Flacăra Iaşului, mai 1958 (Anul 14, nr. 3633-3657)

1958-05-03 / nr. 3633

. 'tîr. 3633 Sărbătorirea zilei de 1 Mai în regiune Trimisul nostru special ne transmite : Entuziasta demonstraţie a oamenilor muncii din cetatea rulmenţilor , BIRLAD. In această zi, natura atît­­de luminoasă şi de darnică s-a întîl­­nit cu chipurile entuziaste, pline de voioşie şi viaţă ,ale miilor­­de oa­meni ai muncii veniţi să participe la marea sărbătoare de 1 Mai Oamenii erau veseli, mîndri fiindcă, acum 5 ani, în acest oraş, unde altă dată, în regimul burghezo-moşieresc, ca­fenelele erau pline cu figurile insi­­pide ale boerilor, în oraşul în care nu se întîmpla mai nimic, — s-a fabricat cu ajutorul neprecupeţit al Uniunii Sovietice" primul rulment a ro­­rhînesc. Aici a fost înălţată una din cele mai importante fabrici ale in­dustriei grele din ţara noastră. D" atacii­ şi ţârii" acum s-au fabricat mai multe milioane de rulmenţi, a!O dată importaţi din străinătate. Oamenii prezenţi la marea­­demons­traţie din faţa parcului­­de cultură şi odihnă aveau chipurile senine, pline d­' încredere, încredere faţă d­e tot ce au realizat pînă acum : Tea­trul de Stat „Victor Ion Popa”, — o adevărată mîndrie a oraşului, cine­matograful 23 August, noi blocuri şi locuinţe pentru muncitori ş­i funcţio­nari, numeroase realizări gospodă­reşti, avînd certitudinea fermă că înfăptuirile nu se vor opri aici. Pentru frumoasele succese obţinute în cinstea zilei de 1 Mai în numele Comitetului Regional de partid Iov C. Tărăboi membru supleant al bi­roului comitetului regional de partid i-a felicitat călduros pe oamenii mun­cii bîrlădeni. A luat apoi cuvîntul tov. Petru Matei, prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid, ca­re a arătat că în întîirminarea zilei de 1 Mai, colectivele de muncitori şi funcţionari din întreprinderile Bîr­­fedului au dobîndit real­zări demne de toată lauda. Astfel, încă de la 23 aprilie, fabrica de rulmenţi a încep::* să producă în contul zilei de 1 m­a­i , au realizat peste plan 17.216 bu­­­­­căţi rulmenţi şi o depăşire a pro­ducţiei marfă în v f­lo­a­re de 6.4*3.000 lei. La fabr'ca de confecţii, plănul valoric şi obiectivele întrecerii sne'a­­l'ste au fost depăşite, realizîndu-se to­todat­ă 4 noi produse. In­ene demonstraţia oamenilor mun­cii. Trec pion'erii, primăvara vie­ţii,­­ cu cravatele lor roşii pur­­purii, cil chipurile scăldate în soa­rele primei zile a lui mai, cu în­credere în viitorul roi luminos şi al patriei. O furtună tf: aplauze sa­lută defilarea prin faţa tribunei a gărzilor muncitoreşti. Trec apoi făuritorii rulmenţilor , în rîndu­ri strînse, purtînd grafice şi placarde. II recunoaştem pe for­jorul Cozma Chiriac, decorat cu Ordinul Muncii cl. III, pe rectifica­torul Constantin Gheorghe, pe mai­strul Ioan Secăreanu, care de 5 ani încoace, — de la fabricarea pri­mului rulment românesc, — rapor­tează cu prilejul zilei de 1 Mai, noi succese în producţie, tetă-l pe Isneu Ionescu,­ alături de fiul său, elev al şcolii profesionale de pe lingă fa­brică, pe ■ lăcătuşul. .loan Epure,­ ală­turi de, fiul său, ucenic şi el la a­­ceastă fabrică. Noi generaţii de me­­talurgişti se pregătesc să lărgească rîndurile harnicilor meşteri ai rul­menţilor. Şiruri n­esfîrşîte de muncitori se scurg în urale şi ovaţii, închinate partidului, — îndrumătorul şi iniţia­torul tuturor victoriilor noastre, — păcii şi prieteniei între popoare. In rînduri compacte demonstrează muncitorii şi funcţionarii din trans­porturi şi telecomunicaţii, cei de la întreprinderea „Drumul socialismu­lui", care în cinstea zilei de 1 Mai şi-au depăşit planul de producţie cu 25,4­­ la sută, vrednicii lucrători din construcţii, muncitori, ETATCS-ului, o întreprindere care deţine steagul de fruntaşă pe regiune în ramura gospodăriei comunale,­­ iscusitele textiliste ale fabricii „Proletarul Ro­­şu”, spariaţi ai comerţului de stat, membri ai cooperativelor meşteşu­găreşti, „Drum nou”, „Ion lacomi", salariaţi din unităţile spitaliceşti ale oraşului, învăţători, profesori şi ar­tişti ai Teatrului de Stat. Entuziasta demonstraţie de 1 Mai din oraşul Bîrlad s-a încheiat cu de­filarea sportivilor. ST. GRUIA Mindri de realizările obţinute in cinstea zilei de 1 Mai, trec prin faţa tribunei purtînd grafice şi pancarte, harnicii metal­urgişti ai fabricii de rulmenţi. Foto: D. PAVALAŞCU LA PAŞCANI (Prin telefon de la corespon­dentul nostru). Pe străzile principale ale ora­şului Paşcani, împodobite de sărbătoare, coloane nesfîrşite de muncitori ceferişti, ţărani munci­tori, intelectuali, elevi şi sportivi se îndreptau spre parcul munci­toresc, unde avea să aibă loc mitingul oamenilor muncii cu pri­lejul sărbătorirei zilei de 1 Mai. Tov. Vasile Bîrlădeanu, preşe­dintele sfatului popular al ora­şului a deschis mitingul oameni­lor muncii din Paşcani. Despre însemnătatea internaţională a zi­lei de 1 mai, a vorbit tov. Pe­­trică Dragomir prim secretar al Comitetului raional de partid. După ce a trecut în revistă mun­ca şi lupta pe care o desfăşoară oamenii muncii din ţările socia­liste printre care şi ţara noas­tră, pentru construirea socialis­mului şi apărarea păcii, vorbi­torul a scos în evidenţă şi suc­cesele obţinute de oamenii mun­cii din raionul Paşcani în cin­stea zilei de 1 Mai. In încheierea mitingului tov Paul Sabo secretar al comitetului raional de partid a dat citire u­­nei telegrame adresate CC al PMR. In continuare, pe scena fru­mos pavoazată din parcul mun­citoresc formaţiile artistice ale Atelierelor CFR, Casei raională de cultură, căminelor­­culturale din Ruginoasa, Hăbăucești, etc. au prezentat frumoase programe artistice. C­­ENEA O sărbătoare a cîntului şi din&Lîfui (Urmare din pag. 2-a) In parcul expoziţiei Prospeţimea sănătoasă a parcului întinerit parcă anume pentru această sărbătoare, fluturarea multicoloră şi lină a steagurilor şi, peste toate, cîn­­tecele şi jocurile de voie bună, de veselie şi încredere, iată motive te­meinice de încîntare pentru ieşenii care au urcat, în zi de 1 Mai dru­mul Copoului. Scena din centrul parcului, îmbră­cată în roşu, a găzduit, rînd pe rînd, numeroase echipe­­de artişti amatori din Iaşi, venite în această măreaţă zi să dea publicului tot ce au mai frumos, toate realizările strădaniei lor artistice. Muncitori şi muncitoare de la fabrica „Ţesătura” de la „Tex­tila Roşie”, studenţi ai Institutului Agronomic, „Ion Ionescu de la Brad”, şi mulţi alţi artişti amatori au adus pe scena din Parcul expoziţiei cîn­­tece de slavă zilei sclldaru­lţ­i pro­letariatului internaţional, cîntece de îndrăzneţ avînt tineresc spre minu­nile viitorului şi jocuri focoase spe­cifice satelor moldovene. „Marşul pentru 1 Mai”, cu care şi-au început programul artiştii ama­tori de la „Ţesătura" a răzbătut în tot parcul, puternic amplificat de di­fuzoare şi a adunat lîngă scenă şi bătrînii şi tinerii îndrăgostiţi şi co­piii. Apoi cîntecele „Noi te cîntăm tinereţe” şi „Marşul textiliştilor" frumos executate de cor, suita de dan­suri şi orchestra, vocea Wuiness, a solistei de muzică populară romînefis­­că Geta Proţiu, ca şi brigada artis­tică de agitaţie au meritat din plin puternicele aplauze ale spectatorilor. La fel de bine s-a prezentat şi brigada artistică de agitaţie a uni­tăţii B a întreprinderii „Ţesătura”, din care s-au remarcat talentata re­citatoare Despina Prisecaru şi solista Maria Avasilcăi. In număr impresionant s-au pre­zentat studenţii agronomi. Ei au pre­zentat un program bogat cu echipele de cor şi dansuri. Corul condus de prof. Gh. Dodon a interpretat ti­nereşte „Cîntec de Mai”, de Ciprian Porumbescu „Măreţ pămînt al patriei iubite” de I. Kiriţescu, precum şi alte cîntece romîneşti şi sovietice. Din toate cîntecele s-a desprins şi a pătruns adînc în inimile Specta­torilor o puternică dragoste de viaţă, de încredere în viitorul luminos, în viaţa Fericită pe care o clădim în ţara noastră sub conducerea înţe­leaptă a partidului. „Clădi-vom, sub steagul partidu­lui nostru, „Ca î n ţara lui Lenin, un trai fe­ricit” vîntau însufleţiţi studenţii. Şi ebnte­­cul lor, care dădea primului, crepus-­ cul de mai un farmec deosebit, şi-a purtat eco­ţie pînă noaptea tîrziu prin parc, alături de perecli­le de îndrăgostit­, a coborît în oraş spre case, cu vîrsti­icii, i-a înso­t pe stu- [ denţi spre căm neîe lor din dealul Copoului.­­ „Să construim repede, transtructorilor ieşeni, bine şi ieftin" acesta este, îndemnul ■ bucureşteri în v*z fă la Iaşi Studenţii anilor III şi IV ai fa­cultăţii de comerţ, Institutul de Şti­­inte Economice şi planificare „V.I. Lenin" din Bucureşti au întreprins o excursie de documenta­re şt­i*ţ!'lcă in mai multe oraşe ale ţării. Cos-du­că- torii excursiei au fost conf. univ. Ia­cob Iob­aşcu, decanul facultăţii şi a­sistan­ţii Ion Atállásé şi Benőné Zol­ta. " . Având ca­rt­iferar oraşele Brăila Mărăşeşti, Bacău, Iaşi, Suceava,­­ Dornei, Cluj, studenţii bucureşten s-au oprit mai mult timp şi în onşul nostru. După ce au participat la ma­nifestările ce au avut loc cu oca­­zia zilei de I Alai, studenţii au vizi­tat şi momi,, ‘--­te- şi instit­ulii cultu­rale ale ora,,ihn nostru. rtszs­ai’a lám ! . I LA VASLUI ! Mii de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile ora­şului Vaslui s-au adunat într-un mare miting în piaţa centrală, unde au sărbătorit ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţi­onale a oamenilor muncii. In cadrul mitingului a luat cu­­vîntul tov. Gh. Vasiliu, prim se­cretar al comitetului raional de partid. După ce a făcut un istoric al sărbătoririi zilei de 1 Mai, vor­bitorul a arătat că poporul nos­tru muncitor sărbătoreşte 1 Mai în plin avînt al luptei pentru construirea socialismului şi apă­rarea păcii. Printre altele tov. Gh. Vasiliu a vorbit şi despre ho­târîrea ţăranilor muncitori din co­munele raionului Vaslui de a termina la timp campania agri­colă de primăvară, de a obţine recolte sporite la hectar. In încheierea cuvintării sale, tov. Gh. Vasiliu, a felicitat căl­duros pe oamenii muncii din ra­ionul Vaslui cu prilejul zilei de 1 Mai. In toată după-amiaza zilei de 1 Mai în orașul Vaslui au avut loc diferite manifestări cultural­­artistice. LA HUŞI ( Prin telefon). Peste 5000 de locuitori ai Hu­­şului s-au adunat în piaţa „1 Mai“ să cinstească marea sărbă­toare a clasei muncitoare. Mitin­gul oamenilor muncii din Huşi a fost deschis de către tov. V. Zărnescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc, care a dat a­­poi cuvîntul tov. Şt. Ovac, prim secretar al comitetului raional de partid. După ce a trecut în revistă re­alizările obţinute de oamenii muncii din ţara noastră în cin­stea lui 1 Mai, tov. Şt. Ovac a vorbit despre succesele obţinute de oamenii muncii din oraşul şi raionul Huşi. Manifestările închinate zilei de 1 Mai au durat pînă seara tîr­ziu. In parcul „1 Mai" al ora­şului, Casa de cultură şi formaţii ale şcolilor din localitate au pre­zentat frumoase programe artis­tice. î. SCHAFFER corespondent Ultimele hectare In sfîrşit, după zile ploioase s-a arătat din nou soarele. Dar n-a apu­cat să se sbicească bine terenul Şi tractoristul Const. Decuseară a Şi pornit tractorul. Ştia că-l mai aşteaptă şi întovă­­raşiţii. Şi apoi... se pune­­ şi proble­ma planului care trebuie îndeplinit şi depăşit. Iar cum asta nu făcea decit să convină colectiviştilor din ţetoaia, Dumitru Harb­ugea şi Const. Birsan s-au şi suit pe semănătoare... Aşa e. Colectiviştii din Oţetoaia .., raionul Huşi, au folosit la maxi­mum timpul prielnic pentru însămîn­­ţări. Cînd terenul era încă moale au folosit atelajele. Colectiviştii Vasile Boţa, Ion Macarie şi Toader Valica erau cînd la tarla, cind la sediul gospodăriei. Şi cum se făcea mai bi­ne, ieşeau imediat la semănat. Aşa au reuşit ei ca între o ploaie şi alta să semene şi cele 5 n­i cu orz ş, cele 5 ha. cu borceag şi cele 2,5 ha. cu ovăz. Acum se zoreşte cu semănatul po­rumbului. Ultimile hectare. Că din cele 40 ha, planificate aproape jumă­tate au şi fost însămînţate. E po­­rumb hibrid dublu de la care cole­ctiviştii se aşteaptă să obţină cel puţin 3.000 kg. la beci .­ încă o zi şi colectiviştii din Oţe­toaia vor fi terminat s°m.Inat..­. I tre timp, cele 3 atelaje Vor termina și grăpatul celor 36 ha. cu grîu. Folosind din plin capacitatea de lucru a maşinilor şi atelajelor, să recuperăm rămînerea în urmă la arat şi însămînţat î­ n------­încă SMT-uri din regiune şi-au înde­plinit planul pe campanie Ziua de 1 Mai a fost sărbă­torită de către mecanizatorii­ din SMT-urile regiunii prin muncă. In dorinţa de a recu­pera rămînerea în urmă la însămînţări, ei au desfăşurat larg întrecerea socialistă pe o­­goare, înregistrînd noi reali­zări. Ultimele ştiri sosite la red­i­dacţie ne vestesc că încă 3 sta­ţiuni de maşini şi tractoare şi-au îndeplinit planul de han­­tri pe întreaga campanie de primăvară. Este vorba de SMT- urile Huşi, Vlădeni şi Holboca ale căror colective luptă în prezent pentru terminarea grab­nică a însămînţărilor în toate unităţile deservite. Cînd am ajuns la Andrieşeni-Iaşi, tov. ing. Irimescu ţinea morţiş să mergem la brigada de tractoare. — Bine, bine — îi spun eu. Dar stai puţin să-mi notez şi eu cîteva 3 date în legătură cu însămînţările. Acum, cît e preşedintele aici, că pe urmă îl scap. Cine ştie unde mai pleacă. — Nu-ţi fie teamă de asta — îmi spuse ing. Irimescu. O copie de pe situaţie e la mine. Pe drum am să-ţi dau toate datele. O căruţă cu doi ca­ ne aştepta în faţa sfatului. Tov. Rusu, administra­torul lotului zoo-pastoral, se oferi bucuros să ne însoţească. Fiind de prin părţile locului... el cunoştea mai bine drumurile. — Ştii de ce ţin să mergem la brigada de tractoare ? Fiindcă este brigadă fruntaşă pe staţiune, iar cei 7 tractorişti şi-au îndeplinit planul pe întreaga campanie. Harnici bă­ieţi. Merită să le faci o poză. Drept să spun pînă la brigadă n-am întîlnit nici o palmă de teren nearată. Credeam că intenţionat m-au dus pe această cărare ca să „fo­tografiez” numai pozitivul. Am mers cîţiva kilometri pe cîmp. Cînd co­lo ce să vezi, însoţitorii parcă mi-au cunoscut gîndurile. La reîntoarcere m-au adus pe alte drumuri. Ce-i al oamenilor e-al oamenilor ! Cu ară­turile şi însămînţările stau bine. Din 2.582 ha. araseră peste 2.000. Şi-a fost şi pe la ei vreme ploioasă, pă­mînt umed. Dar cînd au fost zile bune de lucru, apoi s-a lucrat. Acum orzul întovărăşiţilor a răsărit, cî­­nepa la fel.... Cine-i harnic e harnic. N-ai ce spune. Colectiviştii au însămînţat toate culturile de primăvară. Cu po­rumbul au încheiat campania. înto­vărăşiţi! stau şi ei bine. Cele 117 atelaje au arat în această primăvară 1.376 ha. Şi în timp ce o parte din atelaje arau, altele însămînţau. Tar­lalele confirmă acest adevăr. S-au în­sămânţat 72 ha. cu orz, 12 ha. cu ovăz, 480 ha. cu floarea-soarelui, 200 ha. sfeclă de zahăr, 24 ha. cînepă­­fuior, 30 ha. cartofi, 220 ha. porumb hibrid, etc. Toate aceste cifre le-am aflat de la tov. ing. Irimescu, în drum spre brigada de tractoare. După ce am urcat un deal, pe un platou patru tractoare arau. Am re­cunoscut pe Petru Rott, Gheorghe Mîndru Vasile Săvu­lescu, Petru Bodoi.... Mecanizatorul Vasile Săvu­­lescu lucra­ pe un UTOS. Era plin de unsoare, de motorină şi pe faţă şi pe haine. L-am întrebat cît a a­­rat în această primăvară. Şi n-a vrut să-mi spună. Băieţi modeşti ! Am insistat. — Pot să vă spun cît am arat în ultimele trei zile, tovarăşe. Dacă vă interesează, notaţi-vă : 30­ de hec­tare ! —­­30 de hectare ? — Da. Am arat şi noaptea. Şeful de brigadă Mihai Pintilie a dat lucrurile pe faţă. — Brigada şi-a îndeplinit planul pe întreaga campanie. Tractoriştii Petru Rott, Vasile Săvulescu şi-au realizat planul în proporţie de 180 la sută şi mai au de arat vreo 200 ha. Aşa că aparatul de radio şî cea­sul ,,e atacat".... — Nu înţeleg. Despre ce e vorba î — Nu ştiţi ? — îmi spune şeful de brigadă. Conducerea acordă pre­pai fruntaşilor. Brigada fruntaşă primeşte un aparat de radio iar tractoristul fruntaş un ceas. Atunci am înţeles. Băieţii d­intr-a opta sunt în întrecere. Vor neapărat să fie fruntaşi pe staţiune. Cine lucrează mai mult şi mai bine (în funcţie şi de capacitatea tractoarelor), cîştigă întrecerea. Fiţi siguri de aceasta, tovarăşi tracto­rişti !­­?H-GHINDA P. S. —- -intimele ştiri sosite ieri la redacţie ne fac cunoscute noi realizări. In cursul zilei de 1 Mai, mecanizatorii de la SMT Vlădeni şi-au îndeplinit planul de hantrc pe campanie, iar colectiviştii şi intovărăşiţii din Andrieşerîi au ter­minat însămînţările. Cei harnici sunt în f­r­u­nte intovărăşiţii din Roşieşti-Vaslui ară ultimele hect cu.„ • • D­ar întrece­rea nu s-a te Nimic deosebit. A av­ut loc o­­bişnuita şedinţă de producţie in cadrul căreia şi brigada a 11-a (a II-a după număr, a l-a, însă după fapte) din secţia ţesătorie a fabricii ,,Textila Roşie” s-a anga­jat ca în cinstea lui 1 Mai să depăşească cu 10 procente sar­cinile de producţie. Ana Tucanu, şefa brigăzii, care vorbea în nu­mele colectivului ei, a chemat tot atunci la întrecere brigada I-a. — Primim,­ a făcut prompt Ma­ria Huminiuc, şefa brigăzii I-a. *— Şi-o să vedeţi că nu numai c-o sâ vă ajungem, dar de data aceasta o să vă şi întrecem. Ana Tucanu a replicat: — Asta și vrem... După cinci zile de muncă, însă, cînd brigada l-a avea o depăşire de 15 la sută, iar brigada a II-a de numai 13 la sută, Ana Tuca­nu a început să dea semne de îngrijorare. — Ce facem? Ne-au luat o înainte — işi vesti ea membrele brigăzii. — Cred şi eu — sări atunci şi Veronica Vatam­anu — dacă Ana Nistor întirzie la lucru şi nu se ţine in pas cu noi... In clipa aceea, şefa brigăzii a II-a işi aminti de o intîmplare: cu citeva luni In urmă, cînd a luat fiinţă brigada, Ana Tucanu s-a cam codit. I — Cu Nistor nu pot porni la drum...— s-a adresat ea maistru­lui S. losub, care este şi secre­tarul organizaţiei de bază. S. losub a ascultat-o liniştit, i-a pus apoi o întrebare simplă : — Cu cine vrei să fii în bri­gadă ? ~~ Păi, cu Eufrosina Urîtu, cu... Mă rog, să fim toate cam de acelaşi nivel. — N-ai dreptate — a zîmbit maistrul. Interesul e să lucreze bine cu­ mai multe — şi Nistor, şi altele ca ea. Asta dorim. A sfătuit-o apoi pe şefa bri­găzii s-o pună pe Ana Nistor să lucreze în vecinătatea unei mun­citoare bune, pentru ca aceasta s-o ajute... Rezultatele nu au fost mult aşteptate. Ana Nistor a început să-şi îndeplinească norma, iar a­­poi s-o și depășească. Dar a ră­mas cu un obicei: să întirzie din cînd în cînd la lucru. Avea oarecum dreptate deci, atunci clnd nu vroia să lucreze cu Ni­stor în brigadă. ...Șefa brigăzii tresări. — Nu-i chiar așa. Nu cred că numai din cauza lui Nistor ne-au luat-o brigada l­a, căută ea s-o liniştească pe Veronica Vata­­manu. Ana Tucanu a stat însă de vorbă mai indeaproape cu Ana Nistor. Se vede că şefa brigăzii n-a vorbit în vint. Ana Nistor a în­ceput să pună la lucru devreme. Chiar mai devreme decit cele­lalte brigadiere... Cînd s-au anunţat rezultatele muncii desfăşurate pînă la 12 a­­prilie, brigada a 11-a avea o de­păşire de 20 la sută, iar brigada l-a de 18 la sută. Vezi că am avut totuşi dreptate ? — se adresă Vata­­­nanii, şefei brigăzii. Dacă nu mai întirzie Nistor sintem­, iar * frunte... După o săptămlnă brigada t-a avea o depăşire de 28 la sută, iar brigada 11-a de 25 la sută. —­ Ei, acum cine are dreptate? — era rîndul șefei brigăzii să se adreseze lui Vatam­anu. lată că au numai Ana Nistor este ca­za. . La 24 aprilie s-au făcut din u cunoscute re■ uitatele întrece­­i: brigada II-a produsese pînă­­ acea dată 7 250 m. țesături este plan, iar brigada l­a a­­pape 7.000 m. ţesături. După două zile însă brigada a era iar înaintea brigăzii a t-a ai ‘ ni o depăşire mai mare eu te. u­ spus noi că vă nu-I l ~U U' ILL C I a 1.5 prore j — Nu t .o trecem ? — se lăudă Maria Hu­miniuc faţă de citeva brigadiere de la a 11-a. . — Asta şi dorim — răspunse Ana Tucanu care era şi ea de faţă. Se poate însă că şefa brigăzii a l-a s-a bucurat prea devreme. Pentru că vedeţi, întrecerea nu s-a terminat... Ov. SAVU Sîmbătă 24 mai 1958, orîlg 10, va avea loc în sala Filarmonicii Str. Cuza Vodă 29 concursul pen­­tru ocuparea următoarelor locuri vacante în corul de Stat „Gavriil Musicescu": — Sopran: 1 normă întreagă coristă cl. î, — Alto: 1 normă întreagă cori­stă cl. II 1 normă coristă cl. III — Tenor: 4 norme întregi,, co­rist cl. I,II,III 7 jumătăţi norme co­rist cl. II,III — Bas: S jumătăţi normă, Co­­rist cl. II,IH. Cererile de înscriere la con­curs se depun la direcţie pînă şi ziua concursului.— Informaţii de orice fel se pot lua la secretariatul filarmonicii. BUCIT­A­TE Anting întreprinderea Tehni­­co-Sanit­ară aduce la cunoştinţă că pune la dispoziţia publicului prin magazinul de flo­ri din str. Republicii nr. 9 Iaşi, răsaduri şi seminţe de flori pentru înfrumuseţarea grădini­lor. De asemenea se vînd şi lădiţe gata plantate pentru orna­­rea balcoanelor. Plata se poate face în numerar şi prin vi­rament. înştiinţare Administraţia Asigu­rărilor de Stat „ADAS” încheie asigurări de ac­cidente personale în vîrstă de la 16,60 ani Durata asigurării poate fi de un an, 6 luni sau 3 luni iar pri­ma de asigurare este de lei 12 pentru suma asigurată de cei 5.000. Durata asigurării va­riază în raport cu pro­­fesiunea asiguratului. Consumatori Consumaţi cu încredere prepar­atele de la expoziţia de artă cu­linară cu vînzarea deschisă în zi­lele de 1, 2 şi 3 mai la braseria­­Moldova" preparatele sunt executate de cei mai buni maiştri bucătari: Nichi­­ta Dumitru şi Aurel Idelovici. fe­ri­iţi şi rasping ziarul FLACĂRA IAȘULL (­ferte c­e serviciu întreprinderea­ TEHNICO SANI­­TARA, Şoseaua Naţională nr. 17 Iaşi, angajează muncitori neca­lificaţi (salar de bază 460 lei), întreprinderea fingurii două me­se la cantină şi, la nevoie, caza­re. l_ tswsr. 3- a N­H ■■ ......HM I. C. n­. A. Iaşi Vinde cu numerar sau virament diferite lăzi (de marmeladă, Unt, citrice, etc.) cu preţuri convena­bile. Doritori, se vor adresa depozi­tului de ambalaje din Iaşi Şoseaua Tuţora (la capătul şoselei, Vizavi de Baza CRR).

Next