Flacăra Iaşului, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 4095-4119)
1959-11-01 / nr. 4095
Nr. 4093 Pentru o dezbatere mai largă a problemelor muncii de partid De la alegerile precedente şi pina acum, într-o perioadă de un an, organizaţia de bază de la Institutul Politehnic a obţinut o seamă de succese însemnate in munca de partid, ceea ce s-a răsfrint asupra ridicării nivelului activităţii pedagogice şi ştiinţifice, asupra bunei pregătiri politice şi profesionale a unui număr mare de studenţi. Organizaţia de bază şi-a îmbunătăţit metodele de muncă, a pătruns tot mai mult în viaţa Institutului, manifestîndu-şi prezenţa în toate sectoarele lui de activitate. Sub conducerea organizaţiei de bază s-a desfăşurat în Institut o intensă muncă politică şi ideologică atît în rîndul cadrelor didactice cît şi al studenţilor. In atenţia organizaţiei de bază a fost analiza sistematică a cursurilor, pentru o mai bună orientare ideologică a acestora, învăţămîntul de partid şi învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice, întărirea conducerii de către partid a organizaţiei UTM şi a Asociaţiei Studenţilor. In toate aceste domenii s-au obţinut succese însemnate faţă de anii trecuţi. Analiza cursurilor a prilejuit dezbateri interesante în colectivele de catedră, în urma cărora autorii cursurilor au primit un ajutor preţios. Aşa, de pildă, prof. I. Ciochină, autorul cursului de electrochimie, a primit un ajutor substanţial, mai ales din partea comuniştilor, pentru o mai strinsă legătură a cursului cu materialismul dialectic. Profesorului Gh. Urseanu, autorul cursului „Poduri de lemn”, i s-a arătat între altele necesitatea de a folosi indicii tehnico-economici în comparaţiile făcute între podurile de lemn şi podurile din alte materiale, pentru ca studenţii să capete o orientare justă asupra avantajelor construcţiilor. Analiza cursului ,,Utilizarea energiei electrice şi instalaţii” a şefului de lucrări Sebastian Leopold a scos în evidenţă necesitatea ca autorul să dea o mai mare atenţie ridicării nivelului ştiinţific, ideologic şi pedagogic al cursului, precum şi informării studenţilor cu cele mai noi realizări în domeniul utilizării energieielectrice şi a instalaţiilor obţinute atît în ţara noastră cît şi în celelalte ţări socialiste. Rezultatele parţiale ale acestei însemnate acţiuni de analiză a cursurilor au făcut obiectul unor dezbateri într-o adunare generală a organizaţiei de bază. In domeniul învăţămîntului de partid şi al învăţămîntului ideologic al cadrelor didactice s-au obţinut succese însemnate, mai ales prin aceea că studiul marxism-leninismului a fost orientat spre o strînsă legătură cu sarcinile ştiinţifice şi pedagogice ale profesorilor. In noul an şcolar urmează a fi consolidate şi lărgite succesele obţinute pînă acum ! Organizaţia UTM şi Asociaţia Studenţilor s-au bucurat de o mai mare atenţie din partea organizaţiei de partid. Astfel, sarcina educării comuniste a studenţilor, a pregătirii lor profesionale a fost îndeplinită în mai bune condiţiuni faţă de anii trecuţi. Organizaţia de bază de la Institutul Politehnic a avut şi unele lipsuri. Nu a reuşit să asigure participarea tuturor studenţilor la conferinţele politice şi ideologice, nu s-a ocupat suficient de stimularea criticii şi autocriticii atît în rîndul comuniştilor cît şi în organizaţia UTM, nu a reuşit să antreneze toate cadrele didactice în munca de educare a studenţilor. Adunarea generală de dare de seamă și alegerea noului birou avea ca sarcină să dezbată principalele probleme ale muncii de partid în Institut, să arate noului birou ce are de făcut pentru înlăturarea lipsurilor care mai există, pentru ridicarea pe o treaptă mai înaltă a muncii de partid. Darea de seamă a biroului organizaţiei de bază, deşi a îmbrăţişat un număr mare de probleme nu s-a oprit însă asupra cîtorva mai principale pentru a le Alegerea biroului organ.z,aflei de bază de la Institutul Politehnic analiza mai profund. Despre o problemă atît de importantă ca analiza cursurilor, darea de seamă informează doar adunarea generală că din planul de analiză a 63 cursuri au fost analizate numai 43, că la această acţiune au participat 21 de membri de partid şi 3 candidaţi, că analiza cursurilor a constituit un bun ajutor pentru cadrele didactice. Despre conţinutul cursurilor, despre orientarea lor marxist-leninista, despre răspunderea cu care s-au făcut asemeni analize şi modul în care profesorii au primit ajutorul acordat nu s-a spus mai nimic. Nici învăţămîntul de partid şi nici învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice nu a fost analizat temeinic în darea de seamă. Şi la acest capitol abundă informaţiile seci ca denumirile cercurilor de învăţămînt, a titlurilor de conferinţe, etc. Este bine că au fost evidenţiaţi propagandiştii şi cursanţii merituoşi şi criticaţi cei care n-au privit cu toată răspunderea sarcina ridicării nivelului ideologic, dar ar fi trebuit şi o analiză a conţinutului învăţămîntului de partid, din care adunarea generală a organizaţiei de bază să tragă concluzii pentru conducerea în viitor a muncii de propagandă. De asemenea, darea de seamă nu analizează temeinic modul în care s-a realizat conducerea de către partid a organizaţiei UTM şi a Asociaţiei studenţilor ,ci se vorbeşte mai mult despre succesele şi lipsurile din activitatea acestora, făcîndu-se unele aprecieri generale. Darea de seamă ar fi trebuit să răspundă, prin prisma activităţii de partid, de ce numai 83,6 la sută din numărul studenţilor au promovat în anul şcolar 1959-1960. Participanţii la discuţii, care ar fi trebuit să suplinească prin intervenţiile lor aceste lipsuri ale dării de seamă, n-au făcut nici ei o analiză corespunzătoare a conţinutului muncii de partid. Semnalăm totuşi cîteva observaţii mai importante care trebuie să stea în atenţia noului birou al organizaţiei de bază. Tovarăşii conf. Popa Eugen şi lector Adumitrecesei Ion au arătat că repartizarea cadrelor didactice din unele catedre ale Institutului pentru munca de educare a studenţilor s-a făcut nu tocmai chibzuit, deoarece nu s-a ţinut seamă şi de repartizarea sarcinilor didactice Tov. Adumitracesei Ion, de pildă, deşi predă economia politică la facultatea de chimie industrială, are sarcini politice la facultatea de industrie uşoară. Socotim că problema ridicată poate şi trebuie să fie rezolvată în spiritul cerinţelor destul de justificate, astfel ca desfăşurarea muncii politice educative să fie strîns legată de activitatea didactică a profesorilor. Tov. Const. Calistru, decanul facultăţii de chimie industrială, a cerut organizaţiei de bază să sprijine mai mult pe studenţi în munca de studiu individual. In acest sens el a propus ca studenţii să aibă un plan de muncă individual, de a cărui îndeplinire să se ocupe îndeaproape factorii de răspundere — cadrele didactice. Studiul individual după un plan bine alcătuit va putea ajuta pe studenţi în buna lor pregătire, astfel ca examenele să fie promovate la timp. Tov. prof. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului, s-a ocupat de răspunderea ce revine cadrelor didactice pentru educarea şi pregătirea profesională a studenţilor, arătînd că nu toţi profesorii se ocupă cu stăruinţă de această sarcină principală, iar alţii o neglijează în mod nepermis. De asemenea, tov. Cristofor Simionescu a criticat pe unii şefi de catedră care nu se ocupă de completarea locurilor vacante în corpul didactic cu elemente bine pregătite provenite din mediul muncitoresc. Studentul Dinulescu a insistat in cuvintul său asupra importanţei ce o prezintă convorbirile individuale între profesori şi studenţi pentru educarea acestora din urmă. Discuţiile pe marginea dării de seamă puteau fi mult mai ample, la ele ar fi participat un număr însemnat de vorbitori, dacă prezidiul adunării generale ar fi ştiut să-i antreneze. Noului birou al organizaţiei de baă (secretar tov. prof. Gh. Caşler) îi revine sarcina de a acorda o mai mare atenţie ridicării continute a nivelului ştiinţific, ideologic şi didactic al cursurilor, participării active a întregului corp didactic la munca de educare comunistă şi pregătire profesională a studenţilor. In centrul preocupărilor organizaţiei de bază trebuie să stea de asemenea întărirea legăturii propagandei de partid cu viaţa, îmbunătăţirea continuă a conducerii de către partid a organizaţiei UTM şi a Asociaţiei studenţilor. V. GH. fACAPA IASUL01 Zilele trecute a avut loc in sala mare a blocului tineretului din Bîrlad un concurs „Drumeţii veseli“ pe tema „Politica de pace a URSS“. Concursul a fost organizat de Consiliul orăşenesc ARLUS. La concurs au participat muncitori şi tehnicieni de la FRB. Cîştigătorul concursului şi cel care va merge la Moscova cu avionul TU 104 este bobinatorul David Ghinea de la fabrica de rulmenţi. Un înteresat, concurs ,,Drumeţii veseli“ v.»şi pionierilor laşi. Un aspect gospodine“, de la „cercul mionor Foto: G. PAULLa Bîrlfid Duminica sportivă (Urmată din pag. 1-a) greşul Vaslui (camp. reg.); ora 11: Rulmentul - Unirea Iaşi (camp. reg. jun.); ora 15: Rulmentul — Victoria Buzău (categ. B.). Paşcani ora 14,30: CFR — CSMS A. (camp. reg. jun.). Vaslui - ora 14,30: Victoria - Unirea Negreşti (camp. reg.). Huşi - ora 15,00: Progresul - CFR Bîrlad (camp, reg.). Murgeni - ora 15: Flacăra - Victoria Huşi (camp, reg.) Hîrlău ora 13: Progresul - Siretul Lespezi (camp, reg.). Podul Iloaiei ora 15: Progresul Tg. Frumos - Dinamo laşi. BASCHET: Sala Voinţa - ora 9: Dinamo - Ţesătura; ora 10,30: Voinţa — Dinamo Oradea (categ. A). HANDBAL: Teren Ţesătura, neceind de la ora 8,30: Şcoala financiară-Şcoala Chimie; Şcoala medie nr. 1 - Şcoala sanitară; Ţesătura - Locomotiva. VOLEI: Incepînd de la ora 9, pe terenul Şcolii medii „C. Negruzzi” se dispută întîlnirile din cadrul „Cupei 7 Noiembrie”, la care participă următoarele echipe: Şcoala medie nr. 3 (cu 3 echipe), Şcoala sportivă, Şcoala de meserii, Şcoala medie nr. 1, Şcoala sanitară, CFR Depou, Şcoala financiară, Şcoala medie nr. 6, Sala „Voinţa” — ora 12.00, CSMSVoinţa Suceava (categ. B). Echipa de rugbi a CSMS va întîlni la Bîrlad pe Constructorul. Frumuseţea modestiei (Urmare din pag. 1-a), de la Tîfeşti, apoi tribuna cea nouă a stadionului de la Copou. Prima etapă - ca să zic aşa — trecuse cu bine, continuă el zîmbind. Acum conduce lucrările grupului 6 al întreprinderii nr. 1 de construcţii (blocurile din „Lăpuşneanu” şi din „Gheorghi Dimitrov”, centrala termică a spitalului). Un gînd ii stăruie permanentă minte : „Să dea lucru pe măsura marelui oraş, e tot ce-şi doreşte în aceşti ani tineri”. Din stradă, de jos, ajunge larma trecătorilor. Pe schelă, in dreptul ferestrei apăru Puştiu. - Tovarăşe inginer, vă cheamă la grup. ...Și dispăru din cadrul albastru a! ferestrei. Inginerul a tresărit parcă și a întărit imediat. - Ei, m-am luat cu amintirile... Am început să coborîm împreună caturile blocului. Oamenii lucrau și cîntau. La etajul al ll-lea mi-am adus aminte d© vorbele inginerului spuse atunci cînd urcam „unii vor să înveţe... şi învaţă” (îl vedeam acum pe băiatul acesta vesel, care lucrează la glaf, aplecat, în timpul liber, nestingherit, peste manualul de algebră). Ne-am îndreptat spre „grup”. Eram bucuros că reuşisem, cît de cît, să-l fac să vorbească despre el. Oamenii aceştia care în zilele noastre luminoase înalţă un oraş tînăr, socialist , constructorii de frumoase case care împodobesc centrul şi cartierele străvechiului oraş, rămîn totuşi în umbra frumoaselor lor ziduri albe. Sînt oameni minunaţi. Nu-ţi vor spune niciodată că sînt emoţionaţi cînd au de ridicat blocuri în care îşi vor clădi căminul sute şi sute de oameni. De-l vei întreba pe unul din ei cum merg lucrurile pe şantier, te va lua cu el sus pe schele, şi-ţi va arăta, ce treabă „firească”, „obişnuită” face. La grupul din „Dimitrov” inginerul a stat de vorbă cu administratorul apoi a căutat în niște mape cu hîrtii. „La concret” rise el - uite cum stau lucrurile. A început să citească. Mi-am notat, pe scurt: - Blocul din „Gheorghi Dimitrov” - 15 apartamente, la parter-magazine date în folosinţă - 7 noiembrie a.c. , Blocul din strada „Lăpuşneanu” nr. 24, 21 apartamente, la parter - magazine, dare în folosinţă pînă la sfîrşitul acestui an. - Economii, pe grup - peste 27.000 lei, (cifră incompletă — septembrie, necalculate încă). La sfîrşit, Puştiu a apărut în uşă. - Tovarăşe inginer, mergeţi la întreprindere să completaţi „formele’’ de plecare. Inginerul îmi ghicise nedumerirea- Plecăm mîine un grup de constructori ieşeni la Bucureşti - un schimb de experienţă. Ne interesează organizarea şantierelor de locuinţe în noul an. Vom vizita lucrările de lingă Palatul Republicii şi întreprinderea de prefabricate „Progresul” din Capitală. Mergem să învăţăm. Ne-am despărţit. Am trecut din nou pe sub bolta blocului din „Lăpuşneanu”. Grădişteanul mozaicar fredona cintecul „de la Jii”. PUBLICITATE — PUBLICITATE CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI REGIONALA C.E.C. IAŞI COMUNICA Cu prilejul organizării şî desfăşurării „Săptămînii Economiei” din anul acesta, se vor acorda depunătorilor pe oblicaţiuni CEC cu cîştiguri, numeroase avantaje în plus în afara celor obişnuite, după cum urmează: La tragerea la sorţi de bază din 30 noiembrie 1959 se vor acorda cîştiguri suplimentare în obiecte şi excursii tuturor depunătorilor pe obligaţiuni CEC, posesori de obligaţiuni la data tragerii. Astfel, în afara cîştigurilor de 75.000, 50.000, 25.000, 10.000, 5.000 şi alte numeroase cîştiguri în valoare totală de 1.000.000 lei, se vor acorda cîştiguri suplimentare conform listei de mai jos. In primele 10 zile ale fiecărei luni obligaţiunile se pot procura la valoarea lor nominală. ANUNŢ TAPL Iaşi anunţă redeschiderea restaurantului „Moldova” din Piaţa Unirii. Restaurantul este complet renovat. Bogat sortiment de preparate culinare, gustări calde şi reci, lichioruri fine, bere la sticlă, specialităţi de grătar şi vinuri superioare. Seara - muzică şi dans. Localul este deschis intre orele 12-02 noaptea. ANUNŢ Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi scoate la concurs un post de fotograf artistic, de la laboratorul de vinificare. Cererile se vor prezenta la Decanatul Facultăţii de Matematică-fizică, pînă la data de 10 noiembrie 1959. Concursul va avea loc pe data de 15 noiembrie 1959. Informaţii suplimentare se pot lua de la decanatul Facultăţii de Matematică—fizică al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. DIRECŢIA LISTA cîştigurilor suplimentare ce se vor atribui la tragerea de bază lunară din 30 noiembrie 1939 La 15 noiembrie tragerea: Cartea cu premii Peste 7000 cîştiguri Preţul unui loz 3 lei De vînzare la toate librăriile din Iaşi, centre de raioane şi cooperativele săteşti. Lozurile necîştigătoare se preschimbă în cărţi. táro OKOMOSP 2 n Pregătiri în vederea desfăşurării muncii culturale pe timpul iernii — Pe marginea consfătuirii cadrelor didactic© şi activiştilor culturali din raionul Paşcani — De curînd a avut loc la Casa raională de cultur Paşcani, o consfătuire cu directorii de cămine culturale, directorii şcolilor de centru, bibliotecarii comunali, etc. cu care prilej s-au dezbătut o serie de probleme privind activitatea culturală desfășurată pînă în prezent. Totodată s-a elaborat un plan da muncă pe trimestrul IV al anului in curs. Analizîndu-se munca culturală desfășurată pînă acum, a reieşit că Im unele sate din cuprinsul raionului s-au obţinut însemnate realizări. In comuna Hălăuceşti, de pildă, datorită vizitelor făcute de către ţăranii întovărăşiţi colectiviştilor, datorită conferinţelor interesante, muncii de lâ întărire de la om la om, au fos convinşi numeroşi ţărani muncitori care au păşit cu încredere pe calea agriculturii socialiste. Cele peste 20 cereri pentru GAC, primite într-un timp scurt, la Hălăuc.?',*!, sunt rezultatul unor variate forme de lămurire a ţăranilor muncitori. Succesele obţinute se datoresc în primul râd muncii politice desfăşurate de organizaţia de partid. Şi în comuna Ruginoasa, datorită şi aportului cadrelor didactice care desfăşoară o intensă activitate culturală de masă, s-au înscris în ultima vreme noi şi noi familii în gospodăria colectivă. Printre mijloacele de convingere folosite aici, se numără şi prezentarea comparativă a rezultatelor obţinute la ha. de către colectivişti şi ţăranii întovărăşiţi. Articolele de la gazeta cetăţenească, scrise chiar de ţăranii colectivişti care şi-au împărtăşit din propria lor experienţă, au fost încă un mijloc eficient în sprijinul transformării socialiste a agriculturii. • In unele sate, Mirceşti de pildă, s-au folosit cu succes şi alte forme de lămurire, printre care şi munca cu cartea literară, ideologică şi ştiinţifică în special cartea pe tema transformării socialiste a agriculturii. Recenziile şi prezentările de cărţi, conferinţele şi simpozioanele au îmbogăţit gama variatelor forme de culturalizare a maselor. Se remarcă cercurile de citit, in care broşurile agrotehnice ca: „Cultura florii soarelui”, „Păstrarea cartofilor”, ,Cultura sfeclei de zahăr”, etc. au stirnit vii discuţii, ţăranii muncitori interesîndu-se îndeaproape de tehnica înaintată şi posibilităţile obţinerii unor recolte mai bogate. De un real folos au fost serile literare pe tema „Transformarea socialistă a agricultirîi’, în care s-au citit frăgment©“-ţfirr"Operele autorilor contemporani romîni, sovietici şi din ţările de democraţie populară. Despre toate aceste rezultate au vorbit participanţii la consfătuire, printre care C. Buluc, I. Paraschiv, Iftimia Filimon, D. Onişoru, C. Frunză, O. Groşanu şi alţii. Pe lîngă aceste realizări însă, s-au constatat şi o serie de lipsuri ce vor trebui de urgenţă înlăturate. Astfel, vor trebui urgentate reparaţiile unor cămine culturale, printre care şi cel din satul Heci, vor trebui aduşi operatori la cinematografele săteşti, care să-şi poată desfăşura munca in bune condiţii (nu cum se întîmplă cu cel din lugani care, fiind angajat şi la SMT, pleacă In deplasări, lipsind pe ţăranii muncitori de vizionarea filmelor). O problemă arzătoare este şi cea a activităţii artistice care a stagnat după cel de-al V-lea concurs al artiştilor amatori. Activitatea artistică nu trebuie făcută în salturi şi nici presărată cu lungi pauze. Se ştie că perioada de iarnă oferă cele mai bune condiţii de desfăşurare a unei intense munci cultural-artistice de masă. Se impune deci, ca să se ia măsurile corespunzătoare. Obiectivele principale ce reies din bogatul plan de activitate culturală în perioada de iarnă, prezentat la consfătuire, sunt judicios elaborate și odată aplicate în practică, nu vor întîrzia să dea rezultatele corespunzătoare. îndrumarea muncii culturale privind întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii din raionul Paşcani, intensificarea propagandei ştiinţifice, îmbunătăţirea activităţii artistice, pregătirea ideologică şi profesională a activiştilor culturali, asigurarea bazei materiale a unităţilor culturale, etc, sunt doar cîteva din măsurile ce se impun imperios. Alături de cele de mai sus, organizarea şi reorganizarea colţurilor roşii, buna desfăşurare a învăţămîntului agricol de masă, achiziţionarea de noi cărţi pentru bibliotecile comunale şi controlarea acţiunilor între*prinse de bibliotecari, etc. sînt de o importanţă deosebită. Să se aibă, de asemenea, în vedere formarea de noi colective de conferenţiari nu numai comunali ci şi săteşti, cît şi antrenarea a cît mai mulţi ţărani muncitori la Informările politice ce trebuie să cuprindă cele mai variate teme interne şi internaţionale. De o mare însemnătate este şi îmibogăţirea repertoriului echipelor de teatru, in vederea participării la cel de al doilea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale”. 1. Nu trebuie să se uite problema aprovizionării localurilor de cultură cu combustibilul necesar, lemne şi petrol, una din condiţiile de bază ale unei bogate activităţi, desfăşurată in timpul iernii, CORNELIU HUŢANU. Acţiuni patriotice Cu tot mai mult elan participă oamenii muncii din raionul Hîrlău la acţiunile de folos obştesc. Aşa, de pildă, la construcţia căminelor culturale, la refacerea străzilor, la întreţinerea drumurilor şi podurilor, au luat parte anul acesta un număr de peste 27.000 colectivişti şi întovărăşiţi, cu 1406 atelaje. O pondere mare în această direcţie o are comuna Deleni, ai cărei locuitori au construit prin muncă patriotică un cămin cultural, economisind astfel 62.540 lei. De asemenea oamenii muncii din raionul Hîrlău au răspuns cu InStV fleţire la chemarea partidului de a reda agriculturii terenurile nefolosite. Prin amenajarea unor terasamente la bazinele de acumulare, cu un volum de aproape 57.000 metri cubşi prin desfundarea a 35 hectare în vederea plantării pomilor roditori, au fost redate în cultură însemnate suprafeţe agricole. Oamenii muncii din acest raion sunt hotărîţi să răspundă prin fapte concrete prevederilor Hotăririi Plenarei C.C. al PMR din 13-14 iunilie a.c. S. NADLER Lipsă de simţ gospodăresc La cooperativa de consum din comuna Floreşti raionul Bîrlad se manifestă, de cîteva săptămîni, lipsa simţului gospodăresc în aprovizionarea cu unele produse cerute de locuitorii acestei comune. Produsele solicitate se găsesc însă la depozitul Uniunii raionale a cooperaţiei de consum. De exemplu, cele 12 aparate de radio existente în comună nu P°t funcţiona neavînd bateriile necesare. In magazinul cooperativei din Floreşti nu se găsesc nici baterii de lanternă şi sticlă pentru ferestre. Deşi întovărăşiţii din Floreşti i-a atras atenţia, de nenumărate ori consiliului de conducere a cooperativei asupra acestei stări de lucruri, nici pînă acum nu s-au luat măsuri practice in scopul bunei aprovizionări a cooperativei. Pînă cînd va dura pasivitatea şi lipsa simţului de răspundere dovedit de acest consiliu ? BEJENARU STELIAN <X/ 'XI ■'V*rv r\, rs# /Xi <X/ *X/ ^Xr X <X/ <X/ 'X/ / /X/ <X/ /X» *X/ 'X/ X/ Din sălile tribunalului Neglijenţă şi însuşirea bunurilor obşteşti Avind funcţia de magaziner distribuitor de materiale la staţia CFR Bîrlad, Petrovici Hristache dădea în folosinţă obiecte de cazarmament şi materiale de întreţinere, fără a întocmi formele necesare. De asemenea, el distribuia echipament de protecţie fără a lua dovezi de la beneficiar aducînd astfel unităţii respective un prejudiciu in sumă de 17.305, 36 lei. In acelaşi timp Petrovici Hristache şi-a însuşit în scopuri personale bunuri pe care le gestiona. Valoarea bunurilor însuşite s-a ridicat la peste 10.000 lei. Deferit justiţiei, el a fost condamnat la 12 ani închisoare corecţională. Tribunalul regional a respins ca nefondat recursul introdus de inculpa I Petrovici Hrsiîache, sentinţa rămînînd astfel definitivă. Speculanta şî-a prîmît pedeapsa Elena Grîu din comuna Belceşti, raionul Hîrlău, a fost condamnată la 6 luni închisoare corecţională. In repetate rînduri susnumita cumpăra şi vindea apoi la preţuri de speculă diver,se produse ca ouă, păsări, ş.a. făcînd totodată comerţ fără autorizaţie. Tribunalul regional a respins ca nefondat recursul inculpatei, sentinţa rămînînd astfel definitivă. Condamnat pentru încercare de a da mită Tribunalul regional a respins recursul făcut de către Dumitru Luca din comuna Dolheşti, raionul Huşi, rămînînd astfel definitivă hotărîrea Tribunalului raional prin care acesta a fost condamnat la un an şi şase luni închisoare. Prins asupra faptului, în timp ce transporta cu un camion lemne, fără forme , regulă, numitul Dumitru Luca a încercat să ofere drept mită suma de 200 lei şefului postului de miliţie din corn. Buneşti. Pentru faptele sale și-a primit pedeapsa bine meritată. ■—OOO—■ Pag. 3-a SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI”: duminică 1 XI ora 11 a.m.: Bătălie în marş: duminică 1 XI ora 19,30: Nevestele vesele din Windsor (spectacole date de Teatrul „Mossoviet”). TEATRUL DE PĂPUŞI: duminică 1 XI ora 15 Punguţa cu doi bani; duminică 1 XI ora 17 Dănilă Prepeleac CINEMATOGRAFE Maxim Gorki : Soarta unui om !liie Pintilie: O întîmplare extraordinară seria la; Puşkin : Oleko Dundici; Tineretului : Sombrero ; Expoziţia din Bruxelles ; Ion Creangă : Comunistul ; Căminul Cultural „Mie Pintilie” : Legea mării; Atel. CFR „Nie Pintilie” : Urme în noapte. Timpul probabil pentru ziua de 1 noiembrie 1959 Vremea schimbătoare cu cerul noros pînă la acoperit. Pe alocuri va ploua temporar. Vînt slab la potrivit din sectorul sud-vest. Temperatura ușor variabilă va fi cuprinsă noaptea între 2-7 grade, iar ziua va oscilai între .10-1 5 fiîadej 1