Flacăra Iaşului, septembrie 1957 (Anul 13, nr. 3426-3450)

1957-09-01 / nr. 3426

T V . T. PROLETARI DI}­ TOATE ȚĂRILE, VNIȚI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAS! $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIII, Nr. 3428 DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1950 4 PAGINI 20 BANI Pe marginea chemării In fiecare sat» sector agrico­­socialist in» ternic și înfloritor Spor la muncă consfătuirilor raionale ale cadrelor didactice "Azi încep consfătuirile raiona­le ale cadrelor didactice, preţioasă tradiţie in viaţa profesorilor şi în­văţătorilor care s-au deprins in ul­timii ani, să dezbată cu acest pri­lej probleme vitale pentru bunul mers in procesul de învăţămînt. Dacă temele discutate pină a­­cum erau intru cîtva asemănă­toare, actualele consfătuiri vor a­­duce pe ordinea de zi şi unele pro­bleme noi, sau mai bine zis pri­vite dintr-un alt unghi de vedere. Este vorba de ridicarea nivelului de pregătire al elevilor în urma măsurilor luate pentru îmbunătă­ţirea conţinutului învăţămînt­ului şi pentru acţiunea de politehniza­­re a şcolii. Vor trebui deci să se facă aici aprecieri asupra noilor planuri de învăţămînt, programe şi manuale şcolare ţinîndu-se sea­ma de contribuţia acestora la lăr­girea orizontului de cultură ge­nerală a elevilor. Se vor discuta apoi, rezultatele politehnizării în urma învăţămintelor de la consfă­tuirile raionale din ianuarie, su­­bliniindu-se ajutorul obţinut şi după adoptarea noilor măsuri de verificare a cunoştinţelor. Nici problemele muncii educa­tive nu pot să fie neglijate, discu­ţiile trebuind să se refere la rezul­tatele măsurilor de reglementare a activităţii extraşcolare, la rolul manifestărilor cultural-artistice In educarea sentimentelor de mîndrie şi onoare, la contribuţia acţiunii de politehnizare în munca educa­tivă, legătura dintre şcoală şi fa­milie, etc. Sunt numai parte din obiective­le in jurul cărora vor trebui să se poarte discuţii animate şi intere­sante, cu prilejul cărora rezulta­tele din munca fiecăruia să fie îm­părtăşite pentru efectuarea unui larg schimb de experienţă. Pregătirile făcute încă înainte de încheierea anului şcolar, prin­tre care şi discutarea in consiliile pedagogice a unor probleme din tematica actualelor consfătuiri ra­ionale, constituie un indiciu că, convorbirile vor putea fi pline de miez, şi în consecinţă deosebit de utile. Spre aceasta tind toate pre­parativele, printre care, şi redac­tarea din timp a referatelor, re­partizarea inspectorilor secţiei de învăţămînt a sfatului popular re­gional, la raioane, pentru spriji­nirea pregătirii consfătuirilor, or­ganizarea unor expoziţii cu ma­terial didactic, asupra cărora vor avea loc schimburi de păreri, etc. Acum, un prag de nou an şco­lar va trebui ca în şedinţele pe sec­ţii să se discute pe larg şi mun­ca desfăşurată de învăţători şi profesori, sarcinile ce le revin pen­tru a asigura prin lecţii şi activi­tatea extraşcolară instruirea te­meinică a elevilor, sădindu-le in suflet dragostea neţărmurită faţă de patria noastră socialistă. Este bine că secţia de învăţă­­mint a sfatului popular regional a luat măsuri ca pină la 15 septem­brie să aibă loc la regiune, o şe­dinţă cu toţi directorii de şcoli în vederea deschiderii şi desfăşură­rii cu succes a noului an şcolar. Va trebui totuşi, ca şi în consfă­tuiri să se dezbată cu însufleţire aceste aspecte, după cum şi spriji­nul pe care-l pot acorda organiza­ţiile de pionieri la formarea de­prinderilor bune, precum şi în dez­voltarea sentimentului dragostei de patrie şi faţă de muncă. Dezbătînd la un înalt nivel, toa­te aceste teme, cadrele didactice vor pleca de la consfătuiri cu ex­perienţa îmbogăţită, cu forţe noi care le vor ajuta să aplice pe mai departe, sarcinile izvorîte din Ho­­tărîrea pentru continua îmbogă­ţire a conţinutului învăţămîntului in şcolile de cultură generală. Aşadar, succes consfătuirilor ra­ionale ale cadrelor didactice ! Cinste întovărăşiţilor din Stănileşti! Cu cîteva zile înainte de sfîrşitul lunii august, la că­minul cultural din comuna Stănileşti, raionul Huşi, a avut loc un eveniment de seamă. Tov. Ion Socea, pre­şedintele sfatului popular co­munal a prezentat în cadrul unei consf­tu­ri la care au participat delegaţi din întreg cuprinsul raionului, o dare de seamă asupra felului cum s-a desfăşurat activitatea po­litică în scopul cooperativi­zării agriculturii în satele co­munei Stănileşti. „Cele 7 întovărăşiri agri­cole din­­comuna noastră — a subliniat în încheiere tov. I Socea — cuprind acum 99,7 la sută din totalul supra­feţei de pămînt arabil din această comună. Succesul se datoreşte în primul, rînd muncii membrilor de partid ca, St. Mocanu sau Toader Co­şniţă, deputaţilor comunali, Ştefan Pîndaru şi Toader Paler ca şi delegatelor de fe­mei Maria Chintă, Dorinta Tofan, Hinca Miron sau Ma­ria Ciobanu­, care nu şi-au precuperit eforturile în vede­rea înfăptuirii politicii par­­ta­jate. r.. slutu­ţa detrocurate după încheierea dării de seamă, au reliefat metodele folosite în lupta pentru obţinerea acestui succes, subliniindu-se efica­citatea cuvîntului de convin­gere de la om la om. Agenţiile de presă transmit : — Lucrările subcomitetului Comisiei ONU pentru dezarmare : Cuvîntarea rostită de V. A. lorin — De ziua proclamării R. D. Vietnam ■ — Hotărirea C. C. ai Partidu­lui celor ce muncesc din Vietnam cu privire la politica partidului faţă de intelectuali — Lucrările sesiunii Federaţiei sindicale din Ceylon — Mari demonstraţii împotri­va mişcării separatiste din Suma­tra — Patrioţii Iordanieni îşi in­tensifică activitatea Beneficii peste plan întrecerea socialistă a cunoscut un avînt deosebit. Rezultatul: Pe luna iulie productivitatea muncii a crescut cu 7 la sută, planul producţiei globale a fost îndepli­nit în proporţie de 114 la sută. Raţionala utilizare a materialului şi valorificarea deşeurilor au dus la obţinerea de însemnate econo­mii care au avut ca efect reduce­rea preţului de cost cu 5,58 la sută. Printre cei mai harnici şi buni muncitori, toţi. In mod spe­cial Insă montatorul Cascaniuc Dumitru care şi-a depăşit planul cu 55 la sută, lăcătuşul Găbudea­­nu Ilie şi presatorul Munteanu Ioan cu 58 şi respectiv 46 la sută. Bucuria întregului colectiv al întreprinderii metalurgice „23 August“ din Iaşi este întregită însă de o încununare a realizări­lor de mai sus: obţinerea de be­neficii peste plan în valoare de 74.000 Iei. Datorită acestui lucru şi Indicele de rentabilitate a fost depășit cu 3 la sută. Secţii fruntaşe Şi pe luna august harnicii meş­teşugari de la cooperativa meta­lurgică „Ile Pintilie“ — Iaşi au continuat să obţină rezultate bune în producţie. In această perioadă turnătorii au depăşit planul la tu­nerie comercială cu 20 la sută. Presatoarele au executat peste plan 5.000 bucăţi pompiţe pentru ous m­aşini de cusut. La fel cei de la secţiile construcţii metali­ce şi carataserie şi-au respectat angajamentele luate la încheierea comenzilor- Utemistul Petrea Emil, Buzatu Constantin, turnă­tori, strungarul Drăguş Neculai, fierarii Ionel Gh. Herşcovici G. lăcătuşii Pădure Vasiile şi Istra­­te Neculaie şi presatoarea Păun Aglaia se numără în rindurilft*­»« celora care au adus o contribuţie deosebită la obţinerea realizărilor de mai sus. —oOo— Tineri vrednici Brigada de tineret din sectorul fi­latură al fabricii „Ţesătura“ condusă de tovarăşa Silvia Schwartz este cunoscută ca o brigadă fruntaşă. Tinerii din brigadă au depăşit sarcinile lor de plan pe luna au­gust cu 1124 kg. semitort Printre tinerii care s-au evidenţiat sînt: Emilia Olaru, Margareta Dade si Ana Ghițescu. Imagini din regiune Bírtad 1 Z­iua Aviaţiei I­.P.R. La 1 septembrie a acestui an poporul nostru muncitor şi for­ţele sale armate sărbătoresc Ziua Aviaţiei RPR. In această zi piloţii, paraşută­­ţii, radiotelegrafiştii, navigatorii şi întreg personalul ce deser­veşte aviaţia noastră raportează partidului şi guvernului realiză­rile dobîndite In munca lor. Oamenii muncii din ţara noas­tră şi In special aviatorii îşi a­­mintesc cu respect şi mîndrie de pionierii aviaţiei romîneşti Tra­­ian Vuia şi Aurel Viş­­eu. Aceşti doi talentaţi constructori de a­vioane şi piloţi iscusiţi pe vremea lor slnt primii fii ai poporului român şi printre primii în întrea­ga lume care au făcut încercări reuşite în aviaţia mondiala, fără a cunoaşte­ succesele obţinute în construcţia avioanelor şi zboruri­lor experimentale de lukovschi şi Mojaischi, părinţi ai aviaţiei ruse. Cei doi ingineri români, con­structori de avioane, Traian Vuia la Paris şi Aurel Vlaicu în ţară au demonstrat ingeniozitatea poporului nostru, ridicindu-te cu o treaptă mai sus faţă de cons­tructorii de avioane şi piloţii din apusul Europei. Dar aceşti pio­nieri ai aviaţiei româneşti nu pu­teau fi văzuţi bine de regimul burghezo-moşieresc ai cărui ex­ponenţi nu aveau încredere în forţele poporului nostru, plecân­­du-se cu servilism în faţa a tot ceea ce venea din Apus. Astăzi, sub conducerea parti­dului, statul nostru democrat­­popular a pus în adevărata lor valoare pe aceşti pionieri ai a­­viaţiei romîneşti, dindu-le o pre­ţuire binemeritată.Astăzi aviaţia noastră este do­tată cu cea mai nouă tehnică, co­respunzătoare sarcinilor constru­irii socialismului şi apărării scum­pei noastre patrii. Aviatorii noştri, alături de a­­viatorii sovietici au dat dovadă de curaj, în toate misiunile ae­riene din luptele pentru elibera­rea Ungariei şi Cehoslovaciei. Meritele aviatorilor român­i în răz­boiul antihitlerist au fost eviden­ţiate şi prin ordinele 329 din 3 aprilie 1945 şi 331 din 5 aprilie­­ 1945 al înaltului comandament sovietic. In prezent, liniile de transport aeriene din ţara noastră sînt mult mai dezvoltate faţă de trecut. Avioanele moderne L I. 2 şi I. L. 14 transportă zilnic sute de pasa­geri şi importante materii pri­me şi mărfuri pentru industria noastră. Astfel, fabrica de peni­cilină Iaşi trimite în mod regu­lat prin avioanele TAROM peni­cilină şi alte preparate farmaceu­tice în R. P- Bulgaria, R. P­, Un­­garia, Grecia, Turcia, etc. Fa­­bricile „Ţesătura" şi „Moldova*4 tricotaje, precum şi alte nume­roase întreprinderi din regiunea noastră, gospodării agricole de stat, etc., au strînse legături cu TAROM Iaşi care satisface pe de­plin cerinţele întreprinderilor din regiune.­­ In cadrul intreprinderii TAROM aviaţia sanitară are un rol deo­sebit in transportarea medicamen­telor şi a bolnavilor din cele mai îndepărtate cătune ale ţării spre spitale pen­tru acordarea primului ajutor. Pilotul Ion Odnastalco, mecanicul Vasile Dane, telegra­fistul Gheorghe Pancu şi alţii, fac cinste întreprinderii TAROM prin calitatea muncii lor. Aviaţia de transport din ţara noastră a fost dotată cu avioane sovietice şi romîneşti moderne- IAR 813, IAR 817 şi bimotorul M. R. 2 sînt construite de ingi­nerul Radu Manicatide şi tehni­­cianul^ Novinschi, laureaţi ai Pre­miului de Stat. i M _ _ In anii regimului eternocrat­­popular In ţara noastră o mare dezvoltare au luat paraşutismul, zborul cu motor, planorismul şi aeromodelismul, activităţi care se desfăşoară în cadrul AVSAP. Paraşutismul, sportul celor cu­rajoşi, a cuprins în fiecare an sute de tineri şi tinere care au ob­ţinut brevetul gradul I şi II; printre aceştia se află numeroşi tineri din regiunea noastră. Bă­­trînul I.U. 52 avion cu trei mo­­­­toare este martorul dezvoltării paraşutismului în regiunea noas­­tră. împreună cu el, odată cu înflorirea ghioceilor începem lan­sările paraşutiştilor instruiţi în timpul iernii în cadrul asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apă­rării patriei­ Dintre aceşti tineri care şi-au îndeplinit visul lor drag de cuce­ritori ai aerului, pot fi eviden­ţiaţi Valentin Ţurcanu şi Mihai Ciuntu, muncitori la fabrica „Ţe­sătura", Gheorghe Timcu, stu­­dent anul II al Facultăţii de Me­­­canică de la Institutul Politehnici Dumitru Alexa, moni­tor de lo­comotive la Atelierele CFR ,,Ilie Pintilie‘‘ şi alţii. La şcolile de zbor cu motor ti­neri ca Alexandru Budică, mun­citor la CFR, secţia LC 1 şi Du­mitru Calancea de la fabrica de penicilină s-au dovedit a fi elevi fruntaşi in dobîndirea măiestriei de zbor şi în pregătirea politică. Şi planorismul a înregistrat succese de seamă. Astfel la con­cursul republican de planorism Gh Gîlcă din Iaşi a fost desem­nat campion absolut al RPR pe anul 1957 în urma rezultatelor excelente obţinute. De asemenea, in pregătirea elevilor paraşutişti se evidenţiază îndeosebi instruc­torii Vasile Coţofană şi Gh. Mi­­hailescu care muncesc cu multă tragere de inimă în vederea ob­ţinerii unor rezultate frumoase. Cuvinte de laudă se pot spune şi despre membrii clubului de aeromodelism, care activează de asemenea în cadrul AVSAP şi a cărui echipă a fost campioană republicană in anii trecuţi, iar in anul acesta a obţinut succese de seamă la campionatele orga­nizate pînă in prezent­­- Astăzi este ziua in care rapor­­tăm partidului clasei muncitoare tot ceea ce am realizat în dome­niul pregătirii noastre aviatice-Astăzi, mai mult ca oricini, pi­loţii şi paraşutiştii educaţi de partid şi de organizaţiile UTM sînt gata să apere cu preţul vieţii lor. cerul scump al patriei noastre. _______ C. BALANESCU comandantul şcolii de paraşutişti Iaşi S­trungăriţa Cine a vizitat expoziţia de in­venţii şi inovaţii din Palatul Cul­turii, probabil că a observat pe un panou aşezat în partea desti­nată Atelierelor CFR „Ilie Pinti­lie“, numele şi fotografiile mai multor inovatori şi fruntaşi în producţie. Printre cele 32 de nume şi fotografii există numai un sin­gur nume de femeie: Maria Za­­haria, fruntaşă în producţie. Din fotografie se degajă o privire a­­geră, plină de cutezanţă. Pentru o întreprindere feroviară ca Ate­lierele, numele unei singure femei pe panoul fruntaşilor e poate ex­plicabil. In Ateliere lucrează mai puţine femei în raport cu numă­rul bărbaţilor. Judecînd însă după calendarul trecutului şi al prezentului, fără a mai vorbi de cel al viitorului, nu­mele unei singure femei pe panoul unei expoziţii de invenţii şi ino­vaţii dintr-o întreprindere cu ca­racter metalurgic , cit se poate de semnificativ, însăşi viaţa Mă­riei Zaharia, poartă pecetea sem­nificaţiei evenimentelor. S-a cali­ficat în meseria de strungar in anul 1951. Pină atunci a fost ca­sieriţă la o cantină. Maria Zaha­ria a vrut însă să înveţe o mese­rie, să fie muncitoare calificată. Cu timpul şi-a ridicat măiestria profesională şi a devenit o strun­găriţă de frunte. Mi de mult a construit un dispozitiv cu ajutorul căruia poate dubla numărul bu­toanelor strunjite. E limpede că Maria Zaharia a străbătut un drum lung într-un timp destul de scurt. A ajutat-o colectivul, au a­­jutat-o comuniştii. Anul trecut a fost primită în rîndurile candida­ţilor de partid, acum se pregă­teşte să devie membră de partid. Pentru interesul ce-l manifestă faţă­ de munca obştească a fost a­­leasă organizatoare de grupă sin­dicală. La începutul fiecărei luni, gru­pa sindicală îşi ţine şedinţa obiş­nuită. De regulă se discută pro­bleme de producţie. De fiecare dată se constată că planul a fost îndeplinit şi chiar depăşit. Cu to­ţii se bucură de aceste realizări şi-şi propun să-şi îndeplinească mai bine sarcinile profesionale. Pe lingă bucurii sînt însă şi ne­cazuri. Strungăria mică unde lu­crează Maria Zaharia primeşte cea mai mare parte din comenzi de la secţia II-a vagoane cam pe la jumătatea lunii şi astfel mun­ca în asalt nu poate fi înlăturată. Iată o problemă care se discută destul de des şi pe care tov. Ma­ria Zaharia o consemnează întot­deauna în nelipsitele procese ver­bale de şedinţă. De asemenea se poartă şi discuţii intre conducăto­rii celor două secţii. Toată lumea dă dreptate lucrătorilor de la strungăria mică, dar măsurile ne­cesare se iau mai încet. Ca să ai succes în asemenea situaţie tre­buie să fii perseverent şi nu se poate spune că pe tov. Maria Za­haria nu o preocupă lichidarea lu­crului în asalt. Grupa sindicală nu este indife­rentă nici faţă de nivelul de cali­ficare al muncitorilor, sau faţă de felul în care unii muncitori înţe­leg să-şi îndeplinească sarcinile. De sprijinul grupei sindicale s-a bucurat tov. Valentin Cogut, îna­inte tovarăşul Cogut lucra de mîn­­tuială, mai dădea şi rebuturi, din care cauză ceilalţi lucrători erau nevoiţi să facă eforturi suplimen­tare pentru a-i acoperi lipsurile. Critica şi ajutorul practic al tova­răşilor din grupa sindicală l-au ajutat pe Valentin Cogut să de­vină un muncitor conştiincios. Intr-una din şedinţele de grupă s-a ridicat problema curăţeniei lo­cului de muncă. Tovarăşa Zaharia a arătat atunci că fiecare lucrător trebuie să se considere mobilizat la îndeplinirea acestei sarcini. Cu­­vintul ei a fost ascultat şi acum, nimeni nu pleacă de la lucru îna­inte de a căra şpanul, de a mă­tura în jurul fiecărei maşini. In timpul liber tovarăşa Maria Zaharia şi-a făcut un bun obicei: citeşte ziarele. Citeşte şi „Flacăra Iaşului“ şi-şi aminteşte că îna­inte, fiind corespondentă volunta­ră, ne scria mai des. V. GHEORGHIU Vedere generală a Parc­ul Libertăţii. Foto: P. PAVALAŞCU După Întoarcerea din misiune piloții discută raidul executat. PE REGIUNE Peste 9.600 tone grîu preluate din contractări Situaţia operativă existentă la Uniunea regională a coope­rativelor de consum — Iași arată că pînă în prezent, faţă de cantitatea totală contractată, preluările se ridică la un pro­centaj de 82 la sută. Printre raioanele în care situaţia pre­luărilor din contractări, dato­rită muncii organelor coopera­tiste, se prezintă mulţumitor, se numără raionul Hîrlău, unde procentajul se ridică la 96 la sută, Vaslui 87 la sută, Tg. Frumos 85 la sută, Negreşti 82 la sută. In raioanele Iaşi, Huşi, Murgeni, Bîrlad, etc. situaţia se prezintă nesatisfăcătoare. Cooperativele din regiune au început şi campania de în­cheiere a contractelor pentru vînzarea griului din recolta anului 1958. Pînă acum în ra­ionul Tg. Frumos s-au încheiat contracte pentru 80 de tone grîu iar în raionul Hîrlău pentru 29 tone grîu. Stînele cooperatiste din raionul Hîrlău Cooperativele de aprovizionare și desfacere din raionul Hîrlău au dus in acest an o muncă rodnică pentru organizarea de cit mai multe stni cooperatiste. In raion sînt astfel acum 121 de stni co­operatiste cuprinzind 42.000 oi. Prin munca neobosită a comitetelor de stînă s-au realizat pînă în prezent succese importante. In urma succeselor dobîndite coope­­ratstele săuşti d­e raion au livrat muncitorilor de la oraşe peste 94 tone de briază. Cele două sîri din comuna Fîntînele cu 650 de oi, înfiinţate in acest an, au realizat pînă în ziua de 28 august cite 9 kg. de brinză pe caii de oaie. Cei 5.600 ţărani muniţion asociaţi sînt mul­ţumiţi de producţia de brinză obţinută. Ei au primit de la stinc pînă acum 220.000 kilograme de brinză. Excursii din fondul întreprinderii . Borsec-Bicaz-Delta Dunării, iată cîteva din locurile pitoresti ale tării noastre vizitate în cursul trimestrelor I si II de către aeroape 300 de muncitori, tehnicieni si funcţionari de la fabrica „Ţesătura“ din Iaşi. In scurt timp mai urmează să plece încă aproximativ 60 de oameni Spre Constanta. Cu a­­ceasta va fi îndeplinit angaja­mentul conducerii fabricii, tre­cut în contractul colectiv, la punctul excursii. Toate cheltu­ielile cu transportul și cazarea au fost suportate din fondul întreprinderii. Pînă acum s-au cheltuit peste 25.000 lei. Printre excursionişti s-au numărat frun­taşi în producţie ca : ţesătoarele Ageroaie Lucretia, Harbuz Ele­na, Focseneanu Adela, năvădi­­toarele Matei Maria, Micuscă Maria, operatorul Vieru Emil, strungarul Putnaru Gh. labo­ranta Dascălu Ortansa, lăcătu­șul Atodiresei loan etc. Duminica iubitorului de sport Nici astăzi nu vom putea asis­ta la nici o întîlnire de fotbal in oraşul Iaşi. Echipele noastre joacă în deplasare: „Ştiinţa“ — la Bîr­lad (n.are teren omologat), iar „Dinamo“ — la Vaslui. Dar sun­­tem siguri că, aşa cum duminica trecută mulţi suporteri de-ai „Ştiinţei“ au plecat cu trenul la Bîrlad, astăzi vor proceda la fel. Jocul se anunţă extrem de dispu­tat dată fiind forma bună a ce­lor două echipe ..Ştiinţa". Iată programul întrecerilor sportive din oraş şi regiune: FOTBAL (la Bîrlad ora 17), Ştiinţa Iaşi — Ştiinţa Bucureşti (cat. B). (La Vaslui ora 17): Progresul Dinamo Iaşi (camp. reg.). HANDBAL: (La Paşcani ora­­6): Ştiinţa Agronomia Iaşi— Energia Ploieşti (cat. A). OINĂ: (teren Ţesătura ora 8): Recolta Osoi — Recolta Negreşti (finala de regiune a camp. RPR) TENIS DE MASA: (La Bîrlad): Sei. oraş Bîrlad — Centrul de antrenament Iaşi (juniori). POPICE: (Arena „Locomotiva" Ilie Pintilie str. 13 decembrie 54 tramvai 1 — staţia Iarmaroc, ora 8.30) Locomotiva Iaşi — Uz. „Boles­­law Bierut“ Bucureşti (joc ami­cal).

Next