Flacăra Iaşului, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 4095-4119)

1959-11-01 / nr. 4095

Nr. 4093 Pentru o dezbatere mai largă a problemelor muncii de partid De la alegerile precedente şi pi­na acum, într-o perioadă de un an, organizaţia de bază de la Institutul Politehnic a obţinut o seamă de succese însemnate in munca de partid, ceea ce s-a răsfrint asu­pra ridicării nivelului activităţii pe­dagogice şi ştiinţifice, asupra bunei pregătiri politice şi profesionale a unui număr mare de studenţi. Organizaţia de bază şi-a îmbună­tăţit metodele de muncă, a pătruns tot mai mult în viaţa Institutului, ma­­nifestîndu-şi prezenţa în toate sec­toarele lui de activitate. Sub condu­cerea organizaţiei de bază s-a des­făşurat în Institut o intensă muncă politică şi ideologică atît în rîndul cadrelor didactice cît şi al studenţi­lor. In atenţia organizaţiei de bază a fost analiza sistematică a cursurilor, pentru o mai bună orientare ideo­logică a acestora, învăţămîntul­­ de partid şi învăţămîntul ideologic al­­ cadrelor didactice, întărirea condu­cerii de către partid a organizaţiei UTM şi a Asociaţiei Studenţilor. In toate aceste domenii s-au obţinut succese însemnate faţă de anii tre­­cuţi. Analiza cursurilor a prilejuit dezbateri interesante în colectivele de catedră, în urma cărora autorii cursurilor au primit un ajutor preţios. Aşa, de pildă, prof. I. Ciochină, au­torul cursului de electrochimie, a primit un ajutor substanţial, mai ales din partea comuniştilor, pentru o mai strinsă legătură a cursului cu materialismul dialectic. Profesorului Gh. Urseanu, autorul cursului „Po­duri de lemn”, i s-a arătat între altele necesitatea de a folosi indicii tehnico-economici în comparaţiile fă­­cute între podurile de lemn şi podu­rile din alte materiale, pentru ca studenţii să capete o orientare justă asupra avantajelor construcţiilor. A­­naliza cursului ,,Utilizarea energiei electrice şi instalaţii” a şefului de lucrări Sebastian Leopold a scos în evidenţă necesitatea ca autorul să dea o mai mare atenţie ridicării ni­velului ştiinţific, ideologic şi peda­gogic al cursului, precum şi informă­rii studenţilor cu cele mai noi rea­lizări în domeniul utilizării energiei­­electrice şi a instalaţiilor obţinute atît în ţara noastră cît şi în celelalte ţări socialiste. Rezultatele parţiale ale acestei în­semnate acţiuni de analiză a cursu­rilor au făcut obiectul unor dezba­teri într-o adunare generală a or­ganizaţiei de bază. In domeniul învăţămîntului de par­tid şi al învăţămîntului ideologic al cadrelor didactice s-au obţinut suc­cese însemnate, mai ales prin aceea că studiul marxism-leninismului a fost orientat spre o strînsă legătură cu sarcinile ştiinţifice şi pedagogice ale profesorilor. In noul an şcolar ur­mează a fi consolidate şi lărgite suc­cesele obţinute pînă acum ! Organizaţia UTM şi Asociaţia Stu­denţilor s-au bucurat de o mai mare atenţie din partea organizaţiei de partid. Astfel, sarcina educării co­muniste a studenţilor, a pregătirii lor profesionale a fost îndeplinită în mai b­une condiţiuni faţă de anii trecuţi. Organizaţia de bază de la Insti­tutul Politehnic a avut şi unele lip­suri. Nu a reuşit să asigure partici­parea tuturor studenţilor la confe­rinţele politice şi ideologice, nu s-a ocupat suficient de stimularea criti­cii şi autocriticii atît în rîndul co­muniştilor cît şi în organizaţia UTM, nu a reuşit să antreneze toate ca­drele didactice în munca de educa­re a studenţilor. Adunarea generală de dare de seamă și alegerea noului birou a­­vea ca sarcină să dezbată principa­lele probleme ale muncii de partid în Institut, să arate noului birou ce are de făcut pentru înlăturarea lip­surilor care mai există, pentru ridi­carea pe o treaptă mai înaltă a muncii de partid. Darea de seamă a biroului organizaţiei de bază, deşi a îmbrăţişat un număr mare de pro­bleme nu s-a oprit însă asupra cî­­torva mai principale pentru a le Alegerea biroului organ.z,aflei de bază de la Institutul Politehnic analiza mai profund. Despre o pro­blemă atît de importantă ca anali­za cursurilor, darea de seamă infor­mează doar adunarea generală că din planul de analiză a 63 cursuri au fost analizate numai 43, că la această acţiune au participat 21 de membri de partid şi 3 candidaţi, că analiza cursurilor a constituit un bun ajutor pentru cadrele didactice. Despre conţinutul cursurilor, despre orientarea lor marxist-leninista, des­pre răspunderea cu care s-au făcut aseme­n­i analize şi modul în care profesorii au primit ajutorul acordat nu s-a spus mai nimic. Nici învăţămîntul de partid şi nici învăţămîntul ideologic al cadrelor di­dactice nu a fost analizat temeinic în darea de seamă. Şi la acest ca­pitol abundă informaţiile seci ca denumirile cercurilor de învăţămînt, a titlurilor de conferinţe, etc. Este bine că au fost evidenţiaţi propa­gandiştii şi cursanţii merituoşi şi cri­ticaţi cei care n-au privit cu toată răspunderea sarcina ridicării nivelu­lui ideologic, dar ar fi trebuit şi o analiză a conţinutului învăţămîntului de partid, din care adunarea gene­rală a organizaţiei de bază să tra­gă concluzii pentru conducerea în viitor a muncii de propagandă. De asemenea, darea de seamă nu analizează temeinic modul în care s-a realizat conducerea de că­tre partid a organizaţiei UTM şi a Asociaţiei studenţilor ,ci se vorbeşte mai mult despre succesele şi lipsu­rile din activitatea acestora, făcîn­­du-se unele aprecieri generale. Da­rea de seamă ar fi trebuit să răs­pundă, prin prisma activităţii de par­tid, de ce numai 83,6 la sută din numărul studenţilor au promovat în anul şcolar 1959-1960. Participanţii la discuţii, care ar fi trebuit să suplinească prin interven­ţiile lor aceste lipsuri ale dării de seamă, n-au făcut nici ei o analiză corespunzătoare a conţinutului mun­cii de partid. Semnalăm totuşi cîte­­va observaţii mai importante care tre­buie să stea în atenţia noului birou al organizaţiei de bază. Tovarăşii conf. Popa Eugen şi lector Adumi­­trecesei Ion au arătat că repartizarea cadrelor didactice din unele cate­dre ale Institutului pentru munca de educare a studenţilor s-a făcut nu tocmai chibzuit, deoarece nu s-a ţinut seamă şi de repartizarea sar­cinilor didactice Tov. Adumitracesei Ion, de pildă, deşi predă economia politică la facultatea de chimie in­dustrială, are sarcini politice la fa­cultatea de industrie uşoară. Soco­tim că problema ridicată poate şi trebuie să fie rezolvată în spiritul ce­rinţelor destul de justificate, astfel ca desfăşurarea muncii politice edu­cative să fie strîns legată de activi­tatea didactică a profesorilor. Tov. Const. Calistru, decanul facultăţii de chimie industrială, a cerut organiza­ţiei de bază să sprijine mai mult pe studenţi în munca de studiu in­dividual. In acest sens el a propus ca studenţii să aibă un plan de muncă individual, de a cărui înde­plinire să se ocupe îndeaproape fac­torii de răspundere — cadrele didac­tice. Studiul individual după un plan bine alcătuit va putea ajuta pe stu­denţi în buna lor pregătire, astfel ca examenele să fie promovate la timp. Tov. prof. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului, s-a ocupat de răspunderea ce revine cadrelor di­dactice pentru educarea şi pregă­tirea profesională a studenţilor, ară­­tînd că nu toţi profesorii se ocupă cu stăruinţă de această sarcină prin­cipală, iar alţii o neglijează în mod nepermis. De asemenea, tov. Cris­tofor Simionescu a criticat pe unii şefi de catedră care nu se ocupă de completarea locurilor vacante în corpul didactic cu elemente bine pregătite provenite din mediul mun­citoresc. Studentul Dinulescu a in­­sistat in cuvintul său asupra impor­tanţei ce o prezintă convorbirile in­dividuale între profesori şi studenţi pentru educarea acestora din urmă. Discuţiile pe marginea dării de seamă puteau fi mult mai ample, la ele ar fi participat un număr în­semnat de vorbitori, dacă prezidiul adunării generale ar fi ştiut să-i an­treneze. Noului birou al organizaţiei de ba­­­ă (secretar tov. prof. Gh. Caşler) îi revine sarcina de a acorda o mai mare atenţie ridicării continute a ni­velului ştiinţific, ideologic şi didac­tic al cursurilor, participării active a întregului corp didactic la munca de educare comunistă şi pregătire pro­fesională a studenţilor. In centrul preocupărilor organizaţiei de bază trebuie să stea de asemenea întări­rea legăturii propagandei de partid cu viaţa, îmbunătăţirea continuă a conducerii de către partid a orga­nizaţiei UTM şi a Asociaţiei studen­ţilor. V. GH. f­ACAPA IASUL01 Zilele trecute a avut loc in sala mare a blocului ti­neretului din Bîr­­lad un concurs „Drumeţii veseli“ pe tema „Politica de pace a URSS“. Concursul a fost organizat de Con­siliul orăşenesc ARLUS. La concurs au participat munci­tori şi tehnicieni de la FRB. Cîştigăto­­rul concursului şi cel care va merge la Moscova cu a­­vionul TU 104 este bobinatorul David Ghinea de la fa­brica de rulmenţi. Un înteresat,­ concurs ,,Drumeţii veseli“ v.»şi pionierilor laşi. Un a­spect gospodine“, de la „cercul mionor Foto: G. PAUL­­La Bîrlfid Duminica sportivă (Urmată din pag. 1-a) greşul Vaslui (camp. reg.); ora 11: Rulmentul - Unirea Iaşi (camp. reg. jun.); ora 15: Rulmentul — Victoria Buzău (categ. B.). Paşcani ora 14,30: CFR — CSMS A. (camp. reg. jun.). Vaslui - ora 14,30: Victoria - Unirea Negreşti (camp. reg.). Huşi - ora 15,00: Progresul - CFR Bîrlad (camp, reg.). Murgeni - ora 15: Flacăra - Victoria Huşi (camp, reg.) Hîrlău ora 13: Progresul - Siretul Lespezi (camp, reg.). Podul Iloaiei ora 15: Progresul Tg. Frumos - Dinamo laşi. BASCHET: Sala Voinţa - ora 9: Dinamo - Ţesătura; ora 10,30: Voin­ţa — Dinamo Oradea (categ. A). HANDBAL: Teren Ţesătura, nece­­ind de la ora 8,30: Şcoala financia­­ră-Şcoala Chimie; Şcoala medie nr. 1 - Şcoala sanitară; Ţesătura - Lo­comotiva. VOLEI: Incepînd de la ora 9, pe te­renul Şcolii medii „C. Negruzzi” se dispută întîlnirile din cadrul „Cupei 7 Noiembrie”, la care participă urmă­­toarele echipe: Şcoala medie nr. 3 (cu 3 echipe), Şcoala sportivă, Şcoa­la de meserii, Şcoala medie nr. 1, Şcoala sanitară, CFR Depou, Şcoala financiară, Şcoala medie nr. 6, Sala „Voinţa” — ora 12.00, CSMS­­Voinţa Suceava (categ. B). Echipa de rugbi a CSMS va întîlni la Bîrlad pe Constructorul. Frumuseţea modestiei (Urmare din pag. 1-a), de la Tîfeşti, apoi tribuna cea nouă a stadionului de la Copou. Prima etapă - ca să zic aşa — trecuse cu bine, continuă el zîmbind. Acum conduce lucrările grupului 6 al întreprinderii nr. 1 de construcţii (blocurile din „Lăpuşneanu” şi din „Gheorghi Dimitrov”, centrala ter­mică a spitalului). Un gînd ii stăruie permanent­ă minte : „Să dea lucru pe măsura ma­relui oraş, e tot ce-şi doreşte în a­­ceşti ani tineri”. Din stradă, de jos, ajunge lar­ma trecătorilor. Pe schelă, in dreptul ferestrei apăru Puştiu. - Tovarăşe inginer, vă cheamă la grup. ...Și dispăru din cadrul albastru a! ferestrei. Inginerul a tresărit parcă și a întărit imediat. - Ei, m-am luat cu amintirile... Am început să coborîm împreu­nă caturile blocului. Oamenii lucrau și cîntau. La etajul al ll-lea mi-am adus aminte d© vorbele inginerului spuse atunci cînd urcam­­ „unii vor să înveţe... şi învaţă” (îl vedeam acum pe băiatul acesta vesel, care lucrează la glaf, aplecat, în timpul liber, nestingherit, peste manualul de algebră). Ne-am îndreptat spre „grup”. E­­ram bucuros că reuşisem, cît de cît, să-l fac să vorbească despre el. Oamenii aceştia care în zilele noastre luminoase înalţă un oraş tînăr, so­cialist , constructorii de frumoase case care împodobesc centrul şi car­tierele străvechiului oraş, rămîn totuşi în umbra frumoaselor lor ziduri albe. Sînt oameni minunaţi. Nu-ţi vor spu­ne niciodată că sînt emoţionaţi cînd au de ridicat blocuri în care îşi vor clădi căminul sute şi sute de oameni. De-l vei întreba pe unul din ei cum merg lucrurile pe şantier, te va lua cu el sus pe schele, şi-ţi va arăta, ce treabă „firească”, „obişnuită” face. La grupul din „Dimitrov” inginerul a stat de vorbă cu administratorul apoi a căutat în niște mape cu hîr­­tii.­­ „La concret” rise el - uite cum stau lucrurile. A început să citeas­că. Mi-am notat, pe scurt: - Blocul din „Gheorghi Dimitrov” - 15 apartamente, la parter-magazine date în folosinţă - 7 noiembrie a.c. , Blocul din strada „Lăpuşnea­­nu” nr. 24, 21 apartamente, la par­ter - magazine, dare în folosinţă­­ pînă la sfîrşitul acestui an. - Economii, pe grup - peste 27.000 lei, (cifră incompletă — septembrie, necalculate încă). La sfîrşit, Puştiu a apărut în uşă. - Tovarăşe inginer, mergeţi la întreprindere să completaţi „formele’’ de plecare. Inginerul îmi ghicise nedumerirea­- Plecăm mîine un grup de con­structori ieşeni la Bucureşti - un schimb de experienţă. Ne interesează organizarea şantierelor de locuinţe în noul an. Vom vizita lucrările de lingă Palatul Republicii şi întreprin­derea de prefabricate „Progresul” din Capitală. Mergem să învăţăm. Ne-am despărţit. Am trecut din nou pe sub bolta blocului din „Lăpuşneanu”. Grădişteanul mozaicar fredona cin­­tecul „de la Jii”. PUBLICITATE — PUBLICITATE CASA DE ECONOMII ŞI CON­SEMNAŢIUNI­­ REGIONALA C.E.C. IAŞI COMUNICA Cu prilejul organizării şî desfăşurării „Săptămînii Economiei” din anul a­­cesta, se vor acorda depunătorilor pe oblicaţiuni CEC cu cîştiguri, numeroa­se avantaje în plus în afara celor o­­bişnuite, după cum urmează: La tragerea la sorţi de bază din 30 noiembrie 1959 se vor acorda cîştiguri suplimentare în obiecte şi excursii tu­turor depunătorilor pe obligaţiuni CEC, posesori de obligaţiuni la data tragerii. Astfel, în afara cîştigurilor de 75.000, 50.000, 25.000, 10.000, 5.000 şi alte numeroase cîştiguri în valoare totală de 1.000.000 lei, se vor acor­da cîştiguri suplimentare conform lis­tei de mai jos. In primele 10 zile ale fiecărei luni obligaţiunile se pot pro­cura la valoarea lor nominală. A­NUNŢ TAPL Iaşi anunţă redeschiderea restaurantului „Moldova” din Piaţa Unirii. Restaurantul este complet re­novat. Bogat sortiment de preparate culinare, gustări calde şi reci, li­chioruri fine, bere la sticlă, specia­lităţi de grătar şi vinuri superioare. Seara - muzică şi dans. Localul este deschis intre orele 12-02 noaptea. ANUNŢ Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi scoate la concurs un post de fotograf artistic, de la laboratorul de vinifica­­re. Cererile se vor prezenta la Decana­tul Facultăţii de Matematică-fizică, pînă la data de 10 noiembrie 1959. Concursul va avea loc pe data de 15 noiembrie 1959. Informaţii suplimentare se pot lua de la decanatul Facultăţii de Mate­matică—fizică al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. DIRECŢIA L­ISTA cîştigurilor suplimentare ce se vor atribui la tragerea de bază lunară din 30 noiembrie 1939 La 15 noiembrie tragerea: Cartea cu premii Peste 7000 cîştiguri Preţul unui loz 3 lei De vînzare la toate libră­riile din Iaşi, centre de ra­ioane şi cooperativele să­teşti. Lozurile necîştigătoa­­re se preschimbă în cărţi. táro OKOMOSP 2 n­ Pregătiri în vederea desfăşurării muncii culturale pe timpul iernii — Pe marginea consfătuirii cadrelor didactic© şi activiştilor culturali din raionul Paşcani — De curînd a avut loc la Casa raio­nală de cultu­r Paşcani, o consfătui­re cu directorii de cămine culturale, directorii şcolilor de centru, bibliote­carii comunali, etc. cu care prilej s-au dezbătut o serie de probleme privind activitatea culturală desfășu­rată pînă în prezent. Totodată s-a e­­laborat un plan da muncă pe trimes­trul IV al anului in curs. Analizîndu-se munca culturală des­fășurată pînă acum, a reieşit că Im unele sate din cuprinsul raionului s-au obţinut însemnate realizări. In comuna Hălăuceşti, de pildă, datorită vizitelor făcute de către ţăranii înto­vărăşiţi colectiviştilor, datorită confe­rinţelor interesante, muncii de lâ întă­rire de la om la om, au fos con­­vinşi numeroşi ţărani muncitori care au păşit cu încredere pe calea agri­culturii socialiste. Cele peste 20 ce­reri pentru GAC, primite într-un timp scurt, la Hălăuc.?',*!, sunt rezultatul unor variate forme de lămurire a ţă­ranilor muncitori. Succesele obţinute se datoresc în primul râd muncii po­litice desfăşurate de organizaţia de partid. Şi în comuna Ruginoasa, datorită şi aportului cadrelor didactice care des­făşoară o intensă activitate culturală de masă, s-au înscris în ultima vre­me noi şi noi familii în gospodăria colectivă. Printre mijloacele de con­vingere folosite aici, se numără şi prezentarea comparativă a rezultate­lor obţinute la ha. de către colecti­vişti şi ţăranii întovărăşiţi. Articolele de la gazeta cetăţeneas­că, scrise chiar de ţăranii colectivişti care şi-au împărtăşit din propria lor experienţă, au fost încă un mijloc efi­cient în sprijinul transformării socia­­liste a agriculturii. • In unele sate, Mirceşti de pildă, s-au folosit cu succes şi alte forme de lămurire, printre care şi munca cu cartea literară, ideologică şi ştiinţifică în special cartea pe tema transformă­rii socialiste a agriculturii. Recenziile şi prezentările de cărţi, conferinţele şi simpozioanele au îmbogăţit gama variatelor forme de culturalizare a maselor. Se remarcă cercurile de ci­tit, in­ care broşurile agrotehnice ca: „Cultura florii soarelui”, „Păstrarea cartofilor”, ,Cultura sfeclei de zahăr”, etc. au stirnit vii discuţii, ţăranii mun­citori interesîndu-se îndeaproape de tehnica înaintată şi posibilităţile obţi­nerii unor recolte mai bogate. De un real folos au fost serile literare pe tema „Transformarea socialistă a a­­griculti­rîi’, în care s-au citit frăg­­ment©“-ţfirr"Operele­ autorilor contem­porani romîni, sovietici şi din ţările de democraţie populară. Despre toate aceste rezultate au vorbit participanţii la consfătuire, printre care C. Buluc, I. Paraschiv, Iftimia Filimon, D. Onişoru, C. Frun­ză, O. Groşanu şi alţii. Pe lîngă aceste realizări însă, s-au constatat şi o serie de lipsuri ce vor trebui de urgenţă înlăturate. Astfel, vor trebui urgentate reparaţiile unor cămine culturale, printre care şi cel din satul Heci, vor trebui aduşi ope­ratori la cinematografele săteşti, ca­re să-şi poată desfăşura munca in bune condiţii (nu cum se întîmplă cu cel din lugani care, fiind angajat şi la SMT, pleacă In deplasări, lipsind pe ţăranii muncitori de vizionarea filmelor). O problemă arzătoare este şi cea a activităţii artistice care a stagnat după cel de-al V-lea concurs al artiş­tilor amatori. Activitatea artistică nu trebuie făcută în salturi şi nici pre­sărată cu lungi pauze. Se ştie că perioada de iarnă oferă cele mai bune condiţii de desfăşura­re a unei intense munci cultural-artis­­tice de masă. Se impune deci, ca să se ia măsurile corespunzătoare. Obiectivele principale ce reies din bogatul plan de activitate culturală în perioada de iarnă, prezentat la con­sfătuire, sunt judicios elaborate și o­­dată aplicate în practică, nu vor întîr­zia să dea rezultatele corespunză­toare. îndrumarea m­uncii culturale privind întărirea şi dezvoltarea sectorului so­cialist al agriculturii din raionul Paş­cani, intensificarea propagandei ştiin­ţifice, îmbunătăţirea activităţii artisti­ce, pregătirea ideologică şi profesio­nală a activiştilor culturali, asigurarea bazei materiale a unităţilor culturale, etc, sunt doar cîteva din măsurile ce se impun imperios. Alături de cele de mai sus, orga­­nizarea şi reorganizarea colţurilor roşii, buna desfăşurare a învăţămînt­­ului agricol de masă, achiziţionarea de noi cărţi pentru bibliotecile comu­­nale şi controlarea acţiunilor între*­prinse de bibliotecari, etc. sînt de o importanţă deosebită. Să se aibă, de asemenea, în vedere formarea de noi colective de conferenţiari nu numai comunali ci şi săteşti, cît şi antrena­­rea a cît mai mulţi ţărani muncitori la Informările politice ce trebuie să cuprindă cele mai variate teme inter­­ne şi internaţionale. De o mare însemnătate este şi îmi­bogăţirea repertoriului echipelor de teatru, in vederea participării la cel de al doilea Festival bienal de teat­­ru „I. L. Caragiale”. 1. Nu trebuie să se uite problema a­­provizionării localurilor de cultură cu combustibilul necesar, lemne şi pe­­trol, una din condiţiile de bază ale unei bogate activităţi, desfăşurată in timpul iernii, CORNELIU HUŢANU. Acţiuni patriotice Cu tot mai mult elan participă oa­menii muncii din raionul Hîrlău la acţiunile de folos obştesc. Aşa, de pildă, la construcţia căminelor cul­turale, la refacerea străzilor, la în­treţinerea drumurilor şi podurilor, au luat parte anul acesta un număr de peste 27.000 colectivişti şi înto­vărăşiţi, cu 1406 atelaje. O pondere mare în această direcţie o are co­­m­una Deleni, ai cărei locuitori au construit prin muncă patriotică un cămin cultural, economisind astfel 62.540 lei. De asemenea oamenii muncii din raionul Hîrlău au răspuns cu InStV fleţire la chemarea partidului de a­ reda agriculturii terenurile nefolosite. Prin amenajarea unor terasamente la bazinele de acumulare, cu un volum de aproape 57.000 metri cub­­şi prin desfundarea a 35 hectare în vederea plantării pomilor roditori, au fost redate în cultură însemnate su­­prafeţe agricole. Oamenii muncii din acest raion sunt hotărîţi să răspundă prin fapte concrete prevederilor Hotăririi Plenarei C.C. al PMR din 13-14 iuni­lie a.c. S. NADLER Lipsă de simţ gospodăresc La cooperativa de consum din co­muna Floreşti raionul Bîrlad se ma­nifestă, de cîteva săptămîni, lipsa simţului gospodăresc în aproviziona­rea cu unele produse cerute de lo­cuitorii acestei comune. Produsele so­licitate se găsesc însă la depozitul Uniunii raionale a cooperaţiei de con­sum. De exemplu, cele 12 aparate de radio existente în comună nu P°t funcţiona neavînd bateriile necesare. In magazinul cooperativei din Floreşti nu se găsesc nici baterii de lanternă şi sticlă pentru ferestre. Deşi întovă­răşiţii din Floreşti i-a atras atenţia, de nenumărate ori consiliului de con­ducere a cooperativei asupra acestei stări de lucruri, nici pînă acum nu s-au luat măsuri practice in scopul bunei aprovizionări a cooperativei. Pînă cînd va dura pasivitatea şi lipsa simţului de răspundere dovedit de a­­cest consiliu ? BEJENARU STELIAN <X/ 'XI ■'V*rv r\, rs# /Xi <X/ *X/ ^Xr X <X/ <X/ 'X/ / /X/ <X/ /X» *X/ 'X/ X/ Din sălile tribunalului Neglijenţă şi însuşirea bunurilor obşteşti Avind funcţia de magaziner distri­buitor de materiale la staţia CFR Bîr­lad, Petrovici Hristache dădea în folo­sinţă obiecte de cazarmament şi ma­teriale de întreţinere, fără a întocmi formele necesare. De asemenea, el distribuia echipament de protecţie fără a lua dovezi de la beneficiar a­­ducînd astfel unităţii respective un prejudiciu in sumă de 17.305, 36 lei. In acelaşi timp Petrovici Hristache şi-a însuşit în scopuri personale bu­nuri pe care le gestiona. Valoarea bunurilor însuşite s-a ridicat la peste 10.000 lei. Deferit justiţiei, el a fost condam­nat la 12 ani închisoare corecţională. Tribunalul regional a respins ca ne­fondat recursul introdus de inculpa­ I Petrovici Hrsiîache, sentinţa rămînînd astfel definitivă. Speculanta şî-a prîmît pedeapsa Elena Grîu din comuna Belceşti, ra­ionul Hîrlău, a fost condamnată la 6 luni închisoare corecţională. In repe­tate rînduri susnumita cumpăra şi vin­dea apoi la preţuri de speculă diver,­se produse ca ouă, păsări, ş.a. fă­cînd totodată comerţ fără autorizaţie. Tribunalul regional a respins ca ne­­fondat recursul inculpatei, sentinţa ră­mînînd astfel definitivă. Condamnat pentru încer­care de a da mită Tribunalul regional a respins re­cursul făcut de către Dumitru Luca din comuna Dolheşti, raionul Huşi, rămînînd astfel definitivă hotărîrea Tribunalului raional prin care acesta a fost condamnat la un an şi şase luni închisoare. Prins asupra faptului, în timp ce transporta cu un camion lemne, fără forme , regulă, numitul Dumitru L­u­­ca a încercat să ofere drept mită suma de 200 lei şefului postului de miliţie din corn. Buneşti. Pentru fap­tele sale și-a primit pedeapsa bine meritată. ■—OOO—■ Pag. 3-a SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE A­­LECSANDRI”: duminică 1 XI ora 11 a.m.: Bătălie în marş: duminică 1 XI ora 19,30: Nevestele vesele din Wind­sor (spectacole date de Teatrul „Mossoviet”). TEATRUL DE PĂPUŞI: duminică 1 XI ora 15 Punguţa cu doi bani; du­­­minică 1 XI ora 17 Dănilă Prepeleac CINEMATOGRAFE Maxim Gorki : Soarta unui om !­liie Pintilie: O întîmplare extraordi­nară seria l­a; Puşkin : Oleko Dun­­dici; Tineretului : Sombrero ; Expoziţia din Bruxelles ; Ion Creangă : Comu­nistul ; Căminul Cultural „Mie Pin­tilie” : Legea mării; Atel. CFR „Nie Pintilie” : Urme în noapte. Timpul probabil pentru ziua de 1 noiembrie 1959 Vremea schimbătoare cu ce­rul noros pînă la acoperit. Pe alocuri va ploua temporar. Vînt slab la potrivit din sec­torul sud-vest. Temperatura ușor variabilă­­ va fi cuprinsă noaptea între 2-7 grade, iar ziua va­ oscilai între .10-1­ 5 fiîadej 1

Next