Flacăra Iaşului, martie 1960 (Anul 16, nr. 4196-4222)

1960-03-01 / nr. 4196

Pag. 2-a — . ---­ Ştafeta culturală prin raionul Vaslui Ştafeta culturală a pornit din Tăcuta, Telejna, Curseşti, Coz­­meşti şi Bogdana şi se va des­făşura pe întreg cuprinsul raio­nului Vaslui. Cu acest prilej, cele mai bune unităţi culturale din diferite comune prezintă dări de seamă asupra întregii lor activităţi şi a rezultatelor practi­ce obţinute, precum şi bogate pro­grame artistice. Primul schimb de ştafetă s-a fixat la Codăeşti, Bîrzeşti, Beleşti, Pungeşti­­ şi Costeşti. Cele mai bune forma­ţii artistice selectate cu acest prilej urmează mai departe iti­­nerariul stabilit. Desigur, la cen­trul de raion vor ajunge echi­pele care au merite deosebite. Pînă atunci însă, se efectuiază un preţios schimb de experien­ţă, se îmbogăţesc reperto­riile, fiind introduse pen­tru toate formaţiile de cor cîn­­tece ca „Slavă partidului nos­tru­’, „Sărbătoare în colectivă”, „Ca vulturii tineri”, etc. şi se îmbunătăţeşte interpretarea artistică. S-au alcătuit albume pentru fiecare din cele 6 itine­­rarii stabilite în raionul Vas­lui şi aceste albume vor alcă­tui o adevărată oglindă a acti­vităţii cultural-artistice de artasă. Comuna noastră, are în core­­­ponenţa ei 6 sate cu o populaţie de circa 900 de locuitori. Oa­menii sunt harnici de felul lor, cu spirit de buni gospodari dar care în trecut n-a putut fi cu nimic stimulat, dezvoltat. Viaţa ţăranilor munciţi şi din Satele Comunei ca şi aspectul acesto­ra s-a schimbat nespus de mult abia în anii puterii populare. Multe din acţiunile întreprinse pentru dezvoltarea şi înfrumu­seţarea comunei noastre au fost sprijinite de către mase largi de oameni, în frunte cu depu­­taţii lor. In anul 1959, de pildă, contri­buţia bănească voluntară, so­cotită ca o acţiune patriotică de masă au pus în valoare nu­meroase posibilităţi locale, a dezvoltat iniţiativa creatoare a locuitorilor comunei. In urma­­a­­dunărilor populare din luna fe­bruarie a anului trecut ţinute în satele comunei, comitetul executiv al sfatului popular, cu sprijinul şi sub îndrumarea co­mitetului comunal de partid a antrenat în aplicarea în practi­că a hotărîrilor luate, deputaţii şi comitetele de­­cetăţeni.­­ A­­ceasta a făcut ca lucrările pre­văzute a fi realizate prin con­tribuţia voluntară a maselor să fie duse la bun sfîrşit. Printre acestea pot fi amintite lucrările de construcţie a unei noi săli de clasă în satul de reşedinţă a comunei, acelea de reparaţii capitale la şcolile din satele Criveşti şi Coroi. In aceste ac­ţiuni au muncit cu însufleţire deputaţi ca Apostol Bejenaru, Ioniţă Ciolacu, comitetul de ce­tăţeni — în frunte cu N- Giană, Stan Toader, V. Dobrea şi alţii, care au efectuat peste 700 ore de muncă voluntară. O acţiune importantă în cursul anului trecut a constr­tuit-o şi aceea de îndiguire şi înălţare a malurilor riului Bir­. -oCp­­­zăţelu-Criveşti. Umflarea riului, datorită ploilor, făcea ca acesta să inunde circa 40 ha. teren cu culturi, pricinuind pagube seri­oase. In cadrul adunărilor popu­lare deputaţii au stat de vorbă cu oamenii şi au hotărît să e­­fectuieze, prin muncă volunta­ră, săpături pentru îndiguirea riului. Şi oamenii au pornit ho­­tărîţi la treabă săpînd şi trans­portînd la malul apei peste 4.000 m­.c. pămlnt. Din experienţa sfaturilor populare Dorinţa oamenilor, spiritul lor de buni gospodari i-a indem­nat ca, urmînd sfatul deputaţi­lor, să întreprindă mereu alte noi şi noi acţiuni care să ducă la înfrumuseţarea satelor. Lo­cuitorii satului de reşedinţă a comunei Dragalina, de pildă, au contribuit efectiv (acţiunea continuă şi in prezent) la elec­trificarea uliţelor, săpind gropi şi plantînd stîlpi, la plantarea a 1600 puieţi de arbori pe mar­ginea şoselei cuprinsă între sa­tele Dragalina şi Stelian Dum­bravă precum şi în alte aseme­nea acţiuni de masă. Pentru anul 1960 locuitorii comunei noastre au stabilit in adunările populare, noi acţiuni ce vor fi realizate atît prin con­tribuţie voluntară bănească cit şi prin muncă voluntară. Cu a­­cest prilej cetăţenii au hotărît ca nici o sumă fixată pentru contribuţia voluntară să nu fie mai mică de 40 lei. Din debitul total pe acest an provenit din încasări la contribuţie se va continua electrificarea satului de reşedinţă, se va construi o şcoală nouă în sat - gara Tu­­tova, se vor efectua lucrări pen­tru mărirea spaţiului căminu­lui cultural din satul Dragali­­na. De asemenea, în satele Cri­veşti, Ciortolom şi Vizureni vor fi executate reparaţii capitale la şcolile existente. Tot in cursul acestui an vom începe o nouă acţiune de îmbunătăţiri funciare­ In cadrul acesteia se vor realiza, numai prin munca voluntară, săpături de pămînt care va fi transportat la locul stabilit pentru îndiguirea riului Tutova. In felul acesta va fi ferită de inundaţie o suprafa­ţă de peste 70 ha, teren, lată aşa­dar cîteva din acţiunile pe care ni le-am propus să le în­făptuim. Trebuie să subliniez că s-a trecut deja la traducerea în via­ţă a hotărîrilor stabilite în ca­drul adunărilor populare. Mate­rialele necesare construcţiilor au şi fost aduse în cea mai ma­re parte, aşa cum sînt ţigla, varul, nisipul şi altele. In ce priveşte încasările pentru fon­dul prevăzut a fi realizat prin contribuţie voluntară pe acest an au fost făcute în proporţie de peste 40 la sută. N. BUZELAN preşedintele comitetului execu­tiv al sfatului popular al co­munei Dragalina, raionul Birlad *—«OP­Cînd spiritul de gospodar e stimulat cu pricepere Noi purtători ai insignei „Prieten al cărţii“ Datorită­ conştiinciozităţii cu care munceşte Virginia V. Cre­­ţu,­­ bibliotecara comunală din Busia, tot mai mulţi ţărani muncitori devin purtători ai insignei „Prieten al cărţii”. Astfel, zilele acestea, încă 20 de cititori au obţinut insig­na şi brevetul „Prieten al căr­ţii”. Printre aceştia sunt co­lectiviştii: Holboreanu Ion, A­­patrăchioaiei Petru, intovără­­şiţii Ilie Constantin, Pascaru Ion, Pascaru C-tin.,­ ş.a. RICA ŞT. COTEŢ corespondent­e—OOO—* Cabinet dentar la Codaieşti Nu de mult a luat fiinţă la Codăeşti un cabinet stomato­logic dotat cu utilaj modern. Datorită muncii frumoase desfăşurată de colectivul a­­cestui cabinet — dr. Grigore Stela şi sora Pintilie Viorica — tot mai mulţi sunt ţăranii muncitori care vin cu încre­, dere să-şi îngrijească sănăta­tea. Colectiviştii Băcariu Ion, Radu Maria, Bîrnoveanu Vero­nica şi alţii şi-au exprimat mulţumirea pentru felul cum au fost trataţi A­. MIHAI corespondent 1. Martie — cadou; 2. Vas de cera­mică — Mărţişor pentru fumători; 3. „Mărţişoare“ pentru birocraţi — Radu Zoica; 4. La sfîrşitul lui martie ne o­­feră „mărţişoare suav parfumate“ — Ziua femeii — Sîrguinţă; 5. Prin el privim la mărţişoarele expuse în vi­trină. ... Peltz, cunoscută graficiană— Se găseşte în trusa de manichiură; 6. Omul meu.... film sovietic Sfîrşit de primăvară — Uniunea internaţio­nală a studenţilor; 7. Purtătorul colie­relor — legendă — curte; 8. Personaj din basme întîlnit adesea pe panourile cu mărţişoare—Negaţie—Notă muzicală 9. Edificiu cultural—înainte vreme era socotită prima lună din an; 10. Hiat — Cadmiu — Acum (reg.); 11. Aşa cum sînt ogoarele în martie—Const. Popescu — Flori ce amintesc zorile; 12. Se întrebuinţează la confecţionarea unor bijuterii — El.... poezie de Q. Coşbuc — pronume nehotărît. 13. Bi-I. Petre Grigore ~ Aici; 2. Personaj antic — Nume masculin; 3. Ca­douri de 1 Martie; 4. Pronume — Tele­comunicaţii — Maestru sovietic de şah; 5. Vestitor al primăverii; 6. Au­torul romanului „Regele Palaelibus" — Se „micşorează" — Se găseşte la albină — R.C. (1); 7. După şapte — Numele soţiei lui Cehov; 8. Aşa cum poate fi un mărţişor — Verigă — Stat în Asia; 9. Aliaj din care se con­fecţionează unele mărţişoare — Nume dat fetelor tinere; 10. Radium — Nu e mare —... expres sau sport; 11. Cu perle — Posesiv — Corneliu Baba! 12. îndemn pentru cai — Podoabe; 13. Lună de primăvară — Copie; 14. Pri­măvara sunt mai calde şi mai lumi­noase — E cel dintîi care se bronzea­ză — Nu ţine minte — 15. Piatră or­namentală — II găsim în cuibul pă­sărelelor — Casa de economii şi con­­semnaţiuni; 16. Ii urmează primăvara 17, 8 Martie — 18. Marcă în cos­metică — Pasăre răpitoare; 19. A părăsi. R. TIRNAVEANCI Martie — mărţişoare luterie — Daruri — Ba­lon în regiunea Cluj; 14. Se găseşte în aer — Pe­riodic e bisect — Rodica Matei; 15. Are loc întot­deauna la 21 martie şi 21 decembrie; 16. Inter­vale de timp — Din ţe­sătură fină şi frumos imprimată, poate fi ofe­rit ca mărţişor! 17. Suc­tele sălbatice se în­torc pe meleagurile noas­tre. 18. Susţinători în a­­gricultură (C=K) — Cu el se prind mărţişoarele. VERTICAL,­ ORIZONTAL. FLACARA IASU'.U. JOOOOBOOOOOQ BASCHET ^cat. A. voinţa Iaşi — la a treia victorie consecutivă Bucureşti (De la trimisul nostru) Noua evoluţie în Capitală a echipei de baschet Voinţa a confirmat ascen­denţa de formă în care se află ieşe­nii, precum şi simpatia de care se bucură această echipă în rîndul publi­cului spectator bucureştean. Intîlnind pe Dinamo, în mare revenire în ulti­mele etape, Voinţa a realizat, în an­samblu, un joc de bună calitate, cu­cerind cea de a treia victorie conse­cutivă în retur — cu 57-52 ( 23-24). Este prima victorie, din ultimii ani, asupra lui Dinamo — în Capitală. Intîlnirea de duminică din sala Di­namo, condusă cu competenţă de Pe­tre­ Marin şi M. Bercuş, a însemnat nu numai victoria formal-cifrică a Vo­inţei ci, mai ales, succesul concepţiei tactice şi al puterii de luptă a ieşe­nilor. Un factor important care a pre­gătit condiţiile rezultatelor bune ob­ţinute în ultima vreme de Voinţa este, fără îndoială, orientarea sănătoasă spre pregătirea atentă şi folosirea cu curaj a rezervelor — care, îndeosebi, în acest meci au trecut examenul cu calificativul „foarte bine”, încurajată (pe tot parcursul întîlni­­rii) de o „galerie” entuziastă. Voin­ţa a început jocul în stilul ei carac­teristic (rapid, cu pătrunderi specta­culoase şi prin folosirea contraatacu­rilor) luînd conducerea cu 6-0 prin punctele înscrise de Voroneanu (4) şi Vişoianu (2). La 8—4 pentru ie­şeni, Dinamo echilibrează jocul, refa­ce din handicap şi, în min. 13, dato­rită unor greşeli ale oaspeţilor, la conducerea cu 15-10, după ce Voro­neanu ratase cîteva încercări de sub panou sau de la semidistanţă, iar Vi­şoianu avea deja 4 greşeli personale. In­formaţia de bază cu care Voinţa a început jocul: Todiraşcu, Chioreanu, Vişoianu, Voroneanu, Păun, intervin cîteva schimbări: Mihăilescu îl înlo­cuieşte pe Vişoianu, iar Chioreanu este schimbat cu Pinteac. Păun este mai mobil şi relativ mai eficace, Todiraşcu înscrie două coşuri de la distanţă, iar Pinteac culege cu promptitudine min­gile de sub panoul propriu, de la 10-15. Voinţa ajunge la 17-15 şi 21-18 ■în min. 18, dar meciul nu străluceşte, totuşi. Dinamoviştii înghesuie jocul prea mult pe centru, Kiss ratează de sub panou iar Dan Niculescu distri­buie mingile cu precizie îndoielnică. La rîndul lor ieşenii nu insistă şi fac greşeli în atac şi apărare, dîndu-i po­sibilitate lui Caragheorghe să înscrie în ultima secundă a primei reprize , care se încheie în avantajul bucureşte­­nilor. La reluare, Voinţa evoluează la ni­velul posibilităţilor el, conduce în per­manenţă, făcînd un joc entuziasmant, care aminteşte de întîlnirile de la Iaşi cu Dinamo Tg. Mureş şi Ştiinţa Cluj — de anul trecut. Formaţia: To­diraşcu, Chioreanu, Păun, Pinteac im­primă un ritm dinamic întîlnirii.­ Pi­votul Păun este „angajat” cu mai multă subtilitate, Todiraşcu „desface” larg jocul, pasele rapide cu acurateţe. Sîntem în min. 29 şi scorul este 38-30 pentru Voinţa. Se remarcă Vişoianu şi Pinteac pentru viteza cu care pătrund sub panoul advers şi siguranţa cu care în scriu, precum şi Dan Niculescu şi Kiss pentru aruncările de sub panou şi de la semidistanţă. In min. 37, la scorul de 54-45 pentru Voinţa, Todiraşcu pă­răseşte terenul, avînd 5 greşeli per­­sonale. Jocul este tot mai viu disputat, mai ales că Dinamo, revenindu­-şi, reface treptat din handicap, iar ieşenii se evi­denţiază prin precizia aruncărilor. Spectatorii aplaudă şi încurajează frenetic ambele echipe şi pentru aces­te ultime minute de baschet auten­tic, pentru ardoarea cu care buchetele aeriene de jucători îşi dispută fiecare minge. Dinamo foloseşte presingul, dar oaspeţii răspund prin elasticitate tactică şi iventivitate în construirea acţiunilor. Cînd mai erau 13 secunde de lot, iar Vişoianu fusese înlocuit (5 greşeli personale), la scorul de 55*51 pentru Voinţa bucureştenii beneficiază de două aruncări libere, dar nu fructifi­că decît una. In ultima secundă Pin­teac face o cursă spectaculoasă şi pe­cetluieşte scorul final: 57-52. Cele mai multe puncte ale ieşenilor au fost realizate de: Păun (14), Vişo­ianu (12), Todiraşcu (8), Pinteac (8). După meci, antrenorul Voinţei, prof. Mircea Avram ne-a făcut următoarea declaraţie: „Sunt bucuros, fireşte, de victoria obţinută, mai ales că echipa a trebuit să depăşească situaţii critice, ca cele 4 greşeli personale făcute de Vişoianu în primele minute, sau imposibilitatea de a folosi întregul efectiv. Elemen­tele noi introduse au dat satisfacţie. Ceea ce e îmbucurător, e faptul ca are loc un proces de maturizare şi de sis­tematizare tactică în jocul echipei, în sensul că cele însuşite la antrenamen­te sunt aplicate pe teren la confruntă­rile oficiale. Victoria aceasta ne obligă ca şi în viitor să realizăm jocuri de calitate care să ducă la progresul baschetu­lui”. AL. CERBU TMTB4t. L­LI. IM SBSfilBt BD Duminică la Bîrlad 1 $1 1E8EI joc amical Formaţiile din categoria B­CSMS şi Rulmentul s-au întîlnit duminică la Bîrlad într-un joc amical 5-1 (3-1). Cu această ocazie s-a fact o bună verificare a stadiului de pregătire a jucătorilor ambelor formaţii- Jocul a fost frumos în special în prima re­priză, cînd au fost create la ambele porţi faze spectaculoase care au plă­cut numeroşilor spectatori bîrlădeni. CSMS a folosit două formule deose­bite în cele două reprize, mai inspi­rată părîndu-ni-se cea din prima și anume: Lang —­ Scarlat, Ciolan, Dă­­nulescu — Bugmistriuc, Don — Dram, Unguroiu, Voica, Avasilichioaiei, Le­­onte. Utilizarea lui Dănulescu ca ex­trem stînga şi mişcă, fundaş (în a doua repriză) ni se pare — dacă se va insista pe această linie — dăună­toare comportării generale a echipei, precum şi maturizar viitoare a celor doi jucători. In a doua repriză a mai jucat și Alexandrăscu. In meciul de duminică CSMS a do­vedit o piăi bună pregătire fizică, teh­nica și tactică decît partenerul său de joc, dar s-a observat o insuficientă legă­tură între compartimente. înaintarea CSMS a combinat m­ai frumos, a jucat în viteză şi a marcat 5 goluri prin Voica (3), Unguroiu şi Dram. Bîrlădenii, care au înscris o singură dată prin Frîncu, s-au dovedit a nu fi puşi la punct în special cu condiţia fizică şi în această direcţie antrenorul lor tre­buie să insiste foarte mult în timpul care a mai rămas pînă la reînceperea campionatului. In jocul de antrenament de dumi­nică o forma satisfăcătoare au arătat: Unguroiu, Avasilichioaie, Lang, Don, Dram, Scarlat şi Leonte de la CSMS şi Frîncu, Moţoc Dascălu şi Chirilă de la Rulmentul. Intr-o formă nesatisfăcătoare s-au pre­zentat Voica (în ciuda faptului că a mar­­cat 3 goluri) şi Şişcă (acesta poate pentru că nu a fost folosit pe postul său) de la CSMS şi Pantelimon şi Schlunschi de la Rulmentul. Boxerii ieşeni au cîştigat toate titlurile de campioni regionali Gala de duminică dimineaţa a a­­tras în sala Voinţa un public foarte numeros, dornic să vadă „la lucru“ pe boxerii ieşeni care, alături de cei din Paşcani şi Bîrlad, urmau să-şi dispute titlurile de campioni regio­nali şi dreptul de a participa la eta­pa de zonă. Reuniunea a luat sfîrşit însă neaşteptat de repede, deoarece boxerii din Bîrlad nu au participat iar de la Paşcani, din cei 5 boxeri ce au urcat treptele ringului, numai 2 au boxat pînă la sfîrşit, ceilalţi trei abandonînd după primul schimb de lovituri. In deschidere, au fost programate două meciuri amicale în care s-au întîlnit juniorii Fotea Gh. (Paşcani) cu Antonoaie Marin (Iaşi) şi Cojo­­caru Remus (Paşcani) cu Burach­e (Iaşi). Ambele întîlniri s-au terminat la egalitate după meciuri foarte de­s­triate, cu multă risipă de energie însă slabe ca nivel tehnic. In primul meci oficial, contînd pen­tru titlul de campion regional, s-au întîlnit „cocoşii“ Hocică Vasile (Paş­­cani) şi Popa C-tin (Iaşi). Intre a­­ceştia doi lupta a fost echilibrată pînă la mijlocul reprizei a doua cînd Popa îşi expediază cu o directă ad­versarul la podea, creîndu-și astfel u­n avantaj apreciabil. Repriza a treia începe într-un ritm foarte viu, im­primat mai ales de Hocică care caută sa refacă terenul pierdut. Mai teh­­­ic, cu o orientare mai bună în rrig, Popa respinge atacurile dezor­­donate ale lui Hocică şi, punctînd­­o continuare, cîştigă detaşat la puncte, Hoţică a practicat un­ box dezordo*­nat, urmărind numai loviturile la fi­­gură şi în plus a avut şi o gardă in* c erectă. El a terminat meciul din pi­cioare, numai datorită rezistenţei sale. Apoi treptele ringului au U­st urca­te de Iancu C-tin (Paşcani) şi Paz­­nicu C-tin (Iaşi). Această întrlnire din cadrul categ. pană a durat nu­mai... 20 secunde, deoarece dîndu-şi seama de superioritatea lui Paznicu, antrenorul păşcănean aruncă proso­pul în ring, oprind astfel meciul. Cîştigător prin abandon, Paznicu C-tin. In cea mai interesantă partidă a galei s-au întîlnit în limitele cate­goriei semi-uşoară boxerii Creţu Şte­fan (Paşcani) şi Zbanţ Dumitru (Iaşi). Victoria la puncte a revenit boxerului ieşean care s-a dovedit a fi mai tehnic. Cu toate că în repriza a doua a fost numărat, Zbanţ şi-a do­minat net adversarul în ultima parte a meciului. Ca şi Hocică, Creţu s-a dovedit a fi foarte rezistent, însă are serioase lipsuri de ordin tehnic. Spulber Eugen şi Verepceanu Gri­gore (ambii de la Iaşi), net supe­riori au cîştigat întîlnirile cu boxerii păşcăneni Prisacaru Gh. şi, respectiv, Sava Vasile prin abandon la înce­putul primei reprize. Cîştigînd întîlni­rile de mai sus, precum şi cele de la categoriile la care n-au avut adversari, boxerii ieşeni şi-au însuşit astfel tit­lurile de campioni regionali la toate categoriile,­­ GH. VASILIU corespondent Nr. 4196. oooooooo ştafeta „Să întimpinăm 8 Martie 1960“ Cu prilejul sărbătoririi a 50 de ani de la proclamarea zilei de 8 Martie, ca Zi internaţională a fe­meii în lupta pentru drepturi, pace şi pentru­ fericirea copiilor, Consi­liul General UGFS în colaborare cu Consiliul Naţional al Femeilor din RPR prin Consiliile regionale, raionale şi orăşeneşti UCFS, împre­ună cu comisiile de femei organi­zează o ştafeta intitulată: ,,Să în­­tîmpinăm 8 Martie 1960”. In regiunea Iaşi, ştafeta se va desfăşura în patru etape: ETAPA l-a: De la centrele de comună la centrul de raion, care va coincide cu plecarea ştafetei raionale la etapa 11-a ETAPA a II-a, pe un singur tra­seu, după cum urmează: raioanele Murgeni şi Bîrlad vor preda şta­feta la oraş Bîrlad în ziua de 1 martie 1960, ETAPA a IlI-a se va desfăşura pe două trasee: traseul 1. Raioanele Negreşti, Huşi şi oraş Bîrlad vor preda ştafeta la raion Vaslui în ziua de 2 martie 1960. Traseul II: Raioanele Paşcani şi Hîrlău vor preda ştafeta la raionul Tg. Frumos în ziua de 2 martie 1960. ETAPA a IV-a: Raioanele Vaslui, Tg. Frumos şi laşi vor preda ştafeta la Iaşi în ziua de 3 martie la orele 16.00. In ziua de 4 martie 1960, regiu­nea Iaşi va preda ştafeta la Bacău de unde va fi purtată mai departe spre Bucureşti. Cupa „8 Martie* * I, întreceri de volei de masă In cinstea „Zilei femeii“, Consiliul UAS din centrul universitar Iași a or­ganizat o serie de interesante între­ceri, dotate cu „Cupa 8 Martie“. In cursul săptămînii a avut loc un tur­neu de volei care a fost cîștigat de Medicină, învingătoare în jocul decisiv cu Universitatea. Scorul de 3—2 este edificator pentru echilibrul de forţe ce a existat pe teren. Dealtfel victo­ria a fost decisă în setul ultim cînd, mai calme­ şi acţionînd cu mai multă siguranţă, medicinistele reuşesc să se impună. La tenis de masă, competiţia a fost categoric dominată de talenta­tele reprezentante ale Universităţii „Al. I. Cuza". Ivănescu, Vîlcu, Tauber. I­­vănescu învinge cu 2—0 (21—4; 21 — 5) pe medicinista Poruşnicu, iar Vîlcu şi Tauber se califică direct. In celă­lalt meci al primului tur, Aldea (Me­dicina) a dispus cu 2—0 (21—6; 21 — 5) de coechipiera sa Theiss. In semifinale Vîlcu cîștigă cu 2—0 (21—11; 21—15) în fața jucătoarei Ivănescu, iar Tauber tot cu 2—0 (21 —8; 21—11) în meciul cu Aldea. Finala, disputată după sistemul „trei din cinci“, a revenit după o luptă e­­chilibrată studentei Vîlcu care a cîş­­tigat în faţa coechipierei sale Tauber cu 3-2 (22-24; 21-10; 21-19; 20- 22; 21 - 18). Clasamentul acestei interesante com­petiţii arată astfel: 1. Vîlcu; 2- Tauber; 3. Ivănescu; 4. Aldea; 5. Poruşnicu­. 6. Theiss AUREL SCAUNAŞ corespondent şi tenis Optimile de finală ale campionatului republican Nouă runde au fost lăsate în urmă de cei 20 de participanţi din cele două grupe ale opti­milor de finală ale Cam­pionatului republican de şah şi situaţia primelor locuri este neschimbată, de­oarece fruntaşii clasamentelor, înregis- trînd succese în ultimele trei runde, şi-au consolidat poziţiile cucerite pînă în prezent, in cea mai importantă par­tidă din cadrul grupei a II-a s-au în­tîlnit în runda a 9-a B. Ponomarev (actualul lider) cu F. Iacobson, cla­sat pe locul II. După cele patru ore regulamentare de joc, partida s-a întrerupt cu oarecare avantaj de par­tea lui Iacobson, urmînd să fie con­tinuată în cursul acestei săptămîni. In grupa a lll-a, fruntaşii Cojocaru­ şi Rădulescu au cîştigat întîlnirile din rundele 7,8 şi 9 continuînd să rămînâ neînvinşi. Dăm cîteva rezultate înregistrate în rundele 7,8 și 9. Grupa a II-a: Iacobson — Gaidagis = 1—0; Serf — Polingher = 1—0; Ponomarev — Hirsch = 1—0; Alexin­schi — Floren — 0—1; Ciochină — Gaidagis — 1 —0. Grupa a III-a: Ungureanu — Solo­mon — 1—0; Bojan — Iţicovici =­ 1—0; Winkler — Bojan == 1—0; Co­jocarui — Bohosievici *** 1—0; Ră­dulescu - Weinstein — 1 — 0; Cojocari; Ungureanu 1—0; Graunberg — Ivi­­covici · 1—0. In urma acestor rezultate, clasa­mentele grupelor se prezintă astfel: Grupa a II-a: Ponomarev 5 pct.; Jacobson 4 1/2 pct.; Sert 4 1/2 pct.; Polingher 3 1/2 pct.; Ciochină 3 1/2 pct., etc. Grupa a III-a; Cojocaru 8 pct.; Ră­dulescu 7 pct.; Bohosievici 5 pct. Win­kler 4 pct. (1); D. Ungureanu 4 pct., etc. V. GHEORGHJE corespon­dent Uri aspect­­de la desfășurarea optimilor de finală ale campionatului RPR individual de șah. Foto: G. PAUL *

Next