Flacăra Iaşului, octombrie 1957 (Anul 13, nr. 3451-3477)
1957-10-01 / nr. 3451
ü stg. *« Jr \ • v*/ s a xTlTilăVăT ă f In fiecare an, cind • # , ^ 'arborii trimit peste 7 ITlTn/ll1 OTT OT» O tot răvaşele galbena LtlLLLJ^I &LLCti Ct «VtytyO ' nei, calea 23 August cunoaşte o bruscă şi tulburătoare întinerire. S-ar zice, privind sutele de studenţi, ca un neîntrerupt şuvoi al tinereţii, că o nouă primăvară a invadat bătrîna cetate a culturii şi-i dăruie o unică, o inegalabilă frumuseţe. In aceste dimineţi s-ar părea că toată suflarea oraşului le iese in drum pentru a-i întimpina cu „bun venit“. Sferar» . Peste toate acestea trebuie să vedem, în primul rînd, însă, schimbările calitative, trăsăturile generaţiei noi, deosebite, căreia i sedeschid astăzi porţile celor mai înalte institute de invăţămint din ţara noastră. Cu peste 30 de ani dra urmă, într-o dimineaţă ploioasă de septembrie, un tinăr tremurind de frig şi emoţie, cobora treptele Universităţii şi pornea în neştire pe străzile Iaşului în căutarea unnui adăpost, lăsînd în urmă clădirea celui mai vechi aşezămînt de cultură romînească — povesteşte prof. univ. P. Jitaru, decanul Facultăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie — referindu-se la propriile peregrinări. Şi cîţi pe atunci tineri studioşi ca şi el, care trebuiau să lupte din răsputeri ca să-şi asigure existenţa, n-au simţit greutăţi asemănătoare, nu numai îrn primele zile din noul an universitar, ci şi în lunile următoare. Astăzi, cînd grija pentru asigurarea condiţiilor optime de învăţătură fiilor de muncitori, ţărani muncitori şi intelectuali cinstiţi, a fost ridicată la rangul politicii de stat, tineretul nostru studios nu cunoaşte asemenea suferinţe, decit din memoriile celor, vârstnici. In 1932, rectorul Universităţii din Iaşi declara: „Facultatea de "drept numără de 20 de ori mai mulţi studenţi decit avusese în 1897, dar dispune de aceleaşi 3 săli de cursuri ca şi în 1897, fără săli de seminarii şi examene, cu biblioteca îngrămădită intr-o singură cameră". ■:: * Toate acestea aparţin trecutului de tristă aducere aminte. In laşi a existat in 1939 o singură Unim,... *• *.4 * 1 4« înruUniî runrîfLi ■ v I zînd 2150 de studenţi. ’Astăzi avem 4 institute cu 7.000 de studenţi. Amfiteatrele, sălile spaţioase, laboratoarele din ce în ce mai înzestrate, cantinele, căminele, bibliotecile, permit dezvoltarea armonioasă a tineretului, preocupări exclusive pentru studiu şi cristalizarea personalităţii intelectuale. Hotărirea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţămîntului superior, din 25-26 iunie, a asigurat efectuarea unui nou pas înainte, odată cu începerea acestui an universitar, şi anume îmbunătăţirea compoziţiei sociale a masei studenţilor. Este deosebit de important să nu se uite nici un moment că viitorul intelectual va fi chemat într-o muncă de mare răspundere fie în industrie, fie in agricultură, fie in asigurarea sănătăţii publice sau educarea tinerelor vlăstare. Pregătirea pentru aceste înalte misiuni presupune de pe acum stabilirea unui strîns contact între teorie şi practică, legarea învăţămîntului nostru de practica construirii socialismului . Un accent deosebit se pune pe cultura generală a tineretului studios. In acest sens, aplicarea prevederilor Hotărîrii şi în direcţia îmbunătăţirii predării ştiinţelor sociale va crea bazele unei temeinice pregătiri filozofice care să permită înţelegerea deplină a evoluţiei societăţii, după cum tratarea acestor probleme, conformspecificului fiecărei facultăţi şi profesiunii viitoare a tinărului va asigura pregătireaideologică a viitorilor intelectuali. - Pregătirea profesională, ştiinţifică şi ideologică pentru a-şi atinge cu adevărat scopurile, trebuie să fie însoţite de o perseverentă muncă educativă care să ducă la formarea unor oameni de factură nouă, animaţi de puternice sentimente de patriotism şi internaţionalism proletar, dragostede muncă, abnegaţie, idei largi umanitare. In această direcţie, un cuvint de spus le revine în primul rînd, organizaţiilor de partid, organizaţiilor UTM şi asociaţiilor studenţeşti care au sarcini nu numai pe linia formării de specialişti, ci şi în direcţia dezvoltării multilaterale a tineretului Efes Fiecare nou an universitar s-a dovedit iot ultimul timp, cu o treaptă mai sus pe drumul cuceririi ştiinţei. Să luptăm de la început pentru realizarea cui succes al acestei nobile năzuinţe. ’ O bibliotecă raională fruntaşă Organizîndu-şi bine munca, confectivul bibliotecii raionale Paşcani obţine rezultate frumoase pe fSrimul culturalizării maselor. Pînă tfi prezent s-au organizat în cinstea Marii Revoluţii J Socialiste din Octombrie — peste 40 lecturi literare şi s-au ţinut o serie de conferinţe printre care şi cea intitulată: „Cum a scri 3 şi trăit Lenin“. Odată cu sporirea numărului de volume existent în bibliotecă (cu peste 1800 cărţi) a crescut şi aurorul cititorilor, atingîndu-se în rezent cifra de aproape 1200. Printre cititorii fruntaşi poate fi Mîluit şi tov. Dubert Eugen, bătrîn de 80 ani, care alături de numeroşi tineri citeşte cu multă regularitate cărţi împrumutate de la bibliotecă. Pentru multe din succesele obţinute pe tărîmul muncii cu cartea merită a fi evidenţiată tov. Şerbănescu Matilda, bibliotecară șefă C. BEJAN corespondent TRUSTUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE a deschis muştăriile: Victtoria, Breaz, Iaşul, Dunărea, Rarău, Caca, Rapid şi Piaţa Cucu ca must dulce, tulburel şi grătar special. Consfătuire cu responsabilii de propagandă şi agitaţie din birourile organizaţiilor de bază Biroul comitetului orăşenesc de partid Iaşi a organizat o consfătuire cu responsabilii de propagandă şi agitaţie în vederea efectuării unui schimb de experienţă cu problemele muncii de care răspund. Cu acest prilej au fost prezentate trei informări şi anume: „Cum se ocupă comitetul de partid de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” de conducerea muncii politice de masă în vederea îndeplinirii planului de producţie” (tov. V. Ţifoi) „Cum s-a pregătit deschiderea învăţămîntului de partid şi politic UTM la fabrica „Ţesătura” (tov. I. Amarandei) şi „Munca culturală în sprijinul educaţiei comuniste a tineretului” de la fabrica chimică nr. 2 (ing. I. Sfarţ). “ După prezentarea referatelor, participanţii la consfătuire au discutat problemele legate de îmbunătăţirea" studierii învăţăturii marxiet-leniniste în întreprinderi şi instituţii, intensificarea muncii politice de masă şi a activităţii cultural-educative în rîndul tineretului, şi au propus comitetului orăşenesc să organizeze asemenea consfătuiri pe ramuri de producţie.. Cu acest prilej, tov. I. Vişinovschi, secretar al comitetului orăşenesc de partid a făcut un instructaj asupra principalelor sarcini ce stau în faţa activiştilor pe tărîm ideologic şi cultural, insistînd în mod deosebit asupra necesităţii ridicării la un înalt nivel a conţinutului muncii ideologice în toate compartimentele activităţii noastre, a îmbunătăţirii continue a studiului învăţăturii marxist-feniniste în ţaie m cercurile şi cursurile. ****-* Ă.*1— ■ ---- - - ....... VIAŢA DE PARTID Organizarea învăţămîntului de partid la Universitatea Desfăşurîndu-şi activitatea , In lumina sarcinilor trasate de Congresul al II-lea al PMR, organizata de partid a Universităţii „Al. Cuza" a obţinut succese importante în ridicarea nivelului ştiinţific şi ideologic al predării, în perfecţionarea metodelor de predare a diferitelor cursuri de specialitate şi de cultuă generală. La aceste succese a contribuit în mare măsură organizarea în bune condiţiuni a învăţămîntului de partid. Studierea organizată a marxism-leninismului în cadrul învăţămîntului de partid a contribuit într-o măsură însemnată la lupta împotriva infiltraţiilor ideologiei burgheze duşmănoase, la îmbunată, firea conţinutului lecţiilor şi seminarilor. Experienţa anului trecut a arătat că metoda referatelor, utilizată în coto—• „ Al. I. Cuza“ unele cercuri, este foarte eficace, fiindcă permite adîncirea problemelor şi stimulează discuţiile. Ţinînd seama de experienţa grupelor care au studiat individual diferite opere ale întemeietorilor socialismului ştiinţific, şi de dorinţa exprimată de nenumărate cadre didactice membri şi nemembri de partid, biroul organizaţiei de bază a organizat cercuri de învăţămînt pe specialităţi în care să se studieze nu numai o singură operă, ci problemele materialismului dialectic in legătură cu specialitatea respectivă. In cursul acestui amt de învăţământ de partid, la Universitate vor funcţiona următoarele cercuri: — un cerc format din cadrele didactice de la chimie şi fizică care va dezbate problemele filozofice ale fizicii şi chimiei contemporane, — un cerc format din cadrele de la facultatea de ştiinţe naturale care va dezbate problemele filozofice ale biologiei in lumina ultimelor cercetări, — un cerc format din cadrele didactice de la facultatea de filologie careva dezbate probleme ale esteticii marxist-leniniste,— un cerc de materialism istoric format din cadrele didactice de la facultatea de ştiinţe juridice care va dezbate diferite probleme ale statului şi dreptului. — un cerc de filozofie format din cadrele de la pedagogie-psihologie, care va dezbate diferite probleme ale pedagogiei şi psihologiei. Toate cadrele didactice membri şi nemembri de partid şi au exprimat dorinţa de a face parte din aceste cercuri, luîndu-şi obligaţia de a Ie frecventa cu regularitate. In fiecare cerc au fost desemnaţi cite 4 tovarăşi care să elaboreze titlul temelor ce vor constitui obiectul referatelor, care vor fi prezentate la şedinţele ce se vor ţine lunar. Unele teme sunt atît de interesante incit mulţi cursanţi de la alte cercuri au solicitat să fie anunţaţi să participe şi ei la şedinţele în care se vor dezbate acele probleme. Considerăm că această formă de organizare care ne-a fost sugerată de către comitetul regional de partid este cea mai adecvată pentru cadrele didactice din învăţămîntul superior şi va contribui într-o mă- sură mai mare la însuşirea creatoare a marxism-leninismului. Lector univ. M. TODOSI, membru al biroului organizaţiei de bază, tmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm.mmnmmmmmmmm* -a-y* La cooperativa „80 Decembrie din Iași se lucrează în seria încălțăminte de protecție. 'V!*f r-T ta D mmm . Citiţi m minf TRUSTUL REGIONAL GOSTAT IAȘI angajează personal contabil cu calificare superioară şi medie şi practică în producţie, pentru posturile de şefi contabili de gospodărie, economisti, revizori contabili, etc. Solicitanţii se vor adresa la sediul trustului din Şoseaua Bucium nr. ÎS. anujore sincere «1*4K 1 . Se aduce la cunoştinţă celor ce Călătoria la venirea în Iaşi, se doresc să viziteze expoziţiile or va face numai pe bază de bilete ganizate în cadrul Lunii Iaşi- cu preţ întreg clasa I-a, sau a lor”, care are loc în oraşul II-a, după caz. Iaşi, în intervalul de timp de la La înapoiere, călătoria se va 15 septembrie — la 15 octombrie face pe baza unei jumătăţi de 1957, că pentru călătoria cu tre- bilet, care se va putea obţine de nul calea ferată acordă o redu la casele de bilete ale agenţiei cere de 25% din taxele de trans de voiaj C F.R. din Iaşi sau din port, care se acordă individual în stat la Iaşi în baza prezentării aurmătoarele condiţiuni:deverinţei de participare la expo-------------------------------------. zoţia „Lunii laşilor“ cît şi a bile-TRUSTUL ALIMENTAJIEI PU- tului cu preţ întreg cu care s-a BULE IAŞI călătorit la venirea în Iaşi angajează personal calificat Deci biletele cu preţ întreg cu, pentru muştării, gintaragii şi vin care s a călătorit la venirea vizători, Iaşi, trebuie păstrate pentru a se putea obţine pe baza lor, reduce-ea de taxe la înapoiere. Vizitaţi cu încredere standurile cooperaţiei meşteşugăreşti de la tîrgul de toamnă din Piaţa Halei, bine asortate cu confecţii, galanterie, articole de metal de uz casnic.ro FLACARA lASUlUl Ce pregăteşte studioul de diafilme „Ion Creangă“ Studioulde diafilme „Ion Creangă“ pregăteşte o serie de diafilme istorico-biografice ca de pildă „Traian Vuia", „Tudor Vladimirescu”, „Răscoala de la Bobîlna", „Ştefan cel Mare", „Ovidiu”, „Vlahuţă“, „Delavrancea", etc. De asemenea, studioul are în pregătire diafilme geografice printre care „Munţii Apuseni", „Delta Dunării“, „Oraşul Iaşi", „Porturile maritime ale RPR", etc. De curînd au fost terminate viitoarele filme pentru popularizarea ştiinţei: „Folosirea paşnică a energiei atomice”, Apariția vieții pe pămint", „Darwin", „Satelitul artificial". In oraşul şi raionul Bîrlad 200.000 lei ajutor familial de stat De la începutul anului şi pîrnă în prezent, în oraşul şi raionul Bîrlad s-au acordat ajutoare şi premii de stat mamelor cu mulţi copii, în valoare de 200.000 lei. Aşa, de exemplu, Elena D. Ignat, colectivistă din comuna Mireni, care a dat naştere la al 12-lea copil a fost premiată cu 1000 lei, acelaşi premii fiindu-i atribuit şitovarăşei Ioana Marcu din Băcani, mamă a 11 copii. Asemenea ajutoare şi premii de stat au primit şi femeile Maria D. Ciobanu din Lăleşti, Ilinca Şuşnea din oraşul Bîrlad, Elena Năstase și Pia C. Doru din Ciocani, etc. Conferinţe despre drepturile femeilor sovietice Printre conferinţele organizate în cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, de căre Consiliul raional ARLUS şi secţiunea de învăţămint şi cultură a sfatului popular raional Bîrlad, se află şi aceea intitulată „Participarea femeii sovietice la conducerea treburilor obşteşti”. Această conferinţă a fost ţinută zilele trecute, atît la reşedinţa de raion cît şi în cele mai multe dintre cartierele oraşului dintre care amintim: Podeni, Munteni şi Steaua Roşie. Astfel conferinţele au fost ascultate cu viu interes de sute şi sute de femei. Reţete culinare DULCEAŢA DE STRUGURI Alegem strugurii de preferinţă razachii, cu boaba mare şi tare. Curăţim boabele de pieliţe şi cu un ac sau o scobitoare scoatem, cu grijă sîmburii, astfel ca să nu se sfarme boaba. Punem apoi într-un tifon 4 pahare cu boabe, curăţate cum am arătat — ţinîndu-le atîrnate cît fierbe zahărul, ca să se scurgă zeama, fără să se terciuiască. Fierbem într-o cratiţă 1 kg. de zahăr cu 2 pahare de apă, şi cînd e bine legat adăugăm boabele de struguri, punînd un baton de vanilie şi zeama de la jumătate lămîie. Procedăm apoi ca. In dulceaţa de căpşuni. PELTEA DE COARNE Fierbem 1 kg. de coarne, nu prea coapte, cu apă cît să le cuprindă bine. După ce s-au răcorit, strecurăm zeama printr-un tifon des şi lăsăm să se limpezească. Punem la fiert 1 litru din această zeamă cu 1 kg. de zahăr. După ce s-a topit zahărul pe foc mic dăm craliţa să fiarbă pînă se leagă ca la şerbet. Acoperim cratiţa cu o cîrpă udă şi lăsăm să se răcorească puţin. Apoi fixăm cratiţa pe rin scăunel şi mestecăm într-o singură parte pînă s-a închegat bine. Aşezăm în borcane cînd e încă puţin caldă. Nr. 3451 Vorbind despre fapte „mărunte“ Stăteam de vorbă cu Răriţă Olănuţă de vreun sfert de ceas. E o o femeie încă tînără, îmbrăcată cu o bondiţă frumos lucrată. Eram să uit: Rariţa Olănuţă este colectivistă, mai precis socotitoarea gospodăriei colective „1 Mai“ din Romîneşti, raionul Tg. Frumos.. Pe deasupra comuniştii din comună au ales o secretară a comitetului de partid comunal, iar alegătorii i-au dat votul lor de încredere Investind-o deputată a sfatului popular raional. Afirmaţia despre dorinţa de bunăstare a fiecărui om era legată de cîteva date pe care mi le dăduse înainte. îmi arăta că în acest an colectiviştii din Romîneşti au încasat numai ca avans de 40 la suta — cam tot atîtea produ- se cît scoteau înainte ca individuali într-un an întreg. De fiecare zi munca aproape 6 kg. boabe-grîu, oTZt ovăz, cite 3 lei, lînă, brînză etc. De dorinţa de bunăstare mai sunt legate şi alte fapte ce mi le-a povestit. Iată : Eleonora Suciu, o tinără din brigada de cîrrop, a început să se ia la „harţă“ cu bărbaţii pe tema : ,L'ne lucra mai mult, şi mai bine?”. Pînă acum Eleonora a trecut de suta de zile-muncă, lăsînd în urmă mulţi „concurenţi“. Iar Elena Mărgineanu n-are mult pînă s-o ajungă. Şi pe urmele lor calcă (fără s-o stînjenească cei 60 de ani) Ioana Prisăcaru. Bogăţia colectiviştilor e cea mai bună oglindă pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. Dovada : numai în septembrie, în gospodărie şi în întovărăşirile din comună au mai intrat 91 familii Modestă, Rariţa Olănuţă a trecut cu vederea faptul că la porţile multora dintre noii întovărăşiţi şi colectivişti a bătut chiar ea, pentru a-i convinge de superioritatea muncii în comun. La porţile casei lor. Ia porţile initrifi lată-i pe cîţiva: Constantin Stegaru — a adus în secorul socialist 4 hectare, Vasile Ghebu — 5 hectare jumătate, Vasile Mehedinţi — 4,35 hectare. Cu ultimul a fost o întîmplare: la început se hotărîse să se înscrie în sectorul socialist numai cu o parte din pămînt* — Să văd cum e îl — spunea el. Apoi Insă a prezentat cerere pentru întreaga suprafaţă. — Ce să umblu cu jumătăţi de măsură—i i-a spus el, preşedintelui. 4 Rariţa Olănuţă îmi vorbea despreaceleaşi fapte mărunte care, adunate mănunchi, î-au convins pe oameni si păşească pe o cale nouă. I. CALIN Modele pentru toamnă 1) Costum de stofă uni cu vestă în dungi de culoare contrastantă. 2) Taioraş din stofă fantezi; garnitura la buzunare şi revere o for mează jocul de linîî. 3) Rochie cu jachetă din stofă pepit-’ Garnitura de la gît este din acelaşi material cu căptuşeala. Consumatori ! Cu ocazia „Lunii Iaşilor”, OCL Alimentara vă oferă în magazinele sale un bogat sortiment de paste făinoase produse zaharoase, băuturi spirtoase şi conserve de legume, din producţia 1957. SE ADUCE LA CUNOŞTINŢA Intreprinderilor instituţiilor şi persoanelor particulare că în cadrul Cooperativei de invalizi «23 August» s-a deschis o secţie de reparat acordeoane, precum şi tot felul de instrumente muzicale. Toate reparaţiile se plătesc prin virament de la instituţiile respective sau prin bani numerar de la particulari. Nu uitaţi să vizitaţi magazinele O.C.L. Produse industriale şi standurile organizate în cadrul „Lunii Iaşilor" 15 septembrie — 15 octombrie 1957. Găsiţi aici un bogat sortiment de marfuri de sezon: stofe bărbăteşti şi de damă, ţesături de bumbac, confecţiuni şi încălţăminte pentru bărbaţi, femei şi copii, galanterie, articole de menaj şi chimicale. TRUSTUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE IAŞI, anunţă deschiderea expoziţiei de artă culinară cu vînzare la 29 septembrie 1957, în loialul ,Branseria Moldova", Piaţa Republicii nr. 1, Bogat sortiment de specialităţi culinare, pregătite de maeştrii artei culinare din Trustul Alimentaţiei Publici Locale. De asemenea, s-au pus în vînzare uniforme şcolare cu plata în rate la magazinul nr. 15 din str. Ştefan cel Mare nr. 2 şi centrul 22 din str. Dr. Parhon, iar cu plata In numerar la centrul 150, 136 din str. Ştefan cel Mare şi centrul nr. 12 din str. Gh. Dimitrov şi nr. 64 din str. Republicii. Ingineri, tehnicieni ! Puteţi cunoaşte bogata experienţă sovietică, studiind ziarele şi revistele de specialitate. Abonamentele la presă sovietică pe 1958 se primesc de difuzorii de presă din întreprinderi şi instituţii, de factorii poştali şi la oficiile poştale. ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA IAŞI aduce la cunoştinţă tuturor întreprinderilor că execută orice fel de confecţii din carton, ambalaje (pliante, cutii şi sitele) tipărite în culori şi netipărite. Deaserrieni execută orice fel de legări de acte, arhive şi cărţi. Doritorii se pot adresa zilnic la sediul întreprinderii din str. Cuza Vodă nr. 4. AGENDA Cinematografe MAXIM GORKI: Luminile Verzi, tari; TINERETULUI: Misterul e’tîer II IE PINTILIE: Richard ai HI i-a două oceane: I. CREANGA: Rîxete (Regele cocoşat); PUȘKIN: Suflete, în paradis; LUMINA HIRLAU: Boul din Kulm; RODINA HUŞI: Maxim minciună; 23 AUGUST BÎRLAD: 30—4.X. Tata, mama, nevasta și eu^ 5—6.X. Festivalului filmelor din Republicile Unionale (Republica Moldovenească). 30 DECEMBRIE PODUL3 ILOAIEI 30—2.X. Fericirea drumurilor grele. 3—6 Don Juan; VICTORIA TG. FRUMOS; 30-2 Muntele bătut de vînt. 3—6X. Mexicanulj î- O. FRIMU; Dragoste de mamă! CINEMA SINDICAL CFR „ILIE PINTILIE": 1—2.X. Tu şi camarazii tai, 3—4 X. „Dacă toţi tinerii din lume“ S—6 Cîntecul fluviilor: CAMINUL CULTURAL „ILIE PINTILIE" NICOLINA: Contele de Monte Cristo (seria II-a), informaţii Pronosport Rezultatul concursului Pronosport Nr. 39 etapa din 29 sept. 1957 R.P.P. Iugoslavii I. R.P. Romîni 1—1 =X II. R.P.F. Iugoslavia (B) — R.p. Romînă (B) 2—1 = 1 III. R.P. Romînă — R.P.F. Iugosilavia juniori 5—1 = I IV. R.P. Bulgaria — R.P. polonia 1-1 =X V. R.P. Polonia (B) - R.P. Bulgaria (B) 3-3 VI Energia Arad — Energia Hunedoara 0—0 •= X VII. Progresul Focșani — Energia Fălticeni 2—0 = 1 VIII. Locomotiva Cluj — Energia Cîmpia Turzii 1—1 ~ XT IX. Energia Baia Mare — Progresul Sibiu 2—1 =1 X. Energia Lupeni — Energia Mediaș 3—0 = 1 XI. Locomotiva Timișoara — Locomotiva Arad 2—0 = 1* XII. Dinamo Bîrlad — Progresul Suceava 1—2 -2