Flacăra Iaşului, decembrie 1957 (Anul 13, nr. 3504-3530)

1957-12-01 / nr. 3504

V 4 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Luna culturii Astăzi in Întreaga țară se deschide luna cul­turii prilejuită da cea de a zecea aniversare a proclamării Republicii Populare Române. Intimpinarea acestei sărbători scumpe poporu­lui nostru, prin serbări ale cîntecului $i dansului, prin manifestări culturale, va prilejui desigur o adevărată trecere In revistă a lucrărilor artisti­ce romîneşti contemporane şi un preţios schimb de experienţă între institutele cultural-artistice din Întreaga ţară. Bilanţul rodnic al realizărilor doblndite In acest deceniu, rezulta­tele de pînă acum ale revoluţiei culturale Iniţiate şi conduse de par­tid, vor putea fi văzute în cele mai diverse domenii ale vieţii noastre culturale. Săptămîna artelor plastice şi muzeelor, de pildă — care începe chiar astăzi — va fi sărbătorită prin deschiderea unei expoziţii de arte plastice care va cuprinde cele mai valoroase realizări ale artiştilor moldoveni inspirate din realităţile contemporane, axate pe problemele actuale ale luptei pentru construirea socialismului. Se vor ţine de ase­menea conferinţe în cadrul întreprinderilor şi Instituţiilor ieşene pri­vind dezvoltarea artelor plastice în anii puterii populare. O grandioasă sărbătoare a cîntecului o va constitui săptămina muzicii romîneşti, perioadă în care Filarmonica ieşană, care de curînd a sărbătorit un deceniu şi jumătate de la Înfiinţarea ei, va prezenta un concert festiv, iar echipele artistice amatoare de la oraşe şi sate, vor participa la o trecere în revistă prezentînd cele mai remarcabile comori ale folclorului nostru, cintece de masă, minunatele cîntece romîneşti. Săptămîna cărţii celebrată prin seri literare, simposioane, şeză­tori procese literare, expoziţii şi standuri de cărţi va ilustra dezvol­tarea pe care o cunoaşte literatura noastră orientată pe drumul rea­lismului socialist. Prezentarea în premieră de către toate teatrele din regiunea noas­tră a unor lucrări din dramaturgia contemporană, va da prilejul sute­lor de spectatori să aprecieze progresele înregistrate an de an. Iar de­plasările întreprinse de colectivele artistice în diferite localităţi vor con­tribui şi mai mult la întărirea legăturii cu masele de spectatori. De asemenea va avea loc decada culturii naţionalităţilor conlocuitoare în cadrul căreia vor fi pre­zentate creaţii muzicale şi dramati­ce. Toate manifestările şi serbările pro­gramate vor dovedi odată în plus uriaşa dezvoltare pe care a luat-o, sub îndrumarea partidu­lui nostru, cultura pusă în sluj­­ba maselor de oameni ai muncii, treziţi la o viaţă nouă. In prima întîlnire de ieri seara Echipa de tenis de masă a oraşului Iaşi a întrecut formaţia oraşului Chişinău (R.S.S.M.) cu 17-6­ Ieri seara a avut loc in sala „Vo­inţa" prima Intîlnire dintre echipele reprezentative ale oraşelor Iaşi şi Chişinău.­­ După cuvintele de prietenie rosti­te de tov. M. Dimitriu preşedintele UCFS a regiunii Iaşi şi Boris Melnic, membru al comitetului de cultură fizică şi sport al RSS Moldoveneşti şi după schimbarea tradiţionalelor buchete de Hori au început jocurile, întrecerile s-au ridicat la un bun nivel fiind dominate de sportivii care au reprezentat oraşul Iaşi. Este de remarcat îndeosebi victoria obţinută de Paul Pesch, maestru al sportului asupra maestrului sportului I. Grim­berg, campion al u­RSS pe anul 1957, precum şi comportarea bună a jucă­torilor Vasile Creangă (Iaşi) şi Ermolaeva, maestră a sportului (Chişinău).­­ Intilnirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi au fost cîştigate de reprezentativa oa­şului Iaşi cu scorul de 17—6 Jocurile continuă astăzi. Citiţi în ziarul nostru de marţi relatiile complete ale jocurilor —— Duminica iubitorului de sport întrecerea care con­centrează întreaga a­­tenţie a iubitorilor de sport din oraşul nos­tru este, fără îndoia­lă, întâlnirea interna­ţională de tenis de m­a­să dintre echipele re­prezentative ale oraşe­lor Chişinău (RSSM) şi Iaşi. Jocurile începute ieri s-au disputat la un nivel tehnic destul de ridicat și ele au constituit o bună avant premieră a întrecerilor care se vor disputa astăzi după amiază începînd de la orele 17, în sala „Vo­ința“. Iubitorii fotbalului nu­ vor pierde nici as­tăzi prilejul să urmă­rească uneia întilniri în domeniul sportului preferat. Ei se vor în­drepta spre terenul „Locomotiva Abator“ unde se desfăşoară ur­mătorul cuplaj în ca­drul cupei „80 Decem­brie“: 10.30 Centrul de antrenament — Pro­gresul TRCL; 12.15 CSA Iaşi-Voinţa Iaşi (juniori); 14.00 CSA Iaşi — Recolta Pd. Iloaiei. Ultima întîlni­­re programată va pri­lejui evoluţia primei clasate în turul cam­pionatului regional de fotbal — echipa fa pretenţii de poromva­re în categoria C. Celor „înspăimîntaţi“ de intemperii le reco­mandăm întrnceri-' dis­putate în sală. Astfel începînd de la ora 10, sala de sport a ?.o­i­ metalurgice programea­ză un Inter innt cu­plat de handbal redus- Dina-,no laşi va plim­i replica Ştiinţei II, în timp ce tinerii jucă­tori de la Locomotiva vor încerca să facă faţă experimentaţilor, jucători din compo­nenţa Ştinţei I. In sala Flamura Roşie se vor disputa începând de la ora 11, mai multe întilniri contînd pentru faza in­terfacultăți a campio­natului universitar. Ţi­­nînd seama de buna calitate a volei­ului care se practică în centrul universitar ie­șean suntem­ îndreptăţiţi să sperăm că întrece­rile programate vor fi aprig disputate şi se vor ridica la un nivel corespunzător. De curlnd a avut loc la Mos­cova „Săptămîna internaţională a scrisorii". Sarcinile saptaml­­nii au fost activarea corespon­denţei In scopul lărgirii legă­turilor culturale şi prieteneşti, IN CLIŞEU . La Telegraful central intr-una din zilele „Săp­tămînii internationale a scri­sorii", Sărbătorirea poetului belorus I. Kolas La împlinirea a trei sferturi de veac de la naşterea poetului be­­lorus Iakub Kolas, consiliul regio­nal ARLUS şi Casa de cultură a studenţilor au organizat sărbăto­rirea acestuia. In acest sens, zilele trecu­te In sala Casei prieteniei româno-sovietice a vorbit tov. Victor Crăciun, despre „Iakub Kolas, scriitor și poet belorus". O idee... milionară ...Cuţitul ascuţit ca un brici, mînuit de meşterul dibaci taie destul de încet şi cu atenţie bucă­ţelele mici de piele cît mai apro­piate de forma unui cerc sau a unui triunghi. Nu e treabă uşoară. Di­băcia trebuie să fie însoţită nea­părat de atenţie, altfel treaba — respectiv piesele necesare pen­tru feţele de pantofi—sandală, fie bărbăteşti, de damă, sau de copii — nu iese ca lumea. Şi­­apoi dacă o fi să-l vadă şi să-l aprecieze cumpărătorul o să cam strîmbe din nas. Şi-atunci unde e obrazul cooperativei ? Aşa­dar cuţitul taie purtat atent de mîna me­şterului dibaci. Cîte figuri geome­trice din acestea din piele reu­şeşte să facă ? 25 în opt ore. Mai multe nu. E o operaţie migăloasă şi obositoare... şi trebuie să fii meşter. ..1Pre­ urmă­, cu aceeaşi atenţie şi dibăcie, cuţitul taie panglici sub­ţiri de piele. O provizie mai se­rioasă de asemenea panglici şi meşterul trece la alta operaţie. Pe o scîndurică mai mare de două ori cît coperta unei cărţi pangli­­cele tăiate sînt prinse în cruciş cu cuie, una cîte una, întinse ca strunele unei viori. Scîndurică ţinînd locul unui gherghef de ţe­sut — panglicele locul urzelii — şi iată-l pe cizmar ţesător, de­sigur, printr-o metamorfoză de moment care durează nu mai puţin de 50 minute (în medie) — timp în care era ţesută... o faţă de pantof- sandală... Meşterul — cizmar Boris Sch­­wartzman de la cooperativa „Chi­bzuinţă" din Bucureşti este el însuşi eroul imaginii. Şi-alături de el oricare alt cizmar din ţară. De 37 de ani de cînd a ajuns calfă meşterul a robotit precum bătrînii. Acum, ajuns la rîndu-i bătrîn, s-a înfuriat. Nu împotriva bătrîneţii­ (ehei, să fi avut în urmă cu 37 ani inima de acu?!) ci împotriva felului acesta de lucru o vizită pe la cîteva fa­brici de încălţăminte din Bucu­reşti, l-au înfuriat şi mai tare. A văzut că vagoane întregi de bucăţi de piele — socotite deşeuri ce nu se mai pot folosi — erau aruncate grămezi prin colţuri de curte Milioane de lei. —Cea mai bună materie primă pen­tru cooperativele noastre. Nu mai folosim pielea toată pentru pan­tofi întregi Ia pantofii sandală. De aici o să scoatem șuvițele ne­cesare împletiturilor. • I O hotărîre. Pe urmă frămîn­tări. Icercări, experiențe. A cerut sfatul tovarășilor de muncă. După un timp licări o idee, adică.» mai multe. — In locul croitului manual, cu cuţitul, treabă migăloasă şi grea, să introducem folosirea de tipare, de ştanţe de tăiat pielea. In locul scînduricii — gherghef să facem un gherghef de alumi­niu. Cu ajutorul unor prieteni me­talurgişti a confecţionat şi cuţi­tele şi ghergheful. După aceea a­­pornit la lucru. Experienţa i-a reuşit. Succes pe toată linia, în loc de o normă meşterul dădea patru într-o zi. De la 25 perechi feţe de sandale — uneori de o calitate mai slabă — dă acum 100 perechi — de calitate foarte bună. Productivitatea muncii — aşa­dar — a crescut de trei ori. Şi-apoi cit priveşte calificarea, meşterul adaogă: — Eu, ca şi ceilalţi meşteri ne pute­m o­tupa acum cu exe­cutarea altor operaţiuni compli­cate. Aceasta — devenind simplă — o poate executa orice munci­tor cu o calificare cît de slabă — fără ca acest lucru să se resim­tă în calitatea lucrului sau în îndeplinirea normelor. Ciocanul şi ştanţa de tăiat fac totul. Di­băcia este folosită la alte opera­ţiuni. a. Cu ghergheful — a doua ino­vaţie a meşterului Schwartzman — s-au realizat lucruri de ase­menea minunat de frumoase. In afară de faptul că distanţele la acesta sînt egale, lucru ce contri­­buie la o împletire uniformă şi are ca rezultat o calitate bună a feţelor de pantofi — se reali­zează importante economii. Este ştiut că (adică o ştiu meşterii cizmari) după vechiul sistem de lucru, la o pereche de­­ feţe se consumau 3 fuse şi jumătate de piele, la 3—4 perechi de feţe scin­­durica ciuruită de cuie trebuia în­locuită cu alta nouă, la fiecare pereche se folosea cc. 250 grame cuie. Şi toate acestea costau: 17 lei pielea, 1,25 cuiele, 1 leu se în­­dura. Dacă facem socoteala la cîte perechi se lucrează într-o zi, suma totală a cheltuielilor nu era deloc neînsemnată. Acum toate a­­ceste cheltuieli sînt evitate. Se consumă la o pereche de feţe un kg. de deşeuri din piele care costă aproximativ 1,40 lei. De unde înainte pentru executarea ope­raţiei de împletit — în funcţie de calificare — era nevoie de 50 de minute — în medie — acum indiferent de calificare, pentru o faţă de pantof nu trebuie mai mult de 15 minute. Creşte pro­ductivitatea ? Creşte. Şi unde mai pui că treaba — din complicată a devenit foarte simplă şi uşoa­­ră. Apoi milioanele de lei eco­­nomii datorate faptului că se RADU BALTAG (Continuare In pag. 3-a) Foto: G. PAUL AGITATORI! a apărut CARNETUL AGITATORUL­UI nr. 6 (13) Editat de Comitetul Regional P.M R. lași __L­ .■ . Din activitatea organizaţiilor de partid In prag de colectivizare completă Nu de mult, au avut Ioc adunările generale pentru darea de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază din satele comunei Blăgeşti-M­urgeni. Participanţii la adunări — ne informează tov. I. Cristea — au dezbătut cu mult Interes sarci­­nile ce revin organizaţiilor de bază, tuturor co­muniştilor în vederea colectivizării complete a satelor respective­ In acest sens au fost adop­tate hotărîri corespunzătoare. Muncind pentru a­­plicarea lor in viaţă, organizaţiile de bază au ?i înregistrat frumoase rezultate. Aşa, de pildă, sa­tele Sipeni şi Igeşti au fost deja complet colecti­vizate, iar satul Blăgeşti este colectivizat in pro­cent de 60 la sută. Exemplul comuniştilor întovărăşirea agricolă din satul Deleni-Vaslui a cunoscut în ultimul timp o continuă dezvoltare. Adunarea generală a membrilor de partid, ce a avut loc de curînd, pentru darea de seamă şi ale­geri — ne informează tov. Victor Vasiliu — a subliniat că succesele obţinute în această direcţie se datoresc muncii politice desfăşurate de organiza­ţia de bază, de toţi comuniştii. Exemplul comu­niştilor a fost urmat cu încre­dere de tot mai mulţi ţărani mun­citori. 4280 kg. porumb hibrid la hectar La început eram neîncrezător. Colectiviştii din Făcăieni-Feteşti susţineau că ei pot produce în medie 5.600 kg. porumb şt­iu lefi la hectar. Spusele colectiviştilor din Făcăieni ne-au dat totuşi de glndit. Am stat, am chibzuit şi în adu­narea generală a gospodăriei noastre am hotărit să insăminţăm porumb hibrid. Inginerii de la staţiunea experimentală a culturii porumbului din Podul­ Iloaiei ne dădeau sfaturi cum să lu­crăm pămîntul. Am hotărit să semănăm 20 hec­tare cu porumb din care 16 cu hibrid şi res­tul cu porumb roşu. Terenul destinat pentru cul­tura porumbului l-am avut pregătit de cu toamnă. Aveam arătură adîncă care in timpul iernii a în­magazinat o mare cantitate de apă. Ne trebuia să­­mînţă de porumb hibrid. GAS Războieni ne-a venit in ajutor. Cu maşinile SMT-ului am însămînţat cele 16 ha. cu porumb, în rinduri drepte. Pentru întreţinerea culturilor, ne-am organizaţia două echipe, dînd fiecărui colectivist o anumită suprafaţă de teren de care să răspundă. S-a do­vedit a fi un lucru bun. Toată lumea a executat lucrările de întreţinere a porumbului pînă la re­coltatul lui la timpul stabilit. Rezultatele au fost cît se poate de mulţumitoare. De pe cele 16 ha. semănate cu porumb hibrid am obţinut 4280 kg. ştiuleţi la ha. La celălalt porumb 1783 kg. la ha. Acum sintem­ hotărîţi, pentru anul ce vin şi vom semăna numai porumb hibrid. TEODOR LAZARESCU preşedintele GAC. „Victoria Podul Iloaiei Succese în munca de cercetări ştiinţifice Datorită condiţiilor de muncă create, de regimul nostru demo­crat-popular, cercetătorii de la In­stitutul de istorie şi filologie al Filialei Iaşi a Academiei R.P.R. desfăşoară o activitate rodnică. Astfel, în cadrul secţiei de isto­rie au fost rezolvate unele pro­bleme necesare redactării tratatu­lui de istorie a Romîniei, sarci­nă trasată istoricilor din ţara noastră de Congresul al II-lea al P.M.R. In sectorul de Istorie, in urma prelucrării materialelor provenite din aşezarea de terasă de la Mi­toc pe Prut, unde au fost iden­tificate 14 nivele de locuire paleo­litice, s-a constatat existenţa u­­n­or unelte de silex primitive. Rodnică a fost şi activitatea sectorului feudal, al cărui colec­tiv a descoperit un tezaur din se­colul XIV, compus din monede tătăreşti de argint şi genoveze de aur, găsit în vatra satului Cîr­­piţi, raionul Iaşi. In momentul de faţă, acest sector face pregătiri necesare în vederea deschiderii pînă la sfîrşitul acestui an, a ex­poziţiei secţiei comunei primitive, pînă la perioada geto-dacă ex­clusiv. In cadrul sectorului de istorie medie, cercetătorii au reuşit să redacteze în întregime temele pri­vind boierimea şi robia. Ei au adunat un bogat material pentru problemele privind ţărănimea, populaţia tîrgurilor şi oraşelor şi proprietatea feudală, în vederea întocmirii unor monografii. O problemă importantă de care se ocupă colectivul de cercetător­ din cadrul sectorului de istorie modernă este aceea a transportu­rilor şi, a căilor de comunicaţie în Moldova în prima jumătate a se­colului al XIX-lea. Colectivul a reuşit să termine cercetarea prin­cipalelor fonduri arhivistice de la Iaşi • şi o parte din materialul Inedit de la biblioteca Academiei R.P.R. Printre alte preocupări ale sec­torului de istorie modernă este a­­ceea de a realiza o ediţie critică a Regulamentului organic al Mol­dovei, lucru ce este posibil în urma recentei descoperiri a ma­nuscrisului original din anul 1831. împrumut prin Banca agricolă . Banca agricolă raională Pan­­fi­cani a acordat anul acesta pes­­t­­e 2.000 credite diferitor ţărani şi muncitori, unor gospodării a­­fi gricole colective şi întovărăşiri jjj agricole, in vederea procurării­­ de utilaj agricol, construirii de * magazii, grajduri, cumpărării­­ de vite, etc. fi Aşa, de pildă, gospodăria a-­­gricolă colectivă „17 Februarie 8 1907" din comuna Moţca, şi-a fi construit cu creditul acordat o 2 magazie pentru cereale, iar fi gospodăria agricolă colectivă fi din comuna Stolniceni-Ghiţescu , a făcut împrumut pentru a 5 cumpăra 150 d­. fi Toader Gh. Alexa și Gh. V.­­ Tănasă din Tătăruși, Alexan­­fi­dru Ungureanu din Crivești și fi altor țărani muncitori li s-au­­ acordat credite pentru procura­­fi­rea de vite sau stupi de albi­­cu­ne, In urma contractărilor fă­­­cute cu statul. Un vrednic strungar Ion Albu, agitator comunist la Centrul mecanic este unul din­tre cei mai vrednici strungari. Începînd de la 7 Noiembrie el de­­ţine steagul roşu pe atelier. Şcoală nouă în satul din pădure Se spune că primele aşezări pe lo­cul unde se află satul Bălanu-Pie­­trosu datează de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Aşa s-a păstrat vorba din strămoşi, aşa povestesc bătrînii şi azi. Şi nu e de mirare, pentru că oa­menii de prin părţile locului mai spun şi acum satului — La şipotul lui Ştre­fan cel Mare. Sat bătrîn. Înconjurat de păduri cu frunze căzătoare. Păduri cît vezi cu ochii şi în dreapta şi -n stingă. Nimeni nu avea voie să plece de pe această moşie fără consimţămîntul boierului Jornescu. Satul este departe de centrul co­munei Oniceni la 7-8 km. Nu avea şco­ală. Copiii puţini la număr cărora părinţii le creau posibilităţi prin su­doarea muncii lor , trebuiau să meargă la şcoală la Oniceni. Ca satul Bălanu-Pietrosu au fost multe în ţara noastră. Dar toate pînă la un timp. Ţăranii din Bălanu-Pie­trosu, luminaţi de învăţătura partidu­lui care a pătruns şi la ei, şi-au creeat drum nou în viaţă. Trăiesc oa­menii o viaţă din ce în ce mai bună. Numai la grîu întovărăşirea a scos anul acesta peste 1.800 kg la hectar. Casele noi apar la tot pasul. Intr-o zi, învăţătorul Eugen Zalo­­mir a avut o iniţiativă. Din anul 1650 de când organele raionale de partid şi de stat au creeat condiţii copiilor de aci să înveţe carte în satul lor, se glndea la un local nou de şcoală. S-a sfătuit el cu tov. Gh. Manea se­cretarul organizaţiei de partid căruia­­i-a împărtăşit părerile. Dealtfel la lucrul acesta se gîndiseră şi comu­niştii din sat. Şi într-o seară comu­niştii au strîns tot satul şi le-au vorbit oamenilor: — Lemne avem. Pămint cît vrem. Ne trebuie şcoală. Să o construim din autoimpunere. Nimeni nu a spus nu. Ba unii au spus Ca iac şi învăţătorului o locuinţă lingă şcoală. Aşa au ho­tărît oamenii, aşa au făcut. Şi aceasta intr-un timp scurt. Intovărăşiţii Vasile Nichita, Constantin Bîrsan, Vasile Bălan, Gh. Cozma şi alţii au dat permanent aju­tor în muncă la ridicarea noului loM caş de cultură, învăţătorii şi comu­niştii în frunte cu tov. Manea, secre­tarul organizaţiei de partid, au fost mereu în mijlocul lor punînd umărul la muncă. Lucreţia Burlacu, femeie în vîrstă de 63 ani, Viorica Burlacu, E­­lena Nichita, Maria Florea şi alte gospodine au lipit şi­ au vopsit pereţii cu alb. Şcoala era aproape gata. Co­mitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional i-au sprijinit pe ţăranii muncitori în obţinerea de mobilier. Şcoala nouă din Bălanu-Pietrosu, şcoala cu două săli de clasă şi locuinţă pentru învă­ţător a fost dotată cu mobilier nou. Şcoala s-­a inaugurat zilele trecute. Tot satul a venit sa cinstească eve­nimentul. GH. GHINDA" Igiena în restaurante şi bufete Unităăţile comerţului de stat din Iaşi şi-au îmbunătăţit, şi mai mult activitatea. Deservirea consumatorilor se face, în genere, in bune conditiuni. Zilele trecute, cu prilejul unui raid, făcut la unele restaurante şi bufete, am luat citeva instantanee, privind mai ales igiena şi aspec­tul acestor unităţi. Vom reda Intii cele înregistrate la restaurantul... „.„VICTORIA”­Renovările executate nu de mult la restaurantul „Victoria", au făcut ca această unitate să capete un aspect plăcut. Pereţii capitonaţi în albastru, draperiile din pluş, de la ferestre şi uşi, oglinzile instalate peste tot locul, dau localului o notă de eleganţă. Au fost luate de aseamenea mă­suri pentru o cît mai bună deser­vire a consumato­rilor. Astfel, feţelor de mese albe, li s-au aplicat ca­­protecţie feţe de mese din nylon, localul a fost înzestrat cu veselă şi tacimuri corespunzătoare. Cele 17-18 feluri de mîncare şi un meniu fix care se găsesc zilnic pe lista de bucate sunt preparate in bune condiţii, iar pentru ca deser­virea să se facă rapid, sectorul fie­cărui ospătar şi ajutor, este com­pus din cel mult 8 mese. Lăudabilă este şi măsura luată pentru ca ospătarii şi celălalt per­sonal al restaurantului să poarte ţinută uniformă. înfiinţarea gardero­bei de la intrare in local este, la fel d e un lucru bun. FATA DE MASA­J LISTA DE BUCATE Fireşte, faptul că restaurantul „Vi­ilor" este situat în centrul oraşului, nu este singurul motiv pentru care ar trebui să aibă un aspect plăcut. Spunem : ar trebui, pentru că aspec­tul şi curăţenia, aici, lasă de dorit. Aflîndu-te la restaurantul „Viilor" şi privind in Jur, vezi feţe de mese de diferite feluri ; unele albe, altele în dungi sau carouri. Şi asta n-ar fi cel mai neplăcut lucru dacă feţele de masă n-ar servi şi de listă de bucate. Găseşti pe ele nu numai mostre din felurile de bucate găsite la zi, dar şi din urmă cu o săptă­­mină. La restaurantul „Viilor" nu se pun la masă tacimuri complete. Dacă, de pildă, ai nevoie de un cuţit tre­buie să-l ceri şi numai în acest caz le poţi servi de el. Halatele unor ospătari care ser­vesc aici, nu sînt tocmai albe. Cre­dem că, şi fără a mai aminti de geamul spart de la uşa care duce la bucătărie, de starea neigienică în care se află masa unde sînt spă­late paharele, este suficient de clar că la restaurantul „Viilor” lasă de dorit curăţenia şi aspectul localului. NEGLIJENTA Bufetul „Siretul”, se află într-o stare proastă in ceea ce priveşte curăţenia, cu toate că aici, nu mult timp în urmă, s-au făcut unele re­novări. Pe jos, peste tot locul se găsesc a­­runcate mucuri de ţigară, beţe de chi­brituri şi hîrtii mo­totolite. Aceasta nu au­ din vina consumatorilor, ci datorită neglijenţei gestionarului P. Solomon care nu s-a îngrijit de pro­curarea unor scrumiere care să se găsească pe mese. Şi tot numai din neglijenţă, draperia, care este pusă in faţa hrubei tocmai ca să înfru­museţeze localul, stă ridicată des­­chizînd priveliştea spre nişte butoaie, lăzi de ambalaj ş­i altele îngrămădite în dezordine. In plus, în acest local se face cu­răţenie foarte rar. * Din vizita făcută la unităţile de mai sus, cit şi la altele ca „Bicaz", „Argeş", „Mureş", s-a constatat că, dacă în urma unor măsuri luate de­servirea consumatorilor se face în bune condiţiuni, mai lasă însă de dorit, aspectul şi igiena. Dat fiind că şi acestea fac parte tot din ca­pitolul : buna deservire a consuma­torilor, cei in drept, recte conducerea TAPL, în primul rind, trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru lip­surile semnalate. O. S Agențiile de presă transmit : — Apelul adresat de premi­erul Indiei, Nehru, conducători­lor SUA şi Uniunii Soviet­­e — Situaţia din Inil — In Algeria continuă cioc­niri intre unităţi ale armatei algeriene şi, trupe franceze. (pag. 3-a)

Next