Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)

1958-07-22 / nr. 3701

TREIERIŞUL să fie în pas cu RECOLTATUL Situaţia in regiune Peste tot, pe întinsul regiunii noastre, oamenii muncii de pe ogoare desfăşoară larg bătălia recoltării păioaselor. Din păcate însă, treierişul în regiunea noastră a rămas mult în urmă. Există un mare deca­laj între ce s-a secerat şi ceea ce s-a treierat. Din situaţia o­­perativă de la secţiunea agri­colă a sfatului popular regio­nal, reiese destul de clar acest lucru. Iată cum se prezintă situaţia pe raioane: Pe sectoare de activitate si­tuaţia arată că fruntaş la se­ceriş se situiază sectorul gos­podăriilor agricole colective cu 56,5 la sută, urmat de întovă­răşiri agricole cu 50,5 la sută. In sectorul individual şi gospo­dării anexe s-a secerat încă puţin faţă de posibilităţi. Experienţa din anii prece­denţi ne-a arătat limpede că întirzierea cit de mică a treieri­­şului duce la pierderi însem­nate de recoltă. Deşi viteza de lucru faţă de plan a fost în­deplinită şi depăşită pe întrea­ga regiune (103,6 la sută), to­tuşi în unele raioane ca Bîrlad, Murgeni, Paşcani, Tg. Frumos şi Vaslui, viteza zilnică de lucru planificată nu a fost îndepli­nită. Aceasta se datoreşte fap­tului că unele comitete execu­tive ale sfaturilor populare co­munale şi raionale precum şi aparatul tehnic al secţiunilor agricole nu acordă atenţia cu­venită executării treierişului în pas cu recoltatul. Mecanizatori din SMT-uri, colectivişti, întovărăşiţi şi ţă­rani muncitori cu gospodărie individuală! Organizaţi­ în aşa fel munca încît să nu se piardă nici un bob din noua recoltă. Activişti de partid şi de stat, ingineri şi tehnicieni agronomi! Mobilizaţi pe toţi lucrătorii de pe ogoare la grăbirea recoltatu­lui şi treierişului­­,­­ La arta colectiviştilor din Potingeni, raionul Iaşi se treieră de zor griul. Foto: GH. GHINDA O discuţie cu instructorul de parti­ dosiţi în gospodăria de stat Zorleni, o fericită întîmplare a făcut să-l găsesc pe tov. An­drei Sandu, instructor de par­tid care abia sosise de pe te­ren. Discuţia noastră a început bineînţeles, cu „mersul lucră­rilor din campanie“. Iată ce ne-a declarat: „ Toate forţele noastre sunt concentrate acum la strinsul griului şi la treieratul acestuia imediat ce a stat pe arie cel mult 2—3 zile. Treieratul or­zului s-a terminat şi deci des­pre acest lucru nu mai vorbesc. Dacă veniţi dinspre Iaşi de­sigur că aţi observat că pe aria din stingă şesului se treieră din plin. Intr-adevăr, aşa era. Fo­am­e, se muncea cu spor. O batoză metalică clănţănea din toate încheieturile. De trei zile face gălăgie. De fapt aşa şi trebuia. Aceasta treieră zilnic C. GRIGORAŞ (Continuare in pag. 3-a) -poo­ Peste 2100 kgr. grîu la hectar Mobilizînd toate forţele la strinsul recoltei, muncitorii din cadrul gospodăriei agricole de sat Strunga, raionul Tg. Fru­mos au terminat secerişul celor 208 ha. cu grîu. Pînă acum au fost treierate atît cu combinele, cît şi cu batozele păioasele de pe 110 ha. Producția medie rezul­tată la hectar este de­sp­­e 2.100 kg. grîu. GAS Strunga a predat­­­ă acum la baza de recepții '"■0 tone cereale. Oameni comozi. Pe aria GAC din I­azii­ Huşi au fost a­ci­se două batoze. Colectiviştii de aici le -au cerut. Vor să treiere păioasele în cel mai scurt timp. Numai că dorinţa lor nu este satisfă­­cută. Motivul: o ba­toză funcţionează, alta nu. Iată de ce. Pe­tru deservirea ei a fost trimis aici mc­anicul Gh. Pa­­nait. S-o fi price­­pînd­ omul la ceva, la motorul stabil, însă, nu. Instalat contrar indicaţiilor tehnice, motorul fa­ce ca la fiecare 3 minute de „funcţio­nare” să sară cu­reaua. De aceea s-a re­nunţat la batoză şi la motorul cu pri­cina. Interesant e fap­tul că inginerul me­canic Aurel Herşco­­vici din SMT Huşi nu ştie despre a­ceasta, ştie una şi bună: batozele de pe aria colectivei din Tîrzii treieră din plin. Şi dacă a­­şa e informat nu s-a mai obosit să meargă pe teren. Nu s-a deplasat nici Ion Enea, şef de bri­gadă care trebuia să vină aici pentru a reinstala motorul. Oameni comozi, toţi unul şi unul, care trebuie traşi în răspundere. S. PĂDURE Aşa îndrumări, aşa rezultate GAS Cotnari a avut ca sar­cină de plan să cultive în a­­nul acesta 80 hectare cu griu Planificarea făcută de la Trust a fost respectată. S-a însă­­mînţat suprafaţa planificată şi iată-ne la recoltatul griu­lui. I ! Munca a început de mai multe zile, cînd griul a dat In pîrgă. La început s-a folosit combina pentru recoltatul griului de la Trupul Hodora. S-au terminat de recoltat 48 ha., griul de pe celelalte hec­tare rămînind încă în picioare. Iată de ce e lăsat şi acum griul să se scuture . S-a pri­mit dispoziţia de a trimite combina în alte părţi — chi­purile pentru a da ajutor. Insă reparația de proastă calitate A. ALEXANDRU (Continuare In pag. 3-a) . J­os mîinile de pe Orientul arabi Cetăţenii regiunii Iaşi înfierează agresiunea americano-engleză din Liban şi Iordania O încălcare neruşinată a principiilor Cartei O.N.U.­­Cuvîntul ceferiştilor de la Depou Ieri la prinz mecanicii, fo­­chiştii şi ceilalţi muncitori de la Depoul CFR Iaşi s-au întrunit într-un miting de protest împotriva agresiunii imperialiste în Orientul a­­rab. Cu acest prilej a luat cu­­vintul tov. Gheorghe Covrig, secretarul comitetului de partid, care a arătat că a­­gresiunea imperialistă împo­triva ţărilor arabe constituie o încălcare neruşinată a principiilor Chartei ONU şi crează un periculos focar de război. Au luat, de asemenea, cu­­vîntul protestînd cu hotărîre împotriva intervenţiei armate americano-engleze asupra Libanului şi Iordaniei, meca­nicul de locomotivă, Vasile Scutaru, strungarul Nicolaie Herman, funcţionara Eugenia Florea, lăcătuşul Crăciun Constantin, inginerul T. Bur­suc, timplarul Petru Marti­­evschi. In încheierea mitingului s-au trimis telegrame Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite şi SUA prin care se cere înceta­rea imediată a intervenţiei militare imperialiste in ţă­rile Orientului arab. Să se pună capăt aventurii imperialiste în Orient Intervenţiile militare ale Statelor Unite şi Marii Britanii In Liban şi Iordania, sunt încălcări brutale ale principiilor ce stau la baza Cartei Naţiunilor Unite, intervenţiile se încadrează in cu­noscuta politică anglo-americană de subjugare a naţiunilor din Orientul apropiat, deţinătoare ale celor mai mari zăcăminte de petrol cunoscute. Aceste naţiuni vor astăzi să fie stăpine pe propria lor soartă; ele resping­­ cu hotărîre regimurile aservite intereselor străine. Lupta pentru descătuşare a triumfat in Trate; spre a nu scăpa din miini Libanul şi Iordania, imperialiştii anglo-americani nu s-au dat in lături de la o agresiune armată care pune in peri­col pacea lumii, tocmai in momentul cind statele socialiste fă­ceau cele mai constructive sforţări in vederea destinderii in­ternaţionale. Dacă silniciile exercitate împotriva unor popoare lipsite de apărare ne indignează, primejdia dezlănţuirii unui nou­ război mondial, născută din acţiunea nesocotită a celor două guverne agresoare, ne obligă să ne ridicăm cu toată puterea in apărarea păcii. Cerem să se pună capăt aventurii militare anglo-americane din Orientul apropiat. Cerem ca Organizaţia Naţiunilor Unite să-şi facă neintirziat datoria. Acad. prof. OCTAV magl. Cetăţeni ai oraşului Iaşi! Participaţi la ma­rele miting care va avea loc astăzi după amiază la ora 17,30 în Piaţa Republicii organizat în semn de protest împotri­va agresiunii în ţă­rile Orientului arab. Mitingul ceferiştilor de la Paşcani odată cu sunetul prelung al sire­nei, care a vestit încetarea lucrului, sut­e de muncitori, tehnicieni şi func­ţionari de la Atelierele C.F.R. Paş­cani s-au adunat ieri într-un miting de protest împotriva agresiunii impe­rialiştilor americani şi englezi în Li­ban şi Iordania. Mitingul ceferiştilor din Paşcani a fost deschis de tov. Mihai Savin, preşedinte al comitetului de întreprindere şi deputat în sfatul popular regional. Despre agresiunea imperialistă a­­mericană şi engleză în Orientul mij­lociu a vorbit tov. Paul Szabó, se­cretar al comitetului raional PMR Paşcani care a spus, printre altele: „Prin debarcarea de trupe în Liban şi Iordania imperialiştii americani şi englezi intenţionează să incendieze din nou oraşe şi sate arabe, să ucidă oa­meni nevinovaţi, bătrîni, femei şi co­pii. De data aceasta însă, mîna lor va fi oprită. Trebuie să fie oprită. Uriaşă este indignarea maselor care a îmbrăcat în prezent formele unei lupte dîrze şi organizate pentru apă­rarea ţărilor din Orientul apropiat, pentru apărarea păcii în lume“. Din rîndurile celor prezenţi la mi­ting, plini de indignare au luat cuvîn-t­­tul numeroşi ceferişti care au con­damnat acţiunea mîrşavă şi provoca­toare a anglo-americanilor. Au vorbit Matcu Aglaia, de la strungăria rapi­dă, Sîrghi Teodor, din partea tinere­tului, Mihai Bălănescu, ing. şef al Atelierelor strungarul Ion Clapa şi alţii. In aplauzele însufleţite ale partici­panţilor la miting au fost adoptate moţiuni adresate ONU, guvernelor SUA şi Angliei în care se cere retra­gerea imediată din I­iban şi Iordania a trupelor imperialiste cotropitoare. EIIIIIIIIIIIK Protestul ţăranilor muncitori Duminică au avut loc la că­minele culturale din cuprinsul regiunii noastre 550 de mitin­guri de protest ale ţărănimii muncitoare la care au luat par­te peste 74.000 ţărani munci­tori. In cadrul acestor mitin­guri au luat cuvintul peste 2.700 de vorbitori care au înfie­rat agresiunea militară imperi­alistă asupra ţărilor din Orien­tul arab. Ţăranii muncitori, colectivişti ,întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală au ară­tat în cuvintul lor că sprijină lupta pentru independenţă du­să de popoarele arabe şi au con­damnat pe aventurierii impe­rialişti, aţiţători la noi răz­boaie. In cadrul energicelor mitin­guri de protest au fost adop­tate moţiuni adresate Organi­zaţiei Naţiunilor Unite în care ţăranii muncitori din regiunea noastră au cerut încetarea ne­­întîrziată a agresiunii imperi­aliste împotriva popoarelor a­­rabe şi lichidarea focarului de război din Orientul arab. Locuitorii comunei Leţcani, adunaţi la căminul cultural, au protestat cu energie împo­triva intervenţiei americano­­engleze în Orientul arab. După cuvintul tovarăşului Petrea Moiseevici, de la comitetul ra­ional de partid, care a arătat gravele consecinţe pe care le poate avea agresiunea­ impe­rialistă în Liban şi Iordania pentru pacea întregii lumi, numeroşi ţărani şi intelectuali din comună şi-au exprimat in­dignarea lor profundă şi au cerut încetarea imediată a in­vaziei imperialiste în ţările arabe. Orice uneltire a imperialiş­tilor va întîlni riposta noastră hotărîtă — au subliniat în cu­­vîntul lor ţăranii întovărăşiţi Ho­gaş loan, Maxim Neculai, Ji­­taru Gheorghe, Popovici Ani­­ca şi alţii. In telegrama adresată ONU cetăţenii din Leţcani cer : „Să se stingă incendiul din Orien­tul apropiat şi mijlociu“." ■ „Vom sprijini acţiunile pentru apărarea păcii" Mitingurile din oraşul Bîrlad­­ (Prin telefon) Sâmbătă, după terminarea schito­bului de dimineaţă, un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni, de la fabrica de rulmenţi din oraşul Bîrlad, adunaţi într-un mare miting de protest au înfierat cu indignare intervenţia agresivă a imperialişti­lor americani şi englezi în Liban şi Iordania. Tov, Gheorghe Crăciun, secretarul comitetului de partid din fabrică, a vorbit despre desfăşurarea evenimen­telor din Orientul arab, arătînd că ,,prin intervenţia armată făţişă în treburile interne ale Libanului şi prin invadarea cu trupe a Iordaniei, imperialiştii americani şi englezi s-au demascat încă odată în faţa omenirii întregi ca cei mai înverşunaţi duş­mani ai păcii, libertăţii şi indepen­­denţei popoarelor“. Au luat apoi cuvintul numeroşi participanţi la miting. Forjorul Tra­­ian Cogălniceanu a spus printre al­tele : „Imperialiştii americani şi en­glezi vor trebui să ţină seama de mînia noastră. Popoarele nu pot fi oprite din drumul spre libertate şi independenţă naţională Inginerul Aurel Cristea, controloa­­rea Geta Cazacu­ şi alţii care au luat cuvintul, au alăturat protestul lor hotărît celui al milioanelor de oameni care cer retragerea imediată a trupelor imperialiste, invadatoare din ţările arabe. In încheierea mitingului metalulo-­ giştii bârlădeni au adoptat o moţi-c­une adresată ONU prin care cer re­tragerea imediată a trupelor a­meri-­ cane şi engleze din Liban şi Iorda­nia.­­tc Aproape 300 de cetăţeni din car­­tierul steaua Roşie prezenţi la adu­narea cetăţenească care a avut loc în localul grădiniţei de copii din car­tier, asemenea celorlalţi oameni ai muncii din oraşul Bîrlad, au protes­tat împotriva agresiunii săvîrşite de SUA şi Anglia în ţările arabe, au arătat că poporul nostru care cons­­truieşte socialismul este interesat în menţinerea păcii. La toate mitingurile de protest care au avut loc la cele patru că­­mine culturale din oraş precum şi la Teatrul de Stat din Bîrlad, cetă­ţenii au cerut să se pună capăt as­gresiunii din Orientul apropiat şi mijlociu. Iaşul a trăit în ultima vreme iure­şul brigăzilor de tineret ce au dat ţării noastre, în drumul ei spre socia­lism, conducte de gaz metan, furnale înalte şi căi ferate şerpuind în inima munţilor. Iaşul, bătrînul Iaşi a înti­nerit odată mai mult în lunile primă­verii şi verii acestui an sub cîntecul şi lovitura de cazma a oamenilor. No­ua generaţie de muncitori a cîntat iarăşi marşurile de la Agnita-Botorca, Salva-Vişeu şi Bumbeşti-Livezeni. Locuri altădată lăsate în paragină, Ciricul şi Bahluiul au luat astăzi înfă­ţişare nouă. Flacăra aceasta a înnoi­rilor a ars deopotrivă şi în pieptul muncitorului Anton Potîngă de la Ate­lierele CFR „Ilie Pintilie“ şi în cel al Măriei Gafiţa de la „Ţesătura“ şi în pieptul studentului Veit Kerai de la Institutul Agronomic din Iaşi, care dăruiesc frumuseţe oraşului. ★ Anton Potîngă a înfipt hîrleţu! Îtî ' Bah­luiului chiar în prima zi de muncă. De atunci, 7 sSptSminî fi­­înd în ziua cînd venea rîndul brigăzii sale la săpat, el cel mai ‘inimos. De ce oarei Am intrat in hala vagoanelor. — Vreau să-l cunosc pe Potîngă, tovarăși'nu: am aflat că e muncitor harnic. — E, hei au rîs băieții din preajma vagoanelor... Pe care din cei vreo 9 Potîngă ? . . . încurcătură. — Pe cei ce-a fost toate miercurile la Bahlui, zic eu, găsind o ieşire... Am stat de vorbă cu Anton Potîngă, om de vreo 30 de ani, pe care i-am găsit meşterind nişte adause de furci. — De ce-ai fost în toate miercurile? — Miercurea e ziua noastră de muncă voluntară. Ș-apoi de ce să nu merg ? completă sincer surprins An­ton Potîngă, îmi place munca și am tragere de inimă pentru ea . . . chiar dacă e vorba de vagoane sau de ma­lul Bahluiului. — Ai copii ? — Am, dai răspunse Anton, neințe­­legînd încă ce legătura are aceasta şi cu Bahluiul. — Mîine oraşul va fi mai frumos — adaug eu. — A, da ! şi mai primitor pentru copiii noştri, care cresc acum în alt­fel de vremuri.­­ In secţia ringuri a fabrici „Ţe­sătura" m-am oprit în dreptul ma­şinii care stătuse pentru cîteva cli­pe, după ce globurile de deasupra dăduseră semnale. Cele 8 muncitoa­re au înlocuit fulgerător bobinele şi maşina a început din nou să umble Cea pe care o căutam, era tocmai şefa brigăzii — cea care oprise ma­şina şi-i dădu iarăşi drumul. Nu m-am mirat totuşi de faptul că a­­ceea care este muncitoare fruntaşă şi bună utemistă este şi harnică la munca de folos patriotic. Maria Ga­fiţa, această femeie tînără şi ener­gică, după ce ieşea din tură, se odihnea după-masă cîteva ceasuri şi împreună cu soţul ei pornea apoi alături de alţii să dea oraşului un cartier mai frumos. — Locuieşti prin cartier ? am trebut o. VL’. GOR (Conf.uw re In pag. 2-a) r.oo-O nouă construcţie N-au trecut decit doar cî­teva luni de ctnd ţăranii mun­citori din Rebricea-Negreştiu­lui şi-au propus ca prin con­tr­ibuţie voluntară în muncă să ridice în sat o nouă con­strucţie încăpătoare pentru se­diul sfatului popular, şi iată că acum noua construcţie a şi fost dată în folosinţă.’ Panainte Ion, Elise­i V. Gri­­gore, Dărăşteanu Dumitru sînt doar cîţîva din acei care au contribuit efectiv la realizarea noului local al sfatului popu­lar. Ceea ce merită subliniat e faptul că pentru executarea lucrării s-au cheltuit numai 45.000 Iei faţă de 70.000 lei cît era prevăzut în deviz. Prin ur­mare încă un punct de merit pentru ţăranii muncitori din sat care au înţeles să contri­buie şi cu o parte din mate­rialul­­ necesar construcţiei. A. AMARICIŢEI coresp- Importante acțiuni patriotice ale oamenilor muncii din regiune DĂRUIRE '.­ Intervenţia armată a S.U.A. în Li­ban şi cea a Angliei în Iordania, pri­mejdia unei intervenţii care planează asupra tinerei Republici Irak şi asu­pra tuturor statelor lumii arabe pot avea urmări periculoase şi neprevă­zute şi pot declanşa o reacţie în lanţ care nu va mai putea fi oprită. Prin urmare, imperialiştii americani şi en­glezi din nou au împins omenirea la marginea catastro­fei. Oamenii de pe toate continentele sunt cuprinşi de în­grijorare, masele populare se pun în mişcare înţelegînd că flăcările unui război, oriunde ar izbucni el, se pot extinde asupra întregii lumi. Se trăie­şte un moment de cea mai mare răs­pundere din istorie. In aceste condiţiuni, deosebit de grave pentru omenire, speranţele tu­turor oamenilor cinstiţi, de la bătrînul care doreşte să trăiască ultima parte a vieţii în linişte, pînă la mama ca­­re-şi iubeşte copilul şi tînărul ce vi­sează, un viitor mai bun, ochii tuturor sînt îndreptaţi spre bastionul păcii, independenţei şi libertăţii popoarelor, spre marea Ţară a Socialismului victo­rios, spre U.R S.S. Consecventă luptei ei pentru pace în întreaga lume, împotriva războiu­­lui, pentru coexistenţă paşnică, Uniu­nea Sovietică a fost împotriva orică­rui amestec în afacerile interne ale ţărilor arabe socotind că problemele arzătoare ale Orientului Apropiat şi Mijlociu pot fi rezolvate pe cale paş­nică. Guvernul sovietic a considerat şi consideră că se poate şi trebuie să se găsească o soluţie a acestor probleme care să corespundă interese­lor vitale ale po­poarelor Orientului Apropiat şi Mijlo­ciu, să se asigure drepturile lor suverane, ţinîndu-se seama de interesele tuturor statelor legate de ţările acestei regiuni. In momentul de faţă, datorită noi­lor măsuri şi uneltiri ale imperialiş­tilor americani, englezi şi francezi în Orientul Apropiat şi Mijlociu, perico­lul unui mare conflict nu numai că nu s-a micşorat, ci, din contra, pacea şi liniştea omenirii este ameninţată mai mult ca oricînd din a­­l doilea război mondial. In acest moment critic din­­sforia omenirii, guvernul sovietic, consec­vent politicii sale de pace, a­ propus. V. CIUBOTARU (Continuare in pag. 4-a) In Opitulu! Arab Evenimentele pot fi întoarse de pe calea războiului pe calea păcii

Next