Flacăra Iaşului, decembrie 1957 (Anul 13, nr. 3504-3530)
1957-12-01 / nr. 3504
V 4 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Luna culturii Astăzi in Întreaga țară se deschide luna culturii prilejuită da cea de a zecea aniversare a proclamării Republicii Populare Române. Intimpinarea acestei sărbători scumpe poporului nostru, prin serbări ale cîntecului $i dansului, prin manifestări culturale, va prilejui desigur o adevărată trecere In revistă a lucrărilor artistice romîneşti contemporane şi un preţios schimb de experienţă între institutele cultural-artistice din Întreaga ţară. Bilanţul rodnic al realizărilor doblndite In acest deceniu, rezultatele de pînă acum ale revoluţiei culturale Iniţiate şi conduse de partid, vor putea fi văzute în cele mai diverse domenii ale vieţii noastre culturale. Săptămîna artelor plastice şi muzeelor, de pildă — care începe chiar astăzi — va fi sărbătorită prin deschiderea unei expoziţii de arte plastice care va cuprinde cele mai valoroase realizări ale artiştilor moldoveni inspirate din realităţile contemporane, axate pe problemele actuale ale luptei pentru construirea socialismului. Se vor ţine de asemenea conferinţe în cadrul întreprinderilor şi Instituţiilor ieşene privind dezvoltarea artelor plastice în anii puterii populare. O grandioasă sărbătoare a cîntecului o va constitui săptămina muzicii romîneşti, perioadă în care Filarmonica ieşană, care de curînd a sărbătorit un deceniu şi jumătate de la Înfiinţarea ei, va prezenta un concert festiv, iar echipele artistice amatoare de la oraşe şi sate, vor participa la o trecere în revistă prezentînd cele mai remarcabile comori ale folclorului nostru, cintece de masă, minunatele cîntece romîneşti. Săptămîna cărţii celebrată prin seri literare, simposioane, şezători procese literare, expoziţii şi standuri de cărţi va ilustra dezvoltarea pe care o cunoaşte literatura noastră orientată pe drumul realismului socialist. Prezentarea în premieră de către toate teatrele din regiunea noastră a unor lucrări din dramaturgia contemporană, va da prilejul sutelor de spectatori să aprecieze progresele înregistrate an de an. Iar deplasările întreprinse de colectivele artistice în diferite localităţi vor contribui şi mai mult la întărirea legăturii cu masele de spectatori. De asemenea va avea loc decada culturii naţionalităţilor conlocuitoare în cadrul căreia vor fi prezentate creaţii muzicale şi dramatice. Toate manifestările şi serbările programate vor dovedi odată în plus uriaşa dezvoltare pe care a luat-o, sub îndrumarea partidului nostru, cultura pusă în slujba maselor de oameni ai muncii, treziţi la o viaţă nouă. In prima întîlnire de ieri seara Echipa de tenis de masă a oraşului Iaşi a întrecut formaţia oraşului Chişinău (R.S.S.M.) cu 17-6 Ieri seara a avut loc in sala „Voinţa" prima Intîlnire dintre echipele reprezentative ale oraşelor Iaşi şi Chişinău. După cuvintele de prietenie rostite de tov. M. Dimitriu preşedintele UCFS a regiunii Iaşi şi Boris Melnic, membru al comitetului de cultură fizică şi sport al RSS Moldoveneşti şi după schimbarea tradiţionalelor buchete de Hori au început jocurile, întrecerile s-au ridicat la un bun nivel fiind dominate de sportivii care au reprezentat oraşul Iaşi. Este de remarcat îndeosebi victoria obţinută de Paul Pesch, maestru al sportului asupra maestrului sportului I. Grimberg, campion al uRSS pe anul 1957, precum şi comportarea bună a jucătorilor Vasile Creangă (Iaşi) şi Ermolaeva, maestră a sportului (Chişinău). Intilnirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi au fost cîştigate de reprezentativa oaşului Iaşi cu scorul de 17—6 Jocurile continuă astăzi. Citiţi în ziarul nostru de marţi relatiile complete ale jocurilor —— Duminica iubitorului de sport întrecerea care concentrează întreaga atenţie a iubitorilor de sport din oraşul nostru este, fără îndoială, întâlnirea internaţională de tenis de masă dintre echipele reprezentative ale oraşelor Chişinău (RSSM) şi Iaşi. Jocurile începute ieri s-au disputat la un nivel tehnic destul de ridicat și ele au constituit o bună avant premieră a întrecerilor care se vor disputa astăzi după amiază începînd de la orele 17, în sala „Voința“. Iubitorii fotbalului nu vor pierde nici astăzi prilejul să urmărească uneia întilniri în domeniul sportului preferat. Ei se vor îndrepta spre terenul „Locomotiva Abator“ unde se desfăşoară următorul cuplaj în cadrul cupei „80 Decembrie“: 10.30 Centrul de antrenament — Progresul TRCL; 12.15 CSA Iaşi-Voinţa Iaşi (juniori); 14.00 CSA Iaşi — Recolta Pd. Iloaiei. Ultima întîlnire programată va prilejui evoluţia primei clasate în turul campionatului regional de fotbal — echipa fa pretenţii de poromvare în categoria C. Celor „înspăimîntaţi“ de intemperii le recomandăm întrnceri-' disputate în sală. Astfel începînd de la ora 10, sala de sport a ?.oi metalurgice programează un Inter innt cuplat de handbal redus- Dina-,no laşi va plimi replica Ştiinţei II, în timp ce tinerii jucători de la Locomotiva vor încerca să facă faţă experimentaţilor, jucători din componenţa Ştinţei I. In sala Flamura Roşie se vor disputa începând de la ora 11, mai multe întilniri contînd pentru faza interfacultăți a campionatului universitar. Ţinînd seama de buna calitate a voleiului care se practică în centrul universitar ieșean suntem îndreptăţiţi să sperăm că întrecerile programate vor fi aprig disputate şi se vor ridica la un nivel corespunzător. De curlnd a avut loc la Moscova „Săptămîna internaţională a scrisorii". Sarcinile saptamlnii au fost activarea corespondenţei In scopul lărgirii legăturilor culturale şi prieteneşti, IN CLIŞEU . La Telegraful central intr-una din zilele „Săptămînii internationale a scrisorii", Sărbătorirea poetului belorus I. Kolas La împlinirea a trei sferturi de veac de la naşterea poetului belorus Iakub Kolas, consiliul regional ARLUS şi Casa de cultură a studenţilor au organizat sărbătorirea acestuia. In acest sens, zilele trecute In sala Casei prieteniei româno-sovietice a vorbit tov. Victor Crăciun, despre „Iakub Kolas, scriitor și poet belorus". O idee... milionară ...Cuţitul ascuţit ca un brici, mînuit de meşterul dibaci taie destul de încet şi cu atenţie bucăţelele mici de piele cît mai apropiate de forma unui cerc sau a unui triunghi. Nu e treabă uşoară. Dibăcia trebuie să fie însoţită neapărat de atenţie, altfel treaba — respectiv piesele necesare pentru feţele de pantofi—sandală, fie bărbăteşti, de damă, sau de copii — nu iese ca lumea. Şiapoi dacă o fi să-l vadă şi să-l aprecieze cumpărătorul o să cam strîmbe din nas. Şi-atunci unde e obrazul cooperativei ? Aşadar cuţitul taie purtat atent de mîna meşterului dibaci. Cîte figuri geometrice din acestea din piele reuşeşte să facă ? 25 în opt ore. Mai multe nu. E o operaţie migăloasă şi obositoare... şi trebuie să fii meşter. ..1Pre urmă, cu aceeaşi atenţie şi dibăcie, cuţitul taie panglici subţiri de piele. O provizie mai serioasă de asemenea panglici şi meşterul trece la alta operaţie. Pe o scîndurică mai mare de două ori cît coperta unei cărţi panglicele tăiate sînt prinse în cruciş cu cuie, una cîte una, întinse ca strunele unei viori. Scîndurică ţinînd locul unui gherghef de ţesut — panglicele locul urzelii — şi iată-l pe cizmar ţesător, desigur, printr-o metamorfoză de moment care durează nu mai puţin de 50 minute (în medie) — timp în care era ţesută... o faţă de pantof- sandală... Meşterul — cizmar Boris Schwartzman de la cooperativa „Chibzuinţă" din Bucureşti este el însuşi eroul imaginii. Şi-alături de el oricare alt cizmar din ţară. De 37 de ani de cînd a ajuns calfă meşterul a robotit precum bătrînii. Acum, ajuns la rîndu-i bătrîn, s-a înfuriat. Nu împotriva bătrîneţii (ehei, să fi avut în urmă cu 37 ani inima de acu?!) ci împotriva felului acesta de lucru o vizită pe la cîteva fabrici de încălţăminte din Bucureşti, l-au înfuriat şi mai tare. A văzut că vagoane întregi de bucăţi de piele — socotite deşeuri ce nu se mai pot folosi — erau aruncate grămezi prin colţuri de curte Milioane de lei. —Cea mai bună materie primă pentru cooperativele noastre. Nu mai folosim pielea toată pentru pantofi întregi Ia pantofii sandală. De aici o să scoatem șuvițele necesare împletiturilor. • I O hotărîre. Pe urmă frămîntări. Icercări, experiențe. A cerut sfatul tovarășilor de muncă. După un timp licări o idee, adică.» mai multe. — In locul croitului manual, cu cuţitul, treabă migăloasă şi grea, să introducem folosirea de tipare, de ştanţe de tăiat pielea. In locul scînduricii — gherghef să facem un gherghef de aluminiu. Cu ajutorul unor prieteni metalurgişti a confecţionat şi cuţitele şi ghergheful. După aceea apornit la lucru. Experienţa i-a reuşit. Succes pe toată linia, în loc de o normă meşterul dădea patru într-o zi. De la 25 perechi feţe de sandale — uneori de o calitate mai slabă — dă acum 100 perechi — de calitate foarte bună. Productivitatea muncii — aşadar — a crescut de trei ori. Şi-apoi cit priveşte calificarea, meşterul adaogă: — Eu, ca şi ceilalţi meşteri ne putem otupa acum cu executarea altor operaţiuni complicate. Aceasta — devenind simplă — o poate executa orice muncitor cu o calificare cît de slabă — fără ca acest lucru să se resimtă în calitatea lucrului sau în îndeplinirea normelor. Ciocanul şi ştanţa de tăiat fac totul. Dibăcia este folosită la alte operaţiuni. a. Cu ghergheful — a doua inovaţie a meşterului Schwartzman — s-au realizat lucruri de asemenea minunat de frumoase. In afară de faptul că distanţele la acesta sînt egale, lucru ce contribuie la o împletire uniformă şi are ca rezultat o calitate bună a feţelor de pantofi — se realizează importante economii. Este ştiut că (adică o ştiu meşterii cizmari) după vechiul sistem de lucru, la o pereche de feţe se consumau 3 fuse şi jumătate de piele, la 3—4 perechi de feţe scindurica ciuruită de cuie trebuia înlocuită cu alta nouă, la fiecare pereche se folosea cc. 250 grame cuie. Şi toate acestea costau: 17 lei pielea, 1,25 cuiele, 1 leu se îndura. Dacă facem socoteala la cîte perechi se lucrează într-o zi, suma totală a cheltuielilor nu era deloc neînsemnată. Acum toate aceste cheltuieli sînt evitate. Se consumă la o pereche de feţe un kg. de deşeuri din piele care costă aproximativ 1,40 lei. De unde înainte pentru executarea operaţiei de împletit — în funcţie de calificare — era nevoie de 50 de minute — în medie — acum indiferent de calificare, pentru o faţă de pantof nu trebuie mai mult de 15 minute. Creşte productivitatea ? Creşte. Şi unde mai pui că treaba — din complicată a devenit foarte simplă şi uşoară. Apoi milioanele de lei economii datorate faptului că se RADU BALTAG (Continuare In pag. 3-a) Foto: G. PAUL AGITATORI! a apărut CARNETUL AGITATORULUI nr. 6 (13) Editat de Comitetul Regional P.M R. lași __L .■ . Din activitatea organizaţiilor de partid In prag de colectivizare completă Nu de mult, au avut Ioc adunările generale pentru darea de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază din satele comunei Blăgeşti-Murgeni. Participanţii la adunări — ne informează tov. I. Cristea — au dezbătut cu mult Interes sarcinile ce revin organizaţiilor de bază, tuturor comuniştilor în vederea colectivizării complete a satelor respective In acest sens au fost adoptate hotărîri corespunzătoare. Muncind pentru aplicarea lor in viaţă, organizaţiile de bază au ?i înregistrat frumoase rezultate. Aşa, de pildă, satele Sipeni şi Igeşti au fost deja complet colectivizate, iar satul Blăgeşti este colectivizat in procent de 60 la sută. Exemplul comuniştilor întovărăşirea agricolă din satul Deleni-Vaslui a cunoscut în ultimul timp o continuă dezvoltare. Adunarea generală a membrilor de partid, ce a avut loc de curînd, pentru darea de seamă şi alegeri — ne informează tov. Victor Vasiliu — a subliniat că succesele obţinute în această direcţie se datoresc muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază, de toţi comuniştii. Exemplul comuniştilor a fost urmat cu încredere de tot mai mulţi ţărani muncitori. 4280 kg. porumb hibrid la hectar La început eram neîncrezător. Colectiviştii din Făcăieni-Feteşti susţineau că ei pot produce în medie 5.600 kg. porumb ştiu lefi la hectar. Spusele colectiviştilor din Făcăieni ne-au dat totuşi de glndit. Am stat, am chibzuit şi în adunarea generală a gospodăriei noastre am hotărit să insăminţăm porumb hibrid. Inginerii de la staţiunea experimentală a culturii porumbului din Podul Iloaiei ne dădeau sfaturi cum să lucrăm pămîntul. Am hotărit să semănăm 20 hectare cu porumb din care 16 cu hibrid şi restul cu porumb roşu. Terenul destinat pentru cultura porumbului l-am avut pregătit de cu toamnă. Aveam arătură adîncă care in timpul iernii a înmagazinat o mare cantitate de apă. Ne trebuia sămînţă de porumb hibrid. GAS Războieni ne-a venit in ajutor. Cu maşinile SMT-ului am însămînţat cele 16 ha. cu porumb, în rinduri drepte. Pentru întreţinerea culturilor, ne-am organizaţia două echipe, dînd fiecărui colectivist o anumită suprafaţă de teren de care să răspundă. S-a dovedit a fi un lucru bun. Toată lumea a executat lucrările de întreţinere a porumbului pînă la recoltatul lui la timpul stabilit. Rezultatele au fost cît se poate de mulţumitoare. De pe cele 16 ha. semănate cu porumb hibrid am obţinut 4280 kg. ştiuleţi la ha. La celălalt porumb 1783 kg. la ha. Acum sintem hotărîţi, pentru anul ce vin şi vom semăna numai porumb hibrid. TEODOR LAZARESCU preşedintele GAC. „Victoria Podul Iloaiei Succese în munca de cercetări ştiinţifice Datorită condiţiilor de muncă create, de regimul nostru democrat-popular, cercetătorii de la Institutul de istorie şi filologie al Filialei Iaşi a Academiei R.P.R. desfăşoară o activitate rodnică. Astfel, în cadrul secţiei de istorie au fost rezolvate unele probleme necesare redactării tratatului de istorie a Romîniei, sarcină trasată istoricilor din ţara noastră de Congresul al II-lea al P.M.R. In sectorul de Istorie, in urma prelucrării materialelor provenite din aşezarea de terasă de la Mitoc pe Prut, unde au fost identificate 14 nivele de locuire paleolitice, s-a constatat existenţa unor unelte de silex primitive. Rodnică a fost şi activitatea sectorului feudal, al cărui colectiv a descoperit un tezaur din secolul XIV, compus din monede tătăreşti de argint şi genoveze de aur, găsit în vatra satului Cîrpiţi, raionul Iaşi. In momentul de faţă, acest sector face pregătiri necesare în vederea deschiderii pînă la sfîrşitul acestui an, a expoziţiei secţiei comunei primitive, pînă la perioada geto-dacă exclusiv. In cadrul sectorului de istorie medie, cercetătorii au reuşit să redacteze în întregime temele privind boierimea şi robia. Ei au adunat un bogat material pentru problemele privind ţărănimea, populaţia tîrgurilor şi oraşelor şi proprietatea feudală, în vederea întocmirii unor monografii. O problemă importantă de care se ocupă colectivul de cercetător din cadrul sectorului de istorie modernă este aceea a transporturilor şi, a căilor de comunicaţie în Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Colectivul a reuşit să termine cercetarea principalelor fonduri arhivistice de la Iaşi • şi o parte din materialul Inedit de la biblioteca Academiei R.P.R. Printre alte preocupări ale sectorului de istorie modernă este aceea de a realiza o ediţie critică a Regulamentului organic al Moldovei, lucru ce este posibil în urma recentei descoperiri a manuscrisului original din anul 1831. împrumut prin Banca agricolă . Banca agricolă raională Panficani a acordat anul acesta peste 2.000 credite diferitor ţărani şi muncitori, unor gospodării afi gricole colective şi întovărăşiri jjj agricole, in vederea procurării de utilaj agricol, construirii de * magazii, grajduri, cumpărării de vite, etc. fi Aşa, de pildă, gospodăria a-gricolă colectivă „17 Februarie 8 1907" din comuna Moţca, şi-a fi construit cu creditul acordat o 2 magazie pentru cereale, iar fi gospodăria agricolă colectivă fi din comuna Stolniceni-Ghiţescu , a făcut împrumut pentru a 5 cumpăra 150 d. fi Toader Gh. Alexa și Gh. V. Tănasă din Tătăruși, Alexanfidru Ungureanu din Crivești și fi altor țărani muncitori li s-au acordat credite pentru procurafirea de vite sau stupi de albicune, In urma contractărilor făcute cu statul. Un vrednic strungar Ion Albu, agitator comunist la Centrul mecanic este unul dintre cei mai vrednici strungari. Începînd de la 7 Noiembrie el deţine steagul roşu pe atelier. Şcoală nouă în satul din pădure Se spune că primele aşezări pe locul unde se află satul Bălanu-Pietrosu datează de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Aşa s-a păstrat vorba din strămoşi, aşa povestesc bătrînii şi azi. Şi nu e de mirare, pentru că oamenii de prin părţile locului mai spun şi acum satului — La şipotul lui Ştrefan cel Mare. Sat bătrîn. Înconjurat de păduri cu frunze căzătoare. Păduri cît vezi cu ochii şi în dreapta şi -n stingă. Nimeni nu avea voie să plece de pe această moşie fără consimţămîntul boierului Jornescu. Satul este departe de centrul comunei Oniceni la 7-8 km. Nu avea şcoală. Copiii puţini la număr cărora părinţii le creau posibilităţi prin sudoarea muncii lor , trebuiau să meargă la şcoală la Oniceni. Ca satul Bălanu-Pietrosu au fost multe în ţara noastră. Dar toate pînă la un timp. Ţăranii din Bălanu-Pietrosu, luminaţi de învăţătura partidului care a pătruns şi la ei, şi-au creeat drum nou în viaţă. Trăiesc oamenii o viaţă din ce în ce mai bună. Numai la grîu întovărăşirea a scos anul acesta peste 1.800 kg la hectar. Casele noi apar la tot pasul. Intr-o zi, învăţătorul Eugen Zalomir a avut o iniţiativă. Din anul 1650 de când organele raionale de partid şi de stat au creeat condiţii copiilor de aci să înveţe carte în satul lor, se glndea la un local nou de şcoală. S-a sfătuit el cu tov. Gh. Manea secretarul organizaţiei de partid căruiai-a împărtăşit părerile. Dealtfel la lucrul acesta se gîndiseră şi comuniştii din sat. Şi într-o seară comuniştii au strîns tot satul şi le-au vorbit oamenilor: — Lemne avem. Pămint cît vrem. Ne trebuie şcoală. Să o construim din autoimpunere. Nimeni nu a spus nu. Ba unii au spus Ca iac şi învăţătorului o locuinţă lingă şcoală. Aşa au hotărît oamenii, aşa au făcut. Şi aceasta intr-un timp scurt. Intovărăşiţii Vasile Nichita, Constantin Bîrsan, Vasile Bălan, Gh. Cozma şi alţii au dat permanent ajutor în muncă la ridicarea noului loM caş de cultură, învăţătorii şi comuniştii în frunte cu tov. Manea, secretarul organizaţiei de partid, au fost mereu în mijlocul lor punînd umărul la muncă. Lucreţia Burlacu, femeie în vîrstă de 63 ani, Viorica Burlacu, Elena Nichita, Maria Florea şi alte gospodine au lipit şi au vopsit pereţii cu alb. Şcoala era aproape gata. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional i-au sprijinit pe ţăranii muncitori în obţinerea de mobilier. Şcoala nouă din Bălanu-Pietrosu, şcoala cu două săli de clasă şi locuinţă pentru învăţător a fost dotată cu mobilier nou. Şcoala s-a inaugurat zilele trecute. Tot satul a venit sa cinstească evenimentul. GH. GHINDA" Igiena în restaurante şi bufete Unităăţile comerţului de stat din Iaşi şi-au îmbunătăţit, şi mai mult activitatea. Deservirea consumatorilor se face, în genere, in bune conditiuni. Zilele trecute, cu prilejul unui raid, făcut la unele restaurante şi bufete, am luat citeva instantanee, privind mai ales igiena şi aspectul acestor unităţi. Vom reda Intii cele înregistrate la restaurantul... „.„VICTORIA”Renovările executate nu de mult la restaurantul „Victoria", au făcut ca această unitate să capete un aspect plăcut. Pereţii capitonaţi în albastru, draperiile din pluş, de la ferestre şi uşi, oglinzile instalate peste tot locul, dau localului o notă de eleganţă. Au fost luate de aseamenea măsuri pentru o cît mai bună deservire a consumatorilor. Astfel, feţelor de mese albe, li s-au aplicat caprotecţie feţe de mese din nylon, localul a fost înzestrat cu veselă şi tacimuri corespunzătoare. Cele 17-18 feluri de mîncare şi un meniu fix care se găsesc zilnic pe lista de bucate sunt preparate in bune condiţii, iar pentru ca deservirea să se facă rapid, sectorul fiecărui ospătar şi ajutor, este compus din cel mult 8 mese. Lăudabilă este şi măsura luată pentru ca ospătarii şi celălalt personal al restaurantului să poarte ţinută uniformă. înfiinţarea garderobei de la intrare in local este, la fel d e un lucru bun. FATA DE MASAJ LISTA DE BUCATE Fireşte, faptul că restaurantul „Viilor" este situat în centrul oraşului, nu este singurul motiv pentru care ar trebui să aibă un aspect plăcut. Spunem : ar trebui, pentru că aspectul şi curăţenia, aici, lasă de dorit. Aflîndu-te la restaurantul „Viilor" şi privind in Jur, vezi feţe de mese de diferite feluri ; unele albe, altele în dungi sau carouri. Şi asta n-ar fi cel mai neplăcut lucru dacă feţele de masă n-ar servi şi de listă de bucate. Găseşti pe ele nu numai mostre din felurile de bucate găsite la zi, dar şi din urmă cu o săptămină. La restaurantul „Viilor" nu se pun la masă tacimuri complete. Dacă, de pildă, ai nevoie de un cuţit trebuie să-l ceri şi numai în acest caz le poţi servi de el. Halatele unor ospătari care servesc aici, nu sînt tocmai albe. Credem că, şi fără a mai aminti de geamul spart de la uşa care duce la bucătărie, de starea neigienică în care se află masa unde sînt spălate paharele, este suficient de clar că la restaurantul „Viilor” lasă de dorit curăţenia şi aspectul localului. NEGLIJENTA Bufetul „Siretul”, se află într-o stare proastă in ceea ce priveşte curăţenia, cu toate că aici, nu mult timp în urmă, s-au făcut unele renovări. Pe jos, peste tot locul se găsesc aruncate mucuri de ţigară, beţe de chibrituri şi hîrtii mototolite. Aceasta nu au din vina consumatorilor, ci datorită neglijenţei gestionarului P. Solomon care nu s-a îngrijit de procurarea unor scrumiere care să se găsească pe mese. Şi tot numai din neglijenţă, draperia, care este pusă in faţa hrubei tocmai ca să înfrumuseţeze localul, stă ridicată deschizînd priveliştea spre nişte butoaie, lăzi de ambalaj şi altele îngrămădite în dezordine. In plus, în acest local se face curăţenie foarte rar. * Din vizita făcută la unităţile de mai sus, cit şi la altele ca „Bicaz", „Argeş", „Mureş", s-a constatat că, dacă în urma unor măsuri luate deservirea consumatorilor se face în bune condiţiuni, mai lasă însă de dorit, aspectul şi igiena. Dat fiind că şi acestea fac parte tot din capitolul : buna deservire a consumatorilor, cei in drept, recte conducerea TAPL, în primul rind, trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru lipsurile semnalate. O. S Agențiile de presă transmit : — Apelul adresat de premierul Indiei, Nehru, conducătorilor SUA şi Uniunii Soviete — Situaţia din Inil — In Algeria continuă ciocniri intre unităţi ale armatei algeriene şi, trupe franceze. (pag. 3-a)