Flacăra Iaşului, august 1959 (Anul 15, nr. 4017-4041)

1959-08-01 / nr. 4017

In cinstea zilei de 23 August Roadele unei inovaţii Colectivul fabricii de tricotaje ,,Moldova“ a reuşit ca în perioa­da 1-27 Iulie să dea peste sar­cinile de plan prevăzute pentru această perioadă 10.235 bucăţi tri­cotaje. De asemenea in cinstea zilei de 23 August la secţia maşini circu­lare a fabricii a fost aplicată o inovaţie — un dispozitiv de furni­zare a firului de căptuşeală la ma­şinile de tricotat „Rundsthul”. înainte de aplicarea acestei ino­vaţii cantitatea de fire de căptu­şeală debitată maezelor nu era continuu egală din care cauză e­­rau frecvente ruperile de fire, deci şi defectele în tricotat. Acum s-a redus cu 60 la sută frec­venţa ruperii firelor de căptuşeală, iar calitatea tricotului este mult îmbunătăţită. E vorba despre brigada a ll-a a SMT Podul-Iloaiei, condusă de me­canizatorul Ştefan Albu. In campa­nia de primăvară, membrii acestei brigăzi cu realizat peste plan 139 de hantri şi au economisit în ace­laşi timp 500 I. carburanţi. Trac­toristul Vasile Gurzum a bătut re­cordul pe brigadă realizând aproa­pe 3 planuri pe tractor. In campa­nia de vară mecanizatorii din bri­gada a ll-a printre care Vasile Craiu, Ion Mereuţu, Gh. Gociman, Vasile Gurzum, Ion Bordeianu, Gh. Sireţeanu şi cei doi elevi Vasile Chenedie şi Constantin Şcrab au fost repartizaţi să lucreze tot pe tarlalele colectiviştilor şi întovarăşi­­ţilor din comuna Podul-Iloaiei. îna­inte de a pleca în teren, tractoriş­tii din brigada a ll-a şi-au luat un frumos angajament şi anume să întimpine ziua de 23 August cu noi succese in muncă. Mai precis să realizeze peste plan 220 hantri şi să economisească un litru motorină pe hantru. Batoza de pe aria din Budai func­ţiona cu întreaga ei capacitate. De lucrul acesta avea grijă, în mod de­osebit, tractoristul Vasile Craiu. Au fost zile cînd de la batoză au re­zultat în 12 ore 20.000 kg. boabe. In ziua aceea batoza treiera ulti­mele hectare pe ana din Budai. Şeful de brigadă Ştefan Albu a trecut ca de obicei şi pe la această arie şi i-a spus lui Craiu: — De mîine pleci pe altă arie. Pleci cu garnitura pe aria din Co­­siţeni. Şeful de brigadă, Ştefan Albu şi pontatorul C-tin Moşneguţu au tre­cut in ziua aceea pe la fiecare a­­rie, pe la fiecare tractor. Era ziua premergătoare decadei. Cei doi me­canizatori notau realizările brigăzii. — Ia spune-mi, Gurzum. Unde şi la ce ai lucrat? — Fui, a răspuns Vasile Gurzum, in timp ce pornea UTOS-ul să plece la arat, eu am recoltat 60 hectare cu combina. Acum plec la arat la colectiva din Holm Acolo sus la aria Intovarăşiţilor din Heci, unde batoza treiera din plin, acolo unde se află şi vagonul dormitor, Ştefan Albu şi C-tin Moş­­neguţă au totalizat realizările obţi­nute de tractoriştii Ion Bordeianu, Ion Mereuţa, Gh. Gociman care lu­crează pe ariile de treier de la Heci, Scobîlţeni, Cosiţeni şi de trac­toriştii Vasile Gurzum şi Gh. Sire­ţeanu care ară pe tarlalele colec­tivei din Holm. Rezultatele sunt bune. Brigada es­te prima pe staţiune. Cei doi me­canizatori au mai notat in carneţe­lele lor că au terminat treierişul la GAC Holm, la întovărăşirile „30 De­cembrie1’ şi ,,Olga Bancic“, că pro­ducţia cea mai mare au scos-o co­lectiviştii din Holm» 2.000 kg. orz la hectar şi 1.920 kg. grîu la ha.­e—oco—.­­ Au redus consumurile specifice Cooperatorii de la ,,Tehnolemn” acordă o atenţie deosebită reduce­rii consumurilor specifice de mate­rii prime şi materiale. In perioada 1-20 iulie, de pildă, C. Bolat, P. Croitoru, D Zalman, Leontina Cozma şi ceilalţi coopera­tori, printr-o atentă croire a mate­rialului lemnos, prin folosirea cu chibzuinţă a materialelor auxiliare, au redus consumurile specifice cu peste 1 la sută. Astfel s-au economi­sit materiale însumînd o valoare de circa 16.000 lei. O brigadă fruntaşă pe staţiune Operatorul principal Nicolae fa fabrica de antibiotice este un 23 August, el a pus la dispoziţia dispersare­a uleiului in fermentatoare, b­are de, circa 5 mii lei lunar şi nu după primirea mediului nutritiv, tată­l­erului Olăraşu din sectorul I fermentaţie de muncitor fruntaş. In cinstea zilei de fabrcii două inovaţii, un dispozitiv de inovaţie care aduce economii în va­­nou sistem de golire a răcitoarelor pe operatorul fruntaş, in timpul In-­Foto: G. PAUL Fabrica noastră—în plină dezvoltare Imediat după eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, fabrica „Ţesătura” Iaşi se găsea cu localul în mare parte distrus de război; utilajul şi materialele erau complet disper­sate. Conducerea de atunci a fabricii a căutat să împiedice revenirea la nor­mal şi nevrînd să readucă utilajele de la Pucioasa-Brăneşti la Iaşi, a tără­gănat deschiderea fabricii. In aceste condiţii muncitorii întreprinderii în frunte cu comuniştii au trecut de în­dată la refacerea întreprinderii. Cu mijloace proprii au recondiţionat pie­sele stricate, punînd astfel în funcţiu­ne uzina electrică care a ajutat in acele vremuri şi la iluminarea oraşu­lui, iar în cele din urmă, după o luptă susţinută, a fost readus şi utilajul la Iaşi şi repus treptat în funcţiune. In 1945 funcţionau puţine agregate de ţesut. Anul 1948 cînd s-a produs actul revoluţionar al naţionalizării, a constituit începutul unei noi perioade de muncă in istoria fabricii noastre. A început o adevărată luptă pentru sporirea producţiei, pentru darea în funcţiune a noi capacităţi de produc­­ţie. întreprinderea noastră a fost per­manent în atenţia partidului şi a gu­vernului, care ne-au ajutat prin investi­ţiile realizate, prin materia primă şi materialele puse la dispoziţie, în realizarea şi depăşirea sarcinilor pre­văzute. Astfel, in anul 1949 a început con­struirea noii filaturi înzestrată cu un utilaj modern, utilaj ce a fost pus in funcţie în cinstea zilei de 7 noiembrie 1950. Dacă urmărim dinamica producţiei pe etape observăm că­­ anul 1948 s-au produs ţesături în proporţie de 577 la sută faţă de cantitatea reali­zată în 1944, în anul 1950 s-au rea­lizat cu 93 la sută mai multe ţesături decit în anul 1948; în anul 1955 s-au obţinut cu 79 la sută mai multe ţesă­turi decit în anul 1950, iar în anul a­­cesta se produc cu 20 la sută mai multe ţesături decit în anul 1956. A. AGAPESCU director — fabrica „Ţesătura” Iaşi Din aceste cifre se vede clar creşterea permanentă a producţi­ei fabricii noastre, mult apreciată azi în ţară şi în străinătate. Comitetul de partid, mobilizind pe toţi comuniştii fabricii, a antrenat şi îndrumat in permanenţă întregul co­lectiv al întreprinderii in realizarea sarcinilor de creştere a producţiei şi productvităţii muncii şi reducerii continue a preţului de cost. întrecerea socialistă a cuprins an de an tot mai mulţi muncitori, între­cerea bazîndu-se pe obiective concre­te la fiecare loc de muncă, încheierea contractelor colective cit şi realizarea şi depăşirea angajamen­telor luate de colectivul de muncitori au fost un imbold pentru obţinerea de noi rezultate in producţie. Indicii de utilizare au crescut an de an ajungînd ca în 1951 la filatură să se atingă o creştere de 42,4 la sută, iar în ţesătorie indicele mar­chează o creştere de 35,5 la sută fa­ţă de indicii realizaţi în 1949. Aplicarea sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii şi-a dovedit eficacitatea, constitutind un continuu stimulent pentru creşterea producţiei, a productivităţii muncii şi în ridicarea nivelului de trai d­in 2 ani de la aplicarea sistemului îmbunătăţit de salarizare, salariul mediu a crescut în fabrica noastră cu 20,6 la sută.­­ cursul ultimilor 10 ani au fost investiţi în întreprindere peste 55.000.000 lei pentru construcţia noii filaturi, pentru creşterea capacităţii ţesătoriei cu 50 la sută, cit şi pentru procurarea de utilaje din Uniunea Sovietică şi ţări de democraţie popu­lară, utilaje care au dus la creşterea tehnicităţii întreprinderii noastre, a productivităţii şi îmbunătăţirea cali­tăţii­­ produselor. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor din fabrică s-au obţinut importante realizări. Astfel s-au construit două blocuri muncitoreşti în str. Elena Doamna, s-a construit şi dat în folo­sinţă o creşă modernă cu 110 locuri, s-a mărit capacitatea căminului de zi şi a cantinei. Anual sute de munci­tori din fabrica noastră sunt trimişi la case de odihnă pentru tratament şi reconfortare. De asemenea un număr de 46 familii şi-au construit locuinţe individuale din credite în valoare de 1.420.000, puse la dispoziţie de CCS. Acum fondul întreprinderii este des­tinat în cea mai mare parte pentru construirea de locuinţe pentru sala­riaţii întreprinderii noastre. In cadrul întreprinderii în toate lo­curile de muncă s-au luat măsuri de protecţia muncii şi tehnica securităţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Instalaţiile de condiţionare în perfectă stare de funcţionare atît la filatură, cit şi la ţesătorie crează oa­menilor muncii din fabrica noastră condiţii bune de lucru. întregul colectiv al întreprinderii noas­tre, sub conducerea comitetului de partid, este mobilizat pentru traduce­rea în viaţă a sarcinilor ce ne revin din hotăririle plenarei CC al PMR din 26-28 noiembrie 1958. Sarcinile de plan pe 1959, defalcate pînă la om şi maşină, sunt analizate şi urmărite in cadrul fiecărei consfă­tuiri de producţie. Ca urmare, în func­ţie de posibilităţile de realizare şi de­păşire a sarcinilor de plan, se în­tocmesc planuri de măsuri tehnico-or­­ganizatorice pe baza propunerilor fă­cute în consfătuiri şi a studiului iniţiat de inginerii şi tehnicienii noştri. In fabrica noastră, pentru obţinerea succeselor în producţie s-a organizat o vie muncă politică în jurul sarcini­lor de plan. Agitaţia vizuală este fă­cută astfel că la fiecare loc de mun­că sunt cunoscute sarcinile de plan, angajamentele luate şi realizările ob­ţinute. Se acordă o importanţă deosebită ridicării tehnicităţii întreprinderii, iar (Continuare In pag. 3-a) întrecerea cărămidarilor Antrenaţi în întrecerea socialistă, muncitorii unităţii de cărămizi Hol­­boca au reuşit ca luna trecută să dobindească rezultate meritorii. Ba­zaţi pe acest fapt, şi-au sporit sim­ţitor angajamentul. Fiecare munci­tor s a angajat ca zilnic, începînd cu ziua de 25 iulie, pînă la 23 Au­gust, să obţină o depăşire de plan în medie cu 20 la sută. Printre cei care şi-au luat astfel de angaja­mente sunt: Petru Glagoviceanu, V­­Budacu, Maria Zamfirache, D. San­du, Maria Aţigănci, Geta Olaru, Gabriela Costăchescu şi mulţii alţii. GAVRIL POSTU - coresii. oop-Angajamente realizate Înainte de termen In aceste zile, la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” fac practică de producţie o parte din studenţii anilor II, III şi IV de la Facultatea de Mecanică a In­stitutului de căi ferate „Gh. Gheorghiu­ Dej“ din Bucureşti. Ei şi-au luat frumoase angajamente în cinste lui 23 August. Astfel, studenţii şi-au propus să e­­xecute operaţiile de demontare şi montare a cutiei vagoanelor din seria 405 la un lot de 6 vag. pe 4 osii, să demonteze armătura cazanului la lo­comotivele 1501090-140246 şi ţevă­­ria locomotivei 140290. De asemenea, şi-au mai luat angajamentul să rea­lizeze 2 şarje de bronz, să colecteze şi să încarce un vagon cu 15 t­ fier vechi, să repare 20 manometre şi să presteze un însemnat număr de ore voluntare la amenajarea parcului „Ilie Pintilie” din cartierul Frumoasa şi la taluzarea malurilor Bah­uiuluî. Ei au prestat pînă acum peste 1200 ore de muncă voluntară. Cit priveşte angajamentele amintite, al căror termen de realizare era pre­­văzut pentru ziua de 8 august, aces­tea au fost îndeplinite încă în ziua de 29 iulie a.c. PĂUN ANTONESCU şi C. COCENESCU corespondenţi -pop- Concurs artistic In cinstea zilei de 23 August Casa regională a creaţiei populare ţi URCM organizează un concurs al formaţiilor artistice din cooperaţia meşteşugărească intitulat „A XV-a, aniversare a eliberării patriei noa­stre*". Participă la acest concurs toate formaţiile de teatru, brigăzi artistice de agitaţie, formaţii corale, instrumentale, coregrafice şi solişti. Faza orăşenească a acestui con­curs se va desfăşura între 11 şi 16 august. Formaţiilor fruntaşe li se vor acorda diplome şi distincţii. Orașe sovietice Gospodăria colectivă a primit noi familii Combina Înainta încet in lanul de grîu înalt pînă la brîu. Alexandru­­ Plăcintă, Maria Anton, Maricica Mo­raru­, Vasile Croitoru şi A­­urica Saftei, erau la strîn­­sul recoltei — unii pe com­bină la saci, alţii la căratul griului la magazie. Era o zi călduroasă. Pe poteca ce venea spre tarla, dinspre sat, se vedea în de­părtare un om. Omul mer­gea h­otărît înspre combină și din cînd în cînd se oprea și se uita la un lan de po­rumb, verde ca buratecul. — Cine-i măi Vasile, îl Întreabă Alexandru Plăcin­tă pe Vasile Croitoru. — Ahaal... E Todiriţă Trofin. — Că bine zici. El e. Todiriţă Trofin era acum aproape de cei doi colecti­vişti din Vlădeni-Vale, ra­ionul Hirlău, care transpor­tau cu carul sacii la ma­gazie — Noroc bun bădie, le-a spus Trofin, în timp ce se uita lung după combină. — Bine-ai venit la noi, li răspunseră colectiviştii. — Da de ce nu-i daţi cu secera, măi oameni buni, că sînteţi atîţia în colectivă. — Sintem­ noi mulţi, nimic de spus, dar şi treburile sînt multe. Trebuie să terminăm de prăşit păpuşoiul, răsări­ta, sfecla de zahăr, via. — Asta e drept. Acum e mult de muncă şi, cit vă iese la hectar? — D-apoi pînă nu cîntă­­rim toate boabele precis nu putem spune nimic. Știm doar că la orz am scos 2000 kg. la hectar. S-ar putea întîmpla ca și la grîu să ne dea tot 2000 kg. la hectar. Așa zicemi noi după sacii care ies la combină. Intre timp sosi o* remorcă a SMT-ului, în care se afla şi preşedintele colectivei. — Ia măi băieţi să pu­nem imîna să mai încărcăm o remorcă pentru baza de recepţie. Sacii de grîu din car, care-s de calitatea în­­tîia, zvirliţi-i în remorcă. * 4 — Ei, Trofin, te-ai hotă­rât? Vii şi tu în colectivă?, îl întreabă preşedintele pe întovărăşit. — Aşa m-au sfătuit şi Vasi­le Moraru şi Vasile Hudreş clnd m-au întîlnit. Mi-au zis: ce-i, Trofine, ce faci? Cum o mai duci? Eu le-am răspuns că bine, fiindcă o duc bine în întovărăşire. Dar ei mi-au spus: Bine, bine, asta o ştim noi, dar am vrea să vedem cine-i mai cîştigat: un colectivist, ori un întovărăşit? Şi mi-au spus că pînă acum colecti­viştii au primit două avan­suri băneşti, dîndu-mi e­­xemp­lu pe moş Dumitru Munteanu care a luat vre-o 600 de lei, pe lingă faptul că în curînd primeşte avan­sul de 40 la sută, în afară de veniturile mari pe care le vor primi colectiviştii la toamnă. . .­­ . * — Aşa-i Trofine. Gospo­dăria noastră merge, după cum ştii şi tu, tot înainte De curînd ne-ftitt jmai­­ cum­părat 8 vaci de lapte, 10 scroafe pentru prăsilă, am populat iazul cu peşte, am încasat bani frumoşi de la stat pentru cele 547 kg. lină, 1000 kg. caş, 4000 litri lap­te, 20.000 kg. griu şi orz pe care le-am şi predat... Şi urmează să mai Încasăm bani pe sfecla de zahăr, pe răsărită, pe păpuşoiul con­tractat. Pe laptele şi caşul GH. GHINDA (Continuare In pag. 3-a) Se extinde reţeaua electrică în regiune In satele Bivolari, ra­­ionul Iaşi, Fereşti, ra­ionul Vaslui, Oţeleni, raionul Tg. Frumos şi Girbeşti, raionul Ne­greşti au fost date nu de mult timp în folo­sinţă noile centrale electrice, satele respec­tive avînd acum lu­mină electrică... In cinstea lui 23 Au­gust, muncitorii electri­cieni s-au angajat să-şi depăşească an­gajamentele luate pen­tru extinderea reţelei electrice. Pînă in pre­zent pe întreaga re­giune s-a extins re­ţeaua electrică pe în­că o distanţă de 2470 m.l. Numai în o­­raşul Iaşi au fost e­­lectrificate încă 15 străzi printre care: Brindușa, Prăpastiei, Nămoloasa, Luca Ar­­bore, Luterană, Trotuș, Cerna, etc. ’ OOOOOOOOOOOO Brigada de agita­ţie a gospodăriei agricole colective Laza—raionul Vas­lui, participantă la faza interregională a celui de al V-lea concurs al forma­ţiilor artistice de a­­matori. Foto: AURI­AN OOOOOOOOO? C 5 Toată atenţia treierişului ! Recolte bogate Zilele trecute au raportat termi­narea recoltatului şi mecanizatorii GAS Strunga. In tot timpul campaniei tractorişti ca Vartic Alex.­seu Roşea Traian au fost mereu în frunte, re­­alizînd zilnic la recoltatul cu com­bina fiecare cîte 16.000 kg. grîu. In medie pe gospodărie s-a recol­tat 2200 kg. la hectar depăşindu-se cifra planificată cu 200 kg, la hec­tar. Din celelalte culturi o produc­ţie frumoasă (1100 kg. la ha) s-a obţinut şi de pe cele 50 ha, la. Pâţă. VINCA GHERASIM - coresp Arături In mirişte După terminarea recoltatului colectiviştii din Bălteni, raio­nul Vaslui, au cărat de înda­tă snopii la arie, astfel că pe terenul eliberat de păioase s-au putut începe arăturile de va­ră. In numai patru zile au fost arate 38 hectare. VLAD ARMEANU coresp. N-a funcţionat decit o ora... Pentru campania de treierie SMT Vlădeni a repartizat în comuna Bivolari şase garnituri de treier, din care una şi la Silineşti — Tabăra. Trebuie să spunem însă că garnitura de pe această arie n-a func­ţionat decit o oră. Mai întâi s-a defectat batoza, apoi şi tractorul. Zadarnic s-au stră­duit cei doi tractorişti să le repare. N-au reuşit. Ţăranii muncitori de pe a­­ceastă arie se întreabă: Oare aceste maşini au fost verifica­­te înainte de a fi trimise în teren. c. ARTINOV Corespondent E'MHM'. Mărturiile unui învăţător Era prima zi a anului şcolar tre­cut şi ultima serie de copii pe care îi voi călăuzi pe căile luminii. Cum da or fi trecut 35 de ani de muncă la catedră ţară să poată stăvili emoţia pe care-o simt orideciteori mă aflu in prima zi de şcoală, in faţa zecilor de copii? Să fi fost de astă dată, apariţia în băncile mici a unui număr sporit de copii pe ca­­re părinţii — foşti elevi ai mei - ţinuseră, cu tot dinadinsul, să mi i trimeată tot mie la învăţătură? Sau numai amintirile ce-mi răscoleau su­fletul in dimineaţa neobişnuită? Am alungat tulburătoare aduceri aminte, mi-a revenit calmul, mi-am reluat atitudinea obişnuită şi ziua aceea a fost ca întotdeauna numai dăruire, atenţie, plăcută încordare. Abia cînd am ieşit pe uşa şcolii noastre - ce poartă numele celui Ce şi-a făcut aici anii de ucenicie, marele Mihail Sadoveanu - şi-am văzut din nou şcolarii cu ghiozda­nele pe spate, m-a potopit noianul amintirilor Odinioară în Bodenii Hirlăului un ţine cu trăistuţa vîrstată, însăilată de biata maicâ-sa, îşi ostoia în col­ţul moaie al un­ţii usturimea tăl­pilor fierbinţi... Pe urmă normalistul naituţ, firev, săpînd vara ca să şi a­­goniseascâ bani pentru cărţi. Şi in fine, şcoala, ce şcoală!. O cutiuţă a­­colo, in care ar fi încăput cel mult 4 clase primere, nicidecum şi noi normeliştii. Ce le păsa însă mai ma­rilor vremii de nişte pui de ţărani oropsiţi? b­ ustura doar atunci cind unii din noi răzbeau la lumină şi-şi afirmau voinţa, talentul, posibilită­ţile, împotriva „temerarului"* fruntaş pe clasă, sau primul la capacitate se dezlănţuiau brusc fel de fel de noi probe, inspecţii, „generale*", în­cercă­­­r­­r fi de mer­ite să - i infringe cutezanţa. Numai că pe unii nu ne-au putut fringe su­in faţa evi­denţei atît de limpede ca lumina zi­lei, au fost nevoiţi să cedeze. Aş fi dorit totuşi cu toată tăria, cu marea ardoare a tinereţii mele de atunci, să urmez cursurile unei facultăţi. Pentru absolvenţii şcolii normale însă, orb­it de insetaţi de cultură, porţile erau ferecate. Cine atunci decit dragostea pentru copii, decit sincerul interes pentru munca de învăţător ar fi pu­tut potoli celelalte aspiraţii sortite neîmpliniţii? Pasiunea, numai satis­facţia de a sădi in cugetele celor mici grăuntele de aur al învăţăturii răscumpârau neajunsurile, sacrificiile, lunile de muncă neplătită, peregri­nările familiei in localităţi foarte de­părtate. Crîmpeie din trecut se perindau pe pelicula aducerilor aminte, tul­­burind cîteva momente ale unei bă­­trîneţi, astăzi liniştite. Rareori, ca nişte insule luminoase răsăreau din oceanul amintirilor şi coralii nădej­dilor de mai bine , căci puţine au fost in trecut clipele de mulţumire. Poate doar în răstimpul cînd la şcoala din cartierul Socola, împre­ună cu entuziaştii părinţi, muncitori ai Atelierelor, ne străduiam să răs­­pindim lumina în pofida stăpînitori­­lor capitalişti, ce voiau pentru ma­se doar întunericul, ignoranţa. Pe urmă a venit urgia războiului şi abia într-un tîrziu, după furtuni şi după ploi cumplite — zori de vre­muri mai bune. Renăşteau ca pa­sărea Phoenix case mari mistuite în cenuşă şi nu mică ne-a fost satis­facţia, mie şi părinţilor, cind am renovat şi dat în folosinţă şcoala­­ azi numită nr. 11. La temelia cultu­rii socialiste, a vieţii noi ce se în­firipa se cereau însă şi alte cără­mizi, pe care harnicul nostru popor­­ rinduia cu grijă. Şi-a venit şirul VASILE JERGHIUŢA (Continuare In învăţător

Next