Flacăra Iaşului, august 1959 (Anul 15, nr. 4017-4041)
1959-08-01 / nr. 4017
In cinstea zilei de 23 August Roadele unei inovaţii Colectivul fabricii de tricotaje ,,Moldova“ a reuşit ca în perioada 1-27 Iulie să dea peste sarcinile de plan prevăzute pentru această perioadă 10.235 bucăţi tricotaje. De asemenea in cinstea zilei de 23 August la secţia maşini circulare a fabricii a fost aplicată o inovaţie — un dispozitiv de furnizare a firului de căptuşeală la maşinile de tricotat „Rundsthul”. înainte de aplicarea acestei inovaţii cantitatea de fire de căptuşeală debitată maezelor nu era continuu egală din care cauză erau frecvente ruperile de fire, deci şi defectele în tricotat. Acum s-a redus cu 60 la sută frecvenţa ruperii firelor de căptuşeală, iar calitatea tricotului este mult îmbunătăţită. E vorba despre brigada a ll-a a SMT Podul-Iloaiei, condusă de mecanizatorul Ştefan Albu. In campania de primăvară, membrii acestei brigăzi cu realizat peste plan 139 de hantri şi au economisit în acelaşi timp 500 I. carburanţi. Tractoristul Vasile Gurzum a bătut recordul pe brigadă realizând aproape 3 planuri pe tractor. In campania de vară mecanizatorii din brigada a ll-a printre care Vasile Craiu, Ion Mereuţu, Gh. Gociman, Vasile Gurzum, Ion Bordeianu, Gh. Sireţeanu şi cei doi elevi Vasile Chenedie şi Constantin Şcrab au fost repartizaţi să lucreze tot pe tarlalele colectiviştilor şi întovarăşiţilor din comuna Podul-Iloaiei. înainte de a pleca în teren, tractoriştii din brigada a ll-a şi-au luat un frumos angajament şi anume să întimpine ziua de 23 August cu noi succese in muncă. Mai precis să realizeze peste plan 220 hantri şi să economisească un litru motorină pe hantru. Batoza de pe aria din Budai funcţiona cu întreaga ei capacitate. De lucrul acesta avea grijă, în mod deosebit, tractoristul Vasile Craiu. Au fost zile cînd de la batoză au rezultat în 12 ore 20.000 kg. boabe. In ziua aceea batoza treiera ultimele hectare pe ana din Budai. Şeful de brigadă Ştefan Albu a trecut ca de obicei şi pe la această arie şi i-a spus lui Craiu: — De mîine pleci pe altă arie. Pleci cu garnitura pe aria din Cosiţeni. Şeful de brigadă, Ştefan Albu şi pontatorul C-tin Moşneguţu au trecut in ziua aceea pe la fiecare arie, pe la fiecare tractor. Era ziua premergătoare decadei. Cei doi mecanizatori notau realizările brigăzii. — Ia spune-mi, Gurzum. Unde şi la ce ai lucrat? — Fui, a răspuns Vasile Gurzum, in timp ce pornea UTOS-ul să plece la arat, eu am recoltat 60 hectare cu combina. Acum plec la arat la colectiva din Holm Acolo sus la aria Intovarăşiţilor din Heci, unde batoza treiera din plin, acolo unde se află şi vagonul dormitor, Ştefan Albu şi C-tin Moşneguţă au totalizat realizările obţinute de tractoriştii Ion Bordeianu, Ion Mereuţa, Gh. Gociman care lucrează pe ariile de treier de la Heci, Scobîlţeni, Cosiţeni şi de tractoriştii Vasile Gurzum şi Gh. Sireţeanu care ară pe tarlalele colectivei din Holm. Rezultatele sunt bune. Brigada este prima pe staţiune. Cei doi mecanizatori au mai notat in carneţelele lor că au terminat treierişul la GAC Holm, la întovărăşirile „30 Decembrie1’ şi ,,Olga Bancic“, că producţia cea mai mare au scos-o colectiviştii din Holm» 2.000 kg. orz la hectar şi 1.920 kg. grîu la ha.e—oco—. Au redus consumurile specifice Cooperatorii de la ,,Tehnolemn” acordă o atenţie deosebită reducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale. In perioada 1-20 iulie, de pildă, C. Bolat, P. Croitoru, D Zalman, Leontina Cozma şi ceilalţi cooperatori, printr-o atentă croire a materialului lemnos, prin folosirea cu chibzuinţă a materialelor auxiliare, au redus consumurile specifice cu peste 1 la sută. Astfel s-au economisit materiale însumînd o valoare de circa 16.000 lei. O brigadă fruntaşă pe staţiune Operatorul principal Nicolae fa fabrica de antibiotice este un 23 August, el a pus la dispoziţia dispersarea uleiului in fermentatoare, bare de, circa 5 mii lei lunar şi nu după primirea mediului nutritiv, tatălerului Olăraşu din sectorul I fermentaţie de muncitor fruntaş. In cinstea zilei de fabrcii două inovaţii, un dispozitiv de inovaţie care aduce economii în vanou sistem de golire a răcitoarelor pe operatorul fruntaş, in timpul In-Foto: G. PAUL Fabrica noastră—în plină dezvoltare Imediat după eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, fabrica „Ţesătura” Iaşi se găsea cu localul în mare parte distrus de război; utilajul şi materialele erau complet dispersate. Conducerea de atunci a fabricii a căutat să împiedice revenirea la normal şi nevrînd să readucă utilajele de la Pucioasa-Brăneşti la Iaşi, a tărăgănat deschiderea fabricii. In aceste condiţii muncitorii întreprinderii în frunte cu comuniştii au trecut de îndată la refacerea întreprinderii. Cu mijloace proprii au recondiţionat piesele stricate, punînd astfel în funcţiune uzina electrică care a ajutat in acele vremuri şi la iluminarea oraşului, iar în cele din urmă, după o luptă susţinută, a fost readus şi utilajul la Iaşi şi repus treptat în funcţiune. In 1945 funcţionau puţine agregate de ţesut. Anul 1948 cînd s-a produs actul revoluţionar al naţionalizării, a constituit începutul unei noi perioade de muncă in istoria fabricii noastre. A început o adevărată luptă pentru sporirea producţiei, pentru darea în funcţiune a noi capacităţi de producţie. întreprinderea noastră a fost permanent în atenţia partidului şi a guvernului, care ne-au ajutat prin investiţiile realizate, prin materia primă şi materialele puse la dispoziţie, în realizarea şi depăşirea sarcinilor prevăzute. Astfel, in anul 1949 a început construirea noii filaturi înzestrată cu un utilaj modern, utilaj ce a fost pus in funcţie în cinstea zilei de 7 noiembrie 1950. Dacă urmărim dinamica producţiei pe etape observăm că anul 1948 s-au produs ţesături în proporţie de 577 la sută faţă de cantitatea realizată în 1944, în anul 1950 s-au realizat cu 93 la sută mai multe ţesături decit în anul 1948; în anul 1955 s-au obţinut cu 79 la sută mai multe ţesături decit în anul 1950, iar în anul acesta se produc cu 20 la sută mai multe ţesături decit în anul 1956. A. AGAPESCU director — fabrica „Ţesătura” Iaşi Din aceste cifre se vede clar creşterea permanentă a producţiei fabricii noastre, mult apreciată azi în ţară şi în străinătate. Comitetul de partid, mobilizind pe toţi comuniştii fabricii, a antrenat şi îndrumat in permanenţă întregul colectiv al întreprinderii in realizarea sarcinilor de creştere a producţiei şi productvităţii muncii şi reducerii continue a preţului de cost. întrecerea socialistă a cuprins an de an tot mai mulţi muncitori, întrecerea bazîndu-se pe obiective concrete la fiecare loc de muncă, încheierea contractelor colective cit şi realizarea şi depăşirea angajamentelor luate de colectivul de muncitori au fost un imbold pentru obţinerea de noi rezultate in producţie. Indicii de utilizare au crescut an de an ajungînd ca în 1951 la filatură să se atingă o creştere de 42,4 la sută, iar în ţesătorie indicele marchează o creştere de 35,5 la sută faţă de indicii realizaţi în 1949. Aplicarea sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii şi-a dovedit eficacitatea, constitutind un continuu stimulent pentru creşterea producţiei, a productivităţii muncii şi în ridicarea nivelului de trai din 2 ani de la aplicarea sistemului îmbunătăţit de salarizare, salariul mediu a crescut în fabrica noastră cu 20,6 la sută. cursul ultimilor 10 ani au fost investiţi în întreprindere peste 55.000.000 lei pentru construcţia noii filaturi, pentru creşterea capacităţii ţesătoriei cu 50 la sută, cit şi pentru procurarea de utilaje din Uniunea Sovietică şi ţări de democraţie populară, utilaje care au dus la creşterea tehnicităţii întreprinderii noastre, a productivităţii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor din fabrică s-au obţinut importante realizări. Astfel s-au construit două blocuri muncitoreşti în str. Elena Doamna, s-a construit şi dat în folosinţă o creşă modernă cu 110 locuri, s-a mărit capacitatea căminului de zi şi a cantinei. Anual sute de muncitori din fabrica noastră sunt trimişi la case de odihnă pentru tratament şi reconfortare. De asemenea un număr de 46 familii şi-au construit locuinţe individuale din credite în valoare de 1.420.000, puse la dispoziţie de CCS. Acum fondul întreprinderii este destinat în cea mai mare parte pentru construirea de locuinţe pentru salariaţii întreprinderii noastre. In cadrul întreprinderii în toate locurile de muncă s-au luat măsuri de protecţia muncii şi tehnica securităţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Instalaţiile de condiţionare în perfectă stare de funcţionare atît la filatură, cit şi la ţesătorie crează oamenilor muncii din fabrica noastră condiţii bune de lucru. întregul colectiv al întreprinderii noastre, sub conducerea comitetului de partid, este mobilizat pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce ne revin din hotăririle plenarei CC al PMR din 26-28 noiembrie 1958. Sarcinile de plan pe 1959, defalcate pînă la om şi maşină, sunt analizate şi urmărite in cadrul fiecărei consfătuiri de producţie. Ca urmare, în funcţie de posibilităţile de realizare şi depăşire a sarcinilor de plan, se întocmesc planuri de măsuri tehnico-organizatorice pe baza propunerilor făcute în consfătuiri şi a studiului iniţiat de inginerii şi tehnicienii noştri. In fabrica noastră, pentru obţinerea succeselor în producţie s-a organizat o vie muncă politică în jurul sarcinilor de plan. Agitaţia vizuală este făcută astfel că la fiecare loc de muncă sunt cunoscute sarcinile de plan, angajamentele luate şi realizările obţinute. Se acordă o importanţă deosebită ridicării tehnicităţii întreprinderii, iar (Continuare In pag. 3-a) întrecerea cărămidarilor Antrenaţi în întrecerea socialistă, muncitorii unităţii de cărămizi Holboca au reuşit ca luna trecută să dobindească rezultate meritorii. Bazaţi pe acest fapt, şi-au sporit simţitor angajamentul. Fiecare muncitor s a angajat ca zilnic, începînd cu ziua de 25 iulie, pînă la 23 August, să obţină o depăşire de plan în medie cu 20 la sută. Printre cei care şi-au luat astfel de angajamente sunt: Petru Glagoviceanu, VBudacu, Maria Zamfirache, D. Sandu, Maria Aţigănci, Geta Olaru, Gabriela Costăchescu şi mulţii alţii. GAVRIL POSTU - coresii. oop-Angajamente realizate Înainte de termen In aceste zile, la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” fac practică de producţie o parte din studenţii anilor II, III şi IV de la Facultatea de Mecanică a Institutului de căi ferate „Gh. Gheorghiu Dej“ din Bucureşti. Ei şi-au luat frumoase angajamente în cinste lui 23 August. Astfel, studenţii şi-au propus să execute operaţiile de demontare şi montare a cutiei vagoanelor din seria 405 la un lot de 6 vag. pe 4 osii, să demonteze armătura cazanului la locomotivele 1501090-140246 şi ţevăria locomotivei 140290. De asemenea, şi-au mai luat angajamentul să realizeze 2 şarje de bronz, să colecteze şi să încarce un vagon cu 15 t fier vechi, să repare 20 manometre şi să presteze un însemnat număr de ore voluntare la amenajarea parcului „Ilie Pintilie” din cartierul Frumoasa şi la taluzarea malurilor Bahuiuluî. Ei au prestat pînă acum peste 1200 ore de muncă voluntară. Cit priveşte angajamentele amintite, al căror termen de realizare era prevăzut pentru ziua de 8 august, acestea au fost îndeplinite încă în ziua de 29 iulie a.c. PĂUN ANTONESCU şi C. COCENESCU corespondenţi -pop- Concurs artistic In cinstea zilei de 23 August Casa regională a creaţiei populare ţi URCM organizează un concurs al formaţiilor artistice din cooperaţia meşteşugărească intitulat „A XV-a, aniversare a eliberării patriei noastre*". Participă la acest concurs toate formaţiile de teatru, brigăzi artistice de agitaţie, formaţii corale, instrumentale, coregrafice şi solişti. Faza orăşenească a acestui concurs se va desfăşura între 11 şi 16 august. Formaţiilor fruntaşe li se vor acorda diplome şi distincţii. Orașe sovietice Gospodăria colectivă a primit noi familii Combina Înainta încet in lanul de grîu înalt pînă la brîu. Alexandru Plăcintă, Maria Anton, Maricica Moraru, Vasile Croitoru şi Aurica Saftei, erau la strînsul recoltei — unii pe combină la saci, alţii la căratul griului la magazie. Era o zi călduroasă. Pe poteca ce venea spre tarla, dinspre sat, se vedea în depărtare un om. Omul mergea hotărît înspre combină și din cînd în cînd se oprea și se uita la un lan de porumb, verde ca buratecul. — Cine-i măi Vasile, îl Întreabă Alexandru Plăcintă pe Vasile Croitoru. — Ahaal... E Todiriţă Trofin. — Că bine zici. El e. Todiriţă Trofin era acum aproape de cei doi colectivişti din Vlădeni-Vale, raionul Hirlău, care transportau cu carul sacii la magazie — Noroc bun bădie, le-a spus Trofin, în timp ce se uita lung după combină. — Bine-ai venit la noi, li răspunseră colectiviştii. — Da de ce nu-i daţi cu secera, măi oameni buni, că sînteţi atîţia în colectivă. — Sintem noi mulţi, nimic de spus, dar şi treburile sînt multe. Trebuie să terminăm de prăşit păpuşoiul, răsărita, sfecla de zahăr, via. — Asta e drept. Acum e mult de muncă şi, cit vă iese la hectar? — D-apoi pînă nu cîntărim toate boabele precis nu putem spune nimic. Știm doar că la orz am scos 2000 kg. la hectar. S-ar putea întîmpla ca și la grîu să ne dea tot 2000 kg. la hectar. Așa zicemi noi după sacii care ies la combină. Intre timp sosi o* remorcă a SMT-ului, în care se afla şi preşedintele colectivei. — Ia măi băieţi să punem imîna să mai încărcăm o remorcă pentru baza de recepţie. Sacii de grîu din car, care-s de calitatea întîia, zvirliţi-i în remorcă. * 4 — Ei, Trofin, te-ai hotărât? Vii şi tu în colectivă?, îl întreabă preşedintele pe întovărăşit. — Aşa m-au sfătuit şi Vasile Moraru şi Vasile Hudreş clnd m-au întîlnit. Mi-au zis: ce-i, Trofine, ce faci? Cum o mai duci? Eu le-am răspuns că bine, fiindcă o duc bine în întovărăşire. Dar ei mi-au spus: Bine, bine, asta o ştim noi, dar am vrea să vedem cine-i mai cîştigat: un colectivist, ori un întovărăşit? Şi mi-au spus că pînă acum colectiviştii au primit două avansuri băneşti, dîndu-mi exemplu pe moş Dumitru Munteanu care a luat vre-o 600 de lei, pe lingă faptul că în curînd primeşte avansul de 40 la sută, în afară de veniturile mari pe care le vor primi colectiviştii la toamnă. . . . * — Aşa-i Trofine. Gospodăria noastră merge, după cum ştii şi tu, tot înainte De curînd ne-ftitt jmai cumpărat 8 vaci de lapte, 10 scroafe pentru prăsilă, am populat iazul cu peşte, am încasat bani frumoşi de la stat pentru cele 547 kg. lină, 1000 kg. caş, 4000 litri lapte, 20.000 kg. griu şi orz pe care le-am şi predat... Şi urmează să mai Încasăm bani pe sfecla de zahăr, pe răsărită, pe păpuşoiul contractat. Pe laptele şi caşul GH. GHINDA (Continuare In pag. 3-a) Se extinde reţeaua electrică în regiune In satele Bivolari, raionul Iaşi, Fereşti, raionul Vaslui, Oţeleni, raionul Tg. Frumos şi Girbeşti, raionul Negreşti au fost date nu de mult timp în folosinţă noile centrale electrice, satele respective avînd acum lumină electrică... In cinstea lui 23 August, muncitorii electricieni s-au angajat să-şi depăşească angajamentele luate pentru extinderea reţelei electrice. Pînă in prezent pe întreaga regiune s-a extins reţeaua electrică pe încă o distanţă de 2470 m.l. Numai în oraşul Iaşi au fost electrificate încă 15 străzi printre care: Brindușa, Prăpastiei, Nămoloasa, Luca Arbore, Luterană, Trotuș, Cerna, etc. ’ OOOOOOOOOOOO Brigada de agitaţie a gospodăriei agricole colective Laza—raionul Vaslui, participantă la faza interregională a celui de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. Foto: AURIAN OOOOOOOOO? C 5 Toată atenţia treierişului ! Recolte bogate Zilele trecute au raportat terminarea recoltatului şi mecanizatorii GAS Strunga. In tot timpul campaniei tractorişti ca Vartic Alex.seu Roşea Traian au fost mereu în frunte, realizînd zilnic la recoltatul cu combina fiecare cîte 16.000 kg. grîu. In medie pe gospodărie s-a recoltat 2200 kg. la hectar depăşindu-se cifra planificată cu 200 kg, la hectar. Din celelalte culturi o producţie frumoasă (1100 kg. la ha) s-a obţinut şi de pe cele 50 ha, la. Pâţă. VINCA GHERASIM - coresp Arături In mirişte După terminarea recoltatului colectiviştii din Bălteni, raionul Vaslui, au cărat de îndată snopii la arie, astfel că pe terenul eliberat de păioase s-au putut începe arăturile de vară. In numai patru zile au fost arate 38 hectare. VLAD ARMEANU coresp. N-a funcţionat decit o ora... Pentru campania de treierie SMT Vlădeni a repartizat în comuna Bivolari şase garnituri de treier, din care una şi la Silineşti — Tabăra. Trebuie să spunem însă că garnitura de pe această arie n-a funcţionat decit o oră. Mai întâi s-a defectat batoza, apoi şi tractorul. Zadarnic s-au străduit cei doi tractorişti să le repare. N-au reuşit. Ţăranii muncitori de pe această arie se întreabă: Oare aceste maşini au fost verificate înainte de a fi trimise în teren. c. ARTINOV Corespondent E'MHM'. Mărturiile unui învăţător Era prima zi a anului şcolar trecut şi ultima serie de copii pe care îi voi călăuzi pe căile luminii. Cum da or fi trecut 35 de ani de muncă la catedră ţară să poată stăvili emoţia pe care-o simt orideciteori mă aflu in prima zi de şcoală, in faţa zecilor de copii? Să fi fost de astă dată, apariţia în băncile mici a unui număr sporit de copii pe care părinţii — foşti elevi ai mei - ţinuseră, cu tot dinadinsul, să mi i trimeată tot mie la învăţătură? Sau numai amintirile ce-mi răscoleau sufletul in dimineaţa neobişnuită? Am alungat tulburătoare aduceri aminte, mi-a revenit calmul, mi-am reluat atitudinea obişnuită şi ziua aceea a fost ca întotdeauna numai dăruire, atenţie, plăcută încordare. Abia cînd am ieşit pe uşa şcolii noastre - ce poartă numele celui Ce şi-a făcut aici anii de ucenicie, marele Mihail Sadoveanu - şi-am văzut din nou şcolarii cu ghiozdanele pe spate, m-a potopit noianul amintirilor Odinioară în Bodenii Hirlăului un ţine cu trăistuţa vîrstată, însăilată de biata maicâ-sa, îşi ostoia în colţul moaie al unţii usturimea tălpilor fierbinţi... Pe urmă normalistul naituţ, firev, săpînd vara ca să şi agoniseascâ bani pentru cărţi. Şi in fine, şcoala, ce şcoală!. O cutiuţă acolo, in care ar fi încăput cel mult 4 clase primere, nicidecum şi noi normeliştii. Ce le păsa însă mai marilor vremii de nişte pui de ţărani oropsiţi? b ustura doar atunci cind unii din noi răzbeau la lumină şi-şi afirmau voinţa, talentul, posibilităţile, împotriva „temerarului"* fruntaş pe clasă, sau primul la capacitate se dezlănţuiau brusc fel de fel de noi probe, inspecţii, „generale*", încercărr fi de merite să - i infringe cutezanţa. Numai că pe unii nu ne-au putut fringe suin faţa evidenţei atît de limpede ca lumina zilei, au fost nevoiţi să cedeze. Aş fi dorit totuşi cu toată tăria, cu marea ardoare a tinereţii mele de atunci, să urmez cursurile unei facultăţi. Pentru absolvenţii şcolii normale însă, orbit de insetaţi de cultură, porţile erau ferecate. Cine atunci decit dragostea pentru copii, decit sincerul interes pentru munca de învăţător ar fi putut potoli celelalte aspiraţii sortite neîmpliniţii? Pasiunea, numai satisfacţia de a sădi in cugetele celor mici grăuntele de aur al învăţăturii răscumpârau neajunsurile, sacrificiile, lunile de muncă neplătită, peregrinările familiei in localităţi foarte depărtate. Crîmpeie din trecut se perindau pe pelicula aducerilor aminte, tulburind cîteva momente ale unei bătrîneţi, astăzi liniştite. Rareori, ca nişte insule luminoase răsăreau din oceanul amintirilor şi coralii nădejdilor de mai bine , căci puţine au fost in trecut clipele de mulţumire. Poate doar în răstimpul cînd la şcoala din cartierul Socola, împreună cu entuziaştii părinţi, muncitori ai Atelierelor, ne străduiam să răspindim lumina în pofida stăpînitorilor capitalişti, ce voiau pentru mase doar întunericul, ignoranţa. Pe urmă a venit urgia războiului şi abia într-un tîrziu, după furtuni şi după ploi cumplite — zori de vremuri mai bune. Renăşteau ca pasărea Phoenix case mari mistuite în cenuşă şi nu mică ne-a fost satisfacţia, mie şi părinţilor, cind am renovat şi dat în folosinţă şcoala azi numită nr. 11. La temelia culturii socialiste, a vieţii noi ce se înfiripa se cereau însă şi alte cărămizi, pe care harnicul nostru popor rinduia cu grijă. Şi-a venit şirul VASILE JERGHIUŢA (Continuare In învăţător