Flacăra Iaşului, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3761-3787)

1958-10-01 / nr. 3761

pag. 2-a­s wns Ţesături... netesute Eforturile oamenilor de şti­inţă, ale inginerilor şi tehnici­enilor din ţările lagărului so­cialist depuse pentru mărirea producţiei se desfăşoară atît pe calea perfecţionării tehno­logiei existente cit şi pe calea creării de tehnologii noi cu adevărat revoluţionare. Pe linia revoluţionării tehno­logiei de ţesut trebuie menţio­nate cercetările sovietice (doc­torul în ştiinţe tehnice Dînik S.A Abustov) pentru realizarea răz­boiului cu mişcarea circulară a suveicii care poate duce la creş­terea producţiei războiului de ţesut pînă la 40 m/oră. Pe de altă parte se desfăşoa­ră o intensă preocupare pentru realizarea de procese tehnolo­gice car­e să permită obţinerea de ţesături direct din fibre fără intervenţia procesului de filare şi a celui de ţesere. Cu alte cuvinte este vorba despre obţinerea de ţesături... neţesute şi din fibre nefilate. Una din căile de realiare a acestor produse se bazează pe lipirea­­ „cu ajutorul unor lianţi” a unor straturi de fibre. Straturile de fibre pot fi obţinute fie prin folosirea uti­lajelor de destrămare — carda­­re—din filatura de bumbac, fie a acelora din filatura de lină cerdată. In primul caz se obţin straturi (cojoace) de fibre pa­ralelizate, în al doilea caz aşe­­zarea fibrelor în straturi este întîmplătoare, dirijată în toa­te sensurile. Cojoacele cu fibre paralelizate se pot lipi între ele cu fibrele aranjate în acelaşi sens, obţinîndu-se produse cu o rezistenţă mare într-o singu- Prof. M. GRINDEA Instituiri Politehnic Iaşi lă direcţie sau aşezarea stratu­rilor ce se lipesc în cruce, ob­ţinîndu-se rezistenţe bune in două direcţii perpendiculare. Pentru obţinerea de produse cu rezistenţă în­ toate direcţiile se folosesc cojoace cu fibre aşe­zate întîmplător, dirijate în toate sensurile. Pentru lipirea straturilor de fibre se folosesc fie fibre ter­­moplastice ca acetat de celulo­ză, virion in amestec cu fibre­le de bază (care pot fi deşeuri de bumbac, de celofibră,­ de lină) fie lianţi propriu zişi ca: acetat de polivinil, acrilaţi, latex natural, latexuri sintetice, etc. In Republica Cehoslovacă se fabrică un articol cunoscut sub numele de Chemoral. Pentru obţinerea straturilor de fibră se folosesc deşeuri din filaturi sau zdrenţe destrămate prelu­crate pe carde cu cojoc lung, liantul fiind o­­folie vinilică perforată, cu structură de reţea. Aşezarea straturilor de fibre se poate face fie în paralel, fie în cruce după cerinţele produsu­lui finit. Straturile de fibre între care au fost intercalate foliile vinilice sunt supuse unei calandrări între valţuri încăl­zite la 170°C., realizîndu-se ast­fel, lipirea straturilor de fibre prin foliile vinilice. In obţine­rea acestor produse, producti­vitatea muncii, în funcţie de utilaj, variază între 15 şi 35 m2/pe om/oră. La început Che­­moral-ul a fost folosit în indus­tria de confecţii la întărirea gulerelor de cămăşi, la căptu­­şirea cravatelor, la căptuşirea şi întărirea feţelor textile a în­călţămintei de vară, etc. Mai tîrziu folosirea lui a fost extinsă ca înlocuitor de ţesături de­corative, decoruri de teatru. O extindere importantă a gă­sit, printre articolele tehnice, și articolul fabricat tot în Re­publica Cehoslovacă, cunoscut sub numele­ de Mitopan. Mito­­pan-ul este o pîslă tehnică fa­bricată din straturi de fibre ca acelea folosite la Chemoral, li­antul folosit fiind latex-ul na­tural. Acest liant dă produsu­lui finit o elasticitate corespun­zătoare. Stratul de fibre este îmbibat întîi cu o soluţie de electrolit şi apoi cu emulsia de latex natural. După uscare ur­mează vulcanizarea în condi­ţiile uzuale. Productivitatea muncii pentru acest produs este de 10 kg. omfară la o pro­ducţie de 4 kg/min. O altă categorie de produse fabricate în Republica Ceho­slovacă sunt cunoscute sub nu­mele de Uvutan. Fibre de bază pentru acest produs sunt deşe­uri din filatura de viscoză (fire fără titlu, fire rebutate, etc.) Straturile de fibre au fibrele aşezate întîmplător iar lipirea se face cu un liant emulsionat. Prin folosirea fibrelor polia­­midice pentru straturile de fibre iar ca liant a unui polimer vini­­lic industria cehoslovacă ob­ţine un produs numit Pistenec folosit ca pîslă în fabricarea hîrtiei, economisindu-se pîslele de lină. De importanţă mare sunt pro­dusele denumite Kosanka folo­site ca înlocuitor de piele. Pen­tru fabricarea acestor produse proporţia de liant este mai mare de 50 la sută. O altă cale pentru produce­rea de ţesături neţesute , a­­bordată în R.D.G. renunţă la folosirea lianţilor, straturile de fibre fiind legate între ele prin cusături multiple. • Acest pro­cedeu prezintă avantajul men­ţinerii voluminozităţii fibrelor, suprimată în procedeul cu li­anţi. Produsele astfel rezulta­te sunt voluminoase şi deci şi călduroase. Ele pot fi folosite pentru haine de excursie,­ hai­ne de casă, haine de lucru sau în industria confecţiilor în locul vatilinei tricotate. Efectele că­utate la hainele de casă şi ob­ţinute prin cusături aplicate ţesăturilor, pot fi obţinute di­rect prin vata cusută. Straturi de vată cusută îmbi­bate cu emulsii de polimeri pot servi pentru fabricarea de co­voare. Aceste covoare sunt moi, călduroase, și amortizează bine zgomotele. Laminorul bluming din Hunedoara este un important obiectiv industrial caracterizat printr-un înalt grad de mecanizare și auto­m­atizare. IN CLIŞEU: Cină aparatele de control au arătat că lingourile au fost suficient încălzite in cuptor, macaraua cu cleşte aduce pe linia de laminare lingoul, care urmează să fie prelucrat, încă puțin și macaraua va lăsa lingoul în răsturnător. *r>*9**jtMk*o*x*.***A**XMM».iL*.**9***ax***t***-3nexxMxxx*>*»•***»'*»>.*.*.*;*«*».a**»*.*»* *» j*;*;**> Un nou examen Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că la şcoala Tehni-­ că Financiară Iaşi se fac în-­­scrieri pentru un nou examen de­ admitere care se va ţine la o dată ce se va anunţa din timp. Actele necesare înscrie­rii sunt cele cerute de toate lr.­ctituţile de invăţămînt. Se primesc absolvenți cu examen de maturitate­ ai şcolilor me­dii, înscrierile făcându-se în fiecare zi la secretariatul şco­lii. Comunicare „Şcoala Tehnică de Coopera­ţie—Vaslui pregăteşte cadre pen­tru unităţile cooperaţiei de con­sum în specialitatea eviden­ţa—contabilă, cu durata de şco­larizare de 2 ani. Se primesc absolvenţi ai şco­lilor de 10 ani cu examenul de maturitate. In aceleaşi condiţii se fac în­scrieri şi pentru Şcoala Tehni­ca de Cooperaţie Brăila, (B-dul­­ A.I. Cuza nr. 138) care pregă- I­­este cadre in specialitatea mer­­ceologie. Cei interesaţi se pot adresa­ direct şcolilor respective la ser­­i­viciul ca.dre ale uniunilor raio­nale, sau serviciilor de cadre ale uniunii regionale (str. Dobro­­geanu Gherea nr. 20, telefon 27271. ----—.Vizitai L — —. éufetul EXPRES deschis în str. Păcurari nr. 3, unde găsiţi zilnic prepa­rate calde şi reci, şpriţuri, ceai, cafea cu lapte, prăji­turi şi alte sortimente. Un nou concurs pentru obţinerea burselor­ acordate de sfatul popular regional Intre -.­1O octombrie 1958 va avea loc un nou concurs pentru obţinerea burselor acordate de către Sfatul popu­lar regional Iaşi ţ­­tin următoarele facultăţi:­­— Conservatorul de Muzică Bucu­reşti; — Institutul Agronomic Iaşi, — Facultatea de Filologie Iaşi. Doritorii vor depune dosarele cu acte la Secţia Cadre a Sfatului Popu­lar Regional Iaşi, pînă cel tîrziu la 1 octombrie 1958. FI ACAR A TAȘULUI —O consfătuire— importantă In curînd va avea Ioc la Iaşi o însemnată consfătuire a specia­liştilor în probleme viticole şi vi­­nicole din regiunea noastră. Vor fi prezentate cu acest prilej numeroase referate care urmă­resc să arate stadiul de dezvol­tare al viticulturii în regiunea noastră, precum şi perspectivele ei de dezvoltare în viitor. Dintre referatele care vor fi prezentate în cadrul consfătuirii reţinem: „Măsuri tehnico-organiza­torice pentru dezvoltarea sectorului viticol în regiunea Iaşi”. „Situaţia actuală şi perspectivele de dezvol­tare ale podgoriei Cotnari” (refe­rate asemănătoare vor fi prezentate pentru podgoriile Huşi şi Bucium), „Rolul vinificaţiei raţionale in ridicata calităţii vinurilor”ş.a. Cursuri de perfecţionare Pe lîngă laboratorul de măsuri tehnice de la Institutul Politehnic din Iaşi funcţionează un curs de perfecţionare a controlorilor tehnici din specialitate mecanică şi me­talurgie. La aceste cursuri, parti­cipă controlori tehnici din între­prinderile: Atelierele CFR Ilie şa Pintilie“, Centrul mecanic şi Me­talurgia „23 August”. Organizat de Asociaţia ştiinţi­fică a inginerilor şi tehnicienilor, cursul se bucură de un preţios ajutor din partea Institutului Po­litehnic, care i-a pus la dispozi­ţie condiţii de lucru (laborator) şi cadre didactice de specialitate. Preocupări practice La catedra de Mecanizarea a­­griculturii de la Institutul Agrono­mic s-a luat în studiu o problemă importantă : stabilirea, din punct de vedere al mecanizării, a celei mai potrivite adîncimi a diferitor arături. Pînă acum această prob­lemă a fost studiată în diferite localităţi din ţară numai din punct de vedere al producţiei, în timp ce, în cadrul catedrei de Mecanizarea agriculturii, această problemă se studiază avîndu-se în vedere anu­miţi indici mecanici. Experienţe­le practice vor fi aplicate şi urmă­rite în cadrul staţiunii de cerce­tări din Podul-Iloaiei. Cărţi noi H. CZOPP şi alţii: Lucrări prac­tice şi metode experimentale de fiziopatologie (Ed. medi­cală). VICTOR NICOLAESCU: Contri­buţii la studiul interrelaţiilor funcţionale dintre stomac, duoden şi ptyrcreas — Cer­cetări clinice şi cfv laborator în boala ulceroasă (Ed. me­dicală. CONSUMATORI! Vizitaţi Magazinul Alimentar deschis de curînd pe str. Şte­fan cel Mare (colţ cu C.. Ne­gri). Magazinul este aprovizio­nat cu un bogat sortiment de me­zeluri, produse zaharoase, con­serve, paste făinoase, lichioruri fine, etc. Opera de stat din Iaşi anunţă concurs pentru ocuparea unui post de dirijor orchestră. Concursul va avea loc în ziua de 15 octombrie a.c. ora 10 la Opera de Stat Iaşi. Cererile se depun la secretariatul Operei pî­nă în ziua concursului. re Înscrierile şi reînscrierile pentru şcoala de balet de pe lângă Opera de Stat — Iaşi, au loc în perioa­da 1—10 octombrie a.c. Cererile se depun la Secretariatul Operei, de unde se pot primi şi alte informaţii. — O.C.L. APROZAR — anunţă cetăţenii oraşului Iaşi că a pus în­ vînzare la toate magazinele cartofi, cea­pă şi rădăcinoase în canti­tăţi suficiente în vederea a­­provizionării de iarnă. Pentru a evita aglomeraţi­ile consumatorii, gospodări­­ile de consum, cantinele şi spitalele sunt invitate să se prezinte pentru a-și ridica­­ cantitățile de mărfuri nece­­­­­are. DIN PATRIE Spor la muncă în noul an universitar (Urmare din pag. 1-a) Stabilirea îndrumătorilor­­d­e an şi grupe, realizată de pe a­­cum la Agronomie, precum şi fixarea grupelor profesionale sunt de asemenea sarcini de prim ordin. O atenţie deosebită va trebui să se acorde studenţilor veniţi in anul I, mai ales în perioada de acomodare, pentru ca tran­ziţia de la o treaptă de învă­­ţămînt la alta să se facă în cît mai bune condiţiuni. Ei vor tre­bui să deprindă de la începutul anului cele mai indicate meto­de de studiu individual. Organizaţia UTM are datoria să desfăşoare în rindul studen­ţilor o activitate politico-ideo­logică susţinută, iniţiind cicluri de conferinţe ca formă orga­nizată de învăţămint politic, conferinţe care să trateze te­­­me legate de combaterea unor curente filozofice burgheze, probleme politico-ideologice ac­tuale, aspecte de viaţă ale stu­denţilor. Aceste expuneri tre­buie larg popularizate şi pre­zentate de cadre competente. Problema educării comuniste a tineretului studios treb­ue să devină preocuparea tu­turor cadrelor didactice. Se impune, de asemenea, in­formarea cu regularitate a studenţilor asupra evenimen­telor interne şi internaţionale, organizarea unor întîlniri cu luptători din ilegalitate ai Par­tidului Comunist, cu fruntaşi în producţie, oameni de­ştere şi de artă. Toate acestea vor contribui şi la educarea patrio­tică a tineretului, care este dornic să audieze conferinţe pri­vind realizările regimului nos­tru, frumuseţile patriei, tradiţ­­­ţiile progresiste de luptă ale poporului român,­ etc. Excursii, vizite, recenzarea unor cărţi e­­ducative, iniţierea unor acţiuni patriotice de munca construcd­vă pentru înfrumuseţarea ora­şului, întreţinerea monumente­lor istorice contribuie din plin la înflorirea sentimentelor pa­triotice, la formarea unei in­telectualităţi devotate cauzei socialismului. In genere, munca culturală poate constitui un însemnat a­­port in educarea comunistă a studenţilor cu condiţia de a fi legată direct de politica parti­dului nostru şi de realizările regimului democrat-popular. O grijă deosebită trebuie să se a­­corde şi activităţii artistice, ca­re nu rareori, la Institutul Po­litehnic de pildă, s-a dovedit necorespunzătoare propagină melodii specifice muzicii uşoa­re decadente, occidentale. în­lăturarea unor astfel de mani­festări trebuie să constituie o preocupare încă de la începutul anului universitar, organizin­­du-se cu spirit de răspundere activitatea cultural-artistică. In acest sens, iniţiativa conducerii Institutului Agronomic în cola­borare cu UTM şi Asociaţia stu­denţilor, sub îndrumarea orga­nizaţiei de bază, de a întocmi un plan de măsuri privind mun­ca educativă este, intr-adevăr pozitivă. Organizaţiile de partid din institutele de invăţămînt supe­rior sunt chemate să îndrume îndeaproape organizaţiile de ma­să, să se preocupe de ridica­rea continuă a nivelului politic şi ideologic al cadrelor didacti­ce şi studenţilor, să vegheze la puritatea ideologică a cursu­rilor şi tuturor activităţilor, începerea râului an sub sem­nul exigenţei, perseverenţei şi seriozităţii în munca de zi cu zi este chezăşia succeselor în pregătirea viitorilor specialişti, oameni devotaţi cu trup şi su­flet marii cauze a socialismu­lui. PUBLICITATE—PUBLICITATE—PUBLICITATE VIZITAŢI Muştăriile TAPL Iaşi, zil­nic aprovizionate cu: must dulce, tulburel, mititei, pas­­tramă de oaie, cîrnăciori şi alte produse de gratar. Deschise zilnic între orele 8 dimineaţa şi 22 sea­. i­ Restaurantul Moldova din Piaţa Unirii nr. 1, unde gă­siţi un bogat sortiment de specialităţi de bufet rece şi preparate culinare. Băuturi alese. Seara specialităţi de gra­tar. Intre orele 20—i noaptea muzică aleasă, de la orele 22 DANS. Cu ocazia „LUNII IAŞILOR”, în Piaţa Halei din Iaşi, COOPERAŢIA DE CONSUM, prin unităţile sale bine aprovizionate, desface un bogat sortiment de mărfuri: — textile, încălţăminte, confecţii-tricotaje — articole de menaj şi uz casnic — maşini şi unelte agricole . VIZITAŢI CU ÎNCREDERE UNITĂŢILE COOPERAŢIEI DE CONSUM, AVIND­­ UN BUN PRILEJ DE APROVIZIONARE PENTRU IARNA, IN ATENŢIA ELEV­LOR l­ibrăriile Nr. 1. ..Cartea Rusă"«1 şi Anticariatul din Iaşi, precuraAşi rsFfi-re din reşedinţele de ra­ion, cum­pără cărţi şcolare pentru clasele IV-V-VI VIIMX şi X din anul de învaţămînt 1957-1958. Nr. 3761" BSHL-I. __-A Ziarele şi revistele sovietice de specialitate oglindesc teh­nica avansată a URSS. Abonaţi-vă prin oficiile poş­tale, factorii poştali şi difu­­zorii de presă din întreprin­deri şi instituţii. Faptele i-au convins (Urmare din pag. l­ a) 15 vaci, 100 porci, păsări,m­al vale ,pe imaş, peste 600 oi şi cite altele. — Pe mine m-ar interesa să văd ce are acasă un colectivist — interveni Gh. Milea. — Hai la un colectivist, spuse Cezar Guzgan care de-acum fă­cea pe însoţitorul. Hai la Con­stantin Ciocîrlan, fost sărac li­pit pămîntului pe timpul moşie­rilor. La Constantin Ciocîrlan a­­paratul de radio cînta. Aici au văzut întovărăşiţii vreo 700 kg. grîu, primit acum la împărţi­rea avansului de 40 la sută, pă­puşoi vechi, doi porci, oi, pă­sări, hăinărie. — La împărţi­rea ventiturilor C-tin Ciocîrlan ca şi ceilalţi colectivişti vor primi şi mai multe bucate­­au, le spuse preşedintele. Ion Cracea, Gh. Ceru, Gh­. Milea le priveau pe toate. Şi ei sînt oameni gospodari. Au ce­reale, porci, păsări, oi, dar n-au casele atît de îmbelşuga­te ca peicănenii (tot satul e în colectivă), Gh. Ceru, de pildă, întovărăşit cu 5 hectare p­ămînt, Gh. Milea, întovărăşit cu a­­proape 4 hectare de pămînt, car cu boi, Ion Cracea cu 6 hectare de pămînt, care n-aveau la el acasă fiecare mai multe bucate decit C-tin Ciocîrlan. La reîntoarcere, întovărăşiţii puneau de-acum la cale înfi­inţarea unei gospodării colecti­ve şi la ei în sat. Comuniştii Gh. Galben, Gh. Ceru, Ion Cra­cea, au depus primii cereri pen­tru colectivă, apoi au lămurit şi pe alţii să vină alături de ei. Le-au urmat pilda şi Adam Şer­ban, şi Ştefan Butaş, şi Dumi­tru V. Grigore şi Gh. Milea, şi mulţi alţii. Aproape un sfert din întreg satul a depus cereri pentru colectivă. Duminică, a avut loc inau­gurarea colectivei din Urdesbb­­­irg care a primit denumirea de „7 Noiembrie’­. Comunistul Gh. Ceru a fost ales preşedinte. După festivitate, in mijlocul uliţei din centrul satului Ur­­deşti s-a încins hora mare. Dan sau colectiviştii din Urdeşti­­tîrg, cei din Percani, cei di­n Tu­pilati. Satul era în sărbătoare. Scrisori către redacţie O iniţiat­vă neîmbrăţişată Numeroşi ţărani muncitori, locuitori ai comunei Coz­­meşti-Vas­lui, cînd au de rezolvat diferite probleme la centrul de raion, merg să ia trenul spre Vaslui, la gara Bîrzeşti. Drumul de la Cozmeşti la gara Bîrzeşti, distanţă as­a Km., este străbătut de cei mai mulţi ţărani muncitori cu căruţa. La citeva sute de metri de gară, in satul Bîrzeşti — chiar in faţa sfatului popular — cetăţenii au de trecut peste un pod. Din cauza ploilor care au căzut din abundenţă in ul­timele săptămlni malurile ripei s-au surpat, şi odată cu ele şi podul a devenit impracticabil. Oamenii din satele apro­piate gării şi-au manifestat dorinţa de a repara prin muncă voluntară podul stri­cat, pentru a-l reda cit mai curînd circulaţiei. Dar... e­­xistă totuşi, un dar. Sfatul popular al comunei­ Bîrzeşti nu a îmbrăţişat această ini­ţiativă. S-a mulţumit aeocamaa­tei cu plicarde­e pv­ee la ce­le 2 capete ale podului, prin care se anunţă trecătorilor: ..Trecerea oprită”. VLAD ARMEANU întovărăşit SPECTACOLE CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: La ordinele Dvs. (seria 11 - a la Bravul soldat Svejk); ILIE PINTILIE: Botagoz; PUȘKIN: Luptătorul și clovnul; TINERETULUI: Malva; CĂMINUL CULTURAL II.IE PINTULIE“: Stele pe aripi; —ooo— Timpul! probahía (i OCÍ. 1938) Vremea continuă să fie frumoasa cu cerul variabil mai mult senin. Vînt potrivit din sectorul sud est. Temperatura — în creștere, noap­tea va coborî între 3 și 6 grade iar, ziua va urca între :15 și 20 strada.

Next