Flacăra Iaşului, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3478-3503)

1957-11-01 / nr. 3478

WWW5IW DW TOATE ȚĂRILE, VNIȚI.VA I * Organ al comitetului regional p.m.r. Iași și al sfatului popular regional , ANUL ATIN­. Nr. 3478 VINERI / NOIEMBRIE 1957 4 PAGINI 20 BANI Deschiderea învăţămîntului de partid la sate Astăzi se deschide noul an şcolar (1957- 1958) în învăţămîntul de partid de la sate. Aceasta ridică în faţa organizaţiilor de bază de la sate şi a co­mitetelor raionale de partid sarcini de ma­it răspundere. Organele şi organiza­ţiile de partid sînt chemate să facă, din noul an şcolar în învăţămîntul de partid, anul unui nou şi însemnat a­­vînt în educarea marxist-leninistă a membrilor de partid şi a oamenilor muncii fără partid. In regiunea Iaşi, în anul şcolar trecut, învăţămîntul de partid de la sate a cunoscut rezultate bune a­­colo unde organizaţiile de bază l-au­­condus cu grijă, învăţămîntul de partid de la sate a adus o preţioasă contribuţie la obţinerea unor fru­moase succese în cooperativizarea a­griculturii. In unele sate din raioanele Murgeni, Negreşti, Huşi şi Tg. Fru­mos cercuri întregi ale învăţământu­lui de partid au fost sub îndrumarea organizaţiilor de bază, sîmburele no­ilor unităţi socialiste din agricultură. Experienţa pozitivă căpătată pînă acum se cere de bună seamă extinsă In centrul atenţiei organizaţiilor de partid săteşti va trebui însă să stea preocuparea pentru ca lipsurile care s-au­ manifestat în anii trecuţi să nu se mai repete. Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea propagandei de par­tid şi întărirea legăturii ei cu prac­­tica construcţiei socialiste subliniază că criteriul de bază al calităţii pro­pagandei de partid îl constituie efi­cacitatea sa, rezultatele practice în construcţia economică şi de stat­­la obţinerea cărora a contribuit propa­ganda de partid. Pentru aceasta în­văţămîntul de partid de la sate tre­buie să fie axat cu precădere pe răspîndirea şi popularizarea rezul­tatelor obţinute de gospodăriile agri­cole colective şi întovărăşirile frun­taşe, pentru a convinge masa de ţă­rani muncitori cu gospodării mici şi mijlocii să păşească pe drumul agri­culturii socialiste. Învăţămîntul de partid trebuie să contribuie la indi­carea căilor de consolidare economi­­co-organizatorică a gospodăriilor co­lective şi a întovărăşirilor, trebuie să sprijine efectiv lupta pentru ri­dicarea productivităţii muncii în agri­cultură, pentru mecanizarea lucră­rilor agricole de bază, pentru folo­sirea integrală a capacităţii de lucru a maşinilor agricole, învăţămîntul de partid trebuie să ajute comuniştilor să lupte cu mai mult succes pentru extinderea culturii porumbului, spo­rirea şeptelului, aplicarea largă a metodelor agro-zootehnice, pentru creşterea continuă a producţiei agri­­cole-marfă. Birou! comitetului r^^iona! n! I i­VR analizînd problema învăţământului de partid atrage atenţia comitetelor ra­ionale asupra necesităţii de a acorda o grijă deosebită organizării învăţă­mântului de partid din sectorul socia­list al agriculturii (SMT, GAS, GAG şi întovărăşiri agricole) cerind ca în­drumarea organizaţiilor de bază din a­­ceste unităţi să se facă direct de că­tre membrii birourilor comitetelor ra­ionale de partid. Pentru noul an şcolar, numărul cercurilor şi cursurilor de partid, ca şi cel al cursanţilor încadraţi în ele, au crescut în majoritatea raioanelor. Au fost deosem­ieni pt atinse cercurile de economie concretă pentru cadrele de bază din SMT, GAS, GAC. Aces­tea sunt lucruri bune dar cu ele nu se termină treaba. Comitetele raio- I nale de partid sunt chemate să se ocupe cu mai mult simţ de răspun­dere de ajutorarea organizaţiilor de bază şi propagandiştilor, pentru îm­bunătăţirea continuă a conţinutului lecţiilor şi seminariilor. Lămurirea u­­nor asemenea probleme ca: Invăţătu­ (­Continuuare în pag. 3-a) Oameni cu care ne m­ânanm l’aistrul OSOC I.OSCU — maistru ţe­sător. In cinstea zilei de 7 No­iembrie, sub conducerea sa se ve­rifică toate aparatele de lamele. Calitatea ţesăturilor va fi cu mult Îmbunătăţită în urma acestei im­portante operaţiuni. Maistrul Osoc Moscu este şi un bun inovator. Fotografia sa a fost expusă la ex­poziţia de inovaţii şi Invenţii de la Palatul Culturii. Filatoarea lăcătuşul HOSTINA PARASCHIVA — filatoare. De curînd a intrat in rîndurile candidaţilor de partid. Angajamentul luat cu ocazia a­­cestui mare eveniment din viaţa sa de a fi mereu fruntaşă şi-l păstrează. Lunar îşi depăşeşte norma de producţie cu 80—100 kg. fire de bumbac. MARDARE VICTOR — lăcă­tuş. Este un muncitor harnic. Execută reparaţii de bună calitate, la războaie Totodată este cu­noscut ca un inovator priceput. Acum în cinstea sărbătoririi a 40 de ani a Marei Revoluţii din Octombrie lucrează,­ împreună cu maistrul ţesător Topor Nicolaie, la transformarea unui război ca­re să funcţioneze fără pichete şi curele. Moscova 1928. Strada Teatrului Clișeu din albumul „Moscova“ 1928“. Moscova 1957. Strada Teatru­lui. După 40 de ani prin oraşele IJmulu­i Sovietice MOSCOVA IERI ,1 AZI 1 noiembrie 19 octombrie 19­17 ■■ IN AJUNUL MARII REVOLUŢII. Avertizat prin actul de trădare al lui Camenev şi Zinoviev, Guvernul Provizoriu cheamă urgent trupe de pe front la Petrograd. S a întocmit totodată planul de a ataca şi ocupă Institutul Smolnîi, sediul Comitetului Central al bolşevicilor şi de a nimici centrul conducător bolşevic. Cu toate aceste măsuri, în ultimele zile Gu­vernul Provizoriu trăia sub apăsarea unei alarme cres­­cinde. Părea că energia cheltuită în vederea concentră­rii de forţe nu dă rezultate. Se simţea că revoluţia o ia înaintea tuturor măsurilor guvernului. In timp ce Ks­­renski pregătea batalioane de şoc, bolşevicii creau ba­talioane de Gărzi Roşii în număr incomparabil mai mare. In timp ce generalii contrarevoluţionari îi mutau pe cazaci in spatele frontului, bolşevicii cucereau pe front divizie după divizie. In timp ce Guvernul Provi­zoriu­­ intenţiona să folosească cîteva mii de legionari polonezi şi cehoslovaci, revoluţia atrăgea de partea ei uriaşe mase de oameni ai muncii aparţinind naţionalită­ţilor asuprite. Guvernul Provizoriu îşi sleia puterile căznindu-se să adune detaşamente înarmate; dar el nu făcea decit să se învîrte in loc, ca un cline care vrea să-şi prindă coada. ...In ziua de 1 noiembrie (19 octombrie) 1917, la di­recţia miliţiei capitalei se comunică de la diferite comi­sariate că muncitorii de la fabrici şi uzine se înarmea­ză de zor in vederea apropiatei acţiuni a bolşevicilor. Se distribuiseră puşti şi revolvere muncitorilor din cartierul Vîborg, principala citadelă a bolşevicilor. Se distribuiseră arme muncitorilor din Ohta Mare şi Ohta Mică şi celor de la uzina Putilor. ..in aceeaşi zi adunarea regim­entului un golidu uc rezervă Fgherski declară că refuză să se supună Gu­vernului Provizoriu, că recunoaşte numai puterea So­vietului din Petrograd şi cere trecerea puterii în mlinile Sovietelor. ....— Lenin scrie ,,Scrisoare către C. C. al PMSDR (bolşevic)“ în care cere excluderea din partid a lui Zinoviev și Camenev. în cinstea lui 7 Noiembrie Fruntaş Electricianul Vasile Iosif din secţia recti­ficare a Fabricii de rulmenţi Birlad are tot dreptul să fie mulţu­­it. Pentru buna îngri­jire a reţelei electrice din secţia sa el va pri­mi insigna de fruntaş. 175 la sută din numărul total de familii de ţărani munci­tori din raionul Vaslui, în sector agricol socialist , încă o corvină complet co­operati­vizată. • 64© ha. cooperativizate în­tr-o singură zi. fost cooperativizate la Lipovăţ 640 ha. Acum (Prin telefon de la trimisul nostru special) Măreaţa acţiune de transformare socialis­tă a agriculturii dn ra­ionul Vaslui, înregis­trează zilnic noi suc­cese. Ca urmare a in­tensei munci politice de lămurire desfăşura­ta în rîndul ţăranilor muncitori, comuna Li­­novăţ a fost complet cooperativizată. Colec­tivele de agitatori in frunte cu comuniștii au reuşit numai într o singură zi, să convin­gă peste 300 familii, să păşească pe calea agriculturii socialiste. In ziua respectivă au și raionul Vaslui sînt 11 comune complet cooperativizate. Numai în luna octombrie au fost cooperativizate 0700 ha. In această lună au intrat în în­tovărăşiri si G.A.C. 2.700 familii, in felul acesta 75 la sută a­­dică trei sferturi din numărul total de fa­milii de ţărani mun­citori din raion sunt în sector agricol socia­list. Sunt în prag de co­operativizare completă comunele: Coseşti, Muntenii de Jos, Cucsesti si Poenesti. Iarna să nu fie un obstacol In rezolvarea problemelor de or­ganizare a producţiei în ramura construcţii, unul din principiile de bază îl constituie, fără îndo­ială, asigurarea activităţii pe şantiere în tot timpul anului. Deci, înlăturarea caracterului se­zonier al muncii, care avea ca urmare o serie de neplăceri se­­rioase ca: fluctuaţia braţelor de muncă, utilizarea incompletă a utilajelor, etc. Elaborarea unor metode noi de execuţie a lucrărilor la acele pro­cese care erau influenţate de con­diţiile de iarnă ca: betoane, mor­­tari zidării şi, în general, la toate procesele umede, a însemnat un pas serios în această direcţie avînd în plus şi calitatea deo­sebit de însemnată de a fi dus la crearea şi asigurarea unor ca­dre permanente de constructori calificaţi. Folosind experienţa sovietică în materie ca şi experienţa anilor trecuţi, Trustul 14 construcţii a trecut la efectuarea pregătirilor necesare în vederea executării în bune condiţiuni a lucrărilor pe timpul iernii, încă din luna au­gust 1957. S-a fixat atunci o co­misie care să se ocupe­ cu aceas­tă problemă şi care să urmăreas­că aducerea la îndeplinire a sar­cinilor trasate. In perioada 1 —15 septembrie, au fost trimişi delegaţi la toate şantierele pentru a analiza şi ho­tărî împreună cu beneficiarii şi subantreprizele de instalaţie amenajările ce urmau să se facă pentru a se putea lucra în timpul iernii precum, şi stadiul la care trebuiau aduse lucrările în a doua jumătate a lunii noiembrie tra­­sîndu-se şantierelor sarcini în a­­cea­stă direcţie. Dacă pentru procesele princi­­pale în construcţii, respectiv peri­­m executarea prefabricatelor, zi­dăriilor, problema este rezolvată, în sensul că prefabricatele se confecţionează în ateliere, r­ şan­tiere executîndu-se numai lucră­rile de montaj, e­xecutarea în tot timpul anului a lucrărilor inte­rioare de finisaj (tencuieli, par­doseli, zugrăveli, etc) care de obicei apar în planul calendaris­tic al organizării lucrărilor, în lunile de toamnă şi de iarnă, rămîne totuşi o problemă care se pune uneori acut. Iată de ce la întocmirea do­cumentaţiilor necesare am avut în vedere în primul rînd ca obiec­tele să fie închise la exterior, pentru a se putea lucra pe cît posibil la interioare. Incepînd din luna noiembrie şi pînă la sfîrşitul lunii martie, lucrările de finisaj se vor executa în cea mai mare măsură în condiţii de în­călzire bune, prin folosirea mijloa­celor de încălzire centrală. De aceea am pus un accent deosebit pe accelerarea şi terminarea luc­rărilor la centrale termice ale lo­cuinţelor, clădirilor cu caracter industrial, astfel iefti­ ,­nind costul lucrărilor si putînd asigura o în­călzire mai buna. Din totalul de 90 şantiere mari care vor lucra in cursul acestei ierni, 15 ar folosi încălzirea centrală, sau vor folosi t­­artial şi sube cinci f­­antiere vor s­călzirea cu sore. Astf 1 şantierul locuinţe mun- , cftoreşti — Păcu­rari va folosi în­călzirea centra­lă furnizată de centrala termică care este acum încă în construcţie. La blocurile din str. Cuza Vodă încălzirea materialelor pentru turnarea be­­toanelor se va face într-un cuptor special amenajat, protejarea be­­toanelor făcîndu-se prin mijloace simple dar eficace (panouri de stufit, clorură de calciu, etc.). în­călzirea materialelor ce vor fi puse în lucru în perioada frigu­roasă, la fabrica de penicilină, va fi asigurată prin folosirea abu­rului din fabrică. De asemenea s-au executat o serie de incinte închise în care se vor pregăti betoanele şi mortarele pentru zi­dării. La Bîrlad, la pavilionul administrativ al fabricii de rul­menţi se va folosi aburul furni­zat de centrala termică a benefi­ciarului, iar la blocurile de locu­inţe ale fabricii se va da în ex­ploatare centrala electrică defi­nitivă. Condiţii bune de încăl­zire şi, deci, de lucru sînt asi­gurate şi la şantierele: Palatul Culturii, Baza de producţie a Trustului, cămine studenţeşti, etc. Pentru uscarea artificială a ten­cuielilor în timpul iernii, s-a pro­pus introducerea în chip experi­mental, pe şantierul locuinţe mun­citoreşti—Păcurari, a unui tip mixt de instalaţie, un uscător (care este în curs de montare în prezent la şantier). Acesta a fost elaborat de I.C.S.C. în urma cerce­tărilor făcute asupra diverselor instalaţii şi asupra proceselor de încălzire şi uscare. Considerăm că se vor obţine rezultate pozi­tive în urma experimentării in­stalaţiei de uscare artificială şi fără îndoială vom extinde siste­mul de lucru şi la alte şantiere. Trebuie să subliniez faptul că am căutat ca în vederea iernii să prevedem lucrări care nu nece­sită amenajări speciale sau sur­(Continuare in pag. 3­ a) pentru constructori Ing. GEORGE WEISS tehnolog şef al Trustului 14 construcţii — Iaşi In oraşul Bârlad se efectuează importante lu­crări edilitare, în clişeu. Un aspect de la lucrările de cana­lizare a orașului. "■ !___ll»W » " . ■ LENINGRAD IN CLIŞEU. O vedere asupra Navei Şi o forţă: dici Petropavlovsk. ...Intr-una din zilele lui aprilie ale anului 1954, la Moscova sosi într un grup de ingi­neri chimişti veniţi pen- I tru specializare şi Ingine­­­rul Gheorghe Mateiescu. Cind păşi pragul marelui oraş, inima începu să-i bată parcă mai tare, simţi că de emoţie, de bucurie năvalnică, sîn­­gele în­cepu parcă să-i curgă mai re­pede, vine. Rămase extaziat la ce­le ce i se înfăţişau. Se gîndea — copilăreşte — cum putea intr-o sin­gură zi să viziteze tot ce e mai in­teresant, mai frumos în minunata Moscovă. Dar se vede treaba că a avut „ghinion“. Numai la expoziţia agri­colă unională, vizitarea, în grabă, a unui singur pavilon, îi răpi aproa­pe jumătate de zi. Seara, pe patul de la hotel începu să se gândească, își punea întrebări: cum va fi în fa­brica de antibiotice, unde trebuia să se specializeze ? ... Cum arată la urma urmei, o asemenea fabri­că?... Cum îl vor primi oamenii ?... Cu siguranţă că prieteneşte. A doua zi dis de dimineaţă privi de la fereastra camerei de la eta­jul 5, şi avu în faţă întreaga splen­doare a veşnicului tînăr oraş — ini­ma marii Uniuni Sovietice, Moscova. Cind trecu pe poarta fabricii de antibiotice nr. 1, Gheorghe Mateies­cu avu aceeaşi senzaţie ca şi atunci cînd se înscrisese în clasa îrrtîia de liceu. Işi dădu seama că totul era ceva nou, deşi era cogeamitea ingi­ner, că va trebui să depună toată puterea sa de muncă, toată capaci­tatea, ca să-şi însuşească tehnologia motoarelor pentru fabricarea anti­bioticelor. Simţîmîntul timidităţii care-1 cu­prinse la început, îi pieri însă odată cu intrarea în vorbă cu mecanicul şef al fabricii, inginer Pokrovski. Nu era cu mult mai în vîrstă ca el. Chiar din prima zi, i-a arătat attta prietenie, attta bunăvoinţă de parcă l-ar fi cunoscut de cind lumea, începură zile de muncă, de însu­şire a unei specialităţi noi. Minuna­tele maşini sovietice îl entuziasmară. După orele de program, stătea cufun­dat în biblioteca fabricii, studiind literatura de specialitate.­­ In acest timp, Mate­i Miseţi s-a împrietenit şi cu maistrul Tuiukin, un tehnician desăvîrşit, de la care a avut multe de învăţat. S-a legat in­tre ei o strînsă şi sinceră amiciţie şi pentru faptul că amindurora ie plă­cea tumultul operei wagneriene, gingă­şia şi suavitatea melodioasă a ariilor lui Mozart, ca şi minunata voce a lui Lemeşev. Intr-un rînd, tipului de compresor ce funcţiona la­­una din fabricile de antibiotice din Moscova i s-a adus o îmbunătăţire. Era vorba de­­ mări­rea presiunei de ungere a lagărelor paliere şi a lagărelor de biele, ceea ce producea o mărire în siguranţa exploatării maşinii. Acest lucru era de foarte mare importanţă. Penicilina se fabrică în condiţii speciale de aeraţie — pe care le produce compresorul — şi temperatură. Aşadar, tehnicienii sovietici defini­tivaseră într-una din zile îmbunătăţ ŞT. GRUIA (Continuare în pag. 2­ a) In împărăfiia culorilor Cine a avut feri­cirea să-l vadă pe Mordvinov, de mulţi ani neîntregul in­terpret al lui Othe­­lo, şi i-a putut da seama că după sute de spectacole acto­rul s-a, integrat atît de mult personajului încît şi în viaţa de toate zilele păstrea­ză gesturile şi felul de a vorbi al nefe­ricitului maur. Un ciusăreţ de o­­peră n.i-a mărturi­sit odată că­ după îndelungate repetiţii şi­­spectacole simte tendinţa interioară de a-şi exprima pe note pînă şi cele mai obişnuite , gîn­­duri. O discuţie cu pic­torul Dan Hatm­anu e de neconcepuit în afara împărăţiei lini­ei şi a culorilor. Tre­buie să te acomodezi acestui limbaj în care culoarea exprima gîn­duri, simţăminte, fap­te, sau mai bine zis, sintetizează viaţa. Iar dacă te afli în atelierul pictorului culorile te copleşesc şi prin prezenţa lor materială, prin da­­ruirea lor în cele mai diverse nuanţe şi îmbinări. L-am întîlnit alal­tăieri pe pictorul Dan Hatmanu la Fondul plastic unde tocmai adusese o lu­crare închinată Ma­relui Octombrie. (Despre tablou nu mai adaug nimic pentru a păstra sur­priza vizitatorului apropiatei expoziţii). Pornind însă ide la tematica ultimei sale lucrări, discuţia ai a­­lunecat firesc către vizita pe care Dan Hatmanu a făcut-o acum­ vreo doi ani în Uniunea Sovietică Au trecut mai bine de doi ani şi totuşi amintirile pictorului păstrează prospeţi­mea şi entuziasmul specifice unei întoar­ceri imediate. Primi­rea plină de afecţiu­ne, splendorile de artă rusă şi univer­sală ale Ermitajului, Tretiakovului, Muze­ului rus, toate aces­tea, mi-a mărturisit pictorul, au produs o puternică impresie asupra sa. Apoi a­­mintirea a schiţat în­­tîmplări fugare dar nu lipsite de semni­­­­ficaţie. ...La marele hotel din Leningrad unde au poposit artiştii plastici rorr­âni, pic­torii oraşului erou au venit, cu braţele în­cărcate de daruri: culori, culori şi iar culori,, de o calitate excepţională. Pentru un mînuitor al culo­rilor asemenea dar este infinit mai pre­ţios decit aurul. ...Tot la Leningrad Pictorul Nikolaev i-a primit în atelierul său pe pictorii ro­­mîni. înainte de răz­boi acest pictor iu­ţea îndeosebi florile, natura moartă. In zilele acelea grele ale încercuirii hitle­­riste, Nikolaev­ a mers pe front şi a schiţat s­cente de luptă în şuierul gloanţelor, în tune­tul obuzelor. Tablou­rile le lucra în ate­lierul său unde gea­murile sparte de suflul bombelor lă­sau să pătrundă iar­na frigul de afară. Dar culorile întinse pe pînză erau şi ele o chemare la apăra­rea oraşului în care Marele Lenin a a­­prins întîia flacără a Revoluţiei. ...L­a Moscova — o întîlnire cu o fa­milie de artişti plas­tic : familia sculpto­rului Mantzer. Tatăl sculptorului a fost pictor, soţia este sculptoriţă, un fiu — pictor, un altul sculptor. Toţi i-au întîmpinat cu căldură pe artiştii plastici ro­­mâni care, într-ade­­văr, s-au simţit ca la ei... acasă. Am spus la înce­put că o discuţie cu pictorul Dan Hat­rianu e de neconce­put în afara împă­răţiei liniilor şi a culorilor. Nu ştiu dacă există vreo cu­loare sau îmbinare de culori care să simbolizeze prietenia, dar în discuţia pur­tată în împărăţia cu­lorilor, acesta a fost simţămîntul domi­nant care a colorat amintirile din Marea Ţară vecină — priet­enia., SANDU FAUl. S5 de 55515ae S 4 Sr5­ 563 ai

Next