Flacăra Iaşului, iulie 1960 (Anul 16, nr. 4300-4326)

1960-07-01 / nr. 4300

f I I i ANUL XVI Nr. 4300 4 PAGINI 20 BANI VINERI U L I E 1960 1 I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Pentru mm hotfflor [d­wii al Ill-lea al PIU. întrecerea socialistă — la un nivel tot mai înalt! Poporul muncitor din ţara noastră a primit cu un uriaş entuziasm ho­tărârile celui de al 111-lea Congres al PMR. Sarcinile trasate de partid cu acest prilej reprezintă un măreţ program al vieţii noastre noi. Consfinţind victoria socialismului în patria noas­tră şi exprimînd interesele vitale ale întregului popor, Congresul a dat perspectiva limpede şi însufleţitoare, un program de luptă şi muncă pentru dezvoltarea continuă a economiei noastre. Raportul prezentat la Congres de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a făcut o analiză ştiinţifică, marxist-leninistă a marilor transfor­mări sociale înfăptuite în ţara noas­tră sub conducerea înţeleaptă a parti­dului. Scoţînd în evidenţă marile rea­lizări înfăptuite de clasa muncitoare, ţărănime şi intelectualitate, trasînd sarcinile desăvîrşirii construcţiei so­cialiste, Raportul constituie un model de aplicare creatoare a învăţăturii marxist-leniniste, un document de mare însemnătate teoretică şi practi­că în viaţa poporului nostru. In Ra­portul şi Rezoluţia Congresului al III-lea s-a arătat că ceea ce caracte­rizează politica partidului este ofensi­va neîntreruptă a socialismului, în­făptuirea consecventă a industrializă­rii, a transformării socialiste a agriculturii, a revoluţiei culturale în ţara noastră. Au crescut neîntrerupt forţele de producţie ale ţării, s-au lărgit şi con­solidat relaţiile de producţie socialiste în toate ramurile economiei naţionale. In patria noastră a fost creată baza economică a socialismului. Faptul că socialismul a învins constituie o stră­lucită victorie istorică pe care au repurtat-o eroica clasă muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectuali­tatea, sub conducerea partidului. De aceea — aşa cum se apreciază în Ra­portul la Congres—intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării ţării, în etapa de­săvîrşirii construcţiei socialiste. în­deplinirea planului de 6 ani va înre­gistra o nouă creştere a forţelor de producţie şi productivităţii muncii pe baza tehnicii înaintate, iar nivelul a­­cestora va constitui un factor deter­minant pentru desăvîrşirea construcţiei so­cialiste în ţara noastră. Obiectivele principale trasate de Congres pentru planul de 6 ani, sînt dezvoltarea bazei tehnico-mat­eriale a socialismului, continuarea într-un ritm susţinut a industrializării ţării, acordîndu-se şi pe viitor întîietate industriei grele, cu pivotul ei indus­tria Constructoare de maşini; termi­narea colectivizării agriculturii; extin­derea mecanizării şi automatizării producţiei; crearea unui belşug de produse în vederea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Intre anii 1960—1965, producţia industrială va creşte de aproximativ 2,1 ori. In 1965, industria RPR va produce în numai 40 de zile întreaga producţie industrială obţinută în 1938. Aşa­dar, o dezvoltare fără pre­cedent, de neconceput în trecut şi nerealizabilă în prezent în nici o ţară capitalistă. In planul sesenar produc­tivitatea muncii va creşte cu 60—65 la sută, peste 70 la sută din sporul producţiei industriale urmînd să crească pe această cale. Congresul a înarmat pe oamenii muncii cu un măreţ program de muncă şi luptă, a cărui înfăptuire constituie o cauză scumpă a întregu­lui popor. Congresul a adresat o chemare însufleţitoare tuturor celor ce muncesc să pornească, sub con­ducerea organelor şi organizaţiilor de partid, cu noi puteri, la înfăptu­irea sarcinilor măreţe trasate de partid, menite să dezvolte prestigiul ţării noastre în faţa întregii lumi, să asigure poporului nostru un nivel de trai din ce în ce mai ridicat. Oamenii muncii din regiunea Iaşi au întîmpinat cu nestăvilit entuziasm Congresul al Ill-lea al PMR, obţinînd în cinstea acestui eveniment de sea­mă în viaţa poporului şi a partidului — succese importante. Colectivele multor întreprinderi, printre care fa­brica de rulmenţi din Bîrlad, „Ţesă­tura“, fabrica de tricotaje „Moldova“, etc. au îndeplinit înainte de termen planul pe primul semestru al anului. Documentele Congresului al Ill-lea au însufleţit pe toţi oamenii muncii din regiunea Iaşi la o luptă plină de abnegaţie pentru a obţine succese şi mai mari în întrecerea socialistă, la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Mîndri de noile perspective arătate de Congres pri­vind dezvoltarea continuă a econo­miei, creşterea nivelului de trai al poporului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industrie, transporturi, construcţii şi celelalte sectoare eco­nomice, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate, sunt hotărîţi să lupte cu noi puteri pentru înfăptuirea sarcinilor istorice trasate de Congresul al Ill­­lea al PMR. în prezent, întrecerea socialistă în întreprinderi cunoaşte un avînt deo­sebit, obţinîndu­-se noi succese de seamă. In fiecare întreprindere se depune o susţinută activitate pentru modernizarea şi perfecţionarea pro­ceselor tehnologice, pentru promova­rea tehnicii noi. Multe din inovaţiile concepute de oameni înaintaţi, stăpîni pe tehnică şi aplicare în practică contribuie la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. Numai prin aplicarea a circa 140 de inovaţii s-au obţinut pină acum economii de peste 1.040.000 de lei, succese deosebite obţinîndu-se în această privinţă la fabrica de rul­menţi din Bîrlad, fabrica de antibio­tice din Iaşi, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ şi Paşcani, etc. întrecerea socialistă cuprinde acum un număr tot mai mare de muncitori. Peste 85 la sută dintre ei se întrec pentru obţinerea unor rezultate su­perioare în producţie, îndrumate de organizaţiile de partid, sindicatele au desfăşurat o muncă mai susţinută pentru organizarea întrecerii socia­liste pe baza unor obiective concrete, urmărindu-se eficacitatea economică precisă a obiectivelor fixate, a an-­ gajamentelor luate, a măsurilor teh­­nico-organizatorice aplicate. Cunoaş­te o largă extindere întrecerea socia­listă pe secţii, ateliere, brigăzi, pe echipe şi schimburi, pe meserii. între­cerea socialistă este organizată şi în­tre unităţi cu aceleaşi profil de pro­ducţie, de exemplu între Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ din Iaşi şi Ate­lierele CFR Paşcani, între unităţi ale industriei locale şi gospodăriei comu­nale, etc. Caracteristic întrecerii socialiste desfăşurate în etapa actuală este faptul că în multe întreprinderi, în urma măsurilor luate de Consiliul sindical regional, îndrumat de Comi­tetul regional de partid , a căpătat o largă extindere în trecerea pe pro­fesii, pentru obţinerea titlului de cel mai bun muncitor în profesia respec­tivă. La Atelierele CFR „Ilie Pinti­lie“, de exemplu, circa 500 de mun­citori sunt în întrecere pentru obţine­rea titlului de cel mai bun strungar, montator, turnător, etc. iar la fabrica „Ţesătura“ 700 de muncitori pentru titlul de cel mai bun ţesător. Această întrecere pe profesii stimulează creş­terea calificării profesionale, stăpîni­­rea mai bună a tehnicii. Pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere trasate de Congres, organele şi organizaţiile de partid trebuie însă să îndrume mai îndea­proape activitatea sindicatelor şi or­ganizaţiilor UTM din întreprinderi, pentru desfăşurarea largă a muncii educative, politice şi organizatorice în rîndurile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, pentru a ridica pe o treaptă nouă, superioară organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste. Întrecerea trebuie să aibă ca obiective centrale îndeplinirea angajamentelor luate pe întregul an în cinstea Con­gresului al Ill-lea al PMR. In pe­rioada dezbaterii proiectului de Di­­rective ale Congresului, colectivele întreprinderilor și din celelalte sectoare economice din regiune au făcut noi propuneri, și-au luat noi angajamente, suplimentînd pe acelea luate anterior. Pînă la sfîrşitul anului în regiunea noastră trebuie să se obţină cel puţin 65.000.000 lei economii şi 50.000.000 lei beneficii peste plan. Din acest angajament s-a realizat în­să în primele 5 luni ale anului numai o treime. Angajamente frumoase şi-au luat toate întreprinderile din regiunea noastră. Demne de menţionat sînt re­alizările , mai bine înregistrate într-o serie de întreprinderi şi organizaţii e­­conomice cum ar fi : fabrica de rul­menţi din Bîrlad, „Ţesătura11, fabrica de ţigarete — Iaşi, I.R.I.C., Depoul C.F.R—Paşcani „Drumul socialismu­lui" _ Bîrlad,­etc. Numai colectivul Direcţiei regionale CFR—Iaşi a ob­ţinut în primele 5 luni ale anului, peste plan, economii în valoare de 9.660.000 lei şi 10.053.000 lei beneficii. Sînt însă şi întreprinderi ca fabrica „Textila Ro­şie“, IRA nr. 4, 1CIL, întreprinderile economice raionale Huşi şi Paşcani, Trustul regional de construcţii care în loc de economii au înregistrat serioa­se pierderi, diminuînd astfel realizările obţinute în celelalte întreprinderi. In aceste întreprinderi a fost neglijată munca pentru organizarea mai bună a întrecerii socialiste; obiectivele în­trecerii n-au fost concrete şi n-au ur­­mărit o eficacitate economică precisă; conducerile tehnico-administrative n-au asigurat toate condiţiile necesare bunei desfăşurări a întrecerii socialiste a mun­­citorilor şi tehnicienilor. E­xistă toate condiţiile ca angaja­mentele luate în cinstea Congresului partidului să fie realizate. Pentru a­­ceasta însă este nevoie ca organiza­ţiile de partid şi sindicate din între­­prinderi să îndrume şi să mobilizeze pe toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii la o luptă şi mai hotărîtă pentru re­­ducerea consumurilor specifice de ma­terii prime, materiale, combustibil, ener­gie electrică şi abur industrial , pentru organizarea mai raţională a producţiei şi folosirea mai bună a capacităţilor de producţie existente, împotriva risi­pei de materiale, a rebuturilor, a iro­sirii timpului de lucru, trebuie des­­(Continuare în pag. 2-a) Noi blocuri de locuinţe date în folosinţă anul acesta pe strada Păcurari. Foto­: AURIAN Rentabilitate sporită In ultimul timp, conducerea Uniunii Regionale a cooperaţiei meşteşugăreşti — Iaşi a aplicat unele măsuri importan­te, menite să contribuie din plin la continua creştere a rentabilităţii unită­ţilor. Una din aceste măsuri este şi aceea a unificării mai multor unităţi sub o singură conducere administrativă. Acest lucru este înfăptuit în aceste zile la cooperativele „Tehnica confecţiei“ — Iaşi „îmbrăcămintea“ — Bîrlad, ,,U­­nirea meşteşugarilor“ — Vaslui şi „Zorile“ — Huşi. Prin această măsură se realizează, pe întreaga uniune, eco­nomii la cheltuielile de producţie de peste 100.000 lei anual. De asemenea, pînă la 1 iulie a.c. va fi terminată uni­ficarea cooperativelor „Ion lacomi“ şi „îmbrăcămintea“ din oraşul Bîrlad, u­­nificare de pe urma căreia se vor realiza anual economii la cheltuieli ad­­ministrativ-gospodărești și salarii în valoare de peste alte 100.000 lei. A «»«» «»«»«» noioooooooaonn ! Silfii: ! ! VIATA CULTURALA: 8 — Artişti amatori tătârăşeni. % (Pag- 2-a) g — Festival artistic. 8 (pag. 2-a) * — Sărbătorirea „Zilei Invâ- 5 ţătorului“ la Iaşi. 5 (pag. 2-a) % — Sfatul pomicultorului. g (pag. 2-a) % — Note: % (pag. 2-a) 5 — SPORT: 8 (pag. 2-a) « — încheierea anului şcolar in­­ învăţămîntul de partid. Con- 8 vorbiri recapitulative în 5 strînsă legătură cu practi-I ca­§ (pag. 3-a). § — Colectivisti Ia examen (pag. 3-a) . *— In tabără Ia Bucium. 0 (pag. 3-a). * — Cititorii seziseazâ % (pag. 3-a). 8 — N. S. Hrusciov a sosit Ia 5 Viena. 1 (pag. 4-a) g es Plenara G. G. al P. G. 8 Francez. I (pag. 4-a) 5 — Mitingul prieteniei sovieto­­§ indiene. 5 (pag. 4-a) 0 Comunistul Dumitru Chi­­riac, electrician la Atelierele de reparat material rulant CFR „Ilie Pintilie“ — Iaşi, este autorul mai multor ino­vaţii. Ultima sa inovaţie — (realizată cu un colectiv din secţie)­­, un limitator de mers în gol, dispozitiv care întrerupe automat curentul maşinii, aplicată la maşini­­unelte va reduce consumul de energie electrică cu 30 la sută. Foto : G. PAUL înainte de termen Cu cîtva timp în urmă, unul din cele două cuptoare din atelierul de turnătorie al secţiei strungărie de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad a intrat în reparaţie capitală. Reparaţia trebuia să dureze pînă la 15 iulie Pentru a-i re­pune în funcţie cit mai repede, mun­citorii din acest atelier, ajutaţi de mun­citorii secţiei reparaţii mecanice, au hotărît să-şi organizeze mai bine mun­ca. Cuptorul a fost pus în funcţie cu 18 zile mai devreme. S-au evidenţiat: şampiorii Vasile Iftimie, Ion Rotaru, electricienii Vasile Pană, Gh. Stoianovici, de la atelierul de reparații mecanice, Stelian Băn­­ceanu și Alecu Dabija, din atelierul de turnătorie. 13.000 m. p. ţesături peste pl­an Colectivul fabricii ,Textila Roşie“— Iaşi a ■desfăşurat in cursul lunii iunie o entuziastă întrecere socialistă. Re­zultatele acestei munci sînt reflectate în frumoase realizări. La filatură, de exemplu, depăşirea zilnică a normelor de producţie a făcut ca, pînă în ziua de 29 iunie inclusiv, colectivul sedorului respec­tiv să aibă realizate peste­­sarcina planificată 1.700 kg. fire. O­ reali­zare frumoasă o constituie şi acea obţinută, pînă la aceeaşi daffi, de către muncitoarele sectorului deresto­­rie. In perioada amintită s-au produs aici mai mult cu 13.000 m.p. țesături decît sarcina prevăzută. Construcţii noi în mediul sătesc Muncind cu avînt în întrecerea so­cialistă pentru realizarea obiectivelor planificate, muncitorii întreprinderii de construcţii a Uniunii regionale a coo­peraţiei de consum au obţinut în luna iunie, succese deosebite. La Huşi, bunăoară, ei au executat şi dat în folosinţă un centru de pre­parare a magiunului, la Vaslui o uscă­­torie de fructe şi la Podul Iloaiei un bufet modern. In afara acestor obiec­tive, constructorii întreprinderii aminti­te au început, tot în cursul lunii iunie a.c., lucrările de construcţii a­u două magazine universale săteşti: la Cris­­teşti, raionul Paşcani şi Soleşti, raio­nul Vaslui. întreţinerea culturilor în raionul Hîrlău Roadele muncii politice In toate comunele raionului Hîrlău se fac intense pregătiri în vederea strîngerii bogatei recolte de păioase. Colectiviştii şi întovărăşiţii pregătesc magaziile unde vor depozita cerealele, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare comunale au trecut la fixarea şi amenajarea ariilor iar mecanizatorii se pregătesc să plece cu combinele, cu secerătorile legători şi cu batozele la unităţile agricole socialiste. Concomi­tent cu intensa pregătire pentru re­coltarea la timp a păioaselor, colecti­viştii şi întovărăşiţii acordă toată a­­tenţia şi întreţinerii culturilor. Prasila II-a, de pildă, a fost terminată în în­tregime de colectiviştii din Iazul nou, comuna Şipote, pe suprafaţa de­ 90 ha. cu porumb pentru boabe, 10 ha. cu porumb pentru siloz, 26 ha. cu­loarea soarelui, 6 ha. cu sfeclă de zahăr; de întovărăşiţii din comuna N. Bălcescu — pe suprafaţa de 1.198 ha. cu porumb, 316 ha. cu floarea soarelui, 53 ha. cu sfeclă de zahăr, etc. Munca politică a fost chezăşia acestor succese. In comuna Scobinţi de pildă, fruntaşă şi la întreţinerea culturilor, comitetul comunal de partid a analizat periodic stadiul în care se află executarea prăşitului iar prin in­termediul gazetelor de perete s-au popularizat permanent fruntaşii în muncă. Pe la mijlocul lunii iunie, du­pă ca s-a terminat praşila I-a, comi­tetul comunal de partid din comuna Scobinţi a ţinut o nouă şedinţă ple­nară cu agitatorii. Cu acest prilej, s-a recomandat agitatorilor să intensifice munca politică în rîndul colectiviştilor şi întovărăşiţilor pentru ca şi praşila II-a să fie terminată la timp. Reîntorşi în satul lor agitatori ca: Gh. Boca, Vasile Lutic, Dumitru Maftei, membri de partid din satul Sticlăria, Petre Mustaţă, membru de partid, Ştefan Curcă, candidat de partid din satul Scobinţi au sfătuit întovărăşiţii să iasă cu toţii la prăşit. Activitatea politică desfăşurată de agitatori a însufleţit pe colectivişti şi întovărăşiţi în muncă. Colectiviştii din Scobinţi, de pildă, sînt fruntaşi pe comună la executarea praşilei a II-a. Ei au prăşit întreaga suprafaţă cu floarea soarelui, sfeclă de zahăr, porumb pentru siloz şi a­­proape toate cele 68 ha. cu porumb pentru boabe. Comuniştii N. Aniţei, Elena Curcă, Dumitru Pîrpîliţă, Gh. Marfă, Mihai Dobru au fost exemplu în muncă. Pe tarlalele întovărăşiţilor din Scobinţi, Feteşti-Zagavia, Sticlăria munca la prăşit se desfăşoară cu spor. Pînă mai zilele tre­cute, pe întreaga comună se prăşise pentru a doua oară toate cele 45 ha. cu sfeclă de zahăr, 177 ha. cu floarea soarelui, şi 1050 ha. cu porumb din 1121 ha. existente. Totuşi mai există şi unele comune unde munca politică desfăşurată de organizaţiile de bază este sub nivelul cerinţelor, unde comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu se preocupă în suficientă măsură de im­pulsionarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. La Cepleniţa, de pildă,­­preşedintele comitetului executiv Iov, (Continuare în pag. 3­ a) Sînt în plus sau în minus? N-am încotro! Trebuie să mă apuc să fiu propriul meu cro­nicar. Oamenii pe mina cărora am intrat, au Hotărît un lucru mare: vor să mă reducă. In zadar am încercat să explic că eu sînt o unitate de măsură, bine stabilită de legi severe, că de cină mă ştiu, am zece mili­metri şi nu mai puţin. Ţi-ai găsit! Auzi ce mi-au spus : „Iţi venim noi de hac“! Ce-au cu mine? Ce le-am făcut ? Pînă la începutul anului ăsta stăteam liniştit. Nu se lega ni­meni de mine. Mă măsurau cu atenţie, ziceau „bun“ şi-şi ve­deau de treabă. Dar de cină cu cele 19 întreprinderi din Capitală care au lansat chema­rea aceea la întrecere, nu mai am zile liniştite... l-am auzit cum au vorbit la şedinţă . „Noi, colectivul fabri­cii de confecţii din Iaşi ne an­gajăm ca pînă la sfîrşitul anu­lui să obţinem economii peste plan în valoare­­de 300.000 lei. Prin reducerea consumurilor specifice vom confecţiona peste plan, din materiale economisite 4.000 perechi pantaloni, 8.000 cămăşi şi 800 costume-taioare pentru femei“. Vezi, aici e vor­ba despre mine ! Ce zile mă a­­şteaptă, nu ştiu... Dar prea ii văd hotărîţi pe oamenii ăştia ! Eu nu pricep ce le-ar putea trece prin cap ! Aici, la serviciul tehnic e toată cheia și lacata. Pe fişiile acelea albe de hîrtie numite ,,încadrări în miniatură“ se va hotărî soarta mea. E un comu­nist aici, ii zice Marcu Stoleru. Ei bine, omul ăsta împreună cu Lupu Idei, Maria Andrie­­şeanu și Maria Mazur nu se lasă deloc pînă nu păşesc­­me­reu o idee bună. Uite, înainte, poziţia, părţii din spate a pan­talonului era aşezată cu clinul spre interior.­­Aşa i se mărea lungimea şpanului cu 1—2 cm. Acum poziţia e schimbată. După foaia veche pentru 3 ju­mătăţi de pantalon, talia I, II şi III era nevoie de 3,90 m. material. Acum se consumă numai 3,60 m. Şi e vorba de 3 jumătăţi de pantalon! La trei pantaloni întregi economisesc 60 de cm. material. Prin schim­barea poziţiilor pieselor panta­lonului, coeficientul de utilizare a suprafeţei şpanului este mai Din însemnările unui... centimetru mare. O să dau numai un e­­xemplu. Intre faţă şi spatele pantalonului era înainte un spaţiu liber de 13 cm. Acum e de numai 5 cm, şi asta prin a­­tîtea combinaţii, că eu unul nu mai pricep nimic. Spânul s-a lungit şi el. In loc să se cro­iască odată două sau trei pe­rechi de pantaloni, acum se croiesc 15. Şi aşa sînt mereu ciştigaţi în plus şi alţi centi­metri. După încadrările în minia­tură se fac încadrările în mare, adică şabloanele de carton şi pe urmă îşi spun cuvîntul de­senatorii. Cină ştiu că încap pe mina Romicăi Rita, nu mai e chip de scăpare. Eu cre­deam că desenatorii ţin seamă de cele ce se stabilesc la ser­viciul tehnic. Da’ de unde ! Auzi ce spunea dăunăzi Romica: „Ce, eu nu respect sistemul încadrării în miniatură1:­ Ba-l respect! Dar dacă eu­ găsesc o metodă mai bună ’de a ob­ţine economii, să n-o pun in aplicare?“. A zis-o bine ! Acum toţi o admiră. Iar Romica cină măsoară vorbeşte singură, ta­re, „încă un cm. în plus“! şi pe urmă ride. Ride de bucurie. Uite, după serviciul tehnic, la pantaloni măsura 48—NI şi 46- II ce încap de patru ori pe foaie e nevoie de 4,94 m. ma­terial. După combinaţiile Ro­micăi e nevoie de numai 4,74 m ! Şi doar sistemul fişei albe e respectat! Dar dacă a făcut 0 încadrare mai bună! şi-apoi am mai observat ceva la ea : beteliile, şliţurile, clapele, sna­­lele, inelele, refletele, toate a­­ceste piese mici care sînt mai greu de măsurat sînt amplasate cu o calculaţie precisă. Incit nu se iroseşte material. Şi parcă numai Romica face aşa ? Nu ! Olga Zeille a reuşit ca prin combinaţiile cămăşilor, măsurile­­ şi ini, să reducă consumul specific şi două pierderi de şpan. încep să nu mai înţeleg ni­mic. Eu sînt redus sau sînt mărit ? Adică sînt un plus sau sînt în minus ? Trebuie să lă­muresc odată problema asta. Dar degeaba, ori­cum o dai, nu iese... Uite, în 1959, pentru un pantalon de doc se consuma 1,25 m. material. Azi, numai 1,23 m. material. Va să zică în minus 2 cm. Alţii Insă, spun altfel! S-au cîştigat 2 cm. de material. Deci sînt în plus! Minus şi plus in cazul nostru este egal cu economii. E o te­orie care la noi aici poate fi aplicată chiar dacă s-ar su­păra toţi matematicienii din lume. Minus şi cn plus a făcut ca de la începutul anului şi pină acum să se economisească 600 m. doc din care se pot face în plus 490 de perechi l’antaloni. Şi nu numai atit. E „CENTIMETRUL“­­de la fabrica de Confecţii Iaşi pt. conf.­­ TR. CRAIESCU (Continuare în pag. 3-a) Kiim­ Hiili im = Iraţionalul clujean I la Iaşi . In cadrul unui schimb de ex- = I­m perienţă, colectivul artistic al Tea- *1 . trului Naţional din Cluj a sosit la ['­­Iaşi ca oaspete al Teatrului Na-J = ţional „Vasile Alecsandri“. Gu . j }■ această ocazie, artiştii clujeni vor = Q prezenta pentru iubitorii de teatru = [din oraşul nostru spectacole cu[ r piesele „Hamlet“ şi „Măsură = ^pentru măsură“, de Shakespeare, , p„Hecuba“, de Euripide, „Bătrî­­juneţe zbuciumată“, de Rahmaninov, h n„Marea aventură a lui Tom Sa- [ jWyer“, după M. Twain, „Titanic |_­ivals“, de T. Muşatescu, „Scrisori 2 de dragoste“, de V. Stoenescu şi­­­­ „Secunda 58“ de D. Dorian. ■ Astăzi, la ora 20, artiştii du­ T ’ reni vor prezenta pe scena Naţio- L­e­narului ieşean primul spectacol cu Io , piesa „Scrisori de dragoste“. 1­­ ­oi unităţi L­e „Alimentara“ OCL Alimentara va deschide, l­a zilele acestea, noi unităţi care vor­­ desface produse lactate şi prepa- [ = rate din carne. [ = Astfel de unităţi vor fi deschi- L­­­se în Piaţa „Ilie Pintilie“, pe L­a Şoseaua Naţională nr. 184, în car­­r a fierul Tătăraşi şi în alte părţi ale [­­ oraşului. ■ „Cupa 2 iulie“ , la şah = Cu prilejul împlinirii a trei ani = = de la apariţia Hotărîrii Comitetu- = [ lui Central al PMR şi a Consiliu- [ . lui de Miniştri privind reorgani- [­­ zarea mişcării de cultură fizică şi­­ ■ sport din ţara noastră, Consiliul [ ■ regional UGFS — Iaşi şi comisia r ' regională de şah, au organizat un [ \ concurs interregional de şah pe L . echipe. Participă reprezentativele C . regiunilor Galaţi şi Iaşi. j= ■ întrecerea va avea loc în sala j= ■ Asociaţiei generale a vînătorilor şi [ ' pescarilor şi va începe astăzi 1 [ , iulie de la orele 17. Mîine, între­ „ , cerea continuă de la ora 9. A doua f . autobază Î.R-T.A.­­ In str. Păcurari, la capătul li-] . niei de tramvai, sunt pe sfîrșite = ■ lucrările de organizare a unei a­­ = doua autobaze a întreprinderii re- [ gionale de transporturi auto (pri- C ] ma se află în str. Aurel Vlaicu C­­ nr. 54) C Vehicolele acestei noi autobaze j= vor deservi transporturile de măr­ [ furi în cuprinsul oraşului Iaşi, [ precum şi transportul de lemne de­­ la depozite, a garniturilor de mo-­­ bilă şi a altor obiecte la domiciliul­­ populaţiei, pe baza cererii acesteia. 1. Autobaza îşi va începe activita- [ z itea în primele zile ale lunii iulie [ ! ac‘ r T

Next