Flacăra Iaşului, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 3914-3939)

1959-04-01 / nr. 3914

Fruntaşi, în Brigada de strungari condusă de Gh. Stratulat, de la FRB, se men­ţine fruntaşă pe secţie de două luni de zile. IN CLIŞEU: membrii brigăzii: Cezar Călin, D. Dulcheru, Gh. Stratulat, Tinea Vicol, Ion Costache, şi Teodor Strătilă. Cale liberă“ noului Depoul CFR Păscni este una din­tre unităţile de foi­s de Direcţiei Regionale Iaşi. In acest an, cu mai multă grijă şi răspundere ca în alte perioade de plan,s-a simţit dorinţa ceferiştilor de arc pentru a asigura noului, progresului tehnic „cale libe­ră". De multă vrei! mecanicii şi fo­­chiştii depoului picănean aplică me­toda feroviarilor m­­etici din Osnova — graficul strîns­­ circulaţie. Este o metodă experimentă în practică, cu rezultate de o fere eficacitate eco­nomică. Mu­ndei mecanicii şi fo­­chiştii îşi exprin deplina satisfacţie faţă de ajutori tovărăşesc primit şi pe calea f­­ab­iliei şi experienţei îna­intate, din parti feroviarilor sovietici.­­ Este o modă care ne învaţă să fim­ în acest timp şi buni gos­podari ai cobustibilului, să folo­sim locomotive la întreaga ei capa­citate. Pentru acestai ei s-au angajat să economisească 3 la sută din consu­murile speciie de combustibil plani­ficate şi să #=“ o producţie, expri­mată în krrm­Ssrei mai mare cu 1,5 la sută. La şcofc­a.persuildului de locomo­tivă, în coiîâtuirile de producţie, mecanicii şi ocdişii aprofundează şi stâpinesc to mai multe amănunte de funcţione a diferitelor mecanis­me ale locCot­ V6i, dezbat problema privitoare lof°l°s irea forţei vii a lo­comotivei, I întreţinerea ei, pentru evitarea unor defecţiuni neprevăzute.. Ca şi în anul trecut, personalul de locomotivă a continuat să obţină unele succese importante. In luna februarie tonajul mediu pe tren de marfă a fost sporit cu 95 de tone. Au fost remorcate 32 perechi trenuri marfă cu un tonaj peste nucleu de circa 100-250 tone, influenţînd asupra creşterii tonajului mediu. Aplicarea metodei Osnova a in­fluenţat în continuare şi asupra re­ducerii consumului specific de com­bustibil. Cu întreaga cantitate de combustibil economisit în lunile ia­nuarie şi februarie se pot transporta toate trenurile de marfă şi călătorie prevăzute în planul Depoului, şi efec­tua serviciile auxiliare, pe o perioadă de 7 zile. O analiză mai adîncâ a faptelor ne arată că progresul tehnic, noul, nu are asigurat­­ ca să folosim o expresie cu largă circulaţie în rîndul ceferiştilor — „cale liberă” pe toate liniile. Dintre acestea ne vom opri asupra liniei principale: nu toţi me­canicii şi fochiştii, chiar cînd mun­cesc pe locomotive de aceeaşi serie, obţin acelaşi randament in acţiunea de economisire a combustibilului. De exemplu: In luna februarie din 34 de locomotive 26 au obţinut economii de 385,3 tone iar 8 au înregistrat, din diferite cauze, pierderi de 45,2 H. IONESCU (Continuare în pag. 3-a) La Iaşi Contracte în valoare de 1670.000 lei penru vînzarea confecţiilor în rate Pentru a veni în ajutorul sa­lariaţilor din întreprinderile ieșene, CCL Produse Industri­ale a piS în vînzare cu plata în rate o serie de confecţii pen­tru bărbaţi, femei şi copii. In afara unor magazine situate în centrul oraşului şi specializate în vinzarea cu plata în rate, zilele trscate a luat fiinţă un astfel de magazin şi în cartie­rul Ilie Pintilie. De la data de 9 februarie a.c., ide cine au fost puse în vînza­re conecţii cu plata în rate şi pînă ,în prezent s-au încheiat cea­ 2550 contracte în valoare de 1.670.000 lei Confecţiile cele m­ai solicita­te sunt, în special, costumele bărbăteşti, balonzeidele şi par­­desiile bărbăteşti şi pentru fe­mei­ Magazinele care distribuie confecţii cu plata în rate sunt bine aprovizionate cu astfel de produse şi ele cunosc o afluen­ţă deosebită i de cumpărători. In luna martie, de pildă, unita­tea nr- 15 a încheiat contrac­te pentru vînzarea confecţiilor în rate în valoare de 240 000 lei unitatea nr. 150, în valoare de 377.000 lei, iar unitatea nr. 136, in valoare de 350.000 lei­ Compozitori la sate Pentru a cunoaşte îndeaproape viaţa nouă a ţărănimii noastre mun­citoare, care păşeşte cu încredere pa calea transformării socialiste a agriculturii, compozitori ieşeni, mem­bri ai Filialei Uniunii Compozitorilor din RPR se vor deplasa zilele aces­tea la sate. Astfel, Achim Stoia va pleca la Deleni-Hîrlău, Dumitru Chiriac la Osoi-Iaşi, V. Ionescu-Paşcani la Tătă­­ruşi, S. Vînătoru la Heci. Pe lingă faptul că vor avea pri­lejul să se documenteze pentru crea­ţii noi inspirate din actualitate, ei vor contribui totodată la îndrumarea echipelor artistice atit în ceea ce privește conținutul repertoriului cit și în direcția interpretării. t­ pop- O.C. L. Produse Industriale a pus in vînzare Noi televizoare La magazinul OCL Produse Indus­triale , de articole electrice, din strada Lăpuşneanu au fost puse în vînzare noi televizoare. Televizoarele marca „Record” cu 5 canale­­ puse în vînzare la acest magazin, recepţionează posturile de emisiune ale staţiilor din Bucureşti şi Chişinău. Pentru salariaţi, televizoa­rele „Record” se vînd în 12 rate lunare. ANUL XV Nr. 3914 MIERCURI 1 APRILIE 1959 4 PAGINI 20 BANI încheierea cursurilor şcolii de partid din Bîrlad Şcoala de partid din Birlad, cu o durată a cursurilor de 6 luni, pregăteşte cadre pentru munca de partid din întreprin­derile industriale şi din agri­cultură. Ieri, s-au încheiat cursurile de 6 luni ale unei noi serii de elevi din rîndul secretarilor şi membrilor comitetelor comuna­le de partid, secretari ai orga­nizaţiilor de bază din gospodă­rii colective şi Întovărăşiri a­­gricole­ La adunarea de încheiere a cursurilor a luat parte tov. Vlad Stănescu, membru al bi­roului Comitetului regional de partid. Cu prilejul încheierii cursu­rilor, tov. Ion Negrescu, direc­torul şcolii de partid, a vorbit despre desfăşurarea procesului de învăţămînt, despre datoria celor care au absolvit cursurile de a studia în permanenţă în­văţătura marxist-leninistă. A luat apoi cuvîntul Iov- Vlad Stănescu, care a făcut o expunere asupra principalelor sarcini ce stau în fața organi­zațiilor de partid de la sate în perioada actuală. IHIUNIim==­­...--------------------­ rn­ lriile de tineri In local de men Duminică dimineaţa, spre di­ferite puncte ale oraşului se îndreptau sute de tineri şi virstnici dornici să-şi aducă contribuţia la înfrumuseţarea Iaşului. Odată cu aceasta, nu­meroşi tineri au pornit la co­lectarea fierului vechi din în­treprinderile în care lucrează. Cînd am ajuns la fabrica chimică nr. 2, brigăzile de mun­că voluntară erau de piuit în plină activitate. Pe terenul viran din faţa întreprinde­rii, zeci de tineri şi virstnici, muncitori, laboranţi, ingineri, lu­crau cu rîvnă la ni­velarea spaţiului un­de urmează a se plan­ta diferite specii de copaci. Explicaţia a­­cestei masive partici­pări la munca de în­frumuseţare a între­prinderii, am găsit-o citind rîndurile de pe afişierul de la poar­tă. Era o chemare pe care brigada ute­­mistă de muncă pa­triotică de la serviciul mecano-energetic o a­­dresa tuturor brigă­zilor din fabrică pen­tru realizarea prin muncă voluntară a zonei verzi, fără cheltuieli de investi­t Amenajarea spa­ţiului verde din fa­­ţa, fabricii g& costa după calcule, aproape 800 mii lei, numai pentru manoperă !— ne-a spus tov. Nour, secretarul comitetului UTM al fabricii. Tinerii noştri însă s-au anga­jat să amenajeze acest teren prin muncă voluntară. Brigăzile de tineret insă, au antrenat şi pe tovarăşii lor de munca mai virstnici la această acţiune de înfrumuseţare şi s-au organizat astfel incit in fiecare zi, la amenajarea spa­ţiului verde, lucrează un nu­măr însemnat de muncitori. In interiorul fabricii se înlo­cuieşte pămîntul industrial cu un pămint gras, după care se va gazona şi se vor amenaja platbande cu flori. Tineri ca Margareta Ţuţuianu, operatoare la sectorul de extracţii, labor­an­ta Alexandrina Stan, Gh. Mun­­teanu şi alţii, se dovedesc cei mai harnici. Dar munca voluntară e lega­tă strîns de munca in produc­ţie. După ce muncitorii fabricii au realizat planul trimestrial la 26 martie şi l-au depăşit pînă duminică cu 6 la sută, du­pă ce au realizat în această pe­rioadă economii in valoare de peste două milioane lei în ca­drul angajamentului luat, ei au hotărît ca fabrica lor să fie cit mai îngrijită şi frumoasă, din nu-i un aspect cu totul nou. Şi în munca voluntară ca şi in producţie, tinerii utemişti au primit ajutorul electiv al celor mai cu experienţă, cum sunt D. HALAUS Foto: A. SAVA (ComimBr), nn PBQ, 2-all­ţii, la amenajarea spaţiului verde din faţa fabricii chimice nr. 2. * Un act de mare însemnătate pentru construirea socialismului în patria noastră Pămîntul este al celor ce-l muncesc“ Ploaia ce căzuse in timpul nopţii făcuse ca majoritatea ţăranilor muncitori din comu­na Erbiceni să-şi găsească de lucru pe lingă gospodărie li­ni­i insă, se adunaseră dis-de-di­mineaţă in faţa sfatului popu­lar. Discuţiile se înfiripau pe nesimţite, unul vorbind despre ploaie, altul că timpul se în­călzeşte repede şi însăminţări­­le trebuie făcute cit mai grab­nic, şi cite altele. Un grup de oameni destul de mărişor discuta cu aprin­dere. Cîteva vorbe îmi atrase­­ră atenţia. — S-a dat şi la radio, scrie şi-n ziar■ — Aşa-i bădie, ii convenea lui Ion Creţu să ţină aproape 14 ha. El cu nevastă-sa stăteau acasă, că pămîntul îi dădea in parte celor din Boroaia. Stai degeaba şi-ţi umpli toamna hambarele cu păpuşoi din mun­ca altora. — Toată vara munceau pen­tru te miri ce arde Maria Bouaru, Neculai Călugăru, E­­milia Pavel, Cornelia Albu pe pămîntul lui Onică Constanţa. Decretul Prezidiului Marii Ad­ăunări Naţionale a Republicii Populare Borhine, pentru lichi­darea rămăşiţelor oricăror f°rr­me de exploatare a omului de către om in agricultură, in scopul ridicării continue a ni­velului de trai, material şi cultural al ţărănimii muncitoa­re şi al dezvoltării construc­ţiei socialiste, era viu discutat de către ţăranii muncitori din Erbiceni. Aici, ca şi in alte sate, mai dăinuie încă rămăşiţe ale unor relaţii de producţie înve­,­chite, cum sunt darea „în pan­te" sau in arendă, ori lucrare­a pămintului cu muncă salaria­tă, folosite de către elementele capitaliste chiabureşti. Având mai mult pămint decit pot munci ei şi familiile lor, unii chiaburi ca D-tru T. Mir­cea,­ Ion T. Bi­cu, Neculai Ilie Burflacu, Haralambie Borhan, Paul­ Dra­­gomir şi alţii, din Erbigeni îşi lucrau pămîntul numai exploa­­tind munca ţăranilor munci­tori. Ani de-a rindul sau slugă­rii Neculai Ciobanu, C-tin Cio­­banu, Maria Bouaru­, Maria T­­rouaru, Marioara Călugăru, pe cele 35 ha. ale chiaburului Paul Dragomir■ — Bun pămint are Petru T. Raţă. Rodnic este, dar nu el îl munceşte, ci ştefan Asultanei, D-tru Preotescu, Ion T. Raţa cărora le-a arendat pămîntul, îmi spuse o veche cunoştinţă. Mulţi ţărani muncitori din Erbiceni pe care i-am găsit în dimineaţa aceea la sfatul popu­lar işi exprimau recunoştinţa lor faţă de partid şi guvern, care ii apără prin legile statu­lui de democraţie populară de orice formă de exploatare a omului de către om Cind m-am despărţit de ei, comunistul Ilie Romaşcanu, strlngindu-mi mina cu putere adăogă: „Pămîntul este al ce­lor ce-l muncesc, tovarășe AL. ATANASE Cu toate forţele la arat şi însămînţat ...A sosit foaia volantă Geana dimineţii, mijind din ce in ce mai tare la orizont, trezea din nou la viaţă suflarea sătului. Pentru mecanizatorii SMT-ului Pd. Iloaiei începea o nouă zi de mun­că, de hărnicie, de întrecere. Băie­ţii din brigada de tractoare condusă de Gh. Sireteanu se treziseră în pu­terea nopţii şi o porniseră la lucru. La lumina farurilor, ei araseră cite aproape două hectare de fiecare. Cap de coloană era UTOS-ul purtat pe brazdă de mîinile lui Vasile Gur­­zum. După el urmau trei K.D.-uri şi două IAR-uri. La sfîrşitul fiecărei ju­mătăţi de oră, pontatorul-alimenta­tor îi anunţa pe rînd: „încă 1,75 ha. încă alte două ş.a.m.d. In dorinţa de a executa în această primăvară cite două planuri pe tractor, băie­ţii din brigada a 2-a a SMT-ului Podul Iloaiei, care deserveşte şi înto­vărăşirea agricolă „1907”, munceau pe întrecute. Acest lucru ni-l spun cele aproape 80 ha, arate în numai două zile şi ceva. La ora 14, tractoarele au fost o­­prite. Sireteanu, şeful de brigadă, hotărise acest lucru­­- E ora de întreţinere, spuse el celorlalţi. Trebuie să meargă ceas şi în schimbul doi. Ca să re zmulgem două planuri, ne cer o întreținere de­osebită... — Dînculeț, se adresă autoritar șeful de brigadă unui tractorist de pe K.D. Nu „cîntă” frumos motorul tău. Ingrijește-te și pune-l la punct pînă îți vine schimbul. — A sosit foaia volantă, strigă de departe Vasile Craiu. — Ad-o aici!, răspunse Roman — nu prea vesel. (Cu o zi în urmă n-a reuşit să termine şi al doilea plan. l-a cam făcut necaz pompa de ulei). Băieţii au făcut cerc în jurul foii volante. — Cum stăm noi? întrebă Mereuţă Simion pe şeful brigăzii. — Slab. Ne-au luat-o înainte cei de la întîia. Planul lor e realizat în procent de 20 la sută, iar al nostru e abia de 14 la sută. — Şi ce-i de făcut? — Să ne înteţim forţele. Tractoarele au pornit din nou. Fia­rele plugurilor muşcau brazdă lată şi adîncâ. Parcă şi ele se „lăco­­meau" pentru două planuri într-o zi. Parcă şi ele răspundeau înflăcă­­ratei chemări lansate de către meca­nizatorii din SMT Huşi: „Nici un tractor fără două planuri pe cam­panie*’. La marginea celor 462 ha.­­ în faţa unei hîrtii întinse pe arătura reavănă, discutau doi oameni: tov. Vasile Buznea, preşedintele întovără­şirii şi C. Oniceanu, secretarul - casier. — Aici, fiindcă-i terenul cel mai bun punem sfecla de zahăr (25 ha ), iar dincolo de grind, semănăm floa­­rea soarelui (50 ha.). — Ce facem mîine cu atelajele? întrebă Oniceanu. — Le punem la arat pe deal. Și tot mîine 3 tractoare vor trece la semănat... Cam bate vîntul şi nu care cumva să usuce arătura. Inserarea se lăsase pe nebăgate de seamă. Zgomotul tractoarelor nu încetase insă- La lumina farurilor, lucra schimbul doi. SILVIU ISTRATE­ ­In cuprinsul regiunii lucrări­le agricole sint in toi. IN CLIŞEU: Intovărăşiţii din Ciorteşti la arat. Regimul de democraţie populară apără interesele ţărănimii muncitoare De cîteva zile colectiviştii şi in­­tovărăşiţii din comuna Negreşti discută Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a RPR pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror for­me de exploatare a omului de că­tre om in agricultură, în scopul ri­dicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării con­strucţiei socialiste. Aceasta este o nouă dovadă a grijii partidului şi guvernului faţă de ţărănimea mun­citoare. Ca unul care am trudit o viaţă întreagă pe moşia boierului But­man vreau să arat că şi în comu­na noastră au mai existat rămăşi­ţe ale exploatării, ca­ darea în parte sau în arendă şi mai ales folosirea muncii salariate de­ către chiaburi. Chiaburul Eugen Gher­­ghescu de cind îl ştiu şi-a muncit pămîntul numai exploatind nevoia­şii satului. Ţărani ca Teiu Aurel, Mihai V. Sofrone, Petru Ciocan, C-tin. C. Sofrone, Aneta Gulger, trudeau din zori şi pînă în noapte pentru o bucată de mămăligă im­bogăţind chiaburul. Şi chiaburul Nicolae Butnaru, care are 33 ha., Vasile Crimu, Virginia Postolache şi ceilalţi chiaburi din sat îşi lu­crează pămîntul numai cu muncă străină. Avind pămint mai mult decit poate munci, chiaburoaica I­oneta Paraschivescu dă în arendă l' pămintul lui Gavril Luca şi C-tin Balan. Decretul pune capăt oricărei exploatări în agricultură, înlătu­­rînd pentru totdeauna lucrarea pămintului in parte, in arendă şi oricare alte forme ale exploatării omului de către om în agricultură. Ca unul care am avut de sufe­rit, atit eu cit şi părinţii mei, de pe urma chiaburilor ce se îmbo­găţeau din munca noastră, alături de toţi ţăranii muncitori cinstiţi din comuna noastră îmi exprim recunoştinţa faţă de partid şi gu­vern. Urmînd îndemnul şi învăţă­tura partidului mulţi ţărani munci­tori din comună am păşit cu în­credere pe drumul belşugului - gospodăria colectivă, singura cale în ridicarea nivelului de trai ma­terial şi cultural, acolo unde nu mai există exploatarea omului de către om. VASILE BONTEA ţăran muncitor din comuna Negreşti Aceleaşi condiţii — rezultate diferite Membrii întovă­răşirii „M. Sado­­veanu” din Coz­­meşti, corn. Stolni­­ceni Prăjescu, ra­ionul Paşcani, se situează în fruntea muncilor agricole. Folosind şi atela­jele proprii, numai Intr-o singură zi, de pildă, ei au Insă­­mînţat 20 ha­ cu mac. Zilele trecute au început şi însă­minţatul sfeclei de zahăr. Deşi dispun de a­celeaşi posibilităţi, membrii întovărăşi­rii agricole „2 Oc­tombrie1’ din satul de reşedinţă al co­munei se găsesc mult rămaşi în ur­mă cu lucrările a­­gricole de primăva­ră. Această întovă­răşire a realizat un procent cu totul nesatisfăcător la în­sămînţarea culturi­­lor din prima epo­că. Cit priveşte pro­blema pregătirii te­renului de­sf­inat culturilor din epo­ca II-a nici nu stă in atenţia conducen­rii întovărăşirii. Ritmul lucrărilor agricole trebuie in­tensificat şi la în­tovărăşirea „2 Oc­tombrie 1’­I. JUDELE ţăran întovărăşit Teatrul de stat „V. I. Popa“ în turneu prin oraşele Moldovei In săptămîna de la 23—2­9 martie a.c., colectivul Teatrului de Stat „Victor Ion Popa“ din Birlad a întreprins un turneu la Huşi. Actorii birlădeni au prezentat în faţa spectatorilor de aici spectacolele „Gaiţele” de Alex Kiriţescu, „Ecaterina Teodoroiu" de N. Tăutu, şi „Cringul de Călini" de Al Korneiciuc, care s-au bucurat de succes. Tot în cadrul turneului, Tea­trul bîrlădean a prezentat luni seara , la Odobeşti-Focşani, comună cu agricultura în între­gime colectivizată, spectacolul „Gaiţele”. Aseară, actorii de la Birlad au înregistrat un succes meritoriu , cu aceeași piesă, la Focșani. . Popicăria Asociaţiei sportive „Voinţa" Vaslui, amenajată de Cooperativa meşteşugărească „Progresul" din localitate, este­­ nepracticabilă. — Deja se văd ceva „progrese" în nivelarea pistei- în­că puţină „voinţă" şi... gata. Desen de VAL- ŞTI GORIAN .

Next