Flacăra Iaşului, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 3788-3812)

1958-11-01 / nr. 3788

puf­ 2-a. Cişmigiul, bătrîna şi totuşi veş­nic tinăra grădină a Capitalei noastre, îşi schimbă culorile. Pe ici pe colo, verdele obişnuit al fru­moaselor alei a căpătat un ton auriu Lacul cu apa lui neîncre­­ţită de nici o undă, nu mai cunoaş­te animaţia din zilele de caniculă. Totuşi, bărcile îşi aşteaptă şi a­­cum, în aceste zile frumoase de toamnă amatori pentru o scurtă plimbare de lac. Foto: M POPESCU ORIZONTAL 1) Pasionaţii de sport, prezenţi tfl fiecare duminică în tribunele stadioa­­lelor; 2) Jucător de fotbal la CCA Hain; 3) In fiecare săptămînă pu­rte faţă în faţă echipele, pentru cu­cerirea victoriei — Aşa trebuie să fie un bun sportiv; 4) Conifer •— Ca­tegorie de greutate la box; 5) Du­rata campionatelor republicane — Ni­colae, printre prieteni — Personaj folcloric; 6) Sport pe apă; 7) Pre­fix pentru ureche — Recordmana țării la 800 m. plat; 8) Exercitarea drep­tului de a alege — Plantă textilă; 9) Pufin frecvent — Recordmen PPK la greutate — 10) Fost aruncător de In U.R.S.S. O uriaşă conductă petroliferă lungă de 7000 km. In URSS se află in con­strucţie conducta transcon­tinental de petrol Europa— Asia. Conducta porneşte de la Tulmazi (RASS Başkiră In partea europeană a URSS) şi se îndreaptă spre Orientul îndepărtat sovietic. Lungi­mea acestei conducte este de 7000 km, doar cu 3000 km, mai puţin decit lungimea transsiberianului pe traseul Moscova—Vladivostok. Oda­tă cu darea în exploatare a conductei de petrol, combus­tibilul lichid va fi transpor­tat în cantităţi suficiente spre Siberia şi Orientul în­depărtat, unde industria se dezvoltă intr-un ritm furtu­nos. Conducta de petrol a şi a­­juns la Omsk. Sunt pe termi­nate lucrările din sectorul Omsk — Novosibirsk şi în­cepe aşezarea ţevilor intre Novosibirsk şi Krasnoiarsk. Aceste oraşe siberiene sunt despărţite printr-o distanţă de aproape 900 km. In aceas­tă parte a traseului, conduc­ta de petrol va străbate pă­duri, mlaştini şi râuri. Ea va trece de-a lungul unor diguri executate în uscat, precum şi sub fundul unor m­un­ci lacuri. Printre sportivi greutate — Rezultatul unei întreceri sportive. VERTICAL? 1) Atlet sovietic, deţinător­ii­ re­cordului mondial la săritura în Înăl­ţime; 2) Maeştri ai frtţii; 31 Hi­drocarbură saturată — Uriaş; 4) Şi cu el pot lovi mingea -- Poftim —1 Instrument de tragere la ţintă, care constituie un sport popular în unele ţări; 5) Practicant al tirului 6) Ex­clamaţie — Maestru al sportului la tenis de masă; 7) Diftong — Elena Epuran — Campion; 8) Scrib­­eră fruntaşă — Pană de despicat; 8) Nu sunt buni —• O suliţă în miniatură — Vechiul nume al unei echipe oră­­dene de fotbal; 10) Atlet sovietic, fost campion al Europei la 400 m, gar­duri — Vînzator de in, —OOO— R. DUDA Grafal, grafinert, grafedur...­­ Satiră Aşa se numesc cele trei materiale care au adus în lupta împotriva co­roziunii cele mai noi elemente. Deşi deosebite ca nume cele trei materiale au trăsături comune, toate au la ba­ză răşini sintetice şi deşeuri de căr­bune. Se deosebesc numai prin felul în care sînt realizate. Grafarul este un material de impregnare, grafiner­­tul de presare, iar grafedurul de tur­nare. Toate fac parte din familia no­ilor materiale rezistente la coroziune, la mediile acide. Aceste materiale au fost create pen­tru a servi la confecţionarea unor u­­tilaje destinate industriei chimice. IN CLIŞEU: O instalaţie chimică construită în întregime din mase plas­tice şi grafar, realizare­a colectivu­lui unei tinere întreprinderi din ţara noastră, ,,Anticoroziv"‘.­ ­ Şi Viermi­ de mătase pot fi hră­niţi nu numai cu frunze de dud ci cu 54 feluri de plante sălbatice, pre­cum şi cu frunze de ricin. In RPD Coreeană se vor obţine anual, înce­­pînd din luna mai, cinci serii de viermi de mătase hrăniţi cu frunze de ricin. Timpul necesar pentru creş­terea unei serii este cu o săptămînă mai redus decît pentru cei hrăniţi cu frunze de dud.­­ La Milano a fost pus in vînzare un leu de nouă luni. Lăudindu-şi marfa, proprietara sa susţine că este foarte vesel, simpatie şi... blind. Sin­gurul motiv care o îndeamnă să-l vîndă este că nu-l mai poate găzdui deoarece leul a crescut de acum prea mare în raport cu , apart­e meritul în care locuieşte.­­ Reprezentan­ţii a 25 case de editură reunite sub auspiciile UNESCO apreciază că inte­resul marelui pu­blic pentru opere­le „orientale” este în continuă creşte­re. Cîţiva editori germani şi italieni au avut succes cu ediţii ,,de buzu­nar" ale clasicii* orientali, ceea ce denotă o largă răs­pîndire. D J. Duval, bru­tar din a treia ge­neraţie, din ora­şul Dieppe, a pus la punct o metodă de panificaţie cu ajutorul căreia fa­brică pîine ce s se menţine proaspăt,­ vreme îndelungată. Undele de radio în ajutorul medicinei La Institutul de medicină experi­mentală al Academiei de Ştiinţe a RSS Letone a fost elaborată o nouă metodă de cercetare a vaselor san­guine din creier cu ajutorul Undelor de radio. De ambele părţi ale capului bolna ■ vului se fixează electrozii unui gene­rator, care funcţionează la o frec­venţă de 200 kilohertzi. Undele de radio, trecînd prin creier, întimpină o anumită rezistenţă, a cărei intensi­tate este înregistrată grafic pe o bandă. Curba rezultată dă o imagine nu numai asupra stării vaselor mari, dar şi asupra celor mici, permiţînd să se aprecieze cu exactitate starea circulaţiei sanguine în creier. Aceste date sînt adeseori necesare pentru diagnosticarea şi tratamentul bolii hipertonice, sclerozei şi altor cîtorva boli. Dezlegarea jocului apărut în nr. 3782 1) Gavota — Stacato; 2) Iran — Recitale; 3) Nil — Baba — Orb —C; 4) Desdemona — Tara; 5) A — Ue — Aldulescu; 6) Carlo — Iad — At — T; 7) Ediție — Rîs — Ro; 8) Lo — As — Teatrala; 9) Ura — Tri — Tar — Gl; 10) Lătăreţu —■ G — Cap; 11) Teba — Eroica— I; 12) Dan — Hora — Ulini; 13) I — Ec — Datina •­ Do; 14) Grubea — Atena — M. FLACARA IAŞULUI R. Cehoslovaca Noutăţi tehnico-ştiinţifica Cea mai modernă seră din Europa. La Kosice, în Grădina botanică a A­­cademiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace, s-a construit cea mai modernă seră din Europa, utilată după ultimul cu­­vînt al tehnicii. Sera are o suprafaţă de de 1.745 metri pătraţi şi un volum de 10.800 metri cubi. Ea este compusă din trei săli şi opt răsadniţe care vor servi cercetărilor ştiinţifice. Magnetofonul „Sonet” — La între­prinderea ,’Tesla” din Pardubice (R. Cehoslovacă) se pregăteşte producţia unui nou magnetofon, marca „Sonet” Anul acesta vor fi puse în vînzare 300 magnetofoane, iar anul viitor pro­ducţia va creşte 1 10.000 magneto­foane. Noul magnetofon cîntăreşte cu­­4,6 kg, mai puţin decît tipul MGK-10 Tesla şi are un volum mai mic cu 16,5 cm3. Viteza de înregistrare este de 1,5 minute , faţă de 4,5 mi­nute realizată de magnetofonul MGK 10. Scrisoare din Taiwan Darling, iată-mă şi în Taiwan ! Pe cînd eram încă în Liban, îi spuneam mereu prietenului meu Dick: „Dickie, ai să vezi că deşi pe aici sînt la modă 1001 nopţi, noi nu le apucam !” Şi darling, aşa am fost, nu le-am a­­pucat, iar nopţile pe care le-am a­­pucat, mai bine n-aş mai vorbi de ele. La fiecare colţ de stradă o in­vitaţie: „Ami go home” şi o puş­că. Decît astfel de o mie şi or­a de nopţi, mai bine lipsă! Uf! Bine că m-ar fi văzut aici, la Cian Kai­ şi ! Spune-mi, darling, tu tău eşti revol­tată ? China populară — care pentru noi nu există — îşi fixează limitele marine la 12 mile, iar noi, SUA, la... 10.000 mile şi ceva, pornind de la coasta noastră maritimă Deci, orici­ne pătrunde în aceste 10.000 mile, are de-a face cu Cian Kai­ şi, adică cu noi. Dar cum noi­ nu recunoaştem China populară şi considerăm cei 600.000.000 locuitori ai ei ca inexis­tenţi, putem încerca... marea cu de­getul, ca să pătrundem în cele 12 mile ale Chinei populare, dacă nu ne frigem. Cîţiva d­ankaisişti au în­cercat şi nu i-am mai întîlnit la a­­pelul zilnic. S-au pierdut printre mi­lele oceanului... Darling, aici, la Taipe, unde sînt eu, mă simt tot atît de prost ca în cele o mie şi una de nopţi din Li­ban. Ca să fiu foarte sincer, chiar mai prost, cu toate că ziua ni se zîm­beşte... acru, dar noaptea, zîn­betul se transformă intr-o puşcă automată şi, dacă nu umbli îrt cîrd ca raţele, nu se ştie dacă mai răspunzi la a­­pelul de dimineaţă. La drept vorbind, darting, nu știu ce au cu noi popoarele astea înapoiate, pe care venim atîta amar de drum să te a­­jutăm. De multe ori îi spun noului meu prieten Bertie: „Bertie, am im­presia că oriunde sosiți, parcă ne-am afla într-un „Dullestan” sălbatec !” Bertie m­-a privit lung, apoi mi-a spus: „Johnny, te credeam mai cult!­ Aici suntem­ într-un Dniles­­taivan sălbatec!“ „Mă rog, zi-i cum vrei să-i zici, dar aş prefera să mă văd acasă !“ Bertie a pufnit în râs şi mi-a spus: „Johnny, iubitule, nici locuitorii din Taiwan nu vor altceva ! Nu le citeşti permanenta invitaţie: go home ? Au ajuns cu ea la o ase­menea perfecţie, trecît acum găseşti invitaţii luminate in tot Taiwanul !“ Darling, auzi: şi noaptea, nu numai ziua ne poftesc acasă ! Era să uit: pe cine crezi că am întîlnit aici în uniformă de general. Să nu rîzi, scum­po, căci eu am­ ris şi pentru tine! Pe Prisley, inventatorul Rock-and- Roll-ului ! I-a dat lecţii de Rock­-and- Roll lui Dian Rai­ şi, cit şi mai ales faimoşilor lui „generali­“. Dar acum Prisley predă un dans nou: „Cum ajung mai repede în SUA?“. L-am învăţat cu toţii. E o combinaţie de aruncat armele şi fuga fără răsuflare pînă acasă. Oh, acasă ! Poate, dar­ling, graţie acestui nou dans, să mă vezi mai repede lîngă tine, .Qin „TRIBUNE CANADIAN“» i$... a doua literă din alfabet Dacă te poartă paşii pe la şcoala primară din satul Mun­teni, comuna Belceşti (Hîrlău), nu se poate ca trecînd pragul de la intrare să nu auzi din clasa I-a glasul învăţătorului Const. Suceveanu, îngroşat de ani, cum îşi insultă micuţii e­­levi care s-au aşezat în bănci­le de şcoală pentru prima dată în viaţa lor. Ionică a ieşit la tablă şi a făcut prima literă din alfabet: a îşi sim­ţea inima ticăind, dar n-a dezli­pit creta de pe tablă pina n-a ter­minat. — Boule ! ii auzi el pe Învăţăto­rul Suce­canu. Codiţa se face in sus nu în jos Ionică şterse iute cu degetul co­diţa care aţi­na nepermis in jos şi făcu alta în sus, reglementar. Din prima zi de şcoală Ionică 11 tot aude pe învăţător strigînd: „Boule ! Boule !”, şi e tare mîh­­nit că Boul mereu absentează. Şi învăţătorul pe zi ce trece devine tot mai furios şi strigă tot mai des „Boule! Boule!” Ionică a că­zut pe gînduri, ce să facă? Cind s-a întors acasă a aruncat grăbit ghiozdanul pe masă şi a dat fuga in grajd. Boul mesteca nepăsător lucernă. — Boule, i se adresă Ionică, cu glas subţirel, te strigă la catalog învăţătorul in fiecare zi. De ce nu vii la şcoală? Văzind că boul nici nu se oste­neşte să-i arunce măcar o privire, Ionică găsi cu cale să-l sperie: — învăţătorul a spus că cine lipseşte de la şcoală rămine repe­tent Dar boul era prea ocupat cu lu­­»»»»»,****.11****»»* ■ cerna. Ionică a înţeles acest lucru şi l-a, lăsat în pace. A doua zi s-a prezentat iar la grajd A luat boul de funie şi s-a îndreptat cu el spre şcoală. — Trebuie să te duc eu la şcoa­lă, n-am ce face, îi explică Ioni­că pe drum. Tu singur n-ai să te duci niciodată şi ai să rămii re­petent. Mă faci de Hs. înțelegi ? Boul îl privi galeş şi-l urmă do­mol, fără mofturi. — Ce cauţi cu boul la şcoală, mă — se răsti învăţătorul la Io­nică. — Păi nu l-aţi strigat în fiecare zi la catalog. Chiar de mai multe ori pe zi. Învăţătorul se zăpăci: — Bine, Ionică, du-l in clasă, se învoi el, ferindu-se la o parte din uşă. Bou­ păşi pragul şi se opri. Se uită in toate părţile, pufni pe nas de cîteva ori şi prinse a vorbi: — Gindiţi-vă şi dvs., pot eu să mă aşez într-o bancă din acestea ? Nu pot. Aici nu e pentru mine. E pentru copii. Nu înţeleg de ce m-aţi strigat la catalog ? — Am greşit. Iartă şi dumneata — se ploconi învăţătorul în faţa boului — Nu cred.Aţi vrut să vă bateţi joc de mine Dumneavoastră pri in virsta, nu se poate să nu fi ştiut cum arată un bou. Părerea mea este că in mod voit m-aţi con­fundat cu elevii de şcoala. Asta, repet, ca sa vă bateţi joc de mine. Şi cine îşi bate joc de mine !... Aici bou! scutură capul plin de minte şi fu gata să înfigă un corn în pinteceie proeminent al Învăţătorului. Dar acesta, cu toată vîrsta înaintată şi greutatea pîn­­tecelui se feri într-o parte cu iu­ţeala unui sportiv. — Vă e frică de mine! se miră boul. De ce? Pe bou îl pui la trea­bă cînd pofteşti, dacă vine la şcoa­lă îi pui nota doi fără nici o jenă. . — Dumneata nu eşti un bou ca toţi boii, îl întrerupse tremurând Învăţătorul. Dumneata vorbeşti... — Mulţumesc pentru compliment, sluga dvs., se plecă boul intr-un genunchi ca un cavaler de modă veche. Incintat, învăţătorul îi promise că-l şterge din catalog. De o asemenea bucurie boul muţi şi plecă leneş spre casă. Ionică ieşi la tablă şi scrise ci­fra „doi”. — Bou!e’! Codiţa se face în sus, nu în jos. Ionică repară la comandă gre­şeala Şi se Întoarse înspre învăţă­tor — Mai adineaori i-aţi promis că m­u-l mai strigaţi... învăţătorul se d-a cu mlinite de cap: — Obişnuinţa, măi Ionică, o­­bişnuinţa... Tare mi-i greu să mă las de. .. — Ce? — Mai stai la vorbă ? Marş la loc B! ... este a doua literă din alfabet. Să iasă la tablă altcineva. Tu, mă B... Ce te uiţi aşa la mine B... Ieşi la tablă şi fă B. Btît... V. GHEORGHIU «ce «««XX*. * ***X**««X­**.S Un produs al descompunerii Frumoasă fotografie, nu? o dansatoare cu mult tempera­ment, dezlănţuită într-un înfocat dans spaniol, acompaniată la chitară. Cei dimprejur o încurajează. Toate apar normale­­ la prima vedere. Jenează poate puţin insistenţa prelungită cu care bărbatul din stingă priveşte nu atît la dansatoare, cit­­ spre cei ce ar admira fotografia. Ar putea oare să-i treacă cuiva prin minte că in faţa ochi­lor se plămădeşte din truda picioarelor o... pictură? Dansa­toarea Micaela Flores Amaya, a fost invitată recent de ilustrul intru demenţă picturală, Salvador Dali, la o proprietate a sa. Pentru el şi soţia lui a pus-o să „picteze” un tablou, dansînd o rumbă catalană pe o pînză întinsă pe jos. Ceea­ ce este mai semnificativ din tot actul demenţial este însă exclamaţia lui Dali, privind frămintarea picioarelor in clisa de pe piiză: — A picta cu picioarele, ce vist Poate că cu greu s-ar găsi o fotografie care să exprime mai bine aiurelile și trăznelile pe care le oferă arta abstractă din Occident, produs al unei lumi in plină descompunere. Nr. 378. MMMba Pe teren?! Unii din acei care merg în raioane pentru îndrumarea miş­cării artistice de amatori, se preocupă mai mult de procura­rea băuturilor spirtoase. Ştie cum să-nvîrtă treaba Şi de-aceia-i mulţumit. Vine în control de sprijin, Şi se-ntoarce, .. ,,sprijinit”. De-l întrebi aşa în glumă: „Ce ai nene în ulcior?” Muzical ei îţi răspunde: „Prelucrare de... folclor!” Dacă-i aminteşti proverbul Cu „Ulciorul... des... la apă”. Dă răspunsul ştiinţific „Masă plastică... şi scapă”. Treabă bună, n-am ce spune Do­ar o clipă vă reţin: — Cind ulciorul este plastic, Şi obrazu-i... VI­ilin ?!. EMIL PASCAL corespondent — scuzați, vă rog! Cealal­tă oglindă e dată la reparat.. („din Eulenspiegel”) Dăioriiritie profesionali Specialistul de boli de . nU mă... în concediu! —oOo— Cind marea e agitată... Epigrame Uneia care se fardează exagerat Cind cu­ at­tea-acoperi faţa — Tot stirnind nu juru-ţi haz~ Nu mă miră că adesea Nu-ţi rămine pic... de-obrazi S. H. Fabule actualizate „Aliaţii“ occidentali­­ î­şi oferă reciproc sprijin econo­mic VULPEA: Infruptă-te şi tu, dragă prietenă BARZA: Acum e rîndul meu să te sen­vofteşte... Desen de B. CONSTANTIN

Next