Flacăra Iaşului, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 3788-3812)
1958-11-01 / nr. 3788
puf 2-a. Cişmigiul, bătrîna şi totuşi veşnic tinăra grădină a Capitalei noastre, îşi schimbă culorile. Pe ici pe colo, verdele obişnuit al frumoaselor alei a căpătat un ton auriu Lacul cu apa lui neîncreţită de nici o undă, nu mai cunoaşte animaţia din zilele de caniculă. Totuşi, bărcile îşi aşteaptă şi acum, în aceste zile frumoase de toamnă amatori pentru o scurtă plimbare de lac. Foto: M POPESCU ORIZONTAL 1) Pasionaţii de sport, prezenţi tfl fiecare duminică în tribunele stadioalelor; 2) Jucător de fotbal la CCA Hain; 3) In fiecare săptămînă purte faţă în faţă echipele, pentru cucerirea victoriei — Aşa trebuie să fie un bun sportiv; 4) Conifer •— Categorie de greutate la box; 5) Durata campionatelor republicane — Nicolae, printre prieteni — Personaj folcloric; 6) Sport pe apă; 7) Prefix pentru ureche — Recordmana țării la 800 m. plat; 8) Exercitarea dreptului de a alege — Plantă textilă; 9) Pufin frecvent — Recordmen PPK la greutate — 10) Fost aruncător de In U.R.S.S. O uriaşă conductă petroliferă lungă de 7000 km. In URSS se află in construcţie conducta transcontinental de petrol Europa— Asia. Conducta porneşte de la Tulmazi (RASS Başkiră In partea europeană a URSS) şi se îndreaptă spre Orientul îndepărtat sovietic. Lungimea acestei conducte este de 7000 km, doar cu 3000 km, mai puţin decit lungimea transsiberianului pe traseul Moscova—Vladivostok. Odată cu darea în exploatare a conductei de petrol, combustibilul lichid va fi transportat în cantităţi suficiente spre Siberia şi Orientul îndepărtat, unde industria se dezvoltă intr-un ritm furtunos. Conducta de petrol a şi ajuns la Omsk. Sunt pe terminate lucrările din sectorul Omsk — Novosibirsk şi începe aşezarea ţevilor intre Novosibirsk şi Krasnoiarsk. Aceste oraşe siberiene sunt despărţite printr-o distanţă de aproape 900 km. In această parte a traseului, conducta de petrol va străbate păduri, mlaştini şi râuri. Ea va trece de-a lungul unor diguri executate în uscat, precum şi sub fundul unor munci lacuri. Printre sportivi greutate — Rezultatul unei întreceri sportive. VERTICAL? 1) Atlet sovietic, deţinătorii recordului mondial la săritura în Înălţime; 2) Maeştri ai frtţii; 31 Hidrocarbură saturată — Uriaş; 4) Şi cu el pot lovi mingea -- Poftim —1 Instrument de tragere la ţintă, care constituie un sport popular în unele ţări; 5) Practicant al tirului 6) Exclamaţie — Maestru al sportului la tenis de masă; 7) Diftong — Elena Epuran — Campion; 8) Scriberă fruntaşă — Pană de despicat; 8) Nu sunt buni —• O suliţă în miniatură — Vechiul nume al unei echipe orădene de fotbal; 10) Atlet sovietic, fost campion al Europei la 400 m, garduri — Vînzator de in, —OOO— R. DUDA Grafal, grafinert, grafedur... Satiră Aşa se numesc cele trei materiale care au adus în lupta împotriva coroziunii cele mai noi elemente. Deşi deosebite ca nume cele trei materiale au trăsături comune, toate au la bază răşini sintetice şi deşeuri de cărbune. Se deosebesc numai prin felul în care sînt realizate. Grafarul este un material de impregnare, grafinertul de presare, iar grafedurul de turnare. Toate fac parte din familia noilor materiale rezistente la coroziune, la mediile acide. Aceste materiale au fost create pentru a servi la confecţionarea unor utilaje destinate industriei chimice. IN CLIŞEU: O instalaţie chimică construită în întregime din mase plastice şi grafar, realizarea colectivului unei tinere întreprinderi din ţara noastră, ,,Anticoroziv"‘. Şi Viermi de mătase pot fi hrăniţi nu numai cu frunze de dud ci cu 54 feluri de plante sălbatice, precum şi cu frunze de ricin. In RPD Coreeană se vor obţine anual, începînd din luna mai, cinci serii de viermi de mătase hrăniţi cu frunze de ricin. Timpul necesar pentru creşterea unei serii este cu o săptămînă mai redus decît pentru cei hrăniţi cu frunze de dud. La Milano a fost pus in vînzare un leu de nouă luni. Lăudindu-şi marfa, proprietara sa susţine că este foarte vesel, simpatie şi... blind. Singurul motiv care o îndeamnă să-l vîndă este că nu-l mai poate găzdui deoarece leul a crescut de acum prea mare în raport cu , aparte meritul în care locuieşte. Reprezentanţii a 25 case de editură reunite sub auspiciile UNESCO apreciază că interesul marelui public pentru operele „orientale” este în continuă creştere. Cîţiva editori germani şi italieni au avut succes cu ediţii ,,de buzunar" ale clasicii* orientali, ceea ce denotă o largă răspîndire. D J. Duval, brutar din a treia generaţie, din oraşul Dieppe, a pus la punct o metodă de panificaţie cu ajutorul căreia fabrică pîine ce s se menţine proaspăt, vreme îndelungată. Undele de radio în ajutorul medicinei La Institutul de medicină experimentală al Academiei de Ştiinţe a RSS Letone a fost elaborată o nouă metodă de cercetare a vaselor sanguine din creier cu ajutorul Undelor de radio. De ambele părţi ale capului bolna ■ vului se fixează electrozii unui generator, care funcţionează la o frecvenţă de 200 kilohertzi. Undele de radio, trecînd prin creier, întimpină o anumită rezistenţă, a cărei intensitate este înregistrată grafic pe o bandă. Curba rezultată dă o imagine nu numai asupra stării vaselor mari, dar şi asupra celor mici, permiţînd să se aprecieze cu exactitate starea circulaţiei sanguine în creier. Aceste date sînt adeseori necesare pentru diagnosticarea şi tratamentul bolii hipertonice, sclerozei şi altor cîtorva boli. Dezlegarea jocului apărut în nr. 3782 1) Gavota — Stacato; 2) Iran — Recitale; 3) Nil — Baba — Orb —C; 4) Desdemona — Tara; 5) A — Ue — Aldulescu; 6) Carlo — Iad — At — T; 7) Ediție — Rîs — Ro; 8) Lo — As — Teatrala; 9) Ura — Tri — Tar — Gl; 10) Lătăreţu —■ G — Cap; 11) Teba — Eroica— I; 12) Dan — Hora — Ulini; 13) I — Ec — Datina • Do; 14) Grubea — Atena — M. FLACARA IAŞULUI R. Cehoslovaca Noutăţi tehnico-ştiinţifica Cea mai modernă seră din Europa. La Kosice, în Grădina botanică a Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace, s-a construit cea mai modernă seră din Europa, utilată după ultimul cuvînt al tehnicii. Sera are o suprafaţă de de 1.745 metri pătraţi şi un volum de 10.800 metri cubi. Ea este compusă din trei săli şi opt răsadniţe care vor servi cercetărilor ştiinţifice. Magnetofonul „Sonet” — La întreprinderea ,’Tesla” din Pardubice (R. Cehoslovacă) se pregăteşte producţia unui nou magnetofon, marca „Sonet” Anul acesta vor fi puse în vînzare 300 magnetofoane, iar anul viitor producţia va creşte 1 10.000 magnetofoane. Noul magnetofon cîntăreşte cu4,6 kg, mai puţin decît tipul MGK-10 Tesla şi are un volum mai mic cu 16,5 cm3. Viteza de înregistrare este de 1,5 minute , faţă de 4,5 minute realizată de magnetofonul MGK 10. Scrisoare din Taiwan Darling, iată-mă şi în Taiwan ! Pe cînd eram încă în Liban, îi spuneam mereu prietenului meu Dick: „Dickie, ai să vezi că deşi pe aici sînt la modă 1001 nopţi, noi nu le apucam !” Şi darling, aşa am fost, nu le-am apucat, iar nopţile pe care le-am apucat, mai bine n-aş mai vorbi de ele. La fiecare colţ de stradă o invitaţie: „Ami go home” şi o puşcă. Decît astfel de o mie şi ora de nopţi, mai bine lipsă! Uf! Bine că m-ar fi văzut aici, la Cian Kai şi ! Spune-mi, darling, tu tău eşti revoltată ? China populară — care pentru noi nu există — îşi fixează limitele marine la 12 mile, iar noi, SUA, la... 10.000 mile şi ceva, pornind de la coasta noastră maritimă Deci, oricine pătrunde în aceste 10.000 mile, are de-a face cu Cian Kai şi, adică cu noi. Dar cum noi nu recunoaştem China populară şi considerăm cei 600.000.000 locuitori ai ei ca inexistenţi, putem încerca... marea cu degetul, ca să pătrundem în cele 12 mile ale Chinei populare, dacă nu ne frigem. Cîţiva dankaisişti au încercat şi nu i-am mai întîlnit la apelul zilnic. S-au pierdut printre milele oceanului... Darling, aici, la Taipe, unde sînt eu, mă simt tot atît de prost ca în cele o mie şi una de nopţi din Liban. Ca să fiu foarte sincer, chiar mai prost, cu toate că ziua ni se zîmbeşte... acru, dar noaptea, zînbetul se transformă intr-o puşcă automată şi, dacă nu umbli îrt cîrd ca raţele, nu se ştie dacă mai răspunzi la apelul de dimineaţă. La drept vorbind, darting, nu știu ce au cu noi popoarele astea înapoiate, pe care venim atîta amar de drum să te ajutăm. De multe ori îi spun noului meu prieten Bertie: „Bertie, am impresia că oriunde sosiți, parcă ne-am afla într-un „Dullestan” sălbatec !” Bertie m-a privit lung, apoi mi-a spus: „Johnny, te credeam mai cult! Aici suntem într-un Dnilestaivan sălbatec!“ „Mă rog, zi-i cum vrei să-i zici, dar aş prefera să mă văd acasă !“ Bertie a pufnit în râs şi mi-a spus: „Johnny, iubitule, nici locuitorii din Taiwan nu vor altceva ! Nu le citeşti permanenta invitaţie: go home ? Au ajuns cu ea la o asemenea perfecţie, trecît acum găseşti invitaţii luminate in tot Taiwanul !“ Darling, auzi: şi noaptea, nu numai ziua ne poftesc acasă ! Era să uit: pe cine crezi că am întîlnit aici în uniformă de general. Să nu rîzi, scumpo, căci eu am ris şi pentru tine! Pe Prisley, inventatorul Rock-and- Roll-ului ! I-a dat lecţii de Rock-and- Roll lui Dian Rai şi, cit şi mai ales faimoşilor lui „generali“. Dar acum Prisley predă un dans nou: „Cum ajung mai repede în SUA?“. L-am învăţat cu toţii. E o combinaţie de aruncat armele şi fuga fără răsuflare pînă acasă. Oh, acasă ! Poate, darling, graţie acestui nou dans, să mă vezi mai repede lîngă tine, .Qin „TRIBUNE CANADIAN“» i$... a doua literă din alfabet Dacă te poartă paşii pe la şcoala primară din satul Munteni, comuna Belceşti (Hîrlău), nu se poate ca trecînd pragul de la intrare să nu auzi din clasa I-a glasul învăţătorului Const. Suceveanu, îngroşat de ani, cum îşi insultă micuţii elevi care s-au aşezat în băncile de şcoală pentru prima dată în viaţa lor. Ionică a ieşit la tablă şi a făcut prima literă din alfabet: a îşi simţea inima ticăind, dar n-a dezlipit creta de pe tablă pina n-a terminat. — Boule ! ii auzi el pe Învăţătorul Sucecanu. Codiţa se face in sus nu în jos Ionică şterse iute cu degetul codiţa care aţina nepermis in jos şi făcu alta în sus, reglementar. Din prima zi de şcoală Ionică 11 tot aude pe învăţător strigînd: „Boule ! Boule !”, şi e tare mîhnit că Boul mereu absentează. Şi învăţătorul pe zi ce trece devine tot mai furios şi strigă tot mai des „Boule! Boule!” Ionică a căzut pe gînduri, ce să facă? Cind s-a întors acasă a aruncat grăbit ghiozdanul pe masă şi a dat fuga in grajd. Boul mesteca nepăsător lucernă. — Boule, i se adresă Ionică, cu glas subţirel, te strigă la catalog învăţătorul in fiecare zi. De ce nu vii la şcoală? Văzind că boul nici nu se osteneşte să-i arunce măcar o privire, Ionică găsi cu cale să-l sperie: — învăţătorul a spus că cine lipseşte de la şcoală rămine repetent Dar boul era prea ocupat cu lu»»»»»,****.11****»»* ■ cerna. Ionică a înţeles acest lucru şi l-a, lăsat în pace. A doua zi s-a prezentat iar la grajd A luat boul de funie şi s-a îndreptat cu el spre şcoală. — Trebuie să te duc eu la şcoală, n-am ce face, îi explică Ionică pe drum. Tu singur n-ai să te duci niciodată şi ai să rămii repetent. Mă faci de Hs. înțelegi ? Boul îl privi galeş şi-l urmă domol, fără mofturi. — Ce cauţi cu boul la şcoală, mă — se răsti învăţătorul la Ionică. — Păi nu l-aţi strigat în fiecare zi la catalog. Chiar de mai multe ori pe zi. Învăţătorul se zăpăci: — Bine, Ionică, du-l in clasă, se învoi el, ferindu-se la o parte din uşă. Bou păşi pragul şi se opri. Se uită in toate părţile, pufni pe nas de cîteva ori şi prinse a vorbi: — Gindiţi-vă şi dvs., pot eu să mă aşez într-o bancă din acestea ? Nu pot. Aici nu e pentru mine. E pentru copii. Nu înţeleg de ce m-aţi strigat la catalog ? — Am greşit. Iartă şi dumneata — se ploconi învăţătorul în faţa boului — Nu cred.Aţi vrut să vă bateţi joc de mine Dumneavoastră pri in virsta, nu se poate să nu fi ştiut cum arată un bou. Părerea mea este că in mod voit m-aţi confundat cu elevii de şcoala. Asta, repet, ca sa vă bateţi joc de mine. Şi cine îşi bate joc de mine !... Aici bou! scutură capul plin de minte şi fu gata să înfigă un corn în pinteceie proeminent al Învăţătorului. Dar acesta, cu toată vîrsta înaintată şi greutatea pîntecelui se feri într-o parte cu iuţeala unui sportiv. — Vă e frică de mine! se miră boul. De ce? Pe bou îl pui la treabă cînd pofteşti, dacă vine la şcoală îi pui nota doi fără nici o jenă. . — Dumneata nu eşti un bou ca toţi boii, îl întrerupse tremurând Învăţătorul. Dumneata vorbeşti... — Mulţumesc pentru compliment, sluga dvs., se plecă boul intr-un genunchi ca un cavaler de modă veche. Incintat, învăţătorul îi promise că-l şterge din catalog. De o asemenea bucurie boul muţi şi plecă leneş spre casă. Ionică ieşi la tablă şi scrise cifra „doi”. — Bou!e’! Codiţa se face în sus, nu în jos. Ionică repară la comandă greşeala Şi se Întoarse înspre învăţător — Mai adineaori i-aţi promis că mu-l mai strigaţi... învăţătorul se d-a cu mlinite de cap: — Obişnuinţa, măi Ionică, obişnuinţa... Tare mi-i greu să mă las de. .. — Ce? — Mai stai la vorbă ? Marş la loc B! ... este a doua literă din alfabet. Să iasă la tablă altcineva. Tu, mă B... Ce te uiţi aşa la mine B... Ieşi la tablă şi fă B. Btît... V. GHEORGHIU «ce «««XX*. * ***X**««X**.S Un produs al descompunerii Frumoasă fotografie, nu? o dansatoare cu mult temperament, dezlănţuită într-un înfocat dans spaniol, acompaniată la chitară. Cei dimprejur o încurajează. Toate apar normale la prima vedere. Jenează poate puţin insistenţa prelungită cu care bărbatul din stingă priveşte nu atît la dansatoare, cit spre cei ce ar admira fotografia. Ar putea oare să-i treacă cuiva prin minte că in faţa ochilor se plămădeşte din truda picioarelor o... pictură? Dansatoarea Micaela Flores Amaya, a fost invitată recent de ilustrul intru demenţă picturală, Salvador Dali, la o proprietate a sa. Pentru el şi soţia lui a pus-o să „picteze” un tablou, dansînd o rumbă catalană pe o pînză întinsă pe jos. Ceea ce este mai semnificativ din tot actul demenţial este însă exclamaţia lui Dali, privind frămintarea picioarelor in clisa de pe piiză: — A picta cu picioarele, ce vist Poate că cu greu s-ar găsi o fotografie care să exprime mai bine aiurelile și trăznelile pe care le oferă arta abstractă din Occident, produs al unei lumi in plină descompunere. Nr. 378. MMMba Pe teren?! Unii din acei care merg în raioane pentru îndrumarea mişcării artistice de amatori, se preocupă mai mult de procurarea băuturilor spirtoase. Ştie cum să-nvîrtă treaba Şi de-aceia-i mulţumit. Vine în control de sprijin, Şi se-ntoarce, .. ,,sprijinit”. De-l întrebi aşa în glumă: „Ce ai nene în ulcior?” Muzical ei îţi răspunde: „Prelucrare de... folclor!” Dacă-i aminteşti proverbul Cu „Ulciorul... des... la apă”. Dă răspunsul ştiinţific „Masă plastică... şi scapă”. Treabă bună, n-am ce spune Doar o clipă vă reţin: — Cind ulciorul este plastic, Şi obrazu-i... VIilin ?!. EMIL PASCAL corespondent — scuzați, vă rog! Cealaltă oglindă e dată la reparat.. („din Eulenspiegel”) Dăioriiritie profesionali Specialistul de boli de . nU mă... în concediu! —oOo— Cind marea e agitată... Epigrame Uneia care se fardează exagerat Cind cu attea-acoperi faţa — Tot stirnind nu juru-ţi haz~ Nu mă miră că adesea Nu-ţi rămine pic... de-obrazi S. H. Fabule actualizate „Aliaţii“ occidentali îşi oferă reciproc sprijin economic VULPEA: Infruptă-te şi tu, dragă prietenă BARZA: Acum e rîndul meu să te senvofteşte... Desen de B. CONSTANTIN