Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)
1958-07-01 / nr. 3683
ANUL XIV, Nr. 3683 MARȚI 1 IULIE 1958 4 PAGINI 10 BANI IM* Zile de seceriş Pîrga - momentul optim al recoltării Lanuri întregi cu orz au dat în pîrgă. Pîrga este de altfel momentul optim al recoltării. Pentru a evita pierderile de recoltă oamenii muncii de pe ogoare au început secerişul păioaselor atît cu maşinile cît şi manual lată cîteva veşti de la corespondenţii ziarului în legătură cu declanşarea campaniei de seceriş. 2.000 kg. orz la hectar La GAS Suseni raionul Bîrlad, patru secerători legători şi patru combine seceră de zor. Producţia la hectar realizată este de 2.000 kg. la hectar. Paralel cu recoltatul celor 120 ha. orz se desfăşoară şi treierişul mazării. GH. STEJARUI corespondent Şiruri de clăi Membrii gospodăriilor agricole colective din Potîngeni şi Soloneţ, raionul Iaşi, au terminat recoltatul orzului. Colectiviştii din Soloneţ au secerat 20 ha. cu orz, iar cei din Potîngeni 8 ha. La seceriş s-au evidenţiat colectiviştii P. Manole, Constantin Mihalache, Ştefan Rotaru, Gheorghe Anton şi alii. Pe tarlale pot fi văzute acum şiruri de clăi ce urmează a fi transportate la arie. V. CIOCOlb tehnician agronom Au treierat rapida După ce au terminat praşila a doua, colectiviştii din Voineşti— Iaşi, au început recoltatul celor 4 ha. de răpiţă. In cîteva zile rapiţa a fost recoltată şi treierată. Acum a început secerişul la orzul care a dat în pîrgă. In fruntea muncilor agricole se află colectiviştii Gh. I. I. Lungu, Constantin A. Lungu, Gheorghe Olariu, Natalia Olariu, Constantin A. Dobreanu şi alţii. TH. MURAVSCHI coresp. Snopi de orz Orzul a dat în pîrgă. Pentru a nu pierde nici un bob din noua recoltă conducerea gospodăriei agricole de stat Pojorăni—Huşi a dispus începerea secerişului. Cele două agregate mînuite de tractoriştii N. Bulgaru şi Gh. Huţanu, au intrat în lanul dat în pîrgă. In prima zi s-au secerat mai bine de 6 ha. cu orz. Muncitorii de la această gospodărie sînt hotărîţi să strîngă la timp întreaga recoltă de păîoase. I. SCHAFFER corespondent Prima zf de seceriş Intr-una din zilele trecute echipele de, colectivişti de la GAG Tîrzii se îndreptau din nou spre cîmp. De data aceasta spre tarlaua aurie, cu orz de toamnă. Prinsa zi de seceriş s a desfăşurat în cîntece. Colectiviştii din brigada lui Vasile Iftimie au secerat pînă seara 7 ha. cu orz, iar cei din brigada lui Vasile Sîrbu 6 ha. La GAC Tîrzii secerişul orzului e pe terminate. ALEX. HARN AGFA tractorist Pepiniera Gaiata a Ocolului Silvic Giulea a primit iu liS? tuiul de î-'nnia,... ţară din partea Departamentului Silviculturii. Ea n-aduce anual peste 1.000.000 de puieţi forestieri şi de ornament. Intretinerea culturilor se face cu ajutorul micii mecanizări. Foto: Ing. N. ŢARANIÎ —ooo— In atenţia podgorenilor Ploile căzute în zilele de 28 şi 29 iunie a.c. au creat condiţii favorabile atacului de mană în plantaţiile de vie. Pentru a stăvili acest atac stropiţi viile pînă la 5 iulie a.c. cu zeamă bordeleză avînd următoarea concentraţie: — 100 l. apă — 1000 gr. piatră vînătă *- 500 gr. var nestins •— 140 gr. alaun (piatră acră). Stropirile făcute mai tîrziu de data indicată, nu mai sînt eficace contra acestui atac de mană. In acelaşi timp trebuie aplicate în vie toate lucrările agrotehnice care contribuie, alături de stropit, la combaterea manei. Staţiunea Experimentală Horticolă—Copou—Iași. Ellif HH IIII. Vedere din Staţiunea balneo-climatică Slănic-Moldova Din ^firile de democraţie populară T r. Regiunea autonomă a Mong. Hei interioare din cuprinsul Im. F. Chineze, are patru instituţii superioare de învăţămînt. In clişeu: Noua clădire a' Universităţii Regiunii autonomie a Mongoliei interioare căreia are şapte facultăţi, .1....2 intre 16 iulie un grup de actori ai Naţionalului ieşean Se va deplasa în regiune pentru a spri- j Jini buna desfăşurare a festivalu- lui bienal I. L. Caragiale. In spri- jinul formaţiilor artistice de ama- tori vor veni, ca instructori ai echipelor de teatru, actorii, Bleha mn Alexandru, Const. Protopopescu, Const. Cadeschi, Reus Emil, Vfaeriu Burlacu și Alfons R«dvan(s/;hi. ★ \ | Colectivul Teatrului Evrdies^ de Stat pregătește în cadrul stagiunii de vară un nou spectacol de estradă. Textul este serima^t de Rachele Heller Schapira it în regia căreia este montat spectacolul) şi I. Kara. Premiera spectacoleilui va avea loc la sfîrşitul lunii),/iulie. * I In cadrul turneului îi rtreprins prin ţară, colectivul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale” a prezentat luni seara, în „Grădina Pomul Verde” piesa „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Spectacolul a fost regiizat de Cornel Todea. Astăzi, în sala TES, acelaşi colectiv ,prezintă : „O seară Moliere”, cu: „Vicleniile lui Scapin” în regia lui David Esrig), spectacolul începînd cu şi „Preţioasele ridicule" (în regia lui ș Dinu Cernescu). Posibilităţi sunt lipseşte doar iniţiativa — La ce se referă activitatea întreprinderii pe care o conduceţi ? Aşa am început discuţia cu tov. Dragoş Lăpuşanschi, directorul întreprinderii economice raionale Hirlău. — In parte, la mori şi prese de ulei, precum şi la realizarea unor produse de către secţiile noastre care cuprind ramurile: alimentară, materiale de construcţii, metalurgicălemn şi ceramică. — Cum funcţionează aceasta în Binişor^. Intr-adevăr, unităţile întreprinderii economice raionale Hîrlău desfăşoară o activitate satisfăcătoare, înainte însă de a vorbi despre aceasta trebuie amintit că industria locală din raionul Hîrlău a cunoscut în ultimii ani o largă dezvoltare. An de an au luat fiinţă noi unităţi care prin rezultatele obţinute, în urma unei activităţi rodnice, au contribuit la ridicarea nivelului economic al raionului, la aprovizionarea consumatorilor cu unele produse, întreprinderea economică raiona.’lă Hîrlău are in prezent 24 de unităţi. O parte dintre acestea cum ar fi : atelierele de turnătorie, rotărieşi olărie de la Hîrlău, atelierul de ape gazoase de la Şipote şi altele, au fost înfiinţate nu cu mult timp in urmă. De asemenea o serie de unităţi au fost dezvoltate şi utilate. Aşa de pildă, atelierul de tîmplărie a fost de curînd înzestrat cu o maşină „abricht", o maşină de frezat şi un circular. La fabrica de cărămizi a fost mărită linia decouville cu încă 1.200 m.l. In legatură cu valorifi- I carea resurselor locate I de către întreprinderea economică raională Hîrlău Dealtfel rezultatele obţinute In primele 8 luni ale anului acesta, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut atnt edificatoare. Astfel, productivitatea muncii în ramura lemn a crescut cu peste 25 la sută ; în ramura materiale de construcţii cu 22 la sută ; ramura metalurgică cu 8 la sută. Pentru o mai biună valorificare a resurselor locale, întreprinderea economică raională Hîrlău şi-a propus să înfiinţeze im atelier pentru preparate din carnie şi în atelier pentru fabricat săpini de rufe. Discutînd asupra posibilităţilor de dezvoltare a industriei locale, conducerea întreprinderii economice raionale Hîrlău este de părere că în afară de ceea ce şi-a propus să facă, în raion nu mai sunt resurse locale care ar putea fi valorificate. Acest lucru datorită modului Cu totul greşit cu care priveşte problemele cercetării, descoperirii şi folosirii resurselor locale. In raionul Hîrlău, datorită dezvoltării numărului de şantiere, se simte lipsa unor materiale de construcţie. Cu toate acestea întreprinderea economică raională nu a făcut nimic pentru a valorifica însemnatele cantităţi de piatră de var existente la Cepleniţa şi Pîrcovaci. Tot astfel se poate vorbi despre pămînturile argiloase din raza unor comune cum ar fi Prăjeni Frumuşica şi altele unde ar putea lua fiinţă ateliere pentru fabricat cărămizi, ţiglă, teracotă. De asemenea la Deleni, Stroeşti, Sticlăria şi alte localităţi, sunt masive de piatră care în mică măsură au fost valorificate. O altă problemă care ar putea fi rezolvată favorabil este aceea a prefabricatelor. Sunt posibilităţi multiple de fabricare a tuburilor pentru puţuri — foarte solicitate — şi a pilonilor de poduri — de asemenea necesari — dar aceste posibilităţi nu sînt folosite. Deşi în prezent se pune un accent deosebit pe construcţia de poduri şi alte lucrări din prefabricate de beton pentru a se economisi materialul lemnos, se neglijează complet această problemă De ce, de pildă, în unele locuri ca Poiana, Feredeni, unde există materie primă şi mină de lucru calificată pentru producerea oalelor, nu s-au luat pînă acum măsuri pentru a se crea aici olării ? De ce la Deleni şi în alte localităţi, unde oamenii se ocupă mult cu împletirea diferitelor obiecte din papură şi salcie, nu au fost luate măsuri pentru înfiinţarea unor ateliere de acest fel, mai ales că pentru înfiinţarea acestor ateliere nu sînt necesare investiții. OV. SAVU (GfbUnuBcz In PH. 2'a. La Paris — o seară închinată literaturii române contemporane PARIS 30 Corespondentul Agerpres transmite: La 27 iunie a avut loc la Casa Ziariștilor din Paris o seară închinată literaturii române contemporane. Această seară organizată de asociația Franța—România a fost prezidată de Mircea Bălănescu, ministrul R. P. Romíné la Paris şi de Demostene Botez, delegatul permanent al R. P. Romíné la UNESCO. Prof. Swret Canal a vorbit despre importanţa cunoaşterii literaturii române contemporane în Franţa şi a subliniat că Asociaţia Franţa—România consideră aceasta drept una din principalele ei sarcini. Demostene Botez a vorbit apoi despre principalele aspecte ale literaturii române contemporane. Au luat de asemena cuvîntul scriitorii Pierre Paraf și Pierre Abraham. Acesta din urmă, director al revistei ,,Europe" a anunțat că la începutul anului 1959 va apare un număr special al revistei consacrat literaturii române contemporane. In încheiere, prof. Langevin şi-a exprimat dorinţa ca asemenea seri să aibă loc cît mai des, deoarece ele contribuie la cunoaşterea reciprocă a popoarelor român şi francez şi la dezvoltarea relaţiilor culturale şi de prietenie între cele două popoare. Curs de perfecţionare pentru bibliotecari Luni, 7 iulie, va avea loc deschiderea unui curs de perfecţionare a bibliotecarilor din cele patru regiuni ale Moldovei, iniţiat de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Participă peste 100 de bibliotecari, din bibliotecile săteşti, bibliotecile şcolare şi cele raionale. Durata cursurilor este de 2 luni şi va cuprinde lecţii de specialitate, adecvate fiecărei categorii de biblio—OOO— In excursie în Iaşi Tot mai mulţi oameni ai muncii din întreaga ţară sînt atraşi de frumuseţea oraşului Iaşi. In lunile verii acesteia, mai multe grupuri de excursionişti au poposit şi continuă să facă popas în oraşul nostru. Excursia cadrelor didactice din Capitală, organizată de colectivul sportiv „Olimpia" a avut primul popas la Iaşi. Excursioniştii au vizitat în cursul zilei de ieri monumentele istorice şi noile edificii ale oraşului nostru. -oop- Se refac străzile oraşului Noua întreprindere de reparaţii capitale la străzi, de pe lingă sfatul popular al oraşului Iaşi, care a preluat de la secţiunea de gospodării comunale întreg planul de reparaţii capitale şi întreţinerea de străzi, a obţinut în ultimul timp realizări deosebite. De la înfiinţare şi pînă în prezent întreprinderea de reparaţii a efectuat lucrări în valoare de 1.266.000 lei, lucrări ce constau în diferite pavaje executate cu pavele, calupuri, fundaţii de piatră, etc. Lucrările au fost executate pe str. Gh. Doja, Şoseaua laşi Bucium-Vaslui, Şos. Moara de foc, Şos. Bălcescu, Şos. laşi- Breazu etc. tecari, conferinţe pe diferite teme de actualitate, expuneri agrozootehnice pentru bibliotecarii săteşti, etc. Lecţiile vor fi predate de specialişti de la Biblioteca Centrală a Universității, Biblioteca Centrală Regională, ingineri agronomi, etc. -OOOIn regiune Creşte reţeaua băncilor cooperative De la înfiinţarea băncilor cooperative, create în sprijinul ţărănimii muncitoare din regiune au trecut mai bine de 2 ani. Azi in regiunea Iaşi funcţionează un număr de 70 bănci cooperative care au înscris un număr de 1 41.600 membri cu 49.689 părţi sociale subscrise. Valoarea părţilor sociale subscrise este de 9.937.000 lei.. Printre băncile cooperative cu o frumoasă activitate se găsesc cele din comunele Ruginoasa, care are înscrişi 1.235 membri din care au beneficiat de împrumut 430, banca cooperativă din Leţcani cu 2.273 membri, Paşcani cu 2100 membri, Huşi cu 1200 membri etc. HNIIIIIIIIIII întrecerile dintre comune In raioanele Negreşti Hîrlău, Bîrlad, Iaşi, întrecerile între comune, pentru buna lor gospodărire şi înfrumuseţare s-au soldat cu realizări importante. Construirea de noi poduri în 542 puncte, 5.165 m.l. garduri, 48 fîntîni noi şi 3068 fîntîni asanate şi văruite, 27 cişmele noi şi 84 platforme de gunoi amenajate, sînt numai cîteva din obiectivele realizate în cele 4 raioane sus amintite. Pe lîngă acestea se mai adaugă încă construirea unui iaz, amenajarea a două parcuri, repararea şi întreţinerea a 459 instituţii publice, toate acestea în afară de lucrările din contribuția în muncă, executate la drumuri, șosete, poduri, etc. încheierea lucrărilor conferinţei U.R.C.C. Iaşi Duminică au continuat şi s-au terminat lucrările conferinţei regionale a cooperaţiei de consum. Luînd cuvîntul, numeroşi delegaţi au discutat pe marginea dărilor de seamă prezentate, făcînd propuneri preţioase pentru îmbunătăţirea muncii. Mulţi dintre delegaţi, printre care V. Fur* tună — Vaslui, Radu Cezaru — Dra galina (Bîrlad), Filip Faibiş — Hîrlău, D. Pantofaru — Iaşi şi alţii, s-au angajat să depună toate eforturile pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor trasate cooperaţiei de către partid şi guvern. A luat cuvintul tov. ing. IV. Vatavu, secretar al Comitetului regional de partid. Din partea sfatului popular regional a vorbit tov. Eugen Nicoleanu, vicepreşedinte al comitetului executiv. In faţa delegaţilor au fost prezentate proiectul de hotărîri şi planul de măsuri care au fost aprobate in unanimitate. Delegaţii au procedat la alegerea noului consiliu de conducere al URCC Iaşi. Ca preşedinte al Uniunii regionale a cooperaţiei de consum a fost ales tov. Petru Matron. Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului vom reveni cu un articol asupra principalelor probleme discu-tate la conferinţa URCC. -OOO— Ziua învăţătorului în oraşul Iaşi In sala cinematografului „Maxim Gorki" a avut loc ieri, sărbătorirea Zilei învăţătorului. Adunarea festivii a fost deschisă de tov. Ioan Petrescu, preşedintele sindicatului muncitorilor din învăţămînt din oraşul şi raionul Iaşi, care a relevat eforturile depuse de profesori şi învăţători pentru creşterea şi instruirea tinerei generaţii. Ca o încununare a acestor eforturi, s-au distribuit insigne de învăţători fruntaşi. In continuare, corul învăţătorilor şi profesorilor din oraşul Iaşi, dirijat de profesorul Dumitru Chiriac a executat o serie de cîntece, parte din ele compuse de dirijor, pe text de profesorul Grigore Hiliţă. Adunarea a luat sfîrşit cu prezentarea piesei profesorului Vasile Mihnea, „Dirigintele”, inspirată din viaţa de zi cu zi a învăţătorilor şi profesorilor din ţara noastră. Anul acesta colectivul întreprinderii „Electromontaj” din Capital? pregătește o nouă serie de produse. In cadrul întreprinderii de fabrică: aparate electro-medicale (aparate Röntgen ultra scurte, bisturiu electric, pantostat, diatermie dentară etc.) aparate electrice (transformatori de forţă şi de suduri, micromotoare de toata categoriile). In clişeut utemistul Petre Bimbi din secţia ajustă în timpul lucrulla centrifugele de masă care pot variate de la 1.000 ture pe minut ptn. la 3.500 ture pe minut. Comemorarea victimelor pogromului de la Iaşi — Solemnitatea de la Cimitirul Evreiesc din Păcurari — Duminică a avut loc la cimitirul evreiesc din Păcurari solemnitatea comemorării victimelor Pogromului săvîrşit la 29 iunie 1941 de fascişti împotriva populaţiei paşnice evreieşti din Iaşi. La solemnitate au fost prezenţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, numeroase delegaţii ale oamenilor muncii din cadrul întreprinderilor şi instituţiilor ieşene, reprezentanţi ai presei şi radioului. A fost, de asemenea, de faţă dr. Moses Rosen, şef rabin al cultului mozaic din RPR, prim cantorul R. Ruvinschi de la Templul Coral din Bucureşti, prim rabin, S. Gutman, şeful cultului mozaic din Iaşi, I. Bacalu, preşedintele Federaţiei de Comunităţi Evreieşti din RPR, L. Marcovici, secretarul Comunităţii evreieşti din Iaşi Solemnitatea a început prin oficierea unui serviciu religios, după care s-a păstrat un moment de reculegere în amintirea victimelor pogromului fascist din 29 iunie 1941. A luat apoi cuvântul tov. Octav Iliescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, care a arătat că masacrul de la 29 iunie 1941, în care au căzut victime peste 11.000 de oameni nevinovaţi, omorîţi prin cele mai bestiale metode hitleriste, n-a fost deci o repetiţie a crimelor fascismului, urmînd ca metodele folosite aici să fie ulterior extinse şi folosite pe o scară largă în acţiunea de exterminare a popoarelor Europei. Vorbitorul a arătat, în continuare, că după eliberarea patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică, după instaurarea puterii populare, partidul şi guvernul au asigurat naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră o deplină egalitate in drepturi cu poporul român. In Republica Populară Pomină nu există nici o restricţie cu caracter naţional In ceea ce priveşte drepturile oamenilor muncii, cetăţeni ai RPR, întocmai ca şi oamenii muncii romîni, şi alături de aceştia, cei ce muncesc din rîndurile minorităţilor naţionale se bucură de cele mai largi drepturi şi libertăţi şi participă activ la conducerea treburilor obşteşti, la înflorirea patriei. A luat apoi cuvintul şef rabinul dr. Moses Rosen. Au vorbit de asemenea, prim rabinul S. Gutman şi I. Bacalu, preşedintele federaţiei de comunităţi evreieşti din RPR + Solemnităţi comemorative ,Ai mai avut loc duminică in localităţile Pd. II- lei şi Tg. Frumos unde au fost dezvelite plăci comemorative la mormintele comune ale victimelor, masacrului fascist.