Flacăra Iaşului, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3478-3503)

1957-11-01 / nr. 3478

*■» * ti Ziarele siriene salută semnarea acordului economic cu U.R.S.S. DAMASC 31 (Agerpres) TASS­­anunță: \ Pf/i crv vPresa siriană acordă o mare atenţie acordului economic înche­iat între Uniunea Sovietică şi Siria. Comentînd acordul semnat, zia­rul „An Nasr" scrie intr-un arti­col de fond că Siria a încheiat acest acord potrivit cu orientarea sa politică care stirneşte furia im­perialiştilor. Acordul de colabo­rare economică cu Uniunea So­vietică, subliniază ziarul, va asi­gura Siriei dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale, ri­dicarea nivelului de trai al popo­rului. Toate acestea se realizează fără să fie ştirbitit cîtuşi de pu­ţin independenţa, demnitatea na­ţională şi suveranitatea Siriei. Imperialismul ştie, arată ziarul în continuare, că Siria este un strălucit exemplu pentru toate ţă­rile Orientului mijlociu, întrucit politica ei independentă îi aduce roade minunate. De aceea impe­rialiştii îşi îndreaptă loviturile lor împotriva Siriei, încercînd în fel şi chip să o abată de la ca­lea eliberării, să nu-i dea posibi­litate de a se dezvolta din punct de vedere economic. Ziarul cheamă pe toţi cetăţenii Siriei să studieze cu cea mai mare atenţie acordul sovieto-sirian, ,p­entru a înţelege întreaga măre­ţie şi importanţă a acestor pro­iecte care trebuie realizate şi care vor deschide in faţa Siriei orizon­turi largi". In încheiere ziarul „An Nasr" scrie ca visul devine realitate Noi vom construi uri baraj, o centrală electrică, vom extrage pe­trolul sirian, căile ferate vor lega regiunile vitale ale ţării, pămân­­turile aride vor primi apa dătă­toare de viaţă, vor creşte cadre de specialişti tehnicieni sirieni — toate acestea vor fi realizate fără nici un fel de condiţii care să ştirbească independenţa noastră. „Noi preţuim ajutorul pe care­ ni l-a acordat Uniunea Sovietică“ --- Interviul acordat de preşedintele RTasser u5,un­ ziarist american — CAIRO 31 (Agerpres) TASS După cum anunţă ziarul „Al ■ Masa“, preşedintele Gamal Abdel Nasser a primit un ziarist ameri­can care a vizitat recent Egiptul şi a răspuns la unele întrebări re­feritoare la actuala situaţie în­cordată în Orientul mijlociu. După cum anunţă ziarul, pre­şedintele Nasser a declarat că el bănuieşte că Statele Unite au elaborat un plan de atac împo­triva Siriei. Aceste bănuieli, a ex­plicat Nasser, sunt sugerate de experienţa Egiptului din anul tre­cut, în timpul agresiunii celor 3 tari­. Nasser a adăugat că America Încearcă prin toate mijloacele să scape de actualele guverne ale Egiptului şi Siriei, pentru a avea mînă liberă de a crea alte gu­verne, care vor colabora cu Sta­tele Unite după dorinţa lor. Referindu-se la situaţia ac­tuală din Siria, preşedintele Na­sser a declarat că zvonurile des­pre „comunismul“ din Siria sau din regiunea Orientului mijlociu nu sîntt cîtuşi de puţin adevărate. Ziarul scrie că preşedintele Na­sser a apreciat mult­­atitudinea prietenească a Uniunii Sovietice faţă de ţările arabe. „Noi preţuim ajutorul pe care ni l-a acordat U­­niunea Sovietică în timpul crizei prin care a trecut Egiptul, a de­clarat Nasser, precum şi în tim­pul crizei prin care trece astăzi Siria". Politica sovietică in Orientul mijlociu nu este obsedată de febra petrolului ez americani. Siria LONDRA 31 (A­ nimoniaWil#a­lm­u­l 7;a„ s-a lăsat niciodată gerpres). comemarme unm ziar momită de dolarii Pretextul sub care enfflCZ americani. Siria Pretextul sub care departamentul de stat al SUA a dezlănţuit actuala cam­panie împotriva Siriei pretinsa ,,cădere a acestei ţări sub influenţa comunismu­lui internaţional“,­­ este demascat chiar şi de presa occidentală. Intr-o serie de articole ziarul englez „Scotsman“­ scrie că situaţia din Siria nu dovedeşte, alt­ceva decit falimentul politicii americane faţă de popoarele Orientului în general şi totodată jus­teţea politicii Uniunii Sovietice de colaborare şi prietenie cu toate po­poarele. Astfel, ziarul arată că apropierea Siriei de Uniunea Sovietică este re­zultatul politicii înţelepte pe care sovieticii o duc faţă de ţările Orien­tului mijlociu. Politica sovietică, sub­liniază “Scotsman“ nu este obsedată de febra petrolului. Sovieticii nu au nevoie de petrol arab. URSS duce faţă de ţările Orientului mijlociu, printre care şi faţă de Siria, o poli­tică economică dezinteresată, care ţine în primul rind cont de nevoile specifice ale acestor state. Astfel, aminteşte „Scotsman“, anul trecut URSS a cumpărat 1/3 din întreaga producţie de bumbac a Siriei. Iin a­­cest an Uniunea Sovietică s-a oferit să achiziţioneze 1/2 din surplusul de cereale, importante cantităţi de lină şi piei, cu alte cuvinte produsele care constituie exporturile tradiţionale ale Siriei. In plus, URSS a oferit Siriei credite importante fără nici un fel de condiţii politice sau de alt ordin. „Scotsman“ arată în continuare că în virtutea unui acord­ recent, Siria va primi din URSS credite în va­loare de câteva sute de milioane de dolari rambursabili în termen de 12 ani. Cit de infime apar credite a­­cordate de americani în baza doctri­nei Eisenhower. Se știe că fondurile doctrinei Eisenhower, nu depășesc suma de 200.000.000 de dolari, des­tinate unui număr de 12 ţări din O­­rientul mijlociu. De altfel Siria nu aminteşte „Scots­man" este una din ţările din Orien­tul mijlociu care au respins punctul 4 al programului Truman, deoarece au vrut să evite implicaţiile politice decurgînd din acest plan. Populaţia Siriei este g­ata să suporte privaţiuni pentru a-şi menţine independenţa. Greşeala americanilor a fost de a crede că oferind dolari vor putea de­termina pe arabi să renunţe la liber­tate. Cu alte cuvinte, subliniază „Scotsman“, americanii şi-au propus ca cu dolarii lor să cumpere naţio­nalismul arab. Rezultatul este pur şi simplu catastrofal. Niciodată unita­tea arabă şi dorinţa de libertate nu s-au manifestat mai viu decît atunci cînd Casa Albă şi-a proclamat te­oria „vidului care trebuie umplut în Orientul mijlociu". ziarele sud coreene cer revizuirea statutului trupelor de ocupaţie americane SEUL’ 31 (Agerpres) —• Incidentele provocate de militarii americani staţionaţi în Coreea de sud, au provocat proteste pînă şi în presa sud­o­reeană, a cărei servili­­tate faţă de ocupanţii americani este cunoscută. Aceste ziare cer re­vizuirea Statutului trupelor ameri­cane. „Hankuk Ulbo“, un ziar din Seul, scrie că principalul motiv este fap­tul că tribunalele militare americane nu pedepsesc așa cum se cuvine pe militarii criminali. Ziarul arată că un soldat american care a orporît un băiat coreean de 3 ani la Inchon nu a fost condamnat decit la 3 ani în­chisoare. Tribunalele din Coreea de sud nu au dreptul de a judeca pe militarii americani. Ziarul scrie că atîta timp cit Statele Unite nu vor lua măsurile preventive cuvenite, ca soldaţii americani să nu mai tragă în coreeni, după bunul plac şi cit timp delicvenţii nu vor fi pedepsiţi conform legii, vom trebui să tragem concluzia că umanitarismul american nu este decit o vorbă goală“. Alte ziare din Coreea de sud scriu că acţiunea soldaţilor americani implicaţi în asemenea incidente se datoresc disprețului rasial față de poporul coreean. FWCARA JANULTJ! de organizaţiile de partid VARŞOVIA 31 — Corespondentul Agerpres transmite: In fabricile şi uzinele din Polo­nia au loc şedinţe ale activului de partid consacrat© hotărîrilor­ luate de cea de a 10-a plenară a C.C. al PMUP. I In docurile din Gdansk, activul de partid de la şantierul naval şi din portul Gdansk a discutat raportul lui W. Gomulka prezentat la recen­ta plenară a CC. Participanţii la dis­cuţii au declarat sprijinul lor deplin şi aprobarea faţă de hotărîrile ple­narei. La Katowice a avut loc la 28 oc­tombrie o plenară a Comitetului voievodal de partid. După ce, E. Gierek, prim secretar al Comitetului voievodal Katowice al PMUP a in­format pe cei prezenți asupra lucră­rilor celei de a 10-a plenare a CC al PMUP. Comitetul voievodal de partid a adoptat o hotărîre în care sprijină întrutotul lucrările plenarei a 10-a a C.C. Hotâririle plenarei a 10-a juH vom admite niciodată ca Ungaria sa devină a C.C. al M.U.P. sprijinite 7 . . 7 . N . P . Z. , obiectul vreunei provocări imperialiste BUDAPESTA 31 (Agerpres). La 30 octombrie a avut loc la Budapesta un miting al oameni­i lor muncii. In Piaţa Republicii, care acum un an a fost martora evenimentelor sîngeroase ale con­trarevoluţiei, s-au adunat aproa­pe 300.000 de oameni. La miting au participat mem­brii Biroului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Munci­toresc Socialist Ungar, György Marosan, Karoly Kiss, Gyula Ka­ll­ay, înainte de începerea mitingu­lui Jozsefne Csikesz, secretar al Comitetului orăşenesc Budapesta al PMSU, a dezvelit o placă me­morabilă pe care sînt gravate nu­mele apărătorilor Comitetului oră­şenesc ucişi în mod bestial de contrarevoluţionari anul trecut. După aceea a luat cuvîntul Cuvîntarea rostită de G. Maroşan György Maroşan, prim secretar al Comitetului orăşenesc PMSU. Vorbind de evenimentele con-­­trarevoluţionare din anul trecut, György Maroşan a subliniat că masele s-au unit strîns şi s-au ridicat în apărarea puterii popu­lare. Poporul ungar nu este sin­gur, el are prieteni devotaţi în popoarele ţărilor lagărului socia­list. Noi, a spus Maroşan, vom fî veşnic recunoscători Uniunii So­vietice pentru ajutorul pe care l-a acordat forţelor socialiste ale Ungariei în zdrobirea contrare­voluţiei. Bazîndu-ne pe sprijinul politic şi economic al prietenilor, a spus Maroşan, putem spune cu mîn­­drie că am apărat dictatura pro­letariatului în ţara noastră. Nu vom admite niciodată ca Ungaria să devină obiectul vreunei provo­­cari imperialiste. Popoarele arabe condamnă politica imperialistă de agresiune faţă de Orientul mijlociu GAIRO 31 (Agerpres) TASS a­­nunţă: Cu prilejul primei aniversări a luptei poporului egiptean împotriva agresorilor anglo-franco-israelieni, pe adresa guvernului egiptean sosesc mesaje şi telegrame de salut din partea organizaţiilor obşteşti, sindica­le şi a altor organizaţii din diferite ţări ale lumii. Presa egipteană relatează că pre­şedintele Gamal Abdel Nasser a pri­mit numeroase telegrame de salut din ţările arabe, precum şi­­din par­tea organizaţiilor obşteşti din Egipt. In mesajul adresat guvernului şi poporului egiptean de către Comite­tul de pregătire pentru convocarea conferinţei solidarităţii ţărilor Asiei şi Africii se exprimă admiraţia pen­tru dîrzenia şi eroismul de care a dat dovadă Egiptul in lupta împo­triva imperialismului şi agresiunii. Comitetul naţional al partizanilor păcii din Egipt a dat publicităţii un apel în care se spune, că după ce anul trecut a fost zdrobită agre­siunea anglo-franco-israeliană, SUA au început să urzească comploturi în scopul de a răsturna guvernele na­ţionale din Egipt şi Siria. Cînd a­­ceste comploturi au fost demascate, SUA au început să pregătească o agresiune împotriva Siriei. Federaţia internaţională a sindica­telor arabe a dat de asemenea pu­blicităţii un apel adresat popoarelor ţărilor arabe. Apelul condamnă po­litica imperialistă de agresiune în Orientul mijlociu şi exprimă spriji­nul ferm acordat poporului Siriei care-şi apără Independenţa. De par­tea Siriei se spune în apel, sunt toate forţele iubitoare de pace. „O­­agresi­­une împotriva Siriei va fi conside­rată ca o agresiune împotriva tutu­ror arabilor. Sute de milioane de muncitori din ţările Asiei şi Africii declară că sprijină poporul arab“. CAIRO 31 (Agerpres) TASS a­nunţă : Răspunzînd la invitaţia guvernului Republicii Siria, a plecat la Damasc, o delegaţie a Comitetului de pregă­tire pentru convocarea conferinţei solidarităţii ţărilor Asiei şi Africii. Delegaţia, din care fac parte repre­zentanţi ai Egiptului, Indiei, URSS, R.P. Chineze, R.P. Mongole, R. D. Vietnam, Indoneziei, Japoniei şi Ca­merunului va remite guvernului şi poporului Siriei mesajul adoptat de comitet la recenta sa sesiune de la Cairo. In mesaj se arată că popoarele din ţările Asiei şi Africii sprijină Siria, în lupta ei pentru menţinerea independenţei şi libertăţii. Lucrările conferinței Internationale a Crucii Roşii turilor omului care discută o pro­­blemă ce frămîntă în prezent toate popoarele iubitoare de pace — pro­­blema interzicerii armelor atomice și termonucleare. Acestei comisii i-a fost prezentat spre examinare un proiect de reguli pr­egătit de comitetul internaţional al Crucii Roşii, menit să completeze convenţiile de la Geneva din 1949 şi să prevadă apărarea in timpul opera­ţiunilor militare a întregii populaţii civile şi nu numai a populaţiei care se află pe teritoriul ocupat. Articolul 14 din acest proiect, care se referă la problema interzicerii armei nu­cleare1, este însă formulat insuficient de clar. In legătură cu aceasta re­prezentanţii ţărilor iubitoare de pace au propus să se includă in proiectul prezentat un articol care să inter­zică categoric folosirea armelor ato­mice şi cu hidrogen. Reprezentanţii puterilor occidentale necutezînd să se pronunţe făţiş îm­potriva acestor propuneri, au recurs la metoda preferată a amînării a­­doptării unei hotărîri, propunînd ca întregul proiect să fie studiat de co­mitetul internaţional al Crucii Ro­­şii. DELHI 31 (Agerpres)’ La Delhi continuă şedinţele comi­siilor celei de-a 19-a conferinţe in­ternaţionale a Crucii Roşii. O atenţie deosebită reţin lucrările comisiei drept Organizarea unei săptămîni de întărire a apărării oraşului Damasc DAMASC 31 (Agerpres)­ TASS anunţă :­­ Cu aprobarea tuturor organizaţii­lor politice din Siria, comandamen­tul miliţiei populare siriene a adop­tat o hotărîre cu privire la organi­zarea unei săptămîni de întărire a apărării oraşului Damasc. Potrivit acestei hotărîri, toţi ce­tăţenii din capitala Siriei vor parti­cipa în mod voluntar la construirea de fortificaţii. Preşedintele Kuad­i a declarat re­prezentanţilor presei că, deschide săptămîna, participînd personal la construirea instalaţiilor de apărare. Siria nu a împuternicit pe nimeni să medieze între ea şi Turcia DAMASC 31 (Agerpres) TASS Referindu-se la ştirile despre propunerea de mediere a regelui Arabiei Saudite între Siria Şi Turcia, Saleh Aki­, ministru de stat al Siriei, a declarat că Siria respinge în întregime orice propu­nere de mediere şi ca nu a împis Guvernul statului Ghana AKKRA 31 (Agerpres) Conflic­tul dintre guvernul britanic şi noul dominion african Ghana, ameninţă să ia proporţii. Se ştie că guvernul englez s-a dedat la critici asupra felului în care guvernul lui Nbrumah conduce treburile ţării acuzîndu-l că nu ar fi ,,democrat“. Guvernul de la Akkra ,a respins încercările de imixtiune engleză, declarînd că nu are de primit lecţii de democraţie din partea Angliei. Presa engleză continuă însă campania duşmănoa­să împotriva Ghanei. Intr-o decla­raţie recentă, ministrul de interne ghanez, Drobo Edusei, vorbind la un miting organizat de partidul Convenţia populară ,--» partid aflat la cîrma ţării — a arătat că gu­vernul propune parlamentului un proiect de lege prin care i se acor­dă puteri speciale „pentru a com­bate acţiunea trădătorilor“. Englezii aţîţă elementele ostile guvernului Nbrurr­ah şi instigă împotriva au­torităţii centrale pe şefii de triburi din diferite colţuri ale Ghanei. In baza acestei legi, orice persoa­ teruncit pe nimeni să medieze in­tre ea şi Turcia. Cerem Organi­zaţiei Naţiunilor Unite să trimită o Comisie internaţională pentru anchetarea justeţei plîngerii noas­tre în legătură cu acţiunile agre­sive continue ale Turciei împo­­triva Siriei; respinge amestecul englez că care prin comportarea ei amenin­ţă pacea, ordinea şi buna adminis­traţie, va fi arestată şi deţinută pentru o anumită perioadă. Edusei a spus că tînărul stat african, este hotărît să-şi menţină securitatea internă, iar in ciuda şantajului la care s-ar deda „unii ziarişti din Fleet Street (cartierul ziarelor din Londra), guvernul nostru nu va da înapoi. Am cucerit independenţa na­ţională şi în conscinţă Ghana va fi condusă numai de fii­ săi şi spre binele ei‘‘. Redacţia şi Administraţia Palatul Culturii Str. Mareşal Malinovschi nr. 1 — Telefon: 1209 Aspecte dezolante ale educaţiei tineretului | B­UENOS AIRES $ 31 (Agerpres) Premi­sa argentiniană îşi­­ exprimă îngrijorarea 5 în legătură cu creş­­­­terea criminalităţii­­ în Argentina. Valul­­, de crime care s-a a­­£ bătut asupra ţării este­­ calificat de ziare ca 0 fiind „fără precedent” ! La Buenos Aires unde­­ în anii trecuţi nu se­­ înregistrau decît e ra- X reori spargeri la­­ bănci, acum se înre­­ gistrează aproape în­­ fiecare zi. Luna tre­cută, pentru prima oa-­­ ră în istoria Argenti- J nei, au fost folosite­­ avioane pentru urmă­­■ rirea unor criminali.­­ Cazurile de furturi­­ de automobile, atacuri­­ armate în scopuri de jaf, atît ziua cit şi­­ noaptea, adesea chiar­­ pe străzile principale,­­ au devenit extrem de­­ frecvente. In cartie­­­­rele mărginaşe ale o­ din ţările Iaşului Buenos Aires, cetăţenii au fost ne­voiţi să organizeze e­chipe de apărare. In majoritatea ca­zurilor delicvenţii sunt oameni tineri care nici nu au atins încă vîrsta de 20 de ani. Ziarele jugenti­­niene scriu că pentru curmarea acestui val de crime nu este su­ficient să se organi­zeze poliţia şi să se înăsprească codul pe­nal ci să se ia şi măsuri cu caracter social. De asemenea, ziarele cer suprimarea filmelor şi literaturii criminale. Unde ziare relatează că spargeri comise recent arată o asemănare izbitoare cu scene din filme poliţiste. HOLLYWOOD 31 (Agerpres) „Vede­ta” americană a rock capitaliste and rollului, Elvis Presley, a dat la Hollywood un con­cert special pe nt­i copii în vîrstă de 10 15 ani. Exhibiţiile iste­rice ale lui Presley au avut cea mai ne­fastă influenţă asu­pra copiilor specta­tori, care au început să devasteze sala. Părinţii indignaţi s-au adresat poliţiei, ce­­rând să interzică pe viitor asemenea spec­tacole rușinoase. Dick Williams, cri­­tic muzical al ziaru­lui „Los Angeles „Mirror News" scrie in legătură cu concertul lui Presley. Dacă mai era nevoie de vreo dovadă, că ceea ce prezintă Elvis, nu este muzică, ci un spectacol obscen, a­­ceasta dovadă a fost făcută”. Noi succese ale poporului ungar BUDAPESTA 31 Corespondentul Agerpres transmite: Trustul carbonifer din Borsod a cheltuit anul acesta 5.000.000 de forinţi pentru investiţii cu caracter social. Din această sumă s a asigurat aprovizionarea cu apă potabilă a mai multor aşezăminte miniere, construcţia unei băi publice pentru minerii din Bantalya, iar circa 700.000 forinţi s-au cheltuit pentru construirea unui club la SajpMM . ★ •vwflfr­­a Pak­asa, In judeţ­ul Szabolcs, este un curs de construcţie o baie pentru mineri, care va putea deservi 2000 de persoane. La fabrica de mobile din metal din Budapesta s-a terminat construcţia prototipului unui dulap combinat, denumit „Alufa" rea­lizat din plăci de aluminiu îmbrăcate în placaj din lemn de nuc. Prototipul a rezistat excelent în probele de căldură, presiune atmos­ferică, precum şi la probele de rezistenţă. Întreprinderea va începe în curând fabricarea în serie a acestui dulap. In judeţul Baranu, în cadrul acţiunii de întărire a cooperative­lor de consum, a pornit o largă mişcare de ridicare a fondului social al cooperativelor. La început, partea socială ce revenea pe cap de membru al cooperativelor era de 38 forinţi. In urma acţiunii iniţiate, partea socială pe cap de membru de cooperativă s-a ridicat la 80 forinţi. Acţiunea continuă, astfel ca fiecare membru al cooperativelor de consum să dispună de o parte socială de cel puţin 100 de forinţi. In Comitetul Politic al O.IV.U. Continuarea discuţiilor în problema dezarmării NEW YORK 31 Corespondentul Agerpres anunţă: In şedinţa din 30 octombrie a Co­mitetului Politic au continuat dis­cuţiile în problema dezarmării. In cadrul şedinţei au vorbit delegaţii Indiei, Franţei şi URSS. Delegaţia SUA care anunţase anterior inten­ţia de­­a lua cuvîntul în ultimul mo­ment, neavînd, după expresia un­ purtător de cuvînt, nimic de adău­gat, a renunţat. Luînd cuvîntul în şedinţa de miercuri delegatul Indiei Krisna Menen a răspuns celor afirmate de delegatul Franţei în legătură cu cauzele eşecului activităţii subcomi­tetului şi a reluat cu tărie ideea ne­cesităţii atragerii mai multor na­ţiuni la dezbaterea şi rezolvarea problemei dezarmării, lucru astăzi dificil datorită componenţei restrînse a organelor ONU care se ocupă di­rect de aceasta. Delegatul Indiei a citat nume­roase fapte care pledează cu toată autoritatea împotriva celor afirma­te în Adunare, în special de delega­tul Franţei, Jules Moch, care a con­testat pericolul radiaţiilor atomice. După ce delegatul Franţei, Jules Moch, a considerat suficient să răs­pundă argumentelor aduse de dele­gatul Indiei printr-un simplu „nu mai am nimic de adăugat sau de corijat la cele spuse anterior“, a luat cuvîntul Vasili Kuzneţov din partea delegaţiei URSS. In ampla sa expunere delegatul sovietic a trecut în revistă lucrările de pînă acum şi concluziile care se impun din confruntarea celor două atitudini exprimate în problema dez­armării. El a arătat că U.R.S.S. stă în continuare ca şi pînă acum pe poziţia unor negocieri bazate pe e­galitate şi respectarea intereselor securităţii fiecărui stat. Repetînd că URSS este în favoarea suspendării neîntîrziate a experienţelor nucleare, a interzicerii armelor atomice ca şi a stabilirii unui control internaţio­nal efectiv asupra dezarmării, dele­gatul URSS a subliniat că actualele discuţii din Comitet au confirmat vechea poziţie a puterilor occiden­tale. Acestea se încăpăţînează să respingă propunerea de interdicţie a armelor atomice, refuză să accepte suspendarea experienţelor nucleare, nu renunţă la cursa armamentelor şi se opun desfiinţării blocurilor şi ba­zelor militare. Subliniind că stabilirea, conform ultimei propuneri a URSS a unei comisii permanente a dezarmării, for­mată din reprezentanţi ai tuturor statelor membre ar fi o contribuţie serioasă la actuala sesiune a ONU pe calea rezolvării problemei dezar­mării. Kuzneţov a atras atenţia că a sosit de mult timpul trecerii de la vorbe la fapte şi a încetării discu­ţiilor fără de sfîrşit în problema dezarmării. Nr. 3478 Criza de guvern din Franţa miercuri după amiază că primeşte sarcina încredinţată. Gaillard, ca­re a fost ministru de Finanţe în trecutul guvern şi a iniţiat legile economice care aruncă povara fis­calităţii excesive pe umerii oa­menilor muncii, a început miercuri seara consultările cu diferiţi re­prezentanţi ai partidelor politice. Intre alţii, Gaillard a avut o în­­trevedere cu Robert Lacoste, pe care Gaillard intenţionează să-l numească din nou în funcţia de ministru rezident al Algeriei. Agenţia France Presse subli­niază că Gaillard face eforturi în vederea obţinerii sprijinului partidului de dreapta al indepen­denţilor. La 5 noiembrie, Gaillard se va prezenta în faţa Adunării Naţionale pentru a cere votul de învestitură, PARIS 31 (Agerpres). Felix Gaillard, însărcinat de preşedintele Republicii, Coty, cu formarea noului guvern, după e­­şecul lui Guy Mollet, a anunţat 4~1006— Congresul din Grecia studenţilor ATENA 31 (Agerpres) — Intre 25 noiembrie şi 1 decembrie se va organiza pentru prima oară la Ate­­na „săptămîna studenţilor“ în ca­drul căreia vor avea loc numeroase şi interesante manifestări artistice, culturale şi sportive. Tot în acea săptămînă va avea loc primul congres al studenţilor din Grecia, care va ţine 3 zile. La con­gres vor participa reprezentanţi ai tuturor cluburilor studenţeşti. Presa vest-germană critică cu asprime recentele declaraţii ale lui Adenauer BONN 31 (Agerpres) — Declaraţia guvernamentală a can­celarului Adenauer în care acesta a reafirmat vechile principii ale poli­ticii sale externe bazate în exclu­sivitate pe remilitarizarea în cadrul NATO a provocat nemulţumire în rîndurile opiniei publice vestgermane. Cu o deosebită asprime a fost cri­ticată acea parte a declaraţiei în care cancelarul se ocupă de problema re­laţiilor cu URSS şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist. Ziarul „Suddeutsche Zeitung“ de pildă, dezaprobă „atacurile grosola­ne la adresa URSS“, subliniind că „asemenea atacuri nu-şi au nici un rost. Ele sunt evitate azi de majori­tatea conducătorilor de stat din Oc­cident şi sunt dezaprobate de opinia publică. Politica noastră faţă de Răsărit este nejustă pentru că ea este nerealistă. Sovieticii nu se spe­rie de politica de forţă proclamată de Adenauer. Singurul lucru ce se poate realiza practicînd o asemenea politică este crearea unei încordări în relaţiile noastre cu Răsăritul“. In ce priveşte declaraţia lui A­­denauer că guvernul R. F. Germane respinge orice tratative cu guvernul R. D. Germane în problema reuni­­ficării, o serie de ziare, între care „Frankfurter Rundschau“, „Hambur­ger­ Volksecho“ şi altele arată că întrucît problema reunificării con­stituie o prolemă a poporului ger­man, ea trebuie rezolvată de ger­manii V­is­ şi şi nu de m­­rite puteri. ..Cancelaml Adenauer, scrie f­rank­furier Rund ,c.hau , se menţine pe pozîţia potrivit căreia problemele esenţiale ale germanilor, ca de pil­dă reunificarea, trebuie rezolvate de­­marile puteri. Am văzut ce ne-a ••­dus pînă în prezent această poziţie. Reunificarea este tot atît de depar­te de noi ca şi acum cîţiva ani. Din moment ce s-a dovedit că o aseme­­rnea poziţie nu poate să rezolve pro­blema reunificării, este timpul să luăm această problemă în propriile noastre mîini“. O părere similară este împărtăşită şi de ziarul „Der Mittag“ care scrie? „A fost un­­timp cînd mulţi germani credeau că reunificarea le va fi fă­cută în dar de una din marile pu­teri sau de toate aceste puteri. As­tăzi însă nici un om cu simţul rea­lităţii nu mai poate crede acest lucru. Azi e limpede că pînă ce ger­­manii nu-şi vor rezolva singuri pro­­blema reunificării această chestiune nu va fi reglementată. De aceea ideea tratativelor ca Germania ră­săriteană nu trebuia­ respinsă a priori“. Presa social-democrată critică de­claraţia guvernamentală a cancela­rului Adenauer subliniind că ea nu conţine nici un element nou şi este doar o repetare a tezelor perimate ale politicii externe practicată în ul­timii ani de guvernul Adenauer. „Declaraţia cancelarului Adenauer, scrie •„Neue Ruhr Zeitung“ este al­cătuită ca şi cum în lume nu s-a petrecut nimic în ultimii 5 ani. A­­ceastă declaraţie putea fi făcută foarte bine şi după alegerile din 1953 pentru că ea nu ţine seama de nici unul din numeroasele eveni­mente perremite de atunci. In orice caz din punct de vedere al perspec­tivei! r pe care această declaraţie le deschide politicii noastre externe, ea nu este de loc îmbucurătoare“. Tiparul: întreprinderea Polara­lică Iași Str. V­ Alecsandri Nr. 12 Telefon : 2380-1210

Next