Flacăra Iaşului, mai 1957 (Anul 13, nr. 3323-3348)
1957-05-01 / nr. 3323
R. P.Chineza în pryeajma lui 1 Mai M PEKI'.IN 30 (Agerpres)1, --China: Nouă ',anunţă : ) ' In Republica Populară Chineză se desfăşoară pe larg pregătirile în şederea sărbătoririi zilei de 1 Mai —• ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii. Anul acesta poporul chinez întîmpină ziua de 1 Mai sub semnul intensificării continue a con-' struirii socialiste, a consolidării prieteniei popoarelor 't din China și Uniunea Sovietică, a întăririi continue a lagăruluisocialist în frunte cu Uniunea Serofietică. In diferite provincii ale Chinei au fost create comitate speciale pentru desfăşurarea sărbătorii, din care fac parte reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ai întreprinderilor şi instituţiilor. Pieţele şi străzile oraşelor Pekin, Sanhai, Tiantzzin şi ale altor oraşe ale Chinei se îmbracă de sărbătoare. Se fac ultimele pregătiri în vederea demonstraţiei şi manifestaţiilor populare cu prilejul zilei de 1 Mai. In toate regiunile Chinei, în uzine şi fabrici, în cooperative agricole de producţie, instituţii şi institute de învăţămînt superior au loc adunări şi reuniuni solemne, consacrate zilei de 1 Mai. Muncitorii din China întîmpină ziua de 1 Mai prin noi succese d i muncă. Minerii chinezi au dat în cinstea lui 1 Mai mH de tone de cărbune peste plan. Metalurgiştii din Sintzzisan, de la Ansan şi din Sanhai au îndeplinit înainte de termen sarcinile de producţie. In primele rînduri ale muncitorilor care întîmpină cu noi realizări în producţie sărbătoarea internaţională a oamenilor muncii se află constructorii de maşini şi feroviarii, constructorii podului Uhan de peste fluviul Iantzzi, muncitorii de la fabrica de ciment din Datum și de la multe alte întreprinderi de construcții din China. Impotriva pactului S.E.A.T.O. BANGKOK 30 (Agerpres) — In cadrul unui uriaş miting care a avut loc la Bangkok, cei peste 20.000 de participanţi au aprobat o rezoluţie prin care se cere retragerea Tailandei din pactul SEATO şi respectarea unei politici externe de strictă neutralitate. Luînd cuvîntul în cadrul mitingului, Jotinnobit, preşedintele Frontului unit socialist, a condamnat politica actualului guvern tailandez care a aservit ţara intereselor cercurilor imperialiste şi a arătat că în ultimii ani Tailanda a suferit mari pierderi datorită embargoului fimpus de SUA comerțului său cu R. P. Chineză. Convocarea sesiunii Adunării Populare a R. P. Albania Tirana 30 (Agerpres). Printr-un decret al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania, cea de a 6-a sesiune a Adunării Populare a R. P. Albania este convocată pentru data de 4 mai. Pe ordinea de zi a lucrărilor sesiunii figurează raportul preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Albania cu privire la rezultatul tratativelor dintre delegaţia guvernamentală albaneză şi guvernul U.R.S.S. Represiuni împotriva muncitorilor r , a* de origină nord-africana PARIS 30 '(Agerpres)'» _ t. Agenţiile de presă occidentale flJ din Paris nunţi că la 28 aprilie detaşamente de poliţie franceze au organizat o mare razie într-un cartier parizian locuit de muncitori nord africani. Au fost efectuate descinderi şi percheziţii în mai multe hoteluri şi cafenele. 10 muncitori algerieni au fost arestaţi. După cum subliniază corespondenţii din Paris ai agenţiilor americane, razia de duminică seara a fost cea de a treia operaţie poliţienească de acest fel în interval de o săptămînă. —O— Oamenii muncii din Africa de sud sînt nevoiți să-și găsească hrana scoțînd-o din apa murdară a canalelor^ . ~ Şedinţa subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare LONDRA 30 (Agerpres)" —■ La 29 aprilie a avut loc şedinţa ordinară a subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, sub preşedinţia lui H. Stassen. Următoarea şedinţă a fost fixată pentru 30 aprilie. FLECARA IAŞULUI '' Presa egipteană despre acțiunile S. U. A. în Orientul mijlociu CAIRO 30 (Agerpres) — Ştirii» privind trimiterea flotei a 6-a americane în răsăritul Mării Mediterane au provocat indignarea profundă a opiniei publice egiptene. Presa consideră această acţiune ca o primejdie directă pentru securitatea nu numai a Iordaniei, ci şi a întregului Orient arab. Ziarele scriu că această demonstraţie militară urmăreşte intimidarea poporului iordanian şi exercitarea de noi presiuni asupra guvernelor ţărilor arabe. „Statele Unite, scrie într-un articol de fond ziarul „Al Masa“, ameninţă să folosească forţa, sperînd să creeze o atmosferă de intimidare şi violenţă“. Ziarul „As Saab“ arată într-un articol de fond că SUA recurg la ameninţări militare pentru a ajuta reacţiunii „să pună din nou în lanţuri poporul iordanian“. Flota americană, scrie ziarul, a fost trimisă în regiunea răsăriteană a Mării Mediterane „pentru a fi mai aproape de focarul unui nou complot imperialist împotriva popoarelor libere arabe. Această demonstraţie urmăreşte terorizarea poporului iordanian şi însufleţirea complotiştilor“. Ziarul „Al Ahram“ scrie într-un articol de fond că popoarele libere arabe nu vor admite vreun amestec american în treburile Orientului arab. „Declarăm oamenilor de stat al Statelor Unite și liderilor NATO că arabii își vor rezolva singuri problemele“, scrie ziarul,. Din Republica Demo Vedere din Dresda (Piaţa Teatrului) Selwyn Lloyd despre experienţele atomice ale Marii Britanii LONDRA 30 (Agerpres) — TAS3 anunţă: Luînd cuvîntul la 29 aprilie la posturile engleze de radio, Selwyn Lloyd, ministrul Afacerilor Externe al Angliei a lăsat să se înţeleagă că guvernul englez intenţionează să efectueze cu orice preţ experienţele cu bomba cu hidrogen pe insulele Christmas. Lloyd a recunoscut că opinia publică dintr-o serie de ţări, inclusiv din Japonia, protestează cu hotărîre împotriva acestor experienţe. Totuşi, în pofida faptelor, Lloyd a afirmat că „agitaţia împotriva experienţelor porneşte în mare măsură din surse comuniste“ deşi, după cum se ştie declaraţiile de protest au fost făcute de primul ministru al Japoniei, de papa Pius al XII-lea şi de alţii. Lloyd a încercat să justificenecesitatea efectuării de către Anglia a experienţelor nucleare referindu-se la faimoasa concepţie după care arma nucleară ar fi „un mijloc de reţinere“. Declarînd că de cîtăva vreme guvernul englez consideră necesar să încerce realizarea unui acord cu privire la limitarea experienţelor cu arma nucleară, Lloyd a declarat că spre acest acord trebuie să se meargă în etape şi că prima etapă trebuie să fie înregistrarea la ONU a viitoarelor experienţe cu armia nu-i,cleară. '"^7**$ » î› **.**.#*.'*· » **··@.*·*»@.·· ··» ?■* · ** »·*.% 99 --ei; i *? Tj j -îv» • • v, 7 74* m torţa primează dreptul sau Doctrina Eisenhower în acţiune /Dl Foster Dulles declara, cu puţin înainte de 25 aprilie, la o conferinţă de presă: „Avem încredere în regele Hussein“. Evenimentele de la 25 aprilie au confirmat buna opinie a departamentului de stat. In această zi regele Hussein dizolva parlamentul, partidele politice şi decreta pe teritoriul Iordaniei starea excepţională. In provincii erau numiţi, două zile mai tîrziu, guvernatori militari, şi luau fiinţii tribunalele speciale autorizate să pronunţe sentinţa cu moar-tea. Care au fost evenimetele care au precedat această lovitură de stat ? Cabinetul de sub conducerea premierului Nabulsi, făcîndu- se expresia voinţei întregului popor iordanian, a respins în chip manifest doctrina Eisenhower în Orientul mijlociu. Şansele d-lui Richards — emisarul Casei albe trimis în această zonă spre a „explica“ popoarelor arabe doctrina Eisenhower— erau considerate, în eventualitatea unei vizite în Iordania egale cu zero. Aşadar, politica sprijinită pe principiile solidarităţii arabe şi neutralităţii active pe care o promova guvernul Nabulsi nu era pe placul imperialiştilor americani. Aceasta este şi sursa demiterii cabinetului condus de Nabulsi. S-a ajuns însă, în urma acestei demisii, la formularea următoarei condiţii pentru ca viitorul guvern să aibă adeziunea majorităţii parlamentare (deci a deputaţilor reprezentînd voinţa majorităţii poporului iordanian, exprimată în alegeri) , respingerea ,,doctrinei Eisenhower“. Cu alte cuvinte, ducerea pe mai departe a politicii promovate în Egipt, Siria şi alte state arabe care luptă din răsputeri împotriva curentului imperialist, a presiunilor de tot felul, pentru păstrarea independenţei lor naţionale. Şi această independenţă depinde în chip vital de rămînerea în afara blocului de la Bagdad, în afara noii manevre imperialiste a cărei expresie este „doctrina Eisenhower“.? In adevăr, ce înseamnă această „doctrină“ pentru ţările arabe ? Arme americane, soldaţi americani,— deci ocupaţie americană. Popoarele arabe n-au putut să nu vadă în faimoasa teorie a „vidului“ din Orientul mijlociu încercarea imperialiştilor ameri- cani de a ocupa locul de stăpîn colonialist rămas liber în Orientul mijlociu în urma ostracizării anglo-francezilor din această regiune. Pe care însă, din păcate, popoarele arabe s-au grăbit să-l umple cu propria lor politică, de slujire a intereselor lor naţionale. Să ne amintim puţin faptele. Poziţiile colonialiste deţinute de Anglia şi Franţa în această zonă s-au surpat una după alta. Apogeul a fost atins în timpul aşa numitei „crize a Suezului“. Pînă în acest moment Statele Unite au afişat o atitudine „conciliatoare“ destul de suspectă. Dar odată cu prăbuşirea influenţei franco britanice în această parte a lumii, şi ambiguităţile politicii americane s-au topit ca ghiaţa, făcînd loc unei politici a cărei claritate geroasă lasă să se întrevadă, pe fondul desenului de ghiaţă — distinct — linia sinuoasă a unei săgeţi frînte îndreptate chiar spre inima Orientului arab. Această politică s-a concretizat în faimoasa „doctrină Eisenhower“. Ea înseamnă, pe scurt, menţinerea ocupaţiei străine în virtutea intereselor Impe____ rialiste america— ----- ne. Din însărcinarea departamen-n tului de stat, d-l Richards a pornit într-un lung turneu cu scopul de a „explica“ popoarelor arabe „doctrina Eisenhower“. Drumul spre Amman nu se arăta însă prea neted. Iată de ce ambasadorul american în Iordania îi propune șefului statului major al armatei iordaniene să formeze un guvern pro-american. Mărturisirile acestui general refugiat acum la Damasc ca şi acelea ale fostului premier Nabulsi nu lasă nici o urmă de îndoială asupra veracităţii acestei informaţii. Nereuşind manevra, s-a ajuns pînă la 25 aprilie la constituirea guvernului condus de dr. Khaliddi, simpatizant făţiş al „doctrinei“. Din acest guvern făceau parte şi fostul premier Nabulsi, şi alţi adversari ai ei. Era o soluţie, de compromis, ameninţătoare— totuşi— pentru independenţa, Iordaniei. De aceea, la Amman au loc mari manifestaţii populare sub semnul îupiei şi potriva „doctrinei Eisenhower“. Guvernul Khaliddi demisionează. In urma acestui fapt, o adevărată lovitură de stat pune capăt vieţii parlamentare şi democratice a Iordaniei, în locul căreia este instaurată dictatura militară. Cazul aduce prea mult aminte de soarta Guatemalei, pentru ca sursele de inspiraţie ale acestei lovituri să nu poată fi bine identificate: aceleaşi cercuri monopoliste agresive (în cazul Guatemalei rolul jucat de ..United fruit“ e bine cunoscut) promotoare a politiciide forţă“, a politicii ce duce la dezlănţuirea unui nou război. Din nou se încearcă să se impuie unui popor mic şi viteaz dictatul colonialist. Din nou colonialiştii arată limpede că atunci cînd le sînt lezate interesele îşi bat joc de propriile lor slogane cu privire la „democraţie" şi „alegeri libere“. Forţa primează dreptul“ — cunoscutul dicton prusac apare de dedesubt oridecîteori cuvintele frumoase nu duc la rezultatele dorite de imperialişti. Şi— ca o demonstraţie edificatoare şi pentru oricine ar mai păstra o umbră de îndoială — flota a şasea americană din Mediterană s-a îndreptat spre coastele Iordaniei, cu gurile ei de tun ameninţătoare. Da, în Iordania forţa primează dreptul ! Pentru apărarea acestui principiu imperialist „doctrina Eisenhower” a intrat în acţiune. M. DARIE Redacţia şi Administraţia : Palatul Culturii str. Mareşal Malinovschi nr. 1 — Telefon : 1209 .Tiparul: _ întreprinderea Poligrafică Iași — Telefon : 2380 - 1210 Nr. 3323 Oamenii muncii au întlmpinat v sărbătoreşte ziua de 1 Mai La Universitatea „Al. I. Cuza“ \ / ^ [Urmare, din V_aQtt I-®). aHBA’Jk •■dj&.toMs» ? j Stapa’revoluţiei poctaliste— a continuat vorbitorul — ce situează şi revoluţia culturală. Particularitatea acestei revoluţii culturale ţonstă în aceea că ea este, înainte de toate, o mişcare a maselor conduse de partid pentru creşterea nivelului cultural şi tehnic al oamenilor muncii, pentru crearea unei intelectualităţi noi, socialiste, la anii puterii populare. Invăţămîntul de toate gradele a devenit accesibil tuturor tinerilor dornici de învăţătură Prin reforma învăţâmîntului numărul institutelor de învăţămînt superior a crescut considerabil, aproape de 10 ori faţă de siuaţia dinainte de cel de al doilea război mondial atît prin dezvoltarea centrelor universitare existente, cit şi prin crearea de noi centre de învaţamînt superior. In centrul nostru universitar — a subliniat în continuare vorbitorul — unde în 1942 exisă numai un singur institut — Universitatea cu 4 facultăţi şi circa 2.000 studenţi — astăzi avem 4 institute şi 14 facultăţi şi peste 7.000 de studenţi. Cadrele didactice au făcut însemnate progrese în însuşirea ideologiei marxiot-leumiste, cît şi în dobîndiea capacităţii de a pune această ideologie la baza muncii lor. Pe lingă munca la catedră, cadrele noastre didactice desfăşoară şi o rodnică activitate ştiinţifică abordînd teme legate de praictica construirii economiei socialiste, de problemele imediate ale dezvoltării industriei şi agriculturii noastre. Trebuie remarcată preocuparea crescîndă a cadrelor didactice din învăţămîntul superior pentru problema educării studenţilor şi a dezvoltării interesului acestora pentru cercetarea ştiinţifică. Rezultatele muncii de cercetare ştiinţifică s au făcut cunoscute cu ocazia sesiunilor ştiinţifice ale cadrelor didactice şi a conferinţelor / cercurilor ştiinţifice studenţeşti, ale căror conţinut s-a îmbunătăţit an de 7 an Astfel, în institute profesorii, con£ferenţiarii şi, în general, toate catedrele didactice, însuşindu-şi sarcinile prasate de partid şi guvern, au obţinut succese însemnate în munca ştiţinţifică şi didactică. Sunt demne de evidenţat colectivele de conducere ale facultăţilor de matematică şi fizică, precum şi colectivele conduse de tov. ’ profesori Cernătescu, Constantinescu, Sava, Vescan şi alţii. fl In munca ştiinţifică a studenţilor i s-au evidenţiat numeroase colective de studenţi ca, de exemplu, cele conduse de Matei Maria, de la facultatea de chimie, Calistru Neculai, de la facultatea de matematică şi fizică, Zub Alexandru,, de la facultatea de istorie, Lungu Constantin, de la facultatea de ştiinţe juridice şi altele. Un fapt care ilustrează cît de mult a crescut grija statului faţă de studenţi — a continuat vorbitorul — este că aproape jumătate din numărul studenţilor primesc bursă de stat. In fiecare an creşte numărul studenţilor cazaţi în cămine tot mai bune. In timp ce înainte de cel de al doilea război mondial în Iaşi existau cca. 200 de bursieri şi cam tot atîţia care stăteau la cămine şi luau masa la cantină, azi numărul acestora, pe centrul nostru universitar, depăşeşte cifra de 3.000. In încheiere tov. S. Timofte a spus: Comitetul regional de partid cheamă pe toţi oamenii de ştiinţă, profesori, cadrele didactice din Universitatea „A. I. Cuza“ să depună toate eforturile lor în pregătirea şi educarea cu dragoste a studenţilor, pentru ca aceştia să devină cadre capabile, cu o înaltă calificare profesională, bine pregătite din punct de vedere politic în stare să slujească cu abnegație şi devotament patria noastră socialistă. Un mare miting în oraşul Nottingham (Anglia) — Declaraţiile deputatului laburist Zilliacus — LONDRA 30 (Agerpres) La 28 aprilie a avut loc la Nottingham un mare miting pentru interzicerea experienţelor cu arma nucleară. Luînd cuvîntul la acest miting, Zilliacus, fruntaş al partidului laburist, membru al parlamentului, a subliniat că „politica izvorîtă" din necesitatea sprijinirii pe factori nucleari, este o cursă, o autoînşelare şi este plină de contradicţii organice. Aceasta este vechea politică discreditată de pregătiri de război sub pretextul menţinerii păcii. Dar, încă niciodată o asemenea politică n-a preîntîmpinat războiul”. Vorbind despre evenimentele din Iordania, Zilliacus a condamnat teroarea exercitată de autorităţi. Regele Hussein, a declarat el, „a Introdus dictatura militară şi domnia teroarei. Flota a 6-a americană a fost trimişi pentru a sprijini pe rege împotriva propriului lui popor înrobit şi tot el este salutat ca apărător al lumii libere împotriva comunismului. Aceasta este o politică absurdă şi dăunătoare. Trebuie să se ceară guvernului englez să aducă imediat în faţa Consiliului de Securitate problema crizei din Iordania care trebuie rezolvată acolo împreună cu Rusia şi Statele Unite. In afară de aceasta trebuie să cerem guvernului să înceapă tratative cu privire la reglementarea problemelor din Europa şi Orientul mijlociu şi să studieze atent fondul ultimelor propuneri sovietice’.-l . Ştiinţa Iaşi .■ Energia 1 Mai Ploeşti 1-0 (0-0) "sti,, ......... ,/ ■ ■" .......................... Teren: Dinamo — Abator Spectatori: peste 3.000 Timp : foarte frumos A marcat: Ciurugă (min. 54) Arbitrii: Gh. Taşulea (Buc.) a condus cu multe erori, datorate în mare măsură şi semnalizărilor incorecte ale arbitrului de margine Coteanu (Iaşi). Formaţiile: ŞTIINŢA : Ghibănescu — Udor, Duţescu, Cernea — Dascălu, Don — I Radu, Hess, Vasilescu, Ciurugă, Lucaci. ENERGIA : Marcu — Theiss, Teodorescu, Toniţă I — Toniţă II, Rîniceanu — Dima, Afarinoiu, Drăgan, Sitaru Motronea. S-au remarcat, in ordie : Cernea, Udor, Vasilescu, Ciurugă, (Ştiinţa) şi Toniţă II, Teodorescu, Dima, (Energia). Raport de cernere : 7—3 pentru Ştiinţa. Joc extrem de disputat care a scos in evidenţă două caracteristici principale, valoarea individuală sensibil egală a majorităţii jucătorilor care au evoluat şi superioritatea tactică a echipei ploeştene. La Ştiinţa Iaşi, linia de fund, după un Început crispat, a sezisat repede maniera de atac a ploeştenilor prin lansarea lui Motronea, deplasările în general pe dreapta ale lui Dragan cu pătrunderea lui Marinoiu sau a unui half In centru, precum şi schimburile lungi de mingi de la o extremă la alta. In schimb linia de halfi, care în duelurile directe a fost „la înălţime“, s-a plasat mereu greşit, cedînd, în special centrul terenului aproape în permanenţă. Aşa s-a făcut că mingiile respinse fie de apărarea studenţior, fie de cea a petroliştilor, au fost interceptate de regulă de cei din urmă. In prima repriză atacul Ştiinţei s-a comportat fără coeziune, multe acţiuni fiind ratate din cauza jocului sub mediocru al extremelor. Rociu impetuos, dar neprecis, Lucaci timorat şi mereu departe de fază. Cîteva faze mai importante, chiar în min. 4 Toniţă II îl „încearcă“ pe Ghibănescu şutind de la 30 m., iar 10 minute mai tîrziu Sitaru reia puternic la semiînălţime o min-' ge respinsă defectuos de Duţescu. Ghibănescu reţine în extremis. In min. 24, întreaga apărare a studenţilor greşeşte pe rînd şi mingea se plimbă prin faţa porţii goale. Cîteva minute mai tîrziu, Vasilescu trage cu efectdar alături. II imită după puţin timp Ciurugă. In min. 44, Lucaci centrează lui Vasilescu, acesta simulează lovitura la poartă, dar pasează lui Radu, aflat absolut singur în careu. Acesta e emoţionat, îşi potriveşte mingea şi. .. ratează o ocazie cum nu se putea mai bună. După pauză, studenţii sînt mai decişi, obligînd apărarea Energiei să acorde cîteva cornere consecutive. La unul dintre acestea (min. 54), executat bine de Rociu, Ciurugă vine din urmă, se strecoară printre apărătorii ce urmăreau traectoria mingii şi şutează „de sus în jos“, cu capul, lîngă bară. A fost un gol de toată frumuseţea. Studenţii domină autoritar o echipă surprinzător derutată şi creează în următoarele 15 minute faze noi de gol. Ia una dintre acestea, Vasilescu îl tentează pe Teodorescu dar acesta îl... îmbrăţişează, împiedecîndu-l să ajungă la minge. In primul lor meci oficial disputat la Iaşi, studenţii au făcut o impresie bună publicului spectator, mai ales prin jocul prestat în repriza secundă. Alte rezultate ! Categoria C: Locomotiva Iaşi — Ştiinţa IMF Iaşi 3—0 (2— 0). Au înscris Dram (2) şi Luchian. Campionat regional „Recolta" Murgeni — „Progresul“ Vasile Roaită Vaslui 0—2 (0—2) Dinamo Iaşi Recolta Podul Iloaiei 4—8 (1—7). După un meci de slab nivel tehnic, dar foarte în-dirjit. Juniori': Locomotiva Paşcani — Ştiinţa IMF Iaşi 5—0 (3-0) ' VOLEI:’ f 1 . if Jucîn’d la Bucureşti în compania formaţiei Dinamo, Ştiinţa Iaşi a pierdut la mare luptă cu 1—3. HANDBAL'? ” Ştiinţa Iaşi' a învins Recolta Jiuibolia la ult scor concludent: 15—5. 1 1 CAMPIONATE NIVERSITARE: U-f Gimnastică: ’duminică s-a desfăşurat etapa Interinstitute care a dat cîştig de cauză echipei Institutului de Medicină, urmată de cea a Upniversităţii. BASCHET: Tot în cadrul etapei interinstitute, s-au stabilit următoarele clasamente ale primelor echipe: Băieţi: 1. Politehnica 2. Agronomia. FETE: 1. Universitatea 2. Agronomia 1 GIMNASTICA: 1U * 11 In cadrul Gupei Consiliului regional „Voinţa“duminica s-a desfăşurat la Iaşi turul întîlnirii între Voinţa Bîrlad şi Voinţa Iaşi, soldat cu următoarele rezultate: 1. Voinţa Bîrlad 293,95 pct. şi 2. Voinţa Iaşi 233 pct. S-au remarcat Sîrghie Rodica (Bîrlad) şi Schertz Ana (Iaşi)., TENIS DE MASA. Iin cadrul „Cupa Festivalului“ la tenis de masă pentru copii, cîştigătorii etapei pe oraş care s-a defăşurat duminică, se vor întîlni în ziua de 2 mai cu coligd lor cîştigătorii cinarsu- rilor din Capitaîa, care vin însoţii ce maestra emerită a sportului Angelici Rozeanu, antrenoare de stat.?