arabe doc­trina Eisenhower—­ erau conside­rate, în eventualitatea unei vi­zite în Iordania egale cu zero. Aşa­dar, politica sprijinită pe principiile solidarităţii arabe şi neutralităţii active pe care o pro­mova guvernul Nabulsi nu era pe placul imperialiştilor americani. Aceasta este şi sursa demiterii cabinetului condus de Nabulsi. S-a ajuns însă, în urma aces­tei demisii, la formularea urmă­toarei condiţii pentru ca viitorul guvern să aibă adeziunea majo­rităţii parlamentare (deci a depu­taţilor reprezentînd voinţa majorităţii poporului iordanian, exprimată în alegeri) , respinge­rea ,,doctrinei Eisenhower“. Cu alte cuvinte, ducerea pe mai departe a politicii promovate în Egipt, Siria şi alte state arabe care luptă din răsputeri împotri­va curentului imperialist, a pre­­siunilor de tot felul, pentru păs­trarea independenţei lor naţio­nale. Şi această independenţă de­pinde în chip vital de rămînerea în afara blocului de la Bagdad, în afara noii ma­nevre imperialis­te a cărei expre­sie este „doctri­na Eisenhower“.­­? In adevăr, ce înseamnă această „doctrină“ pentru ţările arabe ? Arme americane, soldaţi ameri­cani,— deci ocupaţie americană. Popoarele arabe n-au putut să nu vadă în faimoasa teorie a „vidului“ din Orientul mijlociu încercarea imperialiştilor ameri-­ cani de a ocupa locul de stăpîn colonialist rămas liber în Orien­tul mijlociu în urma ostracizării anglo-francezilor din această re­giune. Pe care însă, din păcate, popoarele arabe s-au grăbit să-l umple cu propria lor politică, de slujire a intereselor lor naţiona­le. Să ne amintim puţin faptele. Poziţiile colonialiste deţinute de Anglia şi Franţa în această zo­nă s-au surpat una după alta. A­­pogeul a fost atins în timpul aşa numitei „crize a Suezului“. Pînă în acest moment Statele U­­nite au afişat o atitudine „conci­liatoare“ destul de suspectă. Dar odată cu prăbuşirea influenţei franco britanice în această parte a lumii, şi ambiguităţile politicii americane s-au topit ca ghiaţa, făcînd loc unei politici a cărei cla­ritate geroasă lasă să se întreva­dă, pe fondul desenului de ghia­­ţă — distinct —­ linia sinuoasă a unei săgeţi frînte îndreptate chiar spre inima Orientului arab. A­­ceastă politică s-a concretizat în faimoasa „doctrină Eisenhower“. Ea înseamnă, pe scurt, menţine­rea ocupaţiei stră­ine în virtutea intereselor Impe­____ rialiste america­— ----- ne. Din însărcinarea departamen-n tului de stat, d-l Richards a por­nit într-un lung turneu cu scopul de a „explica“ popoarelor arabe „doctrina Eisenhower“. Drumul spre Amman nu se arăta însă prea neted. Iată de ce ambasado­rul american în Iordania îi propu­ne șefului statului major al ar­matei iordaniene să formeze un guvern pro-american. Mărturisirile acestui general re­fugiat acum la Damasc ca şi a­­celea ale fostului premier Nabulsi nu lasă nici o urmă de îndoială asupra veracităţii acestei infor­maţii. Nereuşind manevra, s-a a­juns pînă la 25 aprilie la consti­tuirea guvernului condus de dr. Khaliddi, simpatizant făţiş al „doctrinei“. Din acest guvern fă­ceau parte şi fostul premier Na­bulsi, şi alţi adversari ai ei. Era o soluţie, de compromis, amenin­ţătoare— totuşi— pentru inde­pendenţa, Iordaniei. De aceea, la Amman au loc mari manifesta­ţii populare sub semnul îupiei şi potriva „doctrinei Eisenhower“. Guvernul Khaliddi demisionează. In urma acestui fapt, o adevărată lovitură de stat pune capăt vieţii parlamentare şi democratice a Iordaniei, în locul căreia este in­staurată dictatura militară. Ca­zul aduce prea mult aminte de soarta Guatemalei, pentru ca sursele de inspiraţie ale acestei lovituri să nu poată fi bine iden­tificate: aceleaşi cercuri monopo­liste agresive (în cazul Guatema­lei rolul jucat de ..United fruit“ e bine cunoscut) promotoare a politicii­­de forţă“, a politicii ce duce la dezlănţuirea unui nou război. Din nou se încearcă să se impuie unui popor mic şi viteaz dictatul colonialist. Din nou colo­nialiştii arată limpede că atunci cînd le sînt lezate interesele îşi bat joc de propriile lor slogane cu privire la „democraţie" şi „a­­legeri libere“. Forţa primează dreptul“ — cunoscutul dicton pru­sac apare de dedesubt oridecîte­­ori cuvintele frumoase nu duc la rezultatele dorite de imperialişti. Şi— ca o demonstraţie edifica­toare şi pentru oricine ar mai păstra o umbră de îndoială — flota a şasea americană din Me­­diterană s-a îndreptat spre coas­tele Iordaniei, cu gurile ei de tun ameninţătoare. Da, în Iordania forţa primează dreptul ! Pentru apărarea acestui principiu impe­rialist „doctrina Eisenhower” a intrat în acţiune­­. M. DARIE Redacţia şi Administraţia : Pala­tul Culturii str. Mareşal Mali­novschi nr. 1 — Telefon : 1209 .Tiparul: _ întreprinderea Poli­gr­a­f­ică Iași — Telefon : 2380 - 1210 Nr. 3323 Oamenii muncii au întlmpinat v sărbătoreşte ziua de 1 Mai La Universitatea „Al. I. Cuza“ \ / ^ [Urmare, din V_aQtt I-®). aHBA’Jk •■dj&.toMs» ? j Stapa’revoluţiei poctaliste­— a conti­nuat vorbitorul — ce situează şi re­voluţia culturală. Particularitatea a­­cestei revoluţii culturale ţ­onstă în a­­ceea că ea este, înainte­ de toate, o mişcare a maselor conduse de partid pentru creşterea nivelului cultural şi tehnic al­­ oamenilor muncii, pentru crearea unei intelectualităţi noi, socia­liste, la anii puterii populare. Invăţămîn­­tul de toate gradele a devenit accesi­bil tuturor tinerilor dornici de învăţă­tură Prin reforma învăţâmîntului numărul institutelor de învăţămînt superior a crescut considerabil, a­­proape de 10 ori faţă de siuaţia dinainte de cel de al doilea război mondial atît prin dezvoltarea cen­trelor universitare existente, cit şi prin crearea de noi centre de înva­­ţamînt superior. In centrul nostru universitar — a subliniat în continuare vorbitorul — unde în 1942 exisă numai un singur institut — Universitatea cu 4 facul­tăţi şi circa 2.000 studenţi — astăzi avem 4 institute şi 14 facultăţi şi peste 7.000 de studenţi. Cadrele didactice au făcut însem­nate progrese în însuşirea ideologiei marxiot-leumiste, cît şi în dobîndiea capacităţii de a pune această ideo­logie la baza muncii lor. Pe lingă munca­ la catedră, cadrele noastre di­dactice desfăşoară şi o rodnică ac­tivitate ştiinţifică abordînd teme le­gate de praictica construirii economiei socialiste, de problemele imediate ale dezvoltării industriei şi agriculturii noastre. Trebuie remarcată preocupa­rea crescîndă a cadrelor didactice din învăţămîntul superior pentru problema educării studenţilor şi a dezvoltării interesului acestora pentru cercetarea ştiinţifică. Rezultatele muncii de cer­cetare ştiinţifică s au făcut cunoscute cu ocazia sesiunilor ştiinţifice ale­­ cadrelor didactice şi a conferinţelor / cercurilor ştiinţifice studenţeşti, al­e căror conţinut s-a îmbunătăţit an de 7 an­ Astfel, în institute profesorii, con­­£­ferenţiarii şi, în general, toate ca­tedrele didactice, însuşindu-şi sarcinile p­­rasate de partid şi guvern, au ob­­­­­ţinut succese însemnate în munca şti­ţi­­nţifică şi didactică. Sunt demne de­­ evidenţat colectivele de conducere ale­­ facultăţilor de matematică şi fizică,­­ precum şi colectivele conduse de tov. ’­ profesori Cernătescu, Constantinescu,­­ Sava, Vescan şi alţii. fl In munca ştiinţifică a studenţilor i s-au evidenţiat numeroase colective­­ de studenţi ca, de exemplu, cele con­­­­duse de Matei Maria, de la faculta­tea de chimie, Calistru Neculai, de la facultatea de matematică şi fizică, Zub Alexandru,, de la facultatea de­­ istorie, Lungu Constantin, de la fa­­­­cultatea de ştiinţe juridice şi altele. Un fapt care ilustrează cît de mult­­ a crescut grija statului faţă de stu­denţi — a continuat vorbitorul —­­ este că aproape jumătate din numărul studenţilor primesc bursă de stat. In­­ fiecare an creşte numărul studenţilor­­ cazaţi în cămine tot mai bune. In timp ce înainte de cel de al doilea război mondial în Iaşi existau cca. 200 de bursieri şi cam tot atîţia care stăteau la cămine şi luau masa la cantină, azi numărul acestora, pe cen­trul nostru universitar, depăşeşte ci­fra de 3.000. In încheiere tov. S. Timofte a spus: Comitetul regional de partid cheamă pe toţi oamenii de ştiinţă, profesori, cadrele didactice din Universitatea „A. I. Cuza“ să depună toate efor­turile lor în pregătirea şi educarea cu dragoste a studenţilor, pentru ca aceştia să devină cadre capabile, cu o înaltă calificare profesională, bine pregătite din punct de vedere politic în stare să slujească cu abnegație şi devotament patria noastră socialistă. Un mare miting în oraşul Nottingham (Anglia) — Declaraţiile deputatului laburist Zilliacus — LONDRA 30 (Agerpres) La 28 aprilie a avut loc la Nottin­gham un mare miting pentru in­terzicerea experienţelor cu arma nucleară. Luînd cuvîntul la acest miting, Zilliacus, fruntaş al par­tidului laburist, membru al par­lamentului, a subliniat că „po­litica izvorîtă" din necesitatea sprijinirii pe factori nucleari, este o cursă, o autoînşelare şi este plină de contradicţii or­ganice. Aceasta este vechea poli­tică discreditată de pregătiri de război sub pretextul menţinerii păcii. Dar, încă niciodată o ase­menea politică n-a preîntîmpinat războiul”. Vorbind despre evenimentele din Iordania, Zilliacus a condam­nat teroarea exercitată de auto­rităţi. Regele Hussein, a declarat el, „a Introdus dictatura milita­ră şi domnia teroarei. Flota a 6-a americană a fost trimişi pentru a sprijini pe rege împo­triva propriului lui popor înrobit şi tot el este salutat ca apărător al lumii libere împotriva comu­nismului. Aceasta este o politi­că absurdă şi dăunătoare. Trebuie să se ceară guvernu­lui englez să aducă imediat în faţa Consiliului de Securitate problema crizei din Iordania care trebuie rezolvată acolo împreună cu Rusia şi Statele Unite. In afară de aceasta trebuie să ce­rem guvernului să înceapă tra­tative cu privire la reglementarea problemelor din Europa şi Ori­entul mijlociu şi s­ă studieze a­­tent fondul ultimelor propuneri sovietice’.-l . Ştiinţa Iaşi .■ Energia 1 Mai Ploeşti 1-0 (0-0) "sti,,­ ­......... ,­­/ ■ ■" .......................... Teren: Dinamo — Abator Spectatori: peste 3.000 Timp : foarte frumos A marcat: Ciurugă (min. 54) Arbitrii: Gh. Taşulea (Buc.) a condus cu multe erori, datorate în mare­­ măsură şi semnalizărilor incorecte ale arbitrului de margine Coteanu (Iaşi). Formaţiile: ŞTIINŢA : Ghibănescu — Udor, Duţescu, Cernea — Dascălu, Don — I Rad­u, Hess, Vasilescu, Ciurugă, Lucaci. ENERGIA : Marcu — Theiss, Teodorescu, Toniţă I — Toniţă II, Rîn­­i­ceanu — Dima, Afarinoiu, Drăgan, Sitaru­ Motronea. S-au remarcat, in ord­ie : Cernea, Udor, Vasilescu, Ciurugă, (Ştiinţa)­­ şi Toniţă II, Teodorescu, Dima, (Energia). Raport de cernere : 7—3 pentru Ştiinţa. Joc extrem de disputat care a scos in evidenţă două caracteris­tici principale, valoarea individu­ală sensibil egală a majorităţii ju­cătorilor care au evoluat şi superi­oritatea tactică a echipei ploeştene. La Ştiinţa Iaşi, linia de fund, du­pă un Început crispat, a sezisat re­pede maniera de atac a ploeşteni­­lor prin lansarea lui Motronea, de­plasările în general pe dreapta ale lui Dragan cu pătrunderea lui Mari­noiu sau a unui half In centru, precum şi schimburile lungi de mingi de la o extremă la alta. In schimb linia de halfi, care în duelurile directe a fost „la înălţi­me“, s-a plasat mereu greşit, ce­­dînd, în special centrul terenului aproape în permanenţă. Aşa s-a făcut că mingiile respinse fie de apă­rarea studenţior, fie de cea a pe­troliştilor, au fost interceptate de regulă de cei din urmă. In prima repriză atacul Ştiinţei s-a com­portat fără coeziune, multe acţiuni fiind ratate din cauza jocului sub mediocru al extremelor. Rociu im­petuos, dar neprecis, Lucaci timo­rat şi mereu departe de fază. Cîteva faze mai importante, chiar în min. 4 Toniţă II îl „încearcă“ pe Ghibănescu şutind de la 30 m., iar 10 minute mai tîrziu Sitaru re­ia puternic la semiînălţime o min-' ge respinsă defectuos de Duţescu. Ghibănescu reţine în extremis. In min. 24, întreaga apărare a­­ stu­denţilor greşeşte pe rînd şi mingea se plimbă prin faţa porţii goale. Cîteva minute mai tîrziu, Vasiles­cu trage cu efect­­dar alături. II imită după puţin timp Ciurugă. In min. 44, Lucaci centrează lui Vasi­lescu, acesta simulează lovitura la poartă, dar pasează lui Rad­u, a­­flat absolut singur în careu. Ace­sta e emoţionat, îşi potriveşte min­gea şi. .. ratează o ocazie cum nu se putea mai bună. După pauză, studenţii sînt mai decişi, obligînd apărarea Energiei să acorde cîteva cornere consecu­tive. La unul dintre acestea (min. 54), executat bine de Rociu, Ciurugă vine din urmă, se strecoară prin­tre apărătorii ce urmăreau­ traec­­toria mingii şi şutează „de sus în jos“, cu capul, lîngă bară. A fost un gol de toată frumuseţea. Stu­denţii domină autoritar o echipă surprinzător derutată şi creează în următoarele 15 minute faze noi de gol. Ia una dintre acestea, Vasi­lescu îl tentează pe Teodorescu dar acesta îl... îmbrăţişează, împiede­­cîndu-l să ajungă la minge. In primul lor meci oficial dispu­­tat la Iaşi, studenţii au făcut o im­presie bună publicului spectator, mai ales prin jocul prestat în re­priza secundă. Alte rezultate ! Categoria C: Loco­motiva Iaşi — Ştiinţa IMF Iaşi 3—0 (2— 0). Au înscris Dram (2) şi Luchian. Campionat regional „Recolta" Murgeni — „Progresul“ Vasile Roaită Vaslui 0—2 (0—2) Dinamo­ Iaşi Recolta Podul­ Iloaiei 4—8 (1—7). După un meci de slab nivel tehnic, dar foarte în-­­dirjit. Juniori': Locomotiva Paşcani — Ştiinţa IMF Iaşi 5—0 (3-0) ' VOLEI:’ f 1 . if Jucîn’d la Bucureşti în compania forma­ţiei Dinamo, Ştiinţa Iaşi a pierdut la ma­re luptă cu 1—3. HANDBAL'? ” Ştiinţa Iaşi' a în­vins Recolta Jiuibolia la ult scor conclu­dent: 15—5. 1 1 CAMPIONATE NIVERSITARE: U-f Gimnastică: ’dumi­nică s-a desfăşurat etapa Interinstitute ca­re a dat cîştig de cauză echipei Insti­tutului de Medicină, urmată de cea a Up­niversităţii. BASCHET:­ ­ Tot în cadrul eta­pei interinstitute, s-au stabilit următoarele clasamente ale prime­lor echipe: Băieţi: 1. Politehni­ca 2. Agronomia. FETE: 1. Universi­tatea 2. Agronomia 1­ GIMNASTICA: 1­U * 11 In cadrul Gupei Consiliului regional „Voinţa“­­duminica s-a desfăşurat la Iaşi turul întîlnirii între Voinţa Bîrlad şi Voinţa Iaşi, soldat cu următoarele rezul­tate: 1. Voinţa Bîrlad 293,95 pct. şi 2. Vo­inţa Iaşi 233 pct. S-au remarcat Sîr­ghie Rodica (Bîrlad) şi Schertz Ana (Iaşi)., TENIS DE MASA. Iin cadrul „Cup­­a Festivalului“ la tenis de masă pentru copii, cîştigătorii etapei pe oraş care s-a defă­­şurat duminică, se vor întîlni în ziua de 2 mai cu coligd lor cîştigătorii cin­­arsu-­ rilor din Capitaîa, ca­re vin însoţ­ii ce maestra emerită a sportului Angelici Ro­zeanu, antrenoare de stat.­­?

Next