Flacăra Iaşului, ianuarie 1959 (Anul 15, nr. 3839-3863)

1959-01-03 / nr. 3839

SPOR LA MUNCĂ * ÎN NOUL AN ! Anul 1958 s-a inche­iat cu un bilanţ plin de succese remarcabi­le în toate sectoarele de activitate. Docu­mentele plenarei CC al PMR din noiem­brie 1958 au trasat sar­cinile deosebit de im­portante care stau in faţa oamenilor muncii din patria noastră in anul 1959, an de mari perspective. Indus­tria tării noastre va continua să se dezvolte. Planul economic de stat pe 1959 constituie o expresie a forţei sta­tului nostru, care împreună cu cele­­lalte tari ale lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va con­tinua să se dezvolte şi să se întă­rească ca un factor de mare însem­nătate în lupta pentru asigurarea pă­cii în întreaga lume. In majoritatea întreprinderilor a început dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1959. In lumina expunerii tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej fă­cută la plenara CC al PMR din 26- 28 noiembrie ac., fiecare colectiv de întreprindere se află, în 1959, în fa­ţa unor sarcini de o deosebită însem­nătate pentru dezvoltarea continuă a economiei ţării noastre. După prelucrarea planului de pro­­ducţie la nivelul şefilor de sectoare, într-o serie de întreprinderi ca­re sătura”, „Textila Roşie” fabrica de tricotaje , Moldova" şi altele, a în­ceput dezbaterea largă a sarcinilor viitoare de producţie. Conştiinţa ridi­cată a muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor, maturitatea lor politică, sînt demonstrate cu putere de parti­ciparea acestora, cu interes şi simţ de răspundere, la discuţiile ce au a­­vut loc. Din marea masă a colecti­velor au venit propuneri preţioase, practice, menite să asigure nu nu­mai îndeplinirea sarcinilor sporite ce le revin, dar chiar şi depăşirea lor. Colectivul harnic al fabricii de trico­taje ..Moldova" de exemplu s-a an­gajat să depună toate forţele pen­tru ca în 1959 să producă mai mult, faţă de anul 1958, cel puţin 1.000.000 bucăţi tricotaje. Este vorba, fără în­doială, de o sarcină importantă, nu uşoară, dar pe care colectivul fabri­cii este dornic şi capabil să o înde­plinească. Cu prilejul dezbaterii pla­nului pe 1959, unii participanţi la discuţii ca Eugenia Ichim, Clara Gro­su, D. Proca Şi alţii, de la fabilca „Textila Roşie" şi-au exprimat ho­­tărîrea de a contribui la îndeplini­rea noilor sarcini, scoţînd la iveală în acelaşi timp numeroase rezerve in­terne care pot şi trebuie să fie fo­losite. Aceeaşi însufleţire şi aceeaşi hotă­­rîre de muncă sînt prezente în ini­ma fiecărui om al muncii din între­prinderile noastre. Comuniştii sînt în fruntea celor care doresc să înceapă noul an de muncă cu rezultate valo­roase, obţinute prin descoperirea şi folosirea rezervelor interne Comunis­tul Hanganu Mărgărit ajutor de ma­istru la Unitatea B. a fabricii „Ţe­sătura", de exemplu, participînd la dezbaterea sarcinilor de plan, a ară­tat că în munca sa de agitator şi propagandist va căuta să mobilizeze, pe muncitori, contribuind el însuşi la îmbunătăţirea calităţii, creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost al producţiei. Dezbaterea planului de producţie pe anul 1959 este in plină desfăşu­rare, ea urmînd să fie terminată intr-un timp scurt. Sarcinile de pro­ducţie vor fi defalcate şi cunoscute astfel de către fiecare muncitor, in­giner şi tehnician. Faptul că în acest an s-a asigurat o cunoaştere mai din timp a sarcinilor de producţie prezintă o însemnătate deosebită, un sprijin preţios în munca de planifi­care şi realizare a producţiei. Măsu­rile de organizare a producţiei au putut fi luate astfel la vreme, ceea ce va asigura îndeplinirea în mai bune condiţiuni a sarcinilor de plan, începînd cu prima decadă, cu prima lună a anului nou. Organizaţiile de partid şi sindi­­cate au datoria să mobilizeze pe fie­care muncitor, inginer şi tehnician, astfel incit participarea la dezbaterea planului pe anul 1959 să fie valoroa­să, activă. Organizaţiile sindicale tre­buie să desfăşoare o serioasă muncă politică şi educativă pentru ca fie­care membru al colectivului să fie lămurit, convins, că sporirea conti­nuă a bunăstării lui şi a întregului colectiv, depinde de felul în care se va strădui să caute şi să găseas­că noi posibilităţi de îndeplinire şi depăşire a sarcinilor de plan. In ca­drul Trustului regional de construc­­ţii, a întreprinderilor şi şantierelor sale, dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1959, trebuie să atragă la dis­­cuţii un număr cît mai mare de con­structori, care prin propunerile lor să contribuie la: reducerea costului şi termenelor de execuţie, la îmbunătă­ţirea radicală a muncii desfăşurate mai ales în sectorul construcţiei de locuinţe, care în anul 1959 va cu­noaşte, în regiunea Iaşi, o amploare şi mai mare. In această perioadă, colectivul sec­ţiei de topitorie a uzinelor metalo­­chimice ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ din Ba­ia Mare a lansat o acţiune de preţ sub lozinca. Fiecare orr­ al muncii si­ contribuie cu cel puţin o propunere pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne în domeniul său de activitate". Această iniţiativă Pa­­triotică trebuie să-şi găsească ecou şi în rîndurile colectivelor întreprin­derilor noastre. Fiecare om al mun­cii, pe baza experienţei sale proprii, poate contribui la îmbunătăţirea con­tinuă a procesului de producţie, prin folosirea mai bună a capacităţii ma­şinilor, prin încărcarea utilajelor şi (Continuare în pag. 3-a). Trenul 3701 1 ianuarie 1959, ora 10 di­mineaţa. Constantin Ionescu, şeful gării Socola, se află la tele­­spichet în convorbire­ cu Nadia Nicolaevna, tălmaci , la gara Socola-Roşie. — Noroc şi mulţi ani, to­varăşă Nadia! — Mulţumesc, ta iei, — se aude răspunsul. — Ce e nou, — se inte­resează şeful gării? — Astăzi, la ora 2,29 a sosit din Uniunea Sovietică primul tren al anului 1959. — Cine a condus trenul Şi ce conţine? — Garnitura a fost con­dusă de mecanicul Zam­i­­provski şi de şeful de tren Scoropîşnia Şi a fost Pri­­mită la noi de impegatul de mişcare Ion Dumitru şi de şeful de tură Aurel Teodo­­rescu. Trenul, cu nr. 3701 — precizează in continuare tovarăşa Nadia — a venit cu 15 vagoane şi a fost in­­cărcat cu produse diferite: fier pentru laminorul de la Roman, cocs pentru fur­nalele de la Hunedoara, in­­­stalaţii de mare tehnicitate , pentru noile obiective indus­­­triale din ţară.­­ — Şi alte noutăţi — se­­ mai informează şeful? * Peste 55 de minute vi-1 _­ne răspunsul tovarăşei Nn- ; * dia — intră în staţie alt , tren cu 40 de vagoane, une­le din ele conţin mărfuri, instalaţii şi materiale pen­tru Republica populară Ro­mina, altele sunt în tranzit pentru Republica Populară Bulgară La ora cinci se efectua convorbirea înregistrată de noi, mărfurile şi produsele sosite din ţara vecină şi prietenă cu trenul de noap­te erau încărcate în alte va­goane. Ele luaseră drumul spre întreprinderile şi şan­tierele Patriei­— IA. M.­­k SUMARUL. MAGAZIN: — In ajunul pătrunderii o­­mului în cosmos. — Cum m-am pregătit de re­­velion şi unde l-am petrecut. —­­ Chiţibuşerii juridice din S.U.A. pag. 2-a — Toată atenţia rentablităţii gospodăriilor agricole de stat. — Sport pag. 3-a — CU PRILEJUL ANULUI NOU: Felicitarea adresată po­porului sovietic de C. C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.P.S.S. și guver­nul U.R.S.S. __ Mesajul lui N. S. Hruș­ciov către poporul american. — Manifestul P.C. din Ger­mania cu prilejul celei de a 40-a aniversări a întemeierii sale. __ Evenimentele din Cuba, pag. 4-a Urări prieteneşti Comitetului de partid al întreprinderii Textile „Trigornaia Manufactura" Imi amintesc deseori de vizita pe care am făcut-o împreună cu alţi to­varăşi în luna iunie a.c. la minuna­ta dvs. întreprindere. Schimbul de experienţă pe care l-am organizat în numele fabricii noastre s-a dovedit nespus de folositor. In urma aces­tuia am luat cunoştinţă de istoricul întreprinderii pe care a vizitat-o în­săşi marele Lenin, de modul de or­ganizare a procesului de producţie, de rezultatele deosebite pe care le obţine în munca sa harnicul colectiv al întreprinderii. Despre toate acestea am vorbit, la întoarcere în ţară, muncitorilor fabricii noastre care au manifestat un viu interes faţă de­­re­ Moscova—U. R. S. S. lul de muncă şi realizările tovară­şilor şi prietenilor lor din ţara con­structorilor comunismului. Acum, cu ocazia noului an, colectivul fabricii „Ţesătura" Iaşi, în frunte cu comitetul de partid al întreprinderii, se simte fericit şi dornic să ureze minunatului colectiv al întreprinderii „Trigornala Manufactura" sincere fe­licitări şi noi succese în anul 1959. Vă adresăm pe această cale, dragi prie­tenii şi tovarăşi, tradiţionala urare La mulţi ani! ALEXANDRU COTZUR secretari! Comitetului de partid al fabricii „Ţesătura'' Iaşi Blocuri de locuinţe pentru muncitorii F.R.B. Foto: D. PAVALAŞCU către G. M. Nagornîi ing. agronom în sovhozul Salivonkovski raionul Grebenkovski regiunea Kiev R.S.S. Ucraineană Cu ocazia noului an 1959 îţi urez ţie, dragă prietene mulţi ani fericiţi şi succese în mun­ca măreaţă de construire a co­­munismuluii, parcă mă văd cu câţiva ani în urmă cum împre­ună cu tine şi ceilalţi colegi de la Academia Agricolă Timirea­­zev, aşteptam în faţa aparatu­­lui de radio să ascultăm tradi­ţionala urare de Anul Nou a to­varăşului Voroşilov. Cum în clipa cînd stingerea luminii a anunţat începutul altui an, te-ai ridicat şi îmbrăţişîndu-ne ne-ai spus cu glasul înnecat de emo­ţie: ,,Snovîm godom tovarişcii” Parcă te văd cum la venirea mea în Uniunea Sovietică pen­tru studii te ofereai să mă ajuţi Şi cu cită răbdare făceai acest lucru! Treptat munca şi viaţa în colectiv ne-a împrietenit. Şi, cu cită părere de rău ne-am des­părţit Depărtarea n-a putut însă să şteargă amintirea cli­pelor frumoase trăite împreu­nă cu tine şi cu ceilalţi colegi sovietici. In pragul anului 1959 îmi amintesc iarăşi de voi. Şi nu rareori povestesc ţăranilor noştri muncitori despre înfăp­tuirile minunate ale colhoznici, iar sovietici. In raionul nostru mii de familii de ţărani au in­trat în gospodării agricole co­lective şi întovărăşiri agricole şi numărul celor care păşesc spre belşug creşte mereu. In această operă îmi aduc şi eu contribuţia cu drag. Dragul meu Grişa, păşesc în noul an plin de hotărîre şi op­timism, aşa cum m-au învăţat comsomoliştii, cum m-ai învă­ţat tu. Plin de recunoştinţă îmi îndrept gîndurile către tine, prietene drag, dorind din ini­mă ca noul an să-ţi aducă nu­mai succese. OSWALD ROMAŞCANU ing. agronom secţia agricolă raionul Bîrlad reg. Iaşi Din toată inima îmi stăruie încă in memorie a­­mintirea neştearsă pe care v-o port dumneavoastră tovarăşe Vladimir Macarovici Condratev din timpul pe care l-am petre­cut la Moscova atunci, cînd îm­preună cu alţi colegi de-ai mei, am fost trimis pentru a deprin­de detaliile tehnologiei de fa­bricaţie a antibioticelor. Dum­neavoastră precum şi mulţi alţi prieteni sovietici, specialişti în fabricaţia antibioticelor, ne-aţi dat, atunci," In timpul speciali­zării la Moscova, precum şi în perioadele de timp pe care le-aţi petrecut aici, in mijlocul nostru, un ajutor prietenesc, valoros din punct de vedere şti­inţific. De acum trei ani, de cînd fa­brica noastră a intrat în func­ţiune şi pînă in prezent, colec­tivul de muncă al fabricii, pre­cum şi colectivul de cercetători, a obţinut rezultate deosebite in producţia de antibiotice. Pe parcurs, noi am produs o se­rie de sortimente, cum ar fi: pe­nicilină, cicilină, retacit­ină, au­reociclină, vitamina B12 şi al­tele şi sintem­ pe punctul de a linsa noi produse de scară in­du­strială ca: streptomicina, tetra­ciclina, eritromicina, unguent de aureomicină şi altele. Peste puţine zile noua reţetă de fa­bricaţie a penicilinei adoptată după indicaţiile preţioase pri­mite de la dvs. şi alţi specia­lişti sovietici va fi aplicată pe scară industrială. Aceasta va permite ca activitatea pe şarja de penicilină să crească consi­derabil Produsele noastre, cunoscute şi apreciate atit în ţară cit şi în străinătate, au cucerit de pe acum un prestigiu substanţial. Aceste succese nu le-am fi pu­tut obţine fără ajutorul sovie­tic calificat, desinteresat, carac­teristic relaţiilor frăţeşti ce e­­xistă între Marea Uniune So­vietică şi celelalte, ţari socia­liste. Acest ajutor mă face ca acum cu ocazia noului an să mă gîndesc la dumneavoastră ,ci să vă urez din toată inima .La mulţi ani“. Ing. I. NISTOR dir. ştiinţific al Instit. de Cer­cetări .Chimico-Farmaceutice Filiala iaşi Veselie, bucurie, tinereţe Seară de anul nou... Oraşul este inundat de lumini, pătrund în sediul liceului seral din Birlad. Aici se fac ultimile pregătiri pentru înce­perea revelionului tineretului. Nu-i nici ora­ş şi în holul li­ceului au şi sosit grupuri ma­sive de băieţi şi fete, îm­brăcaţi sărbătoreşte. Ei se a­­dună aici pentru a cinsti in cint şi voie bună victoriile ob­­ţinute în anul de la care nu­mai peste cîteva ore îşi vor lua bun rămas pentru a ura bun venit lui 1959 şi a cinsti in sănătatea tuturor celor ce muncesc pentru construcţia so­cialismului. S-au adunat cu toţii laolaltă peste 200 de ti­neri, de, la:FRB,­FCB, coope­­rativ­ele­­ meşteşugăreşti, elevi etc. Unde să stau Pentru a cu­­prinde întreaga atmosferă ti­nerească a serii de revelion? In sălile cu mese sau acolo unde se dansează? De cîntat se erită peste tot■ Mă aflu în fa­ţa atitor tineri fruntaşi toţi unul şi unul- Şi tare,s curios să le cunosc gîndurile. — Tovarăşe Botez... — La mulţi ani! — ... Dar... nici un dar. Par­că omul m­­i arde acum de in­­terviuri? Sălile revelionului spun poa­te destul: bucurie şi veselie, tinereţe... Dar proiectele de viitor ale acestor tineri? Am notat in carnetul de note citeva din pro­iedele de viitor ale unor mun­citori de la FRB. Parcurg rin­­durile: strungarul Const Ra­du: "Vreau ca în 1959 să nu mai aud de rebuturi in secţia strungărie"; rectificatorul seu Ier Ion Antohi: „­..să termin şcoala medie şi să mi îmbo­găţesc tot mai mult cunoştin­ţele"; dispecerul Gheorghe Le­onte: „Să reuşesc la examenul de admitere in facultate"; fre­zorul Ion Anghele: „Să-mi ter­min casa..."; forjorul Toader Macarie: „Să fie pace"... Ginăurile înaripate... „In ‘59 doresc să obţin noi şi impor­­tante performanţe spotive", „Aş vrea să-mi întemeiez un cămin..." —I sînt năzuinţe, vi­suri, idei Şi dorinţe, izvorî­te din inimi tinere. . Se apropie miezul nopţii■ A trecut poştaşul cu răvaşele..­­Torturile cadou au fost consu­mate, paharele se umplu din nou. Se ciocnesc: — Să ridicăm paharele pen­tru tineretul oraşului nostru, al ţării! — Să ciocnim pentru suc­­cesele noastre, pentru viitorul nostru... — Şi al nostru... — ...al tuturor! S-a făcut ora 12. Noaptea. Pentru o clipă luminile s-au stins. Apoi: stringeri de mină, îmbrăţişări, felicitări recipro­ce, urări pentru noi succese in nu­n?ă, pentru pace­­, Pah­are'e s-au umplut. Mu­zica buită. Se rîde zgomotos. Se dan'^ozn cu foc Aşa-i la revelion: bucurie şi veselie, tinereţe... ION OPREA' corespondentul ziarului „Fla­căra laşului1’ în raionul Bîrlad ^ Cuvîntâm fofifisiui CHIVU­ STOICA rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovară­­şul Chivu Stoică,­­ membru al Bi­roului Politic al CC al PMR, pre­şedintele Consiliului de miniştri al , Republicii Populare­­ Române, a ros­­­­tit în noaptea de 31 decembrie 1958 la posturii?­ noastre de radio,­ în următoarea cuvântare: 1 Tovarăşi şi tovarăşe, cetăţeni; şi I cetăţene, 1 , î| Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cînd poporul­ nos­tru a devenit stăpîn, al propriului său destin. In anul­­care s-a­ sfîr- I şit, pe întinsul ţării noastre- s-au­­ înălţat noi fabrici,­ uzine, sonde, centrale electrice, locuinţe, şcoli şi spitale, s-a lărgit şi s-a, con­solidat sectorul socialist al­­agricul­turii, s-a îmbunătăţit traiul oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. înfăptuirile rodnice ale acestui an , sînt rezultatul muncii/creatoare a î eroicei noastre clase/m­uncitoare, a­l î harnicei ţăpânimi muncitoare,, a oa­­­­menilor de cultură legaţi de popor. *■ Ele sînt : rodul politicii marxist­­leniniste/a partidului nostru care :■ conduce cu mînă sigură poporul ■­ muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obţinut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susţinute, abnegaţie şi elan­­ patriotic în lupta pentru înfrînge­­rea greutăţilor, inerente­ perioadei de mari transformări­­social-econo­­mice şi de lichidare a înapoierii în care a fost ţinută ţara noastră de burghezie şi moşierime, însu­fleţiţi de victoriile repurtate, în­crezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniţi în ju­rul partidului şi guvernului, * oa­menii muncii vor manifesta Şi în anul care vine acelaşi avînt crea­tor în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pen­tru traducerea în viaţă a sarcini. ■ ,r r,.ere*-r­o-' care partidul nostru le-a pus în faţa poporului.­­Ne apropiem tot mai mult de a­­cel stadiu de dezvoltare cînd re­zultatele eforturilor noastre­ vor fi şi mai evidente, asîgurînd­ un ni­vel tot mai ridicat al bunăstării materiale şi culturale a tuturor celor ce muncesc.­­ Trecînd în revistă realizările ob­ţinute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frăţeşti din Uniunea­­ Sovietică şi din celelalte ţări ale "lagărului so­cialist Realitatea ''ie,/ înfăuririle materiale şi spirituale/ale sistemu­lui socialist mondial/demonstrează în faţa întregii lumi superiorita­tea socialismului asupra capitalis­mului. In lumea capitalistă noul an în­cepe pentru oamenii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul devalorizării şi inflaţiei, al agra­vării şomajului, al atacului reac­­ţiunii împotriva libertăţilor demo­cratice; lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale;­ pentru democraţie şi progres social ca­pătă o amploare şi o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că această năzuinţă a sa este împărtăşită de toate po­­poarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmă­rilor şi a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii ,,pe marginea prăpastie!", dusă de a­­gresorii imperialişti, dornici să co­tropească pămînturi stranie, să subjuge alte popoare, să le răpeas­că independenţa naţională şi drep­tul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obţinute de popoarele iubitoare de pace în anul 1958 justifiă convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi biruinţe ale forţelor păcii, care sînt în măsură să împiedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, îndreptată împotriva păcii şi secu­rităţii popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă Cu toate forţele ce fiintă pentru nace Re­publica Populară Romrână îşi va aduce şi pe viitor contribuţia activă la rezolvarea celei mai arzătoare­­ probleme a timpului nostru asigu­­rarea unei păci trainice în întrea­ga lume In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc. Romín, al guvernului Republicii Populare Ro­míne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, urez din toată , inima oamenilor muncii din patria noas­tră, bărbaţi, femei, tineri care mun­cesc cu dragoste şi devotament în uzine şi fabrici, în mine, pe ogoa­re, în instituţii şi lăcaşuri de cul­tură, noi succese în activitatea lor, în lupta pentru construirea­ socia­­lismulu­­i, pentru propăşirea ţării şi fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, şi le adresez tradiţionala urare a poporului nos­tru. La mulți ani. t Revelionul tineretului Ultima zi a anului ce a tre­cut a fost un minunat prilej şi pentru tinerii ieşeni de a sărbători un an de victorii in construirea socialismului în patria noastră. Pentru ei, ti­­neri fruntaşi in producţie din întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, comitetul regional UTM a organizat pentru pri­­ma dată în oraşul Iaşi, un re­­velion al tineretului. Cum au petrecut tinerii? Palatul Culturii, cu frumoa­sele lui interioare se transfor­mase parcă in noaptea revelionu­lui intr-un palat din basme. Bo­gata fantezie a tinerilor or­­ganizatori ai revelionului a contribuit la crearea­­unui in­terior ce desfăta privirea, ce te îndemna să participi cu tot entuziasmul la veselia ce exis­ta aici. De la frumosul pom de iarnă , nelipsitul Moş Ge­rilă, la feeria luminilor mul­­ticolore, de la panourile şi ta­blourile cu imagini din basme, la acordurile orchestrelor, to­tul crea o ambianţă plăcută. Orele 21... Spre Palatul Cul­turii se îndreptau grupuri, gru­puri de tineri voioşi, nerăbdă­tori de a intra bit mai repede, chemaţi parcă de acordurile or­chestrei. Intîmpinaţi de aci-­­­vi­ştii comitetului regional UTM, cu urarea „Bun venit şi la mulţi ani 1959", sutele de ti­neri au populat Palatul Cul­turii. Pe tinărul mecanic de locomotivă Neculai Fanaragiu, de la Depoul CFR, Maria Ne­­tedu şi Ion Ungureanu din complexul CFR Iaşi, Maria Hirtopeanu, Raşela Haimovici, Maria Porfiriuc şi Elena Ga­lan de la Fabrica de tricotaje „Moldova", elevii şi studenţii Elena Gheorghiţă, Zlăvog Ga­­briela, N. Tiron, Dana Fribeş­­teanu, filaturistele Magda Zo­­tic, Filip Ana, Elena Antone­­sei, ţesătorii Maria Rusaniuc şi Ion Sticlaru, electricianul Cănănău Dumitru şi numeroşi alţi tineri fruntaşi în produc­ţie, i-am întîlnit­­în noaptea revelionului tineretului de la palatul Culturii. Voia bună şi entuziasmul ti­neresc a cuprins pe toţi par­ticipanţii la revelion. Muzica de dans închinată fruntaşilor de la Atelierele CFR Ilie Pin­­tilie, de la fabrica Ţesătura, elevilor şi studenţilor fruntaşi, a prins in rit re­ fele ^melodiilor sutele­ de perechi ce atacau „Primul 'm­ostru tango", „Valu­rile Amorului", etc programe­le prezentate de artist’* tea­trului de operă şi Balet. al Teatrului Nation­al „V, Ale^s^n dri", de Filarmonica de Stat, au avut şi ele menirea de a­ contribui la întreţinerea unei atmosfere pline de voie bună. N-a lipsit nici „Pl­iguşorul" , interpretat de artiştii Teatru­­lui Naţional, ce au redat mun­ca plină de avînt a oameni­­lor muncii din ţara noastră pentru construirea societăţii socialiste. „Aho, aho, copii şi fraţi, Staţi puţin şi nu minaţi Şi spre noi vă apropiaţi Să auziţi urarea noastră".. Ţara întreagă,­ şantier Reşiţa şi Hunedoara Turda, Roman, toată ţara De la munte pun­ la mare I-o prisacă mare, mare, Cu albine lucrătoare..­­Se apropie noul an. Tovară­şul Simion Timofte, secretar al comitetului regional de par­tid, urează tineretului din re­giunea Iaşi noi succese în­­to­nul 1959. Apd­ primul secre­tar al comitetului regional UTM, tov. Amariei Constantin, in numele tineretului a mulţu­mit Pentru răile primite, a­­dresînd la rîndul său, tinere­tului urări de noi succese in mun­că In 1959. La orele 24 se­ stinge lumina- Noul an este marcat prin aprinderea a numeroase reflectoare, ce scaldă sala in­­tr-,o lumină puternică. Cînte­­cul, dansul și voia bună con­­tinuă, și odată cu primul pa­­har ridicat in, cinstea noului an, tinerii şi-au exprimat şi gir­ăurile lor. Cu emoţie Şi re cunoştinţă au închinat primul pahar vieţii noastre noi, Re­publicii, păcii, partidului drag. A. ALEXANDRU

Next