Flacăra Iaşului, septembrie 1957 (Anul 13, nr. 3426-3450)
1957-09-01 / nr. 3426
T V . T. PROLETARI DI} TOATE ȚĂRILE, VNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAS! $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIII, Nr. 3428 DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1950 4 PAGINI 20 BANI Pe marginea chemării In fiecare sat» sector agricosocialist in» ternic și înfloritor Spor la muncă consfătuirilor raionale ale cadrelor didactice "Azi încep consfătuirile raionale ale cadrelor didactice, preţioasă tradiţie in viaţa profesorilor şi învăţătorilor care s-au deprins in ultimii ani, să dezbată cu acest prilej probleme vitale pentru bunul mers in procesul de învăţămînt. Dacă temele discutate pină acum erau intru cîtva asemănătoare, actualele consfătuiri vor aduce pe ordinea de zi şi unele probleme noi, sau mai bine zis privite dintr-un alt unghi de vedere. Este vorba de ridicarea nivelului de pregătire al elevilor în urma măsurilor luate pentru îmbunătăţirea conţinutului învăţămîntului şi pentru acţiunea de politehnizare a şcolii. Vor trebui deci să se facă aici aprecieri asupra noilor planuri de învăţămînt, programe şi manuale şcolare ţinîndu-se seama de contribuţia acestora la lărgirea orizontului de cultură generală a elevilor. Se vor discuta apoi, rezultatele politehnizării în urma învăţămintelor de la consfătuirile raionale din ianuarie, subliniindu-se ajutorul obţinut şi după adoptarea noilor măsuri de verificare a cunoştinţelor. Nici problemele muncii educative nu pot să fie neglijate, discuţiile trebuind să se refere la rezultatele măsurilor de reglementare a activităţii extraşcolare, la rolul manifestărilor cultural-artistice In educarea sentimentelor de mîndrie şi onoare, la contribuţia acţiunii de politehnizare în munca educativă, legătura dintre şcoală şi familie, etc. Sunt numai parte din obiectivele in jurul cărora vor trebui să se poarte discuţii animate şi interesante, cu prilejul cărora rezultatele din munca fiecăruia să fie împărtăşite pentru efectuarea unui larg schimb de experienţă. Pregătirile făcute încă înainte de încheierea anului şcolar, printre care şi discutarea in consiliile pedagogice a unor probleme din tematica actualelor consfătuiri raionale, constituie un indiciu că, convorbirile vor putea fi pline de miez, şi în consecinţă deosebit de utile. Spre aceasta tind toate preparativele, printre care, şi redactarea din timp a referatelor, repartizarea inspectorilor secţiei de învăţămînt a sfatului popular regional, la raioane, pentru sprijinirea pregătirii consfătuirilor, organizarea unor expoziţii cu material didactic, asupra cărora vor avea loc schimburi de păreri, etc. Acum, un prag de nou an şcolar va trebui ca în şedinţele pe secţii să se discute pe larg şi munca desfăşurată de învăţători şi profesori, sarcinile ce le revin pentru a asigura prin lecţii şi activitatea extraşcolară instruirea temeinică a elevilor, sădindu-le in suflet dragostea neţărmurită faţă de patria noastră socialistă. Este bine că secţia de învăţămint a sfatului popular regional a luat măsuri ca pină la 15 septembrie să aibă loc la regiune, o şedinţă cu toţi directorii de şcoli în vederea deschiderii şi desfăşurării cu succes a noului an şcolar. Va trebui totuşi, ca şi în consfătuiri să se dezbată cu însufleţire aceste aspecte, după cum şi sprijinul pe care-l pot acorda organizaţiile de pionieri la formarea deprinderilor bune, precum şi în dezvoltarea sentimentului dragostei de patrie şi faţă de muncă. Dezbătînd la un înalt nivel, toate aceste teme, cadrele didactice vor pleca de la consfătuiri cu experienţa îmbogăţită, cu forţe noi care le vor ajuta să aplice pe mai departe, sarcinile izvorîte din Hotărîrea pentru continua îmbogăţire a conţinutului învăţămîntului in şcolile de cultură generală. Aşadar, succes consfătuirilor raionale ale cadrelor didactice ! Cinste întovărăşiţilor din Stănileşti! Cu cîteva zile înainte de sfîrşitul lunii august, la căminul cultural din comuna Stănileşti, raionul Huşi, a avut loc un eveniment de seamă. Tov. Ion Socea, preşedintele sfatului popular comunal a prezentat în cadrul unei consfturi la care au participat delegaţi din întreg cuprinsul raionului, o dare de seamă asupra felului cum s-a desfăşurat activitatea politică în scopul cooperativizării agriculturii în satele comunei Stănileşti. „Cele 7 întovărăşiri agricole dincomuna noastră — a subliniat în încheiere tov. I Socea — cuprind acum 99,7 la sută din totalul suprafeţei de pămînt arabil din această comună. Succesul se datoreşte în primul, rînd muncii membrilor de partid ca, St. Mocanu sau Toader Coşniţă, deputaţilor comunali, Ştefan Pîndaru şi Toader Paler ca şi delegatelor de femei Maria Chintă, Dorinta Tofan, Hinca Miron sau Maria Ciobanu, care nu şi-au precuperit eforturile în vederea înfăptuirii politicii partajate. r.. slutuţa detrocurate după încheierea dării de seamă, au reliefat metodele folosite în lupta pentru obţinerea acestui succes, subliniindu-se eficacitatea cuvîntului de convingere de la om la om. Agenţiile de presă transmit : — Lucrările subcomitetului Comisiei ONU pentru dezarmare : Cuvîntarea rostită de V. A. lorin — De ziua proclamării R. D. Vietnam ■ — Hotărirea C. C. ai Partidului celor ce muncesc din Vietnam cu privire la politica partidului faţă de intelectuali — Lucrările sesiunii Federaţiei sindicale din Ceylon — Mari demonstraţii împotriva mişcării separatiste din Sumatra — Patrioţii Iordanieni îşi intensifică activitatea Beneficii peste plan întrecerea socialistă a cunoscut un avînt deosebit. Rezultatul: Pe luna iulie productivitatea muncii a crescut cu 7 la sută, planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 114 la sută. Raţionala utilizare a materialului şi valorificarea deşeurilor au dus la obţinerea de însemnate economii care au avut ca efect reducerea preţului de cost cu 5,58 la sută. Printre cei mai harnici şi buni muncitori, toţi. In mod special Insă montatorul Cascaniuc Dumitru care şi-a depăşit planul cu 55 la sută, lăcătuşul Găbudeanu Ilie şi presatorul Munteanu Ioan cu 58 şi respectiv 46 la sută. Bucuria întregului colectiv al întreprinderii metalurgice „23 August“ din Iaşi este întregită însă de o încununare a realizărilor de mai sus: obţinerea de beneficii peste plan în valoare de 74.000 Iei. Datorită acestui lucru şi Indicele de rentabilitate a fost depășit cu 3 la sută. Secţii fruntaşe Şi pe luna august harnicii meşteşugari de la cooperativa metalurgică „Ile Pintilie“ — Iaşi au continuat să obţină rezultate bune în producţie. In această perioadă turnătorii au depăşit planul la tunerie comercială cu 20 la sută. Presatoarele au executat peste plan 5.000 bucăţi pompiţe pentru ous maşini de cusut. La fel cei de la secţiile construcţii metalice şi carataserie şi-au respectat angajamentele luate la încheierea comenzilor- Utemistul Petrea Emil, Buzatu Constantin, turnători, strungarul Drăguş Neculai, fierarii Ionel Gh. Herşcovici G. lăcătuşii Pădure Vasiile şi Istrate Neculaie şi presatoarea Păun Aglaia se numără în rindurilft*»« celora care au adus o contribuţie deosebită la obţinerea realizărilor de mai sus. —oOo— Tineri vrednici Brigada de tineret din sectorul filatură al fabricii „Ţesătura“ condusă de tovarăşa Silvia Schwartz este cunoscută ca o brigadă fruntaşă. Tinerii din brigadă au depăşit sarcinile lor de plan pe luna august cu 1124 kg. semitort Printre tinerii care s-au evidenţiat sînt: Emilia Olaru, Margareta Dade si Ana Ghițescu. Imagini din regiune Bírtad 1 Ziua Aviaţiei I.P.R. La 1 septembrie a acestui an poporul nostru muncitor şi forţele sale armate sărbătoresc Ziua Aviaţiei RPR. In această zi piloţii, paraşutăţii, radiotelegrafiştii, navigatorii şi întreg personalul ce deserveşte aviaţia noastră raportează partidului şi guvernului realizările dobîndite In munca lor. Oamenii muncii din ţara noastră şi In special aviatorii îşi amintesc cu respect şi mîndrie de pionierii aviaţiei romîneşti Traian Vuia şi Aurel Vişeu. Aceşti doi talentaţi constructori de avioane şi piloţi iscusiţi pe vremea lor slnt primii fii ai poporului român şi printre primii în întreaga lume care au făcut încercări reuşite în aviaţia mondiala, fără a cunoaşte succesele obţinute în construcţia avioanelor şi zborurilor experimentale de lukovschi şi Mojaischi, părinţi ai aviaţiei ruse. Cei doi ingineri români, constructori de avioane, Traian Vuia la Paris şi Aurel Vlaicu în ţară au demonstrat ingeniozitatea poporului nostru, ridicindu-te cu o treaptă mai sus faţă de constructorii de avioane şi piloţii din apusul Europei. Dar aceşti pionieri ai aviaţiei româneşti nu puteau fi văzuţi bine de regimul burghezo-moşieresc ai cărui exponenţi nu aveau încredere în forţele poporului nostru, plecându-se cu servilism în faţa a tot ceea ce venea din Apus. Astăzi, sub conducerea partidului, statul nostru democratpopular a pus în adevărata lor valoare pe aceşti pionieri ai aviaţiei romîneşti, dindu-le o preţuire binemeritată.Astăzi aviaţia noastră este dotată cu cea mai nouă tehnică, corespunzătoare sarcinilor construirii socialismului şi apărării scumpei noastre patrii. Aviatorii noştri, alături de aviatorii sovietici au dat dovadă de curaj, în toate misiunile aeriene din luptele pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. Meritele aviatorilor români în războiul antihitlerist au fost evidenţiate şi prin ordinele 329 din 3 aprilie 1945 şi 331 din 5 aprilie 1945 al înaltului comandament sovietic. In prezent, liniile de transport aeriene din ţara noastră sînt mult mai dezvoltate faţă de trecut. Avioanele moderne L I. 2 şi I. L. 14 transportă zilnic sute de pasageri şi importante materii prime şi mărfuri pentru industria noastră. Astfel, fabrica de penicilină Iaşi trimite în mod regulat prin avioanele TAROM penicilină şi alte preparate farmaceutice în R. P- Bulgaria, R. P, Ungaria, Grecia, Turcia, etc. Fabricile „Ţesătura" şi „Moldova*4 tricotaje, precum şi alte numeroase întreprinderi din regiunea noastră, gospodării agricole de stat, etc., au strînse legături cu TAROM Iaşi care satisface pe deplin cerinţele întreprinderilor din regiune. In cadrul intreprinderii TAROM aviaţia sanitară are un rol deosebit in transportarea medicamentelor şi a bolnavilor din cele mai îndepărtate cătune ale ţării spre spitale pentru acordarea primului ajutor. Pilotul Ion Odnastalco, mecanicul Vasile Dane, telegrafistul Gheorghe Pancu şi alţii, fac cinste întreprinderii TAROM prin calitatea muncii lor. Aviaţia de transport din ţara noastră a fost dotată cu avioane sovietice şi romîneşti moderne- IAR 813, IAR 817 şi bimotorul M. R. 2 sînt construite de inginerul Radu Manicatide şi tehnicianul^ Novinschi, laureaţi ai Premiului de Stat. i M _ _ In anii regimului eternocratpopular In ţara noastră o mare dezvoltare au luat paraşutismul, zborul cu motor, planorismul şi aeromodelismul, activităţi care se desfăşoară în cadrul AVSAP. Paraşutismul, sportul celor curajoşi, a cuprins în fiecare an sute de tineri şi tinere care au obţinut brevetul gradul I şi II; printre aceştia se află numeroşi tineri din regiunea noastră. Bătrînul I.U. 52 avion cu trei motoare este martorul dezvoltării paraşutismului în regiunea noastră. împreună cu el, odată cu înflorirea ghioceilor începem lansările paraşutiştilor instruiţi în timpul iernii în cadrul asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apărării patriei Dintre aceşti tineri care şi-au îndeplinit visul lor drag de cuceritori ai aerului, pot fi evidenţiaţi Valentin Ţurcanu şi Mihai Ciuntu, muncitori la fabrica „Ţesătura", Gheorghe Timcu, student anul II al Facultăţii de Mecanică de la Institutul Politehnici Dumitru Alexa, monitor de locomotive la Atelierele CFR ,,Ilie Pintilie‘‘ şi alţii. La şcolile de zbor cu motor tineri ca Alexandru Budică, muncitor la CFR, secţia LC 1 şi Dumitru Calancea de la fabrica de penicilină s-au dovedit a fi elevi fruntaşi in dobîndirea măiestriei de zbor şi în pregătirea politică. Şi planorismul a înregistrat succese de seamă. Astfel la concursul republican de planorism Gh Gîlcă din Iaşi a fost desemnat campion absolut al RPR pe anul 1957 în urma rezultatelor excelente obţinute. De asemenea, in pregătirea elevilor paraşutişti se evidenţiază îndeosebi instructorii Vasile Coţofană şi Gh. Mihailescu care muncesc cu multă tragere de inimă în vederea obţinerii unor rezultate frumoase. Cuvinte de laudă se pot spune şi despre membrii clubului de aeromodelism, care activează de asemenea în cadrul AVSAP şi a cărui echipă a fost campioană republicană in anii trecuţi, iar in anul acesta a obţinut succese de seamă la campionatele organizate pînă in prezent- Astăzi este ziua in care raportăm partidului clasei muncitoare tot ceea ce am realizat în domeniul pregătirii noastre aviatice-Astăzi, mai mult ca oricini, piloţii şi paraşutiştii educaţi de partid şi de organizaţiile UTM sînt gata să apere cu preţul vieţii lor. cerul scump al patriei noastre. _______ C. BALANESCU comandantul şcolii de paraşutişti Iaşi Strungăriţa Cine a vizitat expoziţia de invenţii şi inovaţii din Palatul Culturii, probabil că a observat pe un panou aşezat în partea destinată Atelierelor CFR „Ilie Pintilie“, numele şi fotografiile mai multor inovatori şi fruntaşi în producţie. Printre cele 32 de nume şi fotografii există numai un singur nume de femeie: Maria Zaharia, fruntaşă în producţie. Din fotografie se degajă o privire ageră, plină de cutezanţă. Pentru o întreprindere feroviară ca Atelierele, numele unei singure femei pe panoul fruntaşilor e poate explicabil. In Ateliere lucrează mai puţine femei în raport cu numărul bărbaţilor. Judecînd însă după calendarul trecutului şi al prezentului, fără a mai vorbi de cel al viitorului, numele unei singure femei pe panoul unei expoziţii de invenţii şi inovaţii dintr-o întreprindere cu caracter metalurgic , cit se poate de semnificativ, însăşi viaţa Măriei Zaharia, poartă pecetea semnificaţiei evenimentelor. S-a calificat în meseria de strungar in anul 1951. Pină atunci a fost casieriţă la o cantină. Maria Zaharia a vrut însă să înveţe o meserie, să fie muncitoare calificată. Cu timpul şi-a ridicat măiestria profesională şi a devenit o strungăriţă de frunte. Mi de mult a construit un dispozitiv cu ajutorul căruia poate dubla numărul butoanelor strunjite. E limpede că Maria Zaharia a străbătut un drum lung într-un timp destul de scurt. A ajutat-o colectivul, au ajutat-o comuniştii. Anul trecut a fost primită în rîndurile candidaţilor de partid, acum se pregăteşte să devie membră de partid. Pentru interesul ce-l manifestă faţă de munca obştească a fost aleasă organizatoare de grupă sindicală. La începutul fiecărei luni, grupa sindicală îşi ţine şedinţa obişnuită. De regulă se discută probleme de producţie. De fiecare dată se constată că planul a fost îndeplinit şi chiar depăşit. Cu toţii se bucură de aceste realizări şi-şi propun să-şi îndeplinească mai bine sarcinile profesionale. Pe lingă bucurii sînt însă şi necazuri. Strungăria mică unde lucrează Maria Zaharia primeşte cea mai mare parte din comenzi de la secţia II-a vagoane cam pe la jumătatea lunii şi astfel munca în asalt nu poate fi înlăturată. Iată o problemă care se discută destul de des şi pe care tov. Maria Zaharia o consemnează întotdeauna în nelipsitele procese verbale de şedinţă. De asemenea se poartă şi discuţii intre conducătorii celor două secţii. Toată lumea dă dreptate lucrătorilor de la strungăria mică, dar măsurile necesare se iau mai încet. Ca să ai succes în asemenea situaţie trebuie să fii perseverent şi nu se poate spune că pe tov. Maria Zaharia nu o preocupă lichidarea lucrului în asalt. Grupa sindicală nu este indiferentă nici faţă de nivelul de calificare al muncitorilor, sau faţă de felul în care unii muncitori înţeleg să-şi îndeplinească sarcinile. De sprijinul grupei sindicale s-a bucurat tov. Valentin Cogut, înainte tovarăşul Cogut lucra de mîntuială, mai dădea şi rebuturi, din care cauză ceilalţi lucrători erau nevoiţi să facă eforturi suplimentare pentru a-i acoperi lipsurile. Critica şi ajutorul practic al tovarăşilor din grupa sindicală l-au ajutat pe Valentin Cogut să devină un muncitor conştiincios. Intr-una din şedinţele de grupă s-a ridicat problema curăţeniei locului de muncă. Tovarăşa Zaharia a arătat atunci că fiecare lucrător trebuie să se considere mobilizat la îndeplinirea acestei sarcini. Cuvintul ei a fost ascultat şi acum, nimeni nu pleacă de la lucru înainte de a căra şpanul, de a mătura în jurul fiecărei maşini. In timpul liber tovarăşa Maria Zaharia şi-a făcut un bun obicei: citeşte ziarele. Citeşte şi „Flacăra Iaşului“ şi-şi aminteşte că înainte, fiind corespondentă voluntară, ne scria mai des. V. GHEORGHIU Vedere generală a Parcul Libertăţii. Foto: P. PAVALAŞCU După Întoarcerea din misiune piloții discută raidul executat. PE REGIUNE Peste 9.600 tone grîu preluate din contractări Situaţia operativă existentă la Uniunea regională a cooperativelor de consum — Iași arată că pînă în prezent, faţă de cantitatea totală contractată, preluările se ridică la un procentaj de 82 la sută. Printre raioanele în care situaţia preluărilor din contractări, datorită muncii organelor cooperatiste, se prezintă mulţumitor, se numără raionul Hîrlău, unde procentajul se ridică la 96 la sută, Vaslui 87 la sută, Tg. Frumos 85 la sută, Negreşti 82 la sută. In raioanele Iaşi, Huşi, Murgeni, Bîrlad, etc. situaţia se prezintă nesatisfăcătoare. Cooperativele din regiune au început şi campania de încheiere a contractelor pentru vînzarea griului din recolta anului 1958. Pînă acum în raionul Tg. Frumos s-au încheiat contracte pentru 80 de tone grîu iar în raionul Hîrlău pentru 29 tone grîu. Stînele cooperatiste din raionul Hîrlău Cooperativele de aprovizionare și desfacere din raionul Hîrlău au dus in acest an o muncă rodnică pentru organizarea de cit mai multe stni cooperatiste. In raion sînt astfel acum 121 de stni cooperatiste cuprinzind 42.000 oi. Prin munca neobosită a comitetelor de stînă s-au realizat pînă în prezent succese importante. In urma succeselor dobîndite cooperatstele săuşti de raion au livrat muncitorilor de la oraşe peste 94 tone de briază. Cele două sîri din comuna Fîntînele cu 650 de oi, înfiinţate in acest an, au realizat pînă în ziua de 28 august cite 9 kg. de brinză pe caii de oaie. Cei 5.600 ţărani muniţion asociaţi sînt mulţumiţi de producţia de brinză obţinută. Ei au primit de la stinc pînă acum 220.000 kilograme de brinză. Excursii din fondul întreprinderii . Borsec-Bicaz-Delta Dunării, iată cîteva din locurile pitoresti ale tării noastre vizitate în cursul trimestrelor I si II de către aeroape 300 de muncitori, tehnicieni si funcţionari de la fabrica „Ţesătura“ din Iaşi. In scurt timp mai urmează să plece încă aproximativ 60 de oameni Spre Constanta. Cu aceasta va fi îndeplinit angajamentul conducerii fabricii, trecut în contractul colectiv, la punctul excursii. Toate cheltuielile cu transportul și cazarea au fost suportate din fondul întreprinderii. Pînă acum s-au cheltuit peste 25.000 lei. Printre excursionişti s-au numărat fruntaşi în producţie ca : ţesătoarele Ageroaie Lucretia, Harbuz Elena, Focseneanu Adela, năvăditoarele Matei Maria, Micuscă Maria, operatorul Vieru Emil, strungarul Putnaru Gh. laboranta Dascălu Ortansa, lăcătușul Atodiresei loan etc. Duminica iubitorului de sport Nici astăzi nu vom putea asista la nici o întîlnire de fotbal in oraşul Iaşi. Echipele noastre joacă în deplasare: „Ştiinţa“ — la Bîrlad (n.are teren omologat), iar „Dinamo“ — la Vaslui. Dar suntem siguri că, aşa cum duminica trecută mulţi suporteri de-ai „Ştiinţei“ au plecat cu trenul la Bîrlad, astăzi vor proceda la fel. Jocul se anunţă extrem de disputat dată fiind forma bună a celor două echipe ..Ştiinţa". Iată programul întrecerilor sportive din oraş şi regiune: FOTBAL (la Bîrlad ora 17), Ştiinţa Iaşi — Ştiinţa Bucureşti (cat. B). (La Vaslui ora 17): Progresul Dinamo Iaşi (camp. reg.). HANDBAL: (La Paşcani ora6): Ştiinţa Agronomia Iaşi— Energia Ploieşti (cat. A). OINĂ: (teren Ţesătura ora 8): Recolta Osoi — Recolta Negreşti (finala de regiune a camp. RPR) TENIS DE MASA: (La Bîrlad): Sei. oraş Bîrlad — Centrul de antrenament Iaşi (juniori). POPICE: (Arena „Locomotiva" Ilie Pintilie str. 13 decembrie 54 tramvai 1 — staţia Iarmaroc, ora 8.30) Locomotiva Iaşi — Uz. „Boleslaw Bierut“ Bucureşti (joc amical).