Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)
1958-07-22 / nr. 3701
TREIERIŞUL să fie în pas cu RECOLTATUL Situaţia in regiune Peste tot, pe întinsul regiunii noastre, oamenii muncii de pe ogoare desfăşoară larg bătălia recoltării păioaselor. Din păcate însă, treierişul în regiunea noastră a rămas mult în urmă. Există un mare decalaj între ce s-a secerat şi ceea ce s-a treierat. Din situaţia operativă de la secţiunea agricolă a sfatului popular regional, reiese destul de clar acest lucru. Iată cum se prezintă situaţia pe raioane: Pe sectoare de activitate situaţia arată că fruntaş la seceriş se situiază sectorul gospodăriilor agricole colective cu 56,5 la sută, urmat de întovărăşiri agricole cu 50,5 la sută. In sectorul individual şi gospodării anexe s-a secerat încă puţin faţă de posibilităţi. Experienţa din anii precedenţi ne-a arătat limpede că întirzierea cit de mică a treierişului duce la pierderi însemnate de recoltă. Deşi viteza de lucru faţă de plan a fost îndeplinită şi depăşită pe întreaga regiune (103,6 la sută), totuşi în unele raioane ca Bîrlad, Murgeni, Paşcani, Tg. Frumos şi Vaslui, viteza zilnică de lucru planificată nu a fost îndeplinită. Aceasta se datoreşte faptului că unele comitete executive ale sfaturilor populare comunale şi raionale precum şi aparatul tehnic al secţiunilor agricole nu acordă atenţia cuvenită executării treierişului în pas cu recoltatul. Mecanizatori din SMT-uri, colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală! Organizaţi în aşa fel munca încît să nu se piardă nici un bob din noua recoltă. Activişti de partid şi de stat, ingineri şi tehnicieni agronomi! Mobilizaţi pe toţi lucrătorii de pe ogoare la grăbirea recoltatului şi treierişului, La arta colectiviştilor din Potingeni, raionul Iaşi se treieră de zor griul. Foto: GH. GHINDA O discuţie cu instructorul de parti dosiţi în gospodăria de stat Zorleni, o fericită întîmplare a făcut să-l găsesc pe tov. Andrei Sandu, instructor de partid care abia sosise de pe teren. Discuţia noastră a început bineînţeles, cu „mersul lucrărilor din campanie“. Iată ce ne-a declarat: „ Toate forţele noastre sunt concentrate acum la strinsul griului şi la treieratul acestuia imediat ce a stat pe arie cel mult 2—3 zile. Treieratul orzului s-a terminat şi deci despre acest lucru nu mai vorbesc. Dacă veniţi dinspre Iaşi desigur că aţi observat că pe aria din stingă şesului se treieră din plin. Intr-adevăr, aşa era. Foame, se muncea cu spor. O batoză metalică clănţănea din toate încheieturile. De trei zile face gălăgie. De fapt aşa şi trebuia. Aceasta treieră zilnic C. GRIGORAŞ (Continuare in pag. 3-a) -poo Peste 2100 kgr. grîu la hectar Mobilizînd toate forţele la strinsul recoltei, muncitorii din cadrul gospodăriei agricole de sat Strunga, raionul Tg. Frumos au terminat secerişul celor 208 ha. cu grîu. Pînă acum au fost treierate atît cu combinele, cît şi cu batozele păioasele de pe 110 ha. Producția medie rezultată la hectar este despe 2.100 kg. grîu. GAS Strunga a predată acum la baza de recepții '"■0 tone cereale. Oameni comozi. Pe aria GAC din Iazii Huşi au fost acise două batoze. Colectiviştii de aici le -au cerut. Vor să treiere păioasele în cel mai scurt timp. Numai că dorinţa lor nu este satisfăcută. Motivul: o batoză funcţionează, alta nu. Iată de ce. Petru deservirea ei a fost trimis aici mcanicul Gh. Panait. S-o fi pricepînd omul la ceva, la motorul stabil, însă, nu. Instalat contrar indicaţiilor tehnice, motorul face ca la fiecare 3 minute de „funcţionare” să sară cureaua. De aceea s-a renunţat la batoză şi la motorul cu pricina. Interesant e faptul că inginerul mecanic Aurel Herşcovici din SMT Huşi nu ştie despre aceasta, ştie una şi bună: batozele de pe aria colectivei din Tîrzii treieră din plin. Şi dacă aşa e informat nu s-a mai obosit să meargă pe teren. Nu s-a deplasat nici Ion Enea, şef de brigadă care trebuia să vină aici pentru a reinstala motorul. Oameni comozi, toţi unul şi unul, care trebuie traşi în răspundere. S. PĂDURE Aşa îndrumări, aşa rezultate GAS Cotnari a avut ca sarcină de plan să cultive în anul acesta 80 hectare cu griu Planificarea făcută de la Trust a fost respectată. S-a însămînţat suprafaţa planificată şi iată-ne la recoltatul griului. I ! Munca a început de mai multe zile, cînd griul a dat In pîrgă. La început s-a folosit combina pentru recoltatul griului de la Trupul Hodora. S-au terminat de recoltat 48 ha., griul de pe celelalte hectare rămînind încă în picioare. Iată de ce e lăsat şi acum griul să se scuture . S-a primit dispoziţia de a trimite combina în alte părţi — chipurile pentru a da ajutor. Insă reparația de proastă calitate A. ALEXANDRU (Continuare In pag. 3-a) . Jos mîinile de pe Orientul arabi Cetăţenii regiunii Iaşi înfierează agresiunea americano-engleză din Liban şi Iordania O încălcare neruşinată a principiilor Cartei O.N.U.Cuvîntul ceferiştilor de la Depou Ieri la prinz mecanicii, fochiştii şi ceilalţi muncitori de la Depoul CFR Iaşi s-au întrunit într-un miting de protest împotriva agresiunii imperialiste în Orientul arab. Cu acest prilej a luat cuvintul tov. Gheorghe Covrig, secretarul comitetului de partid, care a arătat că agresiunea imperialistă împotriva ţărilor arabe constituie o încălcare neruşinată a principiilor Chartei ONU şi crează un periculos focar de război. Au luat, de asemenea, cuvîntul protestînd cu hotărîre împotriva intervenţiei armate americano-engleze asupra Libanului şi Iordaniei, mecanicul de locomotivă, Vasile Scutaru, strungarul Nicolaie Herman, funcţionara Eugenia Florea, lăcătuşul Crăciun Constantin, inginerul T. Bursuc, timplarul Petru Martievschi. In încheierea mitingului s-au trimis telegrame Organizaţiei Naţiunilor Unite şi SUA prin care se cere încetarea imediată a intervenţiei militare imperialiste in ţările Orientului arab. Să se pună capăt aventurii imperialiste în Orient Intervenţiile militare ale Statelor Unite şi Marii Britanii In Liban şi Iordania, sunt încălcări brutale ale principiilor ce stau la baza Cartei Naţiunilor Unite, intervenţiile se încadrează in cunoscuta politică anglo-americană de subjugare a naţiunilor din Orientul apropiat, deţinătoare ale celor mai mari zăcăminte de petrol cunoscute. Aceste naţiuni vor astăzi să fie stăpine pe propria lor soartă; ele resping cu hotărîre regimurile aservite intereselor străine. Lupta pentru descătuşare a triumfat in Trate; spre a nu scăpa din miini Libanul şi Iordania, imperialiştii anglo-americani nu s-au dat in lături de la o agresiune armată care pune in pericol pacea lumii, tocmai in momentul cind statele socialiste făceau cele mai constructive sforţări in vederea destinderii internaţionale. Dacă silniciile exercitate împotriva unor popoare lipsite de apărare ne indignează, primejdia dezlănţuirii unui nou război mondial, născută din acţiunea nesocotită a celor două guverne agresoare, ne obligă să ne ridicăm cu toată puterea in apărarea păcii. Cerem să se pună capăt aventurii militare anglo-americane din Orientul apropiat. Cerem ca Organizaţia Naţiunilor Unite să-şi facă neintirziat datoria. Acad. prof. OCTAV magl. Cetăţeni ai oraşului Iaşi! Participaţi la marele miting care va avea loc astăzi după amiază la ora 17,30 în Piaţa Republicii organizat în semn de protest împotriva agresiunii în ţările Orientului arab. Mitingul ceferiştilor de la Paşcani odată cu sunetul prelung al sirenei, care a vestit încetarea lucrului, sute de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la Atelierele C.F.R. Paşcani s-au adunat ieri într-un miting de protest împotriva agresiunii imperialiştilor americani şi englezi în Liban şi Iordania. Mitingul ceferiştilor din Paşcani a fost deschis de tov. Mihai Savin, preşedinte al comitetului de întreprindere şi deputat în sfatul popular regional. Despre agresiunea imperialistă americană şi engleză în Orientul mijlociu a vorbit tov. Paul Szabó, secretar al comitetului raional PMR Paşcani care a spus, printre altele: „Prin debarcarea de trupe în Liban şi Iordania imperialiştii americani şi englezi intenţionează să incendieze din nou oraşe şi sate arabe, să ucidă oameni nevinovaţi, bătrîni, femei şi copii. De data aceasta însă, mîna lor va fi oprită. Trebuie să fie oprită. Uriaşă este indignarea maselor care a îmbrăcat în prezent formele unei lupte dîrze şi organizate pentru apărarea ţărilor din Orientul apropiat, pentru apărarea păcii în lume“. Din rîndurile celor prezenţi la miting, plini de indignare au luat cuvîn-ttul numeroşi ceferişti care au condamnat acţiunea mîrşavă şi provocatoare a anglo-americanilor. Au vorbit Matcu Aglaia, de la strungăria rapidă, Sîrghi Teodor, din partea tineretului, Mihai Bălănescu, ing. şef al Atelierelor strungarul Ion Clapa şi alţii. In aplauzele însufleţite ale participanţilor la miting au fost adoptate moţiuni adresate ONU, guvernelor SUA şi Angliei în care se cere retragerea imediată din Iiban şi Iordania a trupelor imperialiste cotropitoare. EIIIIIIIIIIIK Protestul ţăranilor muncitori Duminică au avut loc la căminele culturale din cuprinsul regiunii noastre 550 de mitinguri de protest ale ţărănimii muncitoare la care au luat parte peste 74.000 ţărani muncitori. In cadrul acestor mitinguri au luat cuvintul peste 2.700 de vorbitori care au înfierat agresiunea militară imperialistă asupra ţărilor din Orientul arab. Ţăranii muncitori, colectivişti ,întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală au arătat în cuvintul lor că sprijină lupta pentru independenţă dusă de popoarele arabe şi au condamnat pe aventurierii imperialişti, aţiţători la noi războaie. In cadrul energicelor mitinguri de protest au fost adoptate moţiuni adresate Organizaţiei Naţiunilor Unite în care ţăranii muncitori din regiunea noastră au cerut încetarea neîntîrziată a agresiunii imperialiste împotriva popoarelor arabe şi lichidarea focarului de război din Orientul arab. Locuitorii comunei Leţcani, adunaţi la căminul cultural, au protestat cu energie împotriva intervenţiei americanoengleze în Orientul arab. După cuvintul tovarăşului Petrea Moiseevici, de la comitetul raional de partid, care a arătat gravele consecinţe pe care le poate avea agresiunea imperialistă în Liban şi Iordania pentru pacea întregii lumi, numeroşi ţărani şi intelectuali din comună şi-au exprimat indignarea lor profundă şi au cerut încetarea imediată a invaziei imperialiste în ţările arabe. Orice uneltire a imperialiştilor va întîlni riposta noastră hotărîtă — au subliniat în cuvîntul lor ţăranii întovărăşiţi Hogaş loan, Maxim Neculai, Jitaru Gheorghe, Popovici Anica şi alţii. In telegrama adresată ONU cetăţenii din Leţcani cer : „Să se stingă incendiul din Orientul apropiat şi mijlociu“." ■ „Vom sprijini acţiunile pentru apărarea păcii" Mitingurile din oraşul Bîrlad (Prin telefon) Sâmbătă, după terminarea schitobului de dimineaţă, un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni, de la fabrica de rulmenţi din oraşul Bîrlad, adunaţi într-un mare miting de protest au înfierat cu indignare intervenţia agresivă a imperialiştilor americani şi englezi în Liban şi Iordania. Tov, Gheorghe Crăciun, secretarul comitetului de partid din fabrică, a vorbit despre desfăşurarea evenimentelor din Orientul arab, arătînd că ,,prin intervenţia armată făţişă în treburile interne ale Libanului şi prin invadarea cu trupe a Iordaniei, imperialiştii americani şi englezi s-au demascat încă odată în faţa omenirii întregi ca cei mai înverşunaţi duşmani ai păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor“. Au luat apoi cuvintul numeroşi participanţi la miting. Forjorul Traian Cogălniceanu a spus printre altele : „Imperialiştii americani şi englezi vor trebui să ţină seama de mînia noastră. Popoarele nu pot fi oprite din drumul spre libertate şi independenţă naţională Inginerul Aurel Cristea, controloarea Geta Cazacu şi alţii care au luat cuvintul, au alăturat protestul lor hotărît celui al milioanelor de oameni care cer retragerea imediată a trupelor imperialiste, invadatoare din ţările arabe. In încheierea mitingului metalulo- giştii bârlădeni au adoptat o moţi-cune adresată ONU prin care cer retragerea imediată a trupelor ameri- cane şi engleze din Liban şi Iordania.tc Aproape 300 de cetăţeni din cartierul steaua Roşie prezenţi la adunarea cetăţenească care a avut loc în localul grădiniţei de copii din cartier, asemenea celorlalţi oameni ai muncii din oraşul Bîrlad, au protestat împotriva agresiunii săvîrşite de SUA şi Anglia în ţările arabe, au arătat că poporul nostru care construieşte socialismul este interesat în menţinerea păcii. La toate mitingurile de protest care au avut loc la cele patru cămine culturale din oraş precum şi la Teatrul de Stat din Bîrlad, cetăţenii au cerut să se pună capăt asgresiunii din Orientul apropiat şi mijlociu. Iaşul a trăit în ultima vreme iureşul brigăzilor de tineret ce au dat ţării noastre, în drumul ei spre socialism, conducte de gaz metan, furnale înalte şi căi ferate şerpuind în inima munţilor. Iaşul, bătrînul Iaşi a întinerit odată mai mult în lunile primăverii şi verii acestui an sub cîntecul şi lovitura de cazma a oamenilor. Noua generaţie de muncitori a cîntat iarăşi marşurile de la Agnita-Botorca, Salva-Vişeu şi Bumbeşti-Livezeni. Locuri altădată lăsate în paragină, Ciricul şi Bahluiul au luat astăzi înfăţişare nouă. Flacăra aceasta a înnoirilor a ars deopotrivă şi în pieptul muncitorului Anton Potîngă de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ şi în cel al Măriei Gafiţa de la „Ţesătura“ şi în pieptul studentului Veit Kerai de la Institutul Agronomic din Iaşi, care dăruiesc frumuseţe oraşului. ★ Anton Potîngă a înfipt hîrleţu! Îtî ' Bahluiului chiar în prima zi de muncă. De atunci, 7 sSptSminî fiînd în ziua cînd venea rîndul brigăzii sale la săpat, el cel mai ‘inimos. De ce oarei Am intrat in hala vagoanelor. — Vreau să-l cunosc pe Potîngă, tovarăși'nu: am aflat că e muncitor harnic. — E, hei au rîs băieții din preajma vagoanelor... Pe care din cei vreo 9 Potîngă ? . . . încurcătură. — Pe cei ce-a fost toate miercurile la Bahlui, zic eu, găsind o ieşire... Am stat de vorbă cu Anton Potîngă, om de vreo 30 de ani, pe care i-am găsit meşterind nişte adause de furci. — De ce-ai fost în toate miercurile? — Miercurea e ziua noastră de muncă voluntară. Ș-apoi de ce să nu merg ? completă sincer surprins Anton Potîngă, îmi place munca și am tragere de inimă pentru ea . . . chiar dacă e vorba de vagoane sau de malul Bahluiului. — Ai copii ? — Am, dai răspunse Anton, neințelegînd încă ce legătura are aceasta şi cu Bahluiul. — Mîine oraşul va fi mai frumos — adaug eu. — A, da ! şi mai primitor pentru copiii noştri, care cresc acum în altfel de vremuri. In secţia ringuri a fabrici „Ţesătura" m-am oprit în dreptul maşinii care stătuse pentru cîteva clipe, după ce globurile de deasupra dăduseră semnale. Cele 8 muncitoare au înlocuit fulgerător bobinele şi maşina a început din nou să umble Cea pe care o căutam, era tocmai şefa brigăzii — cea care oprise maşina şi-i dădu iarăşi drumul. Nu m-am mirat totuşi de faptul că aceea care este muncitoare fruntaşă şi bună utemistă este şi harnică la munca de folos patriotic. Maria Gafiţa, această femeie tînără şi energică, după ce ieşea din tură, se odihnea după-masă cîteva ceasuri şi împreună cu soţul ei pornea apoi alături de alţii să dea oraşului un cartier mai frumos. — Locuieşti prin cartier ? am trebut o. VL’. GOR (Conf.uw re In pag. 2-a) r.oo-O nouă construcţie N-au trecut decit doar cîteva luni de ctnd ţăranii muncitori din Rebricea-Negreştiului şi-au propus ca prin contribuţie voluntară în muncă să ridice în sat o nouă construcţie încăpătoare pentru sediul sfatului popular, şi iată că acum noua construcţie a şi fost dată în folosinţă.’ Panainte Ion, Elisei V. Grigore, Dărăşteanu Dumitru sînt doar cîţîva din acei care au contribuit efectiv la realizarea noului local al sfatului popular. Ceea ce merită subliniat e faptul că pentru executarea lucrării s-au cheltuit numai 45.000 Iei faţă de 70.000 lei cît era prevăzut în deviz. Prin urmare încă un punct de merit pentru ţăranii muncitori din sat care au înţeles să contribuie şi cu o parte din materialul necesar construcţiei. A. AMARICIŢEI coresp- Importante acțiuni patriotice ale oamenilor muncii din regiune DĂRUIRE '. Intervenţia armată a S.U.A. în Liban şi cea a Angliei în Iordania, primejdia unei intervenţii care planează asupra tinerei Republici Irak şi asupra tuturor statelor lumii arabe pot avea urmări periculoase şi neprevăzute şi pot declanşa o reacţie în lanţ care nu va mai putea fi oprită. Prin urmare, imperialiştii americani şi englezi din nou au împins omenirea la marginea catastrofei. Oamenii de pe toate continentele sunt cuprinşi de îngrijorare, masele populare se pun în mişcare înţelegînd că flăcările unui război, oriunde ar izbucni el, se pot extinde asupra întregii lumi. Se trăieşte un moment de cea mai mare răspundere din istorie. In aceste condiţiuni, deosebit de grave pentru omenire, speranţele tuturor oamenilor cinstiţi, de la bătrînul care doreşte să trăiască ultima parte a vieţii în linişte, pînă la mama care-şi iubeşte copilul şi tînărul ce visează, un viitor mai bun, ochii tuturor sînt îndreptaţi spre bastionul păcii, independenţei şi libertăţii popoarelor, spre marea Ţară a Socialismului victorios, spre U.R S.S. Consecventă luptei ei pentru pace în întreaga lume, împotriva războiului, pentru coexistenţă paşnică, Uniunea Sovietică a fost împotriva oricărui amestec în afacerile interne ale ţărilor arabe socotind că problemele arzătoare ale Orientului Apropiat şi Mijlociu pot fi rezolvate pe cale paşnică. Guvernul sovietic a considerat şi consideră că se poate şi trebuie să se găsească o soluţie a acestor probleme care să corespundă intereselor vitale ale popoarelor Orientului Apropiat şi Mijlociu, să se asigure drepturile lor suverane, ţinîndu-se seama de interesele tuturor statelor legate de ţările acestei regiuni. In momentul de faţă, datorită noilor măsuri şi uneltiri ale imperialiştilor americani, englezi şi francezi în Orientul Apropiat şi Mijlociu, pericolul unui mare conflict nu numai că nu s-a micşorat, ci, din contra, pacea şi liniştea omenirii este ameninţată mai mult ca oricînd din al doilea război mondial. In acest moment critic dinsforia omenirii, guvernul sovietic, consecvent politicii sale de pace, a propus. V. CIUBOTARU (Continuare in pag. 4-a) In Opitulu! Arab Evenimentele pot fi întoarse de pe calea războiului pe calea păcii