Flacăra Iaşului, iunie 1959 (Anul 15, nr. 3965-3989)
1959-06-02 / nr. 3965
Praşila grabnic a să fi terminată! Este bine cunoscut de către fiecare om al muncii de pe ogoare faptul că perioada de întreţinere a culturilor este hotărîtoare pentru sporirea producţiei agricole. Experienţa acumulată an de an a demonstrat cu cifre grăitoare că cut cit cultura este lipsită de buruieni şi se lasă un spaţiu corespunzător de dezvoltare, cu cit se luptă mai intens împotriva evaporării apei din sol (lucru ce se face odată cu praşila), cu atît sporul de producţie este mai mare. Să luăm, de pildă, un singur exemplu: In primăvara anului trecut, colectiviştii din Oţetoaia—Huşi, Hărpăşeşti — Tg. Frumos, Mitoc—Birlad, întovărăşiţii din Roşieşti—Vaslui, Larga—Jijian-* Iaşi, Stănileşti—Huşi ş.a. cu scos de pe fiecare ha. de porumb prăşit de 3—4 ori, cite 2.200 ’— 4.100 kg. Membrii acestor unităţi agricole socialiste recunosc că un mare rol în obţinerea acestor producţii bune, l-au avut praşilele repetate şi făcute la timp. Vorbind de stadiul actual în care se găseşte această importantă lucrare, trebuie spus că rezultatele cresc de la o semidecadă la alta. Raioane ca Iaşi, Hîrlău, Paşcani şi Tg. Frumos se situiază ca avansate dat fiind că pe cuprinsul lor praşila I-a pe total culturi a fost efectuată un procent de 58,366 la sută, iar pe culturi diferite: sfecla de zahăr, floarea soarelui şi porumb procentul variază de la 47 , 98,6 la sută. Apreciind asermenea rezultate, trebuie de menţionat că factorii de răspundere din aceste raioane au pus şi continuă să pună pe primul plan mobilizarea tuturor colectiviştilor, intovărăşiţilor şi ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală, mobilizarea tuturor mijloacelor mecanizate (Continuare In pag. 3-a) La SMT Huşi sub supravegherea tov. Alecu Lidu mecanic şef, se face rodarea batozelor reparate. Foto: GH. GHINDA Prietenie Sute de pionieri şi elevi din oraşul nostru erau duminică dimineaţa pe peronul gării. Aşteptau cu nerăbdare sosirea delegaţiei de pionieri din RSS Moldovenească, care la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor din RPR veneau să ia parte la festivităţile ce aveau loc la Iaşi cu ocazia Zilei de 1 iunie. Primiţi în entuziasmul general al tuturor celor de faţă, cei 35 pionieri din RSS Moldovenească, însoţiţi de către tovarăşii Ciornei Maria Gheorghievna, secretar al Cc al Comsomolului din RSS Moldovenească, Stepan Afanasie, profesor, secretar al Comitetului de Comsomol din şc. medie internat Nr. 1 Chişinău şi Cotoros Claudia Nicolaevna, secretar al Comitetului raional de Comsomol Ungheni au fost înconjuraţi de dragostea şi prietenia tinerilor ieşeni. Delegaţia de pionieri din RSS Moldovenească a vizitat apoi Palatul Culturii, Casa Pionierilor, Casa memoriaiă „Ilie Pintilie”, şi alte instituţii de artă, muzee şi monumente istorice. Intilnirea cu pioniera şi elevii şcolii medii nr. 3, „C. Negruzzi’, a fost emoţionantă. In cuvintele lor, pioniera Ka Mlrzac, de la Şc. medie internat nr. 1 Chişinău şi Dimitriu Dragoş de la şc. medie „C. Negruzzi”, au împărtăşit din experienţa şcolilor lor, din realizările înfăptuite de ei, au vorbit despre dragostea cu care sunt înconjuraţi de Profesori, de viitorul lor fericit. O seară ca în basme, va rămâne Carnavalul pionierilor care a fost organizat cu ocazia Zilei internaţionale a copilului şi din cinstea tinerilor oaspeţi din RSS Moldovenească. Cântecul, dansul şi voia bună au contribuit la stringerea legăturilor de Prietenie între pionierii români şi sovietici. Programele artistice prezentate de pionierii sovietici şi romîni au fost răsplătite cu aplauzele îndelungate ale participanţilor. Interpreţii Kamiiskaia Katia şi Iulia Damaschin şi interpreţii dansurilor executate de pionierii şcolii medii internat Nr. 1 Chişinău, printre care remarcăm pe eleva Maşa Botnariuc, precum şi interpreţii Ana Iftimie, Tatiana Stafie, Elena Gavriluţă, Viorica Ciobanu şi Rust Heşcovici din cercul dramatic al Casei pionierilor din Iaşi au fost aplaudaţi la scenă deschisăDe Ziua internaţională a copilului, pionierii din RSS Moldovenească şi pionierii ieșeni au cimentat şi mai puternic, prietenia lor. AL. ATANASE • Colectiviştii şi întovărăşiţii în frunte cu comuniştii din Drujeşti au hotărît să pună zăgaz furiei apelor pîrîului Simila. Zilele acestea ei au ieşit la muncă voluntară, pentru a construi un bazin de acumulare a apei pîrîului. Executînd acest obiectiv, ţăranii muncitori din Drujeşti vor îndrepta albia pirtului simila pe o lungime de 11 km., dînd astfel în folosinţă cele aproape 800 de ha. teren inundabil. Volumul terasamentelor pe care vor trebui să le realizeze cei din Drujeşti şi construirea bazinului de acumulare a apei, se ridică la aproximativ 20.000 m.c. de Pămînt. Cei aproape 100 de oameni care au lucrat cu braţele şi atelajele în primele două zile de la deschiderea şantierului au realizat deja aproximativ 600 m.c. Chiar a doua zi după deschiderea şantierului tinerii din Drujeşti s-au constituit şi ei într-o brigadă de tineret şi lucrează în mod voluntar la această acţiune iniţiată de comunişti. La Clujeşti S-a deschis un şantier de muncă patriotică Un concurs al cicliştilor... în devenire Rondul din faţa Palatului Culturii a cunoscut duminică dimineaţa o adevărată animaţie. Zeci de copii , şcolari şi pionieri, băieţi şi fete, r- au venit să se întreacă în cadrul uinui concurs de triciclete, trotinete şi biciclete organizat în cinstea Zilei internaţionale a copilului. Unii, mai curajoşi, se prezentaseră singuri, alţii cu mamele lor, aşa că emoţiile întrecerii aveau să fie sporite. Concursul „puştilor” a atras şi un public numeros. Pe feţele celor mai mulţi dintre concurenţi se citea îndrăzneală şi curaj, ambiţia de a ieşi primul. In cadrul concursului primii au luat startul concurenţii cei mai mici la triciclete, au urmat apoi trotinetele şi în final, s-au întrecut cei mai mari la biciclete. Dintre premiaţi amintim pe micuţul Laurenţiu Sofian de 5 ani, fiu al şoferului G Sofian de la ICET, pe fiul tehnicianului inovator Moldoveanu de la „Ţesătura’’ B. « Marian Moldoveanu. De asemenea mai desprindem din rîndul primilor clasaţi pe Iţicovici Davidei, Buium Zelania, Filimon Valeriu, Musteaţă Gabriel, Nechifor Gabriel, Kohn Iuliu , care a avut o comportare remarcabilă. Amariţei Gh. Ionel Balan şi alţii. La fete, victoriile au fost cucerite de Simona Martin, Anca Manolescu, Salvin Magdalena, Onofrei Oltea, Maier Adriana, etc Primilor clasaţi li s-au decernat diplome şi numeroase obiecte cum ar fi: cărţi, jucării, mingi, etc. ■•.k. . întrecerea formaţiilor artistice sindicale de la Bîrlad In dimineaţa zilei de duminică, în grădina de vară a fabricii de rulmenţi şi în după amiaza zilei de luni, în sala Teatrului de Stat „Victor Ion Popa” s-a desfăşurat întrecerea formaţiilor artistice sindicale din cadrul celui de al V- lea concurs. Pe scenă au evoluat formaţiile fabricii de rulmenţi, fabricii de confecţii, întreprinderii „Drumul Socialismului”, sindicatului muncitorilor din invăţămînt şi cultură, medicosanitare, etc In prima zi a concursului s-au bucurat de mult succes formaţiile de dansuri ale fabricii de rulmenţi şi ale muncitorilor, din învăţământ şi cultură. in raioanele IAŞI şi PAŞCANI Ţăranii muncitori s-au unit în gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole din raioanele Iaşi şi Paşcani, ca şi cele din întreaga regiune, au obţinut an de an producţii mai mari decit ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. In raioanele laşi şi Paşcani, media producţiei de griu în gospodăriile colective a fost anul trecut de peste 1560 kg. la hectar, iar la întovărăşirile agricole de 1.150 kg. la ha., în timp ce în sectorul individual n-a fost decit de 900 kg. la hectar. La porumb colectiviştii au obţinut, faţă de ţăranii muncitori cu gospodărie individuală un spor mediu de producţie de 6 700 kg. la hectar, iar întovărăşiţii de 3.400 kg. la hectar. Colectiviştii din Moţca-Paşcani au cules în medie peste 3.000 kg. porumb boabe la hectar, obţinînd şi la celelalte culturi recolte mult superioare sectorului individual. Fondul de bază la 100 de hectare este de peste 350.000 lei. Colectiviştii din Şerbeşti—Iaşi au cules 2261 kg. porumb, 1729 kg. floarea-soarelui şi 26.417 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Succese mari au obţinut şi ţăranii muncitori întovărăşiţi din raioanele Iaşi şi Paşcani. La fiecare cultură agricolă în parte producţiile au fost superioare celor obţinute de ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. Lucrînd în comun la toate culturile, întovărăşiţii din Criveşti au scos cîte 1260 kg. grîu şi 1.500 kg. porumb la hectar. Dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective, întărirea şi dezvoltarea întovărăşirilor agricole au dus la creşterea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor şi întovârăşiţilor. Numeroşi colectivişti şi întovărăşiţi cum ar fi cei din Mogoşeşti, Rediu, Vatra-Paşcani, Lespezi, raionul Paşcani, Soloneţ, Bivolari, Cîrpiţi, Cucuteni, raionul laşi şi-au ridicat case noi, şiau cumpărat aparate de radio, etc. In faţa exemplelor concrete, în faţa celor văzute în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole vizitate, ţăranii muncitori cu gospodărie individuală s-au convins că păşind alături de colectivişti şi întovărăşiţi merg spre mai bine. Astăzi în raionul Paşcani 20.575 familii şi-au unit 30.886 hectare în cele 66 gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole existente, iar în raionul laşi 30.429 familii vor munci laolaltă în cele 190 gospodării colective şi întovărăşiri agricole 54.532 ha. teren. In raionul laşi 96,9% din suprafaţa cooperativizabila şi 97,8% din numărul familiilor cooperativizabile se află în sectorul socialist cooperatist, iar în raionul Paşcani 98,5% din numărul familiilor cooperativizabile şi 99% din suprafaţa cooperativizabila este astăzi în gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole. Colectiviştii şi întovărăşiţii din raioanele Iaşi şi Paşcani porniţi pe calea belşugului sunt hotârîţi să depună toate eforturile pentru întărirea economico-organizatorică a unităţilor lor. Ei sunt hotârîţi să lupte mai departe pentru mărirea producţiei vegetale şi animale şi pentru extinderea culturilor şi ramurilor rentabile, asigurînd un mai mare belşug de produse, iar familiilor lor un trai îndestulat, transformînd gospodăriile colective şi întovărăşirile în care muncesc în unităţi puternice şi înfloritoare. La Dubna continuă lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Consiliului ştiinţific al Institutului Unificat de cercetări nucleare MOSCOVA (Agerpres) TASS anunţă: In oraşul Dubna, din apropierea Moscovei, continuă lucrările celei de-a 6-a Sesiuni a Consiliului Ştiinţific al Institutului unificat de cercetări nucleare. După discutarea problemelor legate de dezvoltarea legăturilor internaţionale ale institutului şi participarea lui la Conferinţele ştiinţifice internaţionale care au loc în anul 1959, Consiliul ştiinţific a trecut la discutarea comunicărilor cu privire la cele mai interesante cercetări efectuate anul acesta în institut. Luînd cuvîntul, oamenii de ştiinţă sovietici şi străini care lucrează în laboratoarele pentru energii înalte, pentru studierea problemelor nucleare şi a problemelor fizicii teoretice, au subliniat succesele importante obţinute în activitatea ştiinţifică a institutului. Aceste succese se datoresc în mare măsură posibilităţilor pe care le au cercetătorii datorită funcţionării neîntrerupte a sincrofazotronului care accele- rează protonii pînă la energia de 10.000.000.000 electrovolţi Nici un alt laborator din lume nu are în prezent posibilitatea să facă cercetări cu fascicule de particule accelerate pe cale artificială pînă la asemenea energii înalte In cadrul conferinţei internaţionale pentru fizica energiilor înalte, care va avea loc anulacesta la Kiev, vor fi prezentate referate despre cele mai importante probleme discutate la sesiunea Consiliului ştiinţific. In cursul lucrărilor Consiliului ştiinţific a avut loc un schimb de păreri cu privire la programul lucrărilor de cercetări efectuate în țările membre ale institutului unificat. Un grup de pionierisovietici din RSS Moldovenească, aflaţi în vizită la Iaşi, făcînd un scurt popas la Expoziţia deschisă recent la Palatul Culturii în cinstea Zilei internaţionale a Copilului. Foto: G. PAUL Cu sprijinul cetăţenilor Lucrări de înfrumuseţare a oraşului Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Bîrlad a reuşit să antreneze în jurul săui pe toţi deputaţii şi un mare număr de cetăţeni pentru realizarea unor importante obiective cu caracter obştesc. Pînă în prezent, cu sprijinul maselor de cetăţeni, s-a lucrat voluntar la extinderea parcului de cultură, la amenajarea lacului Prodana, la regularizarea pîrîului Valea Seacă şi altele. Parcul de cultură, bunăoară, a fost extins prin plantarea de pomi şi amenajarea aleilor şi a rondurilor de flori pe o suprafaţă de încă 14 hectare. La lacul Prodana s-au efectuat lucrări de nivelări, plantări de pomi, un canal de captare a arpei, etc. In afară de aceste lucrări, cetăţenii oraşului Bîrlad răspunzînd chemării deputaţilor, au mai contribuit cu muncă voluntară la construirea unui număr de 7 fîntîni şi 3 ciuşmele în diferite cartiere şi la amenajarea parcului şi grădinii din jurul complexului şcolar. Valoarea economiilor realizate prin munca voluntară a cetăţenilor, de la începutul anului, se ridică la peste 500.000 lei. Merită de evidenţiat, deputaţii Caracaş Sava, Blanaru Vasile, ca şi cetăţenii Nicolae Tabon, Ana Tofan, Oprea Antonia, Vicol Gheorghe şi alţii, care au efectuat cele mai multe ore de muncă voluntară. ry- ¡x /X/ IX» 'V» 'V IV «V TRIBUNA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE Economisim 20 cărămizi la nr. * de zidărie An de an, în întreaga ţară se înalţă noi blocuri, aceasta fiind o mărturie a grijii partidului şi guvernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii. Un mare număr de blocuri de locuinţe s-au construit şi se construiesc în oraşul laşi. Locuinţele construite însă pînă in anul acesta la Iaşi au costat scump. Documentele plenarei CC al PMR din noiembrie trecut au subliniat cu tărie că criteriul principal in construcţia de locuinţe este preţul de cost in faţa noastră, a constructorilor, stă sarcina ca in acest an să construim mai bine, mai repede şi mai ieftin. O mare importanţă are sarcina trasată de plenară ca un apartament să coste 30 000-40.000 lei. Ne străduim să fim la înălţimea sarcinii trasate de partid, împreună cu brigada de ziduri pe care o conduc lucrez pe şantierul de locuinţe din strada Vasile Alecsandri. La noi pe şantier, în urma îndrumării organizaţiei de partid, a crescut numărul constructorilor care luptă pentru reducerea preţului de cost al locuinţelor. Pentru a reduce preţul de cost, brigada noastră foloseşte metodele de lucru cele mai productive. Una dintre aceste metode este aceea a zidarului sovietic Orlov. Adică lucrăm în formaţie de cîte trei: unul întinde mortarul pe zid, al doilea dă cărămida la mină, iar al treilea zideşte. De asemenea folosim colţare pentru a reuşi rosturi egale şi muchiile perfect egale, iar la golurile uşilor folosim alestecuri „Tille”. In felul acesta nu mai pierdem vremea cu cumpănirea la sfoară la fiecare 2-3 rînduri de cărămidă a şpaleţilor. Lucrînd in felul acesta, nu numai că munca se desfăşoară cu spor, dar obţinem şi importante economii. Obţinerea de economii IcP locul de muncă este de fapt una din căile principale de reducere a preţului de cost. De aceea, eu, G Gorcianu, I. Patimaru, Alex, Toma, D. Tudose precum şi ceilalţi zidari din brigadă, căutăm să mînuim cit mai atenţi cărămizile. Folosim toată cărămida de pe planşeu, înainte de a aduce altă cărămidă. In felul acesta folosim toate colţurile (bucăţile de cărămidă spartă). Avem insă grijă să nu punem într-un singur loc cloţurile, ci la oarecare distanţe şi în interior pentru a nu dăuna calităţii zidului. Folosim bucăţile de cărămidă spartă mai ales la parapetul ferestrelor, nedornind rezistenţei zidului. Se întimplă — şi asemenea cazuri nu sunt rare în zidărie - să trebuiască să completăm unele locuri cu sferturi, jumătăţi sau trei sferturi de cărămidă. In asemenea cazuri nu spargem o cărămidă în-ntreagă Găsim printre cărămizi bucăţi aşa cum ne trebuie şi le folosim. Astfel se străduieşte brigada noastră să folosească cit mai raţional cărămizile, să realizeze economii prin reducerea coeficnentului de pierderi admise. Lucrînd zidăria la demisolul şi parterul blocului B, de pildă, am re-dus coeficientul admis de pierderi cu peste 5000 bucăţi cărămizi, adică am economisit circa 20 de cărămizi la metru cub de zidărie. Am putea obţine economii şi mai mari la cărămizi, dacă atît la rampa de descărcare în gară, cit şi la descărcarea pe şantier, cei care execută aceste operaţiuni ar fi mai atenţi şi ar reduce numărul cărămizilor sparte. In felul acesta şi noi, zidarii, le-am putea folosi mai bine, mai economicos. VASILE MUNTEANU şef de brigadă »V V V /v» 9 V *V <V ÍV »V V f\j V «V V »V <v rv »V V V < ci <V rv *V /X/ rv _/X/ Xi /X/ /V V, /X^ <V/V (V /X/ *X/ /V V /V V V <V V <V A/ VA/fV V <V fV V r\s r\j /v iv <v »V rv V <V /V <V rV /V <V» <V /X/ <V »V 'Vi /V fV Declaraţia Secretariatului F. D.I. F. cu prilejul Zilei internaţionale a copilului BERLIN (Agerpres) In legătură cu Ziua internaţională a copilului — 1 Iunie— Secretariatul Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor a dat publicităţii o declaraţie în care se spune: Cerem recunoaşterea tuturor drepturilor copiilor , dreptul la ajutor social, la educare în spiritul păcii şi prieteniei, la hrană îndestulată şi condiţii bune de locuit, dreptul de a se bucura de realizările culturii, dreptul de odihnă şi securitate. Cerem acestea pentru copiii din ţările coloniale şi slab dezvoltate care suferă de foame şi de urmările asupririi şi războiului, pentru copiii care nu au hrană, locuinţe şi îmbrăcăminte. Cîntăreaţă din Cluj pe scena Operei ieşene Miercuri, 3 iunie a.c., la orele 19:30 va fi prezentat pe scena Operei de Stat din oraşul nostru spectacolul „Boema", iar sîmbătă, 6 iunie la aceeaşi oră, „Evghenii Oneghin". In aceste două spectacole va cînta şi soprana Lucia Stănescu, de la opera de stat din Cluj, laureată a Premiului de stat şi laureată a Festivalurilor mondiale ale tineretului şi studenţilor de la Moscova şi Bucureşti. Agenţiile de presă transmit: Declaraţia comună sovieto-albanezâ. Cuvîntarea rostită de tovarăşul N. S. Hruşciov la mitingul de la Tirana. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Enver Hodja. Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe.