Flacăra Iaşului, mai 1958 (Anul 14, nr. 3633-3657)
1958-05-03 / nr. 3633
. 'tîr. 3633 Sărbătorirea zilei de 1 Mai în regiune Trimisul nostru special ne transmite : Entuziasta demonstraţie a oamenilor muncii din cetatea rulmenţilor , BIRLAD. In această zi, natura atîtde luminoasă şi de darnică s-a întîlnit cu chipurile entuziaste, pline de voioşie şi viaţă ,ale miilorde oameni ai muncii veniţi să participe la marea sărbătoare de 1 Mai Oamenii erau veseli, mîndri fiindcă, acum 5 ani, în acest oraş, unde altă dată, în regimul burghezo-moşieresc, cafenelele erau pline cu figurile insipide ale boerilor, în oraşul în care nu se întîmpla mai nimic, — s-a fabricat cu ajutorul neprecupeţit al Uniunii Sovietice" primul rulment a rorhînesc. Aici a fost înălţată una din cele mai importante fabrici ale industriei grele din ţara noastră. D" atacii şi ţârii" acum s-au fabricat mai multe milioane de rulmenţi, a!O dată importaţi din străinătate. Oamenii prezenţi la mareademonstraţie din faţa parculuide cultură şi odihnă aveau chipurile senine, pline d' încredere, încredere faţă de tot ce au realizat pînă acum : Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, — o adevărată mîndrie a oraşului, cinematograful 23 August, noi blocuri şi locuinţe pentru muncitori şi funcţionari, numeroase realizări gospodăreşti, avînd certitudinea fermă că înfăptuirile nu se vor opri aici. Pentru frumoasele succese obţinute în cinstea zilei de 1 Mai în numele Comitetului Regional de partid Iov C. Tărăboi membru supleant al biroului comitetului regional de partid i-a felicitat călduros pe oamenii muncii bîrlădeni. A luat apoi cuvîntul tov. Petru Matei, prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid, care a arătat că în întîirminarea zilei de 1 Mai, colectivele de muncitori şi funcţionari din întreprinderile Bîrfedului au dobîndit realzări demne de toată lauda. Astfel, încă de la 23 aprilie, fabrica de rulmenţi a încep::* să producă în contul zilei de 1 mai , au realizat peste plan 17.216 bucăţi rulmenţi şi o depăşire a producţiei marfă în v floare de 6.4*3.000 lei. La fabr'ca de confecţii, plănul valoric şi obiectivele întrecerii sne'al'ste au fost depăşite, realizîndu-se totodată 4 noi produse. Inene demonstraţia oamenilor muncii. Trec pion'erii, primăvara vieţii, cu cravatele lor roşii purpurii, cil chipurile scăldate în soarele primei zile a lui mai, cu încredere în viitorul roi luminos şi al patriei. O furtună tf: aplauze salută defilarea prin faţa tribunei a gărzilor muncitoreşti. Trec apoi făuritorii rulmenţilor , în rînduri strînse, purtînd grafice şi placarde. II recunoaştem pe forjorul Cozma Chiriac, decorat cu Ordinul Muncii cl. III, pe rectificatorul Constantin Gheorghe, pe maistrul Ioan Secăreanu, care de 5 ani încoace, — de la fabricarea primului rulment românesc, — raportează cu prilejul zilei de 1 Mai, noi succese în producţie, tetă-l pe Isneu Ionescu, alături de fiul său, elev al şcolii profesionale de pe lingă fabrică, pe ■ lăcătuşul. .loan Epure, alături de, fiul său, ucenic şi el la această fabrică. Noi generaţii de metalurgişti se pregătesc să lărgească rîndurile harnicilor meşteri ai rulmenţilor. Şiruri nesfîrşîte de muncitori se scurg în urale şi ovaţii, închinate partidului, — îndrumătorul şi iniţiatorul tuturor victoriilor noastre, — păcii şi prieteniei între popoare. In rînduri compacte demonstrează muncitorii şi funcţionarii din transporturi şi telecomunicaţii, cei de la întreprinderea „Drumul socialismului", care în cinstea zilei de 1 Mai şi-au depăşit planul de producţie cu 25,4 la sută, vrednicii lucrători din construcţii, muncitori, ETATCS-ului, o întreprindere care deţine steagul de fruntaşă pe regiune în ramura gospodăriei comunale, iscusitele textiliste ale fabricii „Proletarul Roşu”, spariaţi ai comerţului de stat, membri ai cooperativelor meşteşugăreşti, „Drum nou”, „Ion lacomi", salariaţi din unităţile spitaliceşti ale oraşului, învăţători, profesori şi artişti ai Teatrului de Stat. Entuziasta demonstraţie de 1 Mai din oraşul Bîrlad s-a încheiat cu defilarea sportivilor. ST. GRUIA Mindri de realizările obţinute in cinstea zilei de 1 Mai, trec prin faţa tribunei purtînd grafice şi pancarte, harnicii metalurgişti ai fabricii de rulmenţi. Foto: D. PAVALAŞCU LA PAŞCANI (Prin telefon de la corespondentul nostru). Pe străzile principale ale oraşului Paşcani, împodobite de sărbătoare, coloane nesfîrşite de muncitori ceferişti, ţărani muncitori, intelectuali, elevi şi sportivi se îndreptau spre parcul muncitoresc, unde avea să aibă loc mitingul oamenilor muncii cu prilejul sărbătorirei zilei de 1 Mai. Tov. Vasile Bîrlădeanu, preşedintele sfatului popular al oraşului a deschis mitingul oamenilor muncii din Paşcani. Despre însemnătatea internaţională a zilei de 1 mai, a vorbit tov. Petrică Dragomir prim secretar al Comitetului raional de partid. După ce a trecut în revistă munca şi lupta pe care o desfăşoară oamenii muncii din ţările socialiste printre care şi ţara noastră, pentru construirea socialismului şi apărarea păcii, vorbitorul a scos în evidenţă şi succesele obţinute de oamenii muncii din raionul Paşcani în cinstea zilei de 1 Mai. In încheierea mitingului tov Paul Sabo secretar al comitetului raional de partid a dat citire unei telegrame adresate CC al PMR. In continuare, pe scena frumos pavoazată din parcul muncitoresc formaţiile artistice ale Atelierelor CFR, Casei raională de cultură, căminelorculturale din Ruginoasa, Hăbăucești, etc. au prezentat frumoase programe artistice. CENEA O sărbătoare a cîntului şi din&Lîfui (Urmare din pag. 2-a) In parcul expoziţiei Prospeţimea sănătoasă a parcului întinerit parcă anume pentru această sărbătoare, fluturarea multicoloră şi lină a steagurilor şi, peste toate, cîntecele şi jocurile de voie bună, de veselie şi încredere, iată motive temeinice de încîntare pentru ieşenii care au urcat, în zi de 1 Mai drumul Copoului. Scena din centrul parcului, îmbrăcată în roşu, a găzduit, rînd pe rînd, numeroase echipede artişti amatori din Iaşi, venite în această măreaţă zi să dea publicului tot ce au mai frumos, toate realizările strădaniei lor artistice. Muncitori şi muncitoare de la fabrica „Ţesătura” de la „Textila Roşie”, studenţi ai Institutului Agronomic, „Ion Ionescu de la Brad”, şi mulţi alţi artişti amatori au adus pe scena din Parcul expoziţiei cîntece de slavă zilei sclldarulţi proletariatului internaţional, cîntece de îndrăzneţ avînt tineresc spre minunile viitorului şi jocuri focoase specifice satelor moldovene. „Marşul pentru 1 Mai”, cu care şi-au început programul artiştii amatori de la „Ţesătura" a răzbătut în tot parcul, puternic amplificat de difuzoare şi a adunat lîngă scenă şi bătrînii şi tinerii îndrăgostiţi şi copiii. Apoi cîntecele „Noi te cîntăm tinereţe” şi „Marşul textiliştilor" frumos executate de cor, suita de dansuri şi orchestra, vocea Wuiness, a solistei de muzică populară romînefiscă Geta Proţiu, ca şi brigada artistică de agitaţie au meritat din plin puternicele aplauze ale spectatorilor. La fel de bine s-a prezentat şi brigada artistică de agitaţie a unităţii B a întreprinderii „Ţesătura”, din care s-au remarcat talentata recitatoare Despina Prisecaru şi solista Maria Avasilcăi. In număr impresionant s-au prezentat studenţii agronomi. Ei au prezentat un program bogat cu echipele de cor şi dansuri. Corul condus de prof. Gh. Dodon a interpretat tinereşte „Cîntec de Mai”, de Ciprian Porumbescu „Măreţ pămînt al patriei iubite” de I. Kiriţescu, precum şi alte cîntece romîneşti şi sovietice. Din toate cîntecele s-a desprins şi a pătruns adînc în inimile Spectatorilor o puternică dragoste de viaţă, de încredere în viitorul luminos, în viaţa Fericită pe care o clădim în ţara noastră sub conducerea înţeleaptă a partidului. „Clădi-vom, sub steagul partidului nostru, „Ca î n ţara lui Lenin, un trai fericit” vîntau însufleţiţi studenţii. Şi ebntecul lor, care dădea primului, crepus- cul de mai un farmec deosebit, şi-a purtat ecoţie pînă noaptea tîrziu prin parc, alături de pereclile de îndrăgostit, a coborît în oraş spre case, cu vîrstiicii, i-a însot pe stu- [ denţi spre căm neîe lor din dealul Copoului. „Să construim repede, transtructorilor ieşeni, bine şi ieftin" acesta este, îndemnul ■ bucureşteri în v*z fă la Iaşi Studenţii anilor III şi IV ai facultăţii de comerţ, Institutul de Ştiinte Economice şi planificare „V.I. Lenin" din Bucureşti au întreprins o excursie de documentare şti*ţ!'lcă in mai multe oraşe ale ţării. Cos-ducă- torii excursiei au fost conf. univ. Iacob Iobaşcu, decanul facultăţii şi asistanţii Ion Atállásé şi Benőné Zolta. " . Având cartiferar oraşele Brăila Mărăşeşti, Bacău, Iaşi, Suceava, Dornei, Cluj, studenţii bucureşten s-au oprit mai mult timp şi în onşul nostru. După ce au participat la manifestările ce au avut loc cu ocazia zilei de I Alai, studenţii au vizitat şi momi,, ‘--te- şi institulii culturale ale ora,,ihn nostru. rtszsai’a lám ! . I LA VASLUI ! Mii de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului Vaslui s-au adunat într-un mare miting în piaţa centrală, unde au sărbătorit ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii. In cadrul mitingului a luat cuvîntul tov. Gh. Vasiliu, prim secretar al comitetului raional de partid. După ce a făcut un istoric al sărbătoririi zilei de 1 Mai, vorbitorul a arătat că poporul nostru muncitor sărbătoreşte 1 Mai în plin avînt al luptei pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Printre altele tov. Gh. Vasiliu a vorbit şi despre hotârîrea ţăranilor muncitori din comunele raionului Vaslui de a termina la timp campania agricolă de primăvară, de a obţine recolte sporite la hectar. In încheierea cuvintării sale, tov. Gh. Vasiliu, a felicitat călduros pe oamenii muncii din raionul Vaslui cu prilejul zilei de 1 Mai. In toată după-amiaza zilei de 1 Mai în orașul Vaslui au avut loc diferite manifestări culturalartistice. LA HUŞI ( Prin telefon). Peste 5000 de locuitori ai Huşului s-au adunat în piaţa „1 Mai“ să cinstească marea sărbătoare a clasei muncitoare. Mitingul oamenilor muncii din Huşi a fost deschis de către tov. V. Zărnescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc, care a dat apoi cuvîntul tov. Şt. Ovac, prim secretar al comitetului raional de partid. După ce a trecut în revistă realizările obţinute de oamenii muncii din ţara noastră în cinstea lui 1 Mai, tov. Şt. Ovac a vorbit despre succesele obţinute de oamenii muncii din oraşul şi raionul Huşi. Manifestările închinate zilei de 1 Mai au durat pînă seara tîrziu. In parcul „1 Mai" al oraşului, Casa de cultură şi formaţii ale şcolilor din localitate au prezentat frumoase programe artistice. î. SCHAFFER corespondent Ultimele hectare In sfîrşit, după zile ploioase s-a arătat din nou soarele. Dar n-a apucat să se sbicească bine terenul Şi tractoristul Const. Decuseară a Şi pornit tractorul. Ştia că-l mai aşteaptă şi întovăraşiţii. Şi apoi... se pune şi problema planului care trebuie îndeplinit şi depăşit. Iar cum asta nu făcea decit să convină colectiviştilor din ţetoaia, Dumitru Harbugea şi Const. Birsan s-au şi suit pe semănătoare... Aşa e. Colectiviştii din Oţetoaia .., raionul Huşi, au folosit la maximum timpul prielnic pentru însămînţări. Cînd terenul era încă moale au folosit atelajele. Colectiviştii Vasile Boţa, Ion Macarie şi Toader Valica erau cînd la tarla, cind la sediul gospodăriei. Şi cum se făcea mai bine, ieşeau imediat la semănat. Aşa au reuşit ei ca între o ploaie şi alta să semene şi cele 5 ni cu orz ş, cele 5 ha. cu borceag şi cele 2,5 ha. cu ovăz. Acum se zoreşte cu semănatul porumbului. Ultimile hectare. Că din cele 40 ha, planificate aproape jumătate au şi fost însămînţate. E porumb hibrid dublu de la care colectiviştii se aşteaptă să obţină cel puţin 3.000 kg. la beci . încă o zi şi colectiviştii din Oţetoaia vor fi terminat s°m.Inat... I tre timp, cele 3 atelaje Vor termina și grăpatul celor 36 ha. cu grîu. Folosind din plin capacitatea de lucru a maşinilor şi atelajelor, să recuperăm rămînerea în urmă la arat şi însămînţat î n------încă SMT-uri din regiune şi-au îndeplinit planul pe campanie Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită de către mecanizatorii din SMT-urile regiunii prin muncă. In dorinţa de a recupera rămînerea în urmă la însămînţări, ei au desfăşurat larg întrecerea socialistă pe ogoare, înregistrînd noi realizări. Ultimele ştiri sosite la redidacţie ne vestesc că încă 3 staţiuni de maşini şi tractoare şi-au îndeplinit planul de hantri pe întreaga campanie de primăvară. Este vorba de SMT- urile Huşi, Vlădeni şi Holboca ale căror colective luptă în prezent pentru terminarea grabnică a însămînţărilor în toate unităţile deservite. Cînd am ajuns la Andrieşeni-Iaşi, tov. ing. Irimescu ţinea morţiş să mergem la brigada de tractoare. — Bine, bine — îi spun eu. Dar stai puţin să-mi notez şi eu cîteva 3 date în legătură cu însămînţările. Acum, cît e preşedintele aici, că pe urmă îl scap. Cine ştie unde mai pleacă. — Nu-ţi fie teamă de asta — îmi spuse ing. Irimescu. O copie de pe situaţie e la mine. Pe drum am să-ţi dau toate datele. O căruţă cu doi ca ne aştepta în faţa sfatului. Tov. Rusu, administratorul lotului zoo-pastoral, se oferi bucuros să ne însoţească. Fiind de prin părţile locului... el cunoştea mai bine drumurile. — Ştii de ce ţin să mergem la brigada de tractoare ? Fiindcă este brigadă fruntaşă pe staţiune, iar cei 7 tractorişti şi-au îndeplinit planul pe întreaga campanie. Harnici băieţi. Merită să le faci o poză. Drept să spun pînă la brigadă n-am întîlnit nici o palmă de teren nearată. Credeam că intenţionat m-au dus pe această cărare ca să „fotografiez” numai pozitivul. Am mers cîţiva kilometri pe cîmp. Cînd colo ce să vezi, însoţitorii parcă mi-au cunoscut gîndurile. La reîntoarcere m-au adus pe alte drumuri. Ce-i al oamenilor e-al oamenilor ! Cu arăturile şi însămînţările stau bine. Din 2.582 ha. araseră peste 2.000. Şi-a fost şi pe la ei vreme ploioasă, pămînt umed. Dar cînd au fost zile bune de lucru, apoi s-a lucrat. Acum orzul întovărăşiţilor a răsărit, cînepa la fel.... Cine-i harnic e harnic. N-ai ce spune. Colectiviştii au însămînţat toate culturile de primăvară. Cu porumbul au încheiat campania. întovărăşiţi! stau şi ei bine. Cele 117 atelaje au arat în această primăvară 1.376 ha. Şi în timp ce o parte din atelaje arau, altele însămînţau. Tarlalele confirmă acest adevăr. S-au însămânţat 72 ha. cu orz, 12 ha. cu ovăz, 480 ha. cu floarea-soarelui, 200 ha. sfeclă de zahăr, 24 ha. cînepăfuior, 30 ha. cartofi, 220 ha. porumb hibrid, etc. Toate aceste cifre le-am aflat de la tov. ing. Irimescu, în drum spre brigada de tractoare. După ce am urcat un deal, pe un platou patru tractoare arau. Am recunoscut pe Petru Rott, Gheorghe Mîndru Vasile Săvulescu, Petru Bodoi.... Mecanizatorul Vasile Săvulescu lucra pe un UTOS. Era plin de unsoare, de motorină şi pe faţă şi pe haine. L-am întrebat cît a arat în această primăvară. Şi n-a vrut să-mi spună. Băieţi modeşti ! Am insistat. — Pot să vă spun cît am arat în ultimele trei zile, tovarăşe. Dacă vă interesează, notaţi-vă : 30 de hectare ! —30 de hectare ? — Da. Am arat şi noaptea. Şeful de brigadă Mihai Pintilie a dat lucrurile pe faţă. — Brigada şi-a îndeplinit planul pe întreaga campanie. Tractoriştii Petru Rott, Vasile Săvulescu şi-au realizat planul în proporţie de 180 la sută şi mai au de arat vreo 200 ha. Aşa că aparatul de radio şî ceasul ,,e atacat".... — Nu înţeleg. Despre ce e vorba î — Nu ştiţi ? — îmi spune şeful de brigadă. Conducerea acordă prepai fruntaşilor. Brigada fruntaşă primeşte un aparat de radio iar tractoristul fruntaş un ceas. Atunci am înţeles. Băieţii dintr-a opta sunt în întrecere. Vor neapărat să fie fruntaşi pe staţiune. Cine lucrează mai mult şi mai bine (în funcţie şi de capacitatea tractoarelor), cîştigă întrecerea. Fiţi siguri de aceasta, tovarăşi tractorişti !?H-GHINDA P. S. —- -intimele ştiri sosite ieri la redacţie ne fac cunoscute noi realizări. In cursul zilei de 1 Mai, mecanizatorii de la SMT Vlădeni şi-au îndeplinit planul de hantrc pe campanie, iar colectiviştii şi intovărăşiţii din Andrieşerîi au terminat însămînţările. Cei harnici sunt în frunte intovărăşiţii din Roşieşti-Vaslui ară ultimele hect cu.„ • • Dar întrecerea nu s-a te Nimic deosebit. A avut loc obişnuita şedinţă de producţie in cadrul căreia şi brigada a 11-a (a II-a după număr, a l-a, însă după fapte) din secţia ţesătorie a fabricii ,,Textila Roşie” s-a angajat ca în cinstea lui 1 Mai să depăşească cu 10 procente sarcinile de producţie. Ana Tucanu, şefa brigăzii, care vorbea în numele colectivului ei, a chemat tot atunci la întrecere brigada I-a. — Primim, a făcut prompt Maria Huminiuc, şefa brigăzii I-a. *— Şi-o să vedeţi că nu numai c-o sâ vă ajungem, dar de data aceasta o să vă şi întrecem. Ana Tucanu a replicat: — Asta și vrem... După cinci zile de muncă, însă, cînd brigada l-a avea o depăşire de 15 la sută, iar brigada a II-a de numai 13 la sută, Ana Tucanu a început să dea semne de îngrijorare. — Ce facem? Ne-au luat o înainte — işi vesti ea membrele brigăzii. — Cred şi eu — sări atunci şi Veronica Vatamanu — dacă Ana Nistor întirzie la lucru şi nu se ţine in pas cu noi... In clipa aceea, şefa brigăzii a II-a işi aminti de o intîmplare: cu citeva luni In urmă, cînd a luat fiinţă brigada, Ana Tucanu s-a cam codit. I — Cu Nistor nu pot porni la drum...— s-a adresat ea maistrului S. losub, care este şi secretarul organizaţiei de bază. S. losub a ascultat-o liniştit, i-a pus apoi o întrebare simplă : — Cu cine vrei să fii în brigadă ? ~~ Păi, cu Eufrosina Urîtu, cu... Mă rog, să fim toate cam de acelaşi nivel. — N-ai dreptate — a zîmbit maistrul. Interesul e să lucreze bine cu mai multe — şi Nistor, şi altele ca ea. Asta dorim. A sfătuit-o apoi pe şefa brigăzii s-o pună pe Ana Nistor să lucreze în vecinătatea unei muncitoare bune, pentru ca aceasta s-o ajute... Rezultatele nu au fost mult aşteptate. Ana Nistor a început să-şi îndeplinească norma, iar apoi s-o și depășească. Dar a rămas cu un obicei: să întirzie din cînd în cînd la lucru. Avea oarecum dreptate deci, atunci clnd nu vroia să lucreze cu Nistor în brigadă. ...Șefa brigăzii tresări. — Nu-i chiar așa. Nu cred că numai din cauza lui Nistor ne-au luat-o brigada la, căută ea s-o liniştească pe Veronica Vatamanu. Ana Tucanu a stat însă de vorbă mai indeaproape cu Ana Nistor. Se vede că şefa brigăzii n-a vorbit în vint. Ana Nistor a început să pună la lucru devreme. Chiar mai devreme decit celelalte brigadiere... Cînd s-au anunţat rezultatele muncii desfăşurate pînă la 12 aprilie, brigada a 11-a avea o depăşire de 20 la sută, iar brigada l-a de 18 la sută. Vezi că am avut totuşi dreptate ? — se adresă Vatananii, şefei brigăzii. Dacă nu mai întirzie Nistor sintem, iar * frunte... După o săptămlnă brigada t-a avea o depăşire de 28 la sută, iar brigada 11-a de 25 la sută. — Ei, acum cine are dreptate? — era rîndul șefei brigăzii să se adreseze lui Vatamanu. lată că au numai Ana Nistor este caza. . La 24 aprilie s-au făcut din u cunoscute re■ uitatele întrecei: brigada II-a produsese pînă acea dată 7 250 m. țesături este plan, iar brigada la apape 7.000 m. ţesături. După două zile însă brigada a era iar înaintea brigăzii a t-a ai ‘ ni o depăşire mai mare eu te. u spus noi că vă nu-I l ~U U' ILL C I a 1.5 prore j — Nu t .o trecem ? — se lăudă Maria Huminiuc faţă de citeva brigadiere de la a 11-a. . — Asta şi dorim — răspunse Ana Tucanu care era şi ea de faţă. Se poate însă că şefa brigăzii a l-a s-a bucurat prea devreme. Pentru că vedeţi, întrecerea nu s-a terminat... Ov. SAVU Sîmbătă 24 mai 1958, orîlg 10, va avea loc în sala Filarmonicii Str. Cuza Vodă 29 concursul pentru ocuparea următoarelor locuri vacante în corul de Stat „Gavriil Musicescu": — Sopran: 1 normă întreagă coristă cl. î, — Alto: 1 normă întreagă coristă cl. II 1 normă coristă cl. III — Tenor: 4 norme întregi,, corist cl. I,II,III 7 jumătăţi norme corist cl. II,III — Bas: S jumătăţi normă, Corist cl. II,IH. Cererile de înscriere la concurs se depun la direcţie pînă şi ziua concursului.— Informaţii de orice fel se pot lua la secretariatul filarmonicii. BUCITATE Anting întreprinderea Tehnico-Sanitară aduce la cunoştinţă că pune la dispoziţia publicului prin magazinul de flori din str. Republicii nr. 9 Iaşi, răsaduri şi seminţe de flori pentru înfrumuseţarea grădinilor. De asemenea se vînd şi lădiţe gata plantate pentru ornarea balcoanelor. Plata se poate face în numerar şi prin virament. înştiinţare Administraţia Asigurărilor de Stat „ADAS” încheie asigurări de accidente personale în vîrstă de la 16,60 ani Durata asigurării poate fi de un an, 6 luni sau 3 luni iar prima de asigurare este de lei 12 pentru suma asigurată de cei 5.000. Durata asigurării variază în raport cu profesiunea asiguratului. Consumatori Consumaţi cu încredere preparatele de la expoziţia de artă culinară cu vînzarea deschisă în zilele de 1, 2 şi 3 mai la braseriaMoldova" preparatele sunt executate de cei mai buni maiştri bucătari: Nichita Dumitru şi Aurel Idelovici. feriiţi şi rasping ziarul FLACĂRA IAȘULL (ferte ce serviciu întreprinderea TEHNICO SANITARA, Şoseaua Naţională nr. 17 Iaşi, angajează muncitori necalificaţi (salar de bază 460 lei), întreprinderea fingurii două mese la cantină şi, la nevoie, cazare. l_ tswsr. 3- a NH ■■ ......HM I. C. n. A. Iaşi Vinde cu numerar sau virament diferite lăzi (de marmeladă, Unt, citrice, etc.) cu preţuri convenabile. Doritori, se vor adresa depozitului de ambalaje din Iaşi Şoseaua Tuţora (la capătul şoselei, Vizavi de Baza CRR).