Flacăra Iaşului, iulie 1960 (Anul 16, nr. 4300-4326)
1960-07-01 / nr. 4300
f I I i ANUL XVI Nr. 4300 4 PAGINI 20 BANI VINERI U L I E 1960 1 I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Pentru mm hotfflor [dwii al Ill-lea al PIU. întrecerea socialistă — la un nivel tot mai înalt! Poporul muncitor din ţara noastră a primit cu un uriaş entuziasm hotărârile celui de al 111-lea Congres al PMR. Sarcinile trasate de partid cu acest prilej reprezintă un măreţ program al vieţii noastre noi. Consfinţind victoria socialismului în patria noastră şi exprimînd interesele vitale ale întregului popor, Congresul a dat perspectiva limpede şi însufleţitoare, un program de luptă şi muncă pentru dezvoltarea continuă a economiei noastre. Raportul prezentat la Congres de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a făcut o analiză ştiinţifică, marxist-leninistă a marilor transformări sociale înfăptuite în ţara noastră sub conducerea înţeleaptă a partidului. Scoţînd în evidenţă marile realizări înfăptuite de clasa muncitoare, ţărănime şi intelectualitate, trasînd sarcinile desăvîrşirii construcţiei socialiste, Raportul constituie un model de aplicare creatoare a învăţăturii marxist-leniniste, un document de mare însemnătate teoretică şi practică în viaţa poporului nostru. In Raportul şi Rezoluţia Congresului al III-lea s-a arătat că ceea ce caracterizează politica partidului este ofensiva neîntreruptă a socialismului, înfăptuirea consecventă a industrializării, a transformării socialiste a agriculturii, a revoluţiei culturale în ţara noastră. Au crescut neîntrerupt forţele de producţie ale ţării, s-au lărgit şi consolidat relaţiile de producţie socialiste în toate ramurile economiei naţionale. In patria noastră a fost creată baza economică a socialismului. Faptul că socialismul a învins constituie o strălucită victorie istorică pe care au repurtat-o eroica clasă muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea, sub conducerea partidului. De aceea — aşa cum se apreciază în Raportul la Congres—intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării ţării, în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. îndeplinirea planului de 6 ani va înregistra o nouă creştere a forţelor de producţie şi productivităţii muncii pe baza tehnicii înaintate, iar nivelul acestora va constitui un factor determinant pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. Obiectivele principale trasate de Congres pentru planul de 6 ani, sînt dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului, continuarea într-un ritm susţinut a industrializării ţării, acordîndu-se şi pe viitor întîietate industriei grele, cu pivotul ei industria Constructoare de maşini; terminarea colectivizării agriculturii; extinderea mecanizării şi automatizării producţiei; crearea unui belşug de produse în vederea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Intre anii 1960—1965, producţia industrială va creşte de aproximativ 2,1 ori. In 1965, industria RPR va produce în numai 40 de zile întreaga producţie industrială obţinută în 1938. Aşadar, o dezvoltare fără precedent, de neconceput în trecut şi nerealizabilă în prezent în nici o ţară capitalistă. In planul sesenar productivitatea muncii va creşte cu 60—65 la sută, peste 70 la sută din sporul producţiei industriale urmînd să crească pe această cale. Congresul a înarmat pe oamenii muncii cu un măreţ program de muncă şi luptă, a cărui înfăptuire constituie o cauză scumpă a întregului popor. Congresul a adresat o chemare însufleţitoare tuturor celor ce muncesc să pornească, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, cu noi puteri, la înfăptuirea sarcinilor măreţe trasate de partid, menite să dezvolte prestigiul ţării noastre în faţa întregii lumi, să asigure poporului nostru un nivel de trai din ce în ce mai ridicat. Oamenii muncii din regiunea Iaşi au întîmpinat cu nestăvilit entuziasm Congresul al Ill-lea al PMR, obţinînd în cinstea acestui eveniment de seamă în viaţa poporului şi a partidului — succese importante. Colectivele multor întreprinderi, printre care fabrica de rulmenţi din Bîrlad, „Ţesătura“, fabrica de tricotaje „Moldova“, etc. au îndeplinit înainte de termen planul pe primul semestru al anului. Documentele Congresului al Ill-lea au însufleţit pe toţi oamenii muncii din regiunea Iaşi la o luptă plină de abnegaţie pentru a obţine succese şi mai mari în întrecerea socialistă, la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Mîndri de noile perspective arătate de Congres privind dezvoltarea continuă a economiei, creşterea nivelului de trai al poporului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industrie, transporturi, construcţii şi celelalte sectoare economice, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate, sunt hotărîţi să lupte cu noi puteri pentru înfăptuirea sarcinilor istorice trasate de Congresul al Illlea al PMR. în prezent, întrecerea socialistă în întreprinderi cunoaşte un avînt deosebit, obţinîndu-se noi succese de seamă. In fiecare întreprindere se depune o susţinută activitate pentru modernizarea şi perfecţionarea proceselor tehnologice, pentru promovarea tehnicii noi. Multe din inovaţiile concepute de oameni înaintaţi, stăpîni pe tehnică şi aplicare în practică contribuie la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. Numai prin aplicarea a circa 140 de inovaţii s-au obţinut pină acum economii de peste 1.040.000 de lei, succese deosebite obţinîndu-se în această privinţă la fabrica de rulmenţi din Bîrlad, fabrica de antibiotice din Iaşi, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ şi Paşcani, etc. întrecerea socialistă cuprinde acum un număr tot mai mare de muncitori. Peste 85 la sută dintre ei se întrec pentru obţinerea unor rezultate superioare în producţie, îndrumate de organizaţiile de partid, sindicatele au desfăşurat o muncă mai susţinută pentru organizarea întrecerii socialiste pe baza unor obiective concrete, urmărindu-se eficacitatea economică precisă a obiectivelor fixate, a an- gajamentelor luate, a măsurilor tehnico-organizatorice aplicate. Cunoaşte o largă extindere întrecerea socialistă pe secţii, ateliere, brigăzi, pe echipe şi schimburi, pe meserii. întrecerea socialistă este organizată şi între unităţi cu aceleaşi profil de producţie, de exemplu între Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ din Iaşi şi Atelierele CFR Paşcani, între unităţi ale industriei locale şi gospodăriei comunale, etc. Caracteristic întrecerii socialiste desfăşurate în etapa actuală este faptul că în multe întreprinderi, în urma măsurilor luate de Consiliul sindical regional, îndrumat de Comitetul regional de partid , a căpătat o largă extindere în trecerea pe profesii, pentru obţinerea titlului de cel mai bun muncitor în profesia respectivă. La Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, de exemplu, circa 500 de muncitori sunt în întrecere pentru obţinerea titlului de cel mai bun strungar, montator, turnător, etc. iar la fabrica „Ţesătura“ 700 de muncitori pentru titlul de cel mai bun ţesător. Această întrecere pe profesii stimulează creşterea calificării profesionale, stăpînirea mai bună a tehnicii. Pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere trasate de Congres, organele şi organizaţiile de partid trebuie însă să îndrume mai îndeaproape activitatea sindicatelor şi organizaţiilor UTM din întreprinderi, pentru desfăşurarea largă a muncii educative, politice şi organizatorice în rîndurile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, pentru a ridica pe o treaptă nouă, superioară organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste. Întrecerea trebuie să aibă ca obiective centrale îndeplinirea angajamentelor luate pe întregul an în cinstea Congresului al Ill-lea al PMR. In perioada dezbaterii proiectului de Directive ale Congresului, colectivele întreprinderilor și din celelalte sectoare economice din regiune au făcut noi propuneri, și-au luat noi angajamente, suplimentînd pe acelea luate anterior. Pînă la sfîrşitul anului în regiunea noastră trebuie să se obţină cel puţin 65.000.000 lei economii şi 50.000.000 lei beneficii peste plan. Din acest angajament s-a realizat însă în primele 5 luni ale anului numai o treime. Angajamente frumoase şi-au luat toate întreprinderile din regiunea noastră. Demne de menţionat sînt realizările , mai bine înregistrate într-o serie de întreprinderi şi organizaţii economice cum ar fi : fabrica de rulmenţi din Bîrlad, „Ţesătura11, fabrica de ţigarete — Iaşi, I.R.I.C., Depoul C.F.R—Paşcani „Drumul socialismului" _ Bîrlad,etc. Numai colectivul Direcţiei regionale CFR—Iaşi a obţinut în primele 5 luni ale anului, peste plan, economii în valoare de 9.660.000 lei şi 10.053.000 lei beneficii. Sînt însă şi întreprinderi ca fabrica „Textila Roşie“, IRA nr. 4, 1CIL, întreprinderile economice raionale Huşi şi Paşcani, Trustul regional de construcţii care în loc de economii au înregistrat serioase pierderi, diminuînd astfel realizările obţinute în celelalte întreprinderi. In aceste întreprinderi a fost neglijată munca pentru organizarea mai bună a întrecerii socialiste; obiectivele întrecerii n-au fost concrete şi n-au urmărit o eficacitate economică precisă; conducerile tehnico-administrative n-au asigurat toate condiţiile necesare bunei desfăşurări a întrecerii socialiste a muncitorilor şi tehnicienilor. Există toate condiţiile ca angajamentele luate în cinstea Congresului partidului să fie realizate. Pentru aceasta însă este nevoie ca organizaţiile de partid şi sindicate din întreprinderi să îndrume şi să mobilizeze pe toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii la o luptă şi mai hotărîtă pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică şi abur industrial , pentru organizarea mai raţională a producţiei şi folosirea mai bună a capacităţilor de producţie existente, împotriva risipei de materiale, a rebuturilor, a irosirii timpului de lucru, trebuie des(Continuare în pag. 2-a) Noi blocuri de locuinţe date în folosinţă anul acesta pe strada Păcurari. Foto: AURIAN Rentabilitate sporită In ultimul timp, conducerea Uniunii Regionale a cooperaţiei meşteşugăreşti — Iaşi a aplicat unele măsuri importante, menite să contribuie din plin la continua creştere a rentabilităţii unităţilor. Una din aceste măsuri este şi aceea a unificării mai multor unităţi sub o singură conducere administrativă. Acest lucru este înfăptuit în aceste zile la cooperativele „Tehnica confecţiei“ — Iaşi „îmbrăcămintea“ — Bîrlad, ,,Unirea meşteşugarilor“ — Vaslui şi „Zorile“ — Huşi. Prin această măsură se realizează, pe întreaga uniune, economii la cheltuielile de producţie de peste 100.000 lei anual. De asemenea, pînă la 1 iulie a.c. va fi terminată unificarea cooperativelor „Ion lacomi“ şi „îmbrăcămintea“ din oraşul Bîrlad, unificare de pe urma căreia se vor realiza anual economii la cheltuieli administrativ-gospodărești și salarii în valoare de peste alte 100.000 lei. A «»«» «»«»«» noioooooooaonn ! Silfii: ! ! VIATA CULTURALA: 8 — Artişti amatori tătârăşeni. % (Pag- 2-a) g — Festival artistic. 8 (pag. 2-a) * — Sărbătorirea „Zilei Invâ- 5 ţătorului“ la Iaşi. 5 (pag. 2-a) % — Sfatul pomicultorului. g (pag. 2-a) % — Note: % (pag. 2-a) 5 — SPORT: 8 (pag. 2-a) « — încheierea anului şcolar in învăţămîntul de partid. Con- 8 vorbiri recapitulative în 5 strînsă legătură cu practi-I ca§ (pag. 3-a). § — Colectivisti Ia examen (pag. 3-a) . *— In tabără Ia Bucium. 0 (pag. 3-a). * — Cititorii seziseazâ % (pag. 3-a). 8 — N. S. Hrusciov a sosit Ia 5 Viena. 1 (pag. 4-a) g es Plenara G. G. al P. G. 8 Francez. I (pag. 4-a) 5 — Mitingul prieteniei sovieto§ indiene. 5 (pag. 4-a) 0 Comunistul Dumitru Chiriac, electrician la Atelierele de reparat material rulant CFR „Ilie Pintilie“ — Iaşi, este autorul mai multor inovaţii. Ultima sa inovaţie — (realizată cu un colectiv din secţie), un limitator de mers în gol, dispozitiv care întrerupe automat curentul maşinii, aplicată la maşiniunelte va reduce consumul de energie electrică cu 30 la sută. Foto : G. PAUL înainte de termen Cu cîtva timp în urmă, unul din cele două cuptoare din atelierul de turnătorie al secţiei strungărie de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad a intrat în reparaţie capitală. Reparaţia trebuia să dureze pînă la 15 iulie Pentru a-i repune în funcţie cit mai repede, muncitorii din acest atelier, ajutaţi de muncitorii secţiei reparaţii mecanice, au hotărît să-şi organizeze mai bine munca. Cuptorul a fost pus în funcţie cu 18 zile mai devreme. S-au evidenţiat: şampiorii Vasile Iftimie, Ion Rotaru, electricienii Vasile Pană, Gh. Stoianovici, de la atelierul de reparații mecanice, Stelian Bănceanu și Alecu Dabija, din atelierul de turnătorie. 13.000 m. p. ţesături peste plan Colectivul fabricii ,Textila Roşie“— Iaşi a ■desfăşurat in cursul lunii iunie o entuziastă întrecere socialistă. Rezultatele acestei munci sînt reflectate în frumoase realizări. La filatură, de exemplu, depăşirea zilnică a normelor de producţie a făcut ca, pînă în ziua de 29 iunie inclusiv, colectivul sedorului respectiv să aibă realizate pestesarcina planificată 1.700 kg. fire. O realizare frumoasă o constituie şi acea obţinută, pînă la aceeaşi daffi, de către muncitoarele sectorului derestorie. In perioada amintită s-au produs aici mai mult cu 13.000 m.p. țesături decît sarcina prevăzută. Construcţii noi în mediul sătesc Muncind cu avînt în întrecerea socialistă pentru realizarea obiectivelor planificate, muncitorii întreprinderii de construcţii a Uniunii regionale a cooperaţiei de consum au obţinut în luna iunie, succese deosebite. La Huşi, bunăoară, ei au executat şi dat în folosinţă un centru de preparare a magiunului, la Vaslui o uscătorie de fructe şi la Podul Iloaiei un bufet modern. In afara acestor obiective, constructorii întreprinderii amintite au început, tot în cursul lunii iunie a.c., lucrările de construcţii au două magazine universale săteşti: la Cristeşti, raionul Paşcani şi Soleşti, raionul Vaslui. întreţinerea culturilor în raionul Hîrlău Roadele muncii politice In toate comunele raionului Hîrlău se fac intense pregătiri în vederea strîngerii bogatei recolte de păioase. Colectiviştii şi întovărăşiţii pregătesc magaziile unde vor depozita cerealele, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au trecut la fixarea şi amenajarea ariilor iar mecanizatorii se pregătesc să plece cu combinele, cu secerătorile legători şi cu batozele la unităţile agricole socialiste. Concomitent cu intensa pregătire pentru recoltarea la timp a păioaselor, colectiviştii şi întovărăşiţii acordă toată atenţia şi întreţinerii culturilor. Prasila II-a, de pildă, a fost terminată în întregime de colectiviştii din Iazul nou, comuna Şipote, pe suprafaţa de 90 ha. cu porumb pentru boabe, 10 ha. cu porumb pentru siloz, 26 ha. culoarea soarelui, 6 ha. cu sfeclă de zahăr; de întovărăşiţii din comuna N. Bălcescu — pe suprafaţa de 1.198 ha. cu porumb, 316 ha. cu floarea soarelui, 53 ha. cu sfeclă de zahăr, etc. Munca politică a fost chezăşia acestor succese. In comuna Scobinţi de pildă, fruntaşă şi la întreţinerea culturilor, comitetul comunal de partid a analizat periodic stadiul în care se află executarea prăşitului iar prin intermediul gazetelor de perete s-au popularizat permanent fruntaşii în muncă. Pe la mijlocul lunii iunie, după ca s-a terminat praşila I-a, comitetul comunal de partid din comuna Scobinţi a ţinut o nouă şedinţă plenară cu agitatorii. Cu acest prilej, s-a recomandat agitatorilor să intensifice munca politică în rîndul colectiviştilor şi întovărăşiţilor pentru ca şi praşila II-a să fie terminată la timp. Reîntorşi în satul lor agitatori ca: Gh. Boca, Vasile Lutic, Dumitru Maftei, membri de partid din satul Sticlăria, Petre Mustaţă, membru de partid, Ştefan Curcă, candidat de partid din satul Scobinţi au sfătuit întovărăşiţii să iasă cu toţii la prăşit. Activitatea politică desfăşurată de agitatori a însufleţit pe colectivişti şi întovărăşiţi în muncă. Colectiviştii din Scobinţi, de pildă, sînt fruntaşi pe comună la executarea praşilei a II-a. Ei au prăşit întreaga suprafaţă cu floarea soarelui, sfeclă de zahăr, porumb pentru siloz şi aproape toate cele 68 ha. cu porumb pentru boabe. Comuniştii N. Aniţei, Elena Curcă, Dumitru Pîrpîliţă, Gh. Marfă, Mihai Dobru au fost exemplu în muncă. Pe tarlalele întovărăşiţilor din Scobinţi, Feteşti-Zagavia, Sticlăria munca la prăşit se desfăşoară cu spor. Pînă mai zilele trecute, pe întreaga comună se prăşise pentru a doua oară toate cele 45 ha. cu sfeclă de zahăr, 177 ha. cu floarea soarelui, şi 1050 ha. cu porumb din 1121 ha. existente. Totuşi mai există şi unele comune unde munca politică desfăşurată de organizaţiile de bază este sub nivelul cerinţelor, unde comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu se preocupă în suficientă măsură de impulsionarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. La Cepleniţa, de pildă,preşedintele comitetului executiv Iov, (Continuare în pag. 3 a) Sînt în plus sau în minus? N-am încotro! Trebuie să mă apuc să fiu propriul meu cronicar. Oamenii pe mina cărora am intrat, au Hotărît un lucru mare: vor să mă reducă. In zadar am încercat să explic că eu sînt o unitate de măsură, bine stabilită de legi severe, că de cină mă ştiu, am zece milimetri şi nu mai puţin. Ţi-ai găsit! Auzi ce mi-au spus : „Iţi venim noi de hac“! Ce-au cu mine? Ce le-am făcut ? Pînă la începutul anului ăsta stăteam liniştit. Nu se lega nimeni de mine. Mă măsurau cu atenţie, ziceau „bun“ şi-şi vedeau de treabă. Dar de cină cu cele 19 întreprinderi din Capitală care au lansat chemarea aceea la întrecere, nu mai am zile liniştite... l-am auzit cum au vorbit la şedinţă . „Noi, colectivul fabricii de confecţii din Iaşi ne angajăm ca pînă la sfîrşitul anului să obţinem economii peste plan în valoarede 300.000 lei. Prin reducerea consumurilor specifice vom confecţiona peste plan, din materiale economisite 4.000 perechi pantaloni, 8.000 cămăşi şi 800 costume-taioare pentru femei“. Vezi, aici e vorba despre mine ! Ce zile mă aşteaptă, nu ştiu... Dar prea ii văd hotărîţi pe oamenii ăştia ! Eu nu pricep ce le-ar putea trece prin cap ! Aici, la serviciul tehnic e toată cheia și lacata. Pe fişiile acelea albe de hîrtie numite ,,încadrări în miniatură“ se va hotărî soarta mea. E un comunist aici, ii zice Marcu Stoleru. Ei bine, omul ăsta împreună cu Lupu Idei, Maria Andrieşeanu și Maria Mazur nu se lasă deloc pînă nu păşescmereu o idee bună. Uite, înainte, poziţia, părţii din spate a pantalonului era aşezată cu clinul spre interior.Aşa i se mărea lungimea şpanului cu 1—2 cm. Acum poziţia e schimbată. După foaia veche pentru 3 jumătăţi de pantalon, talia I, II şi III era nevoie de 3,90 m. material. Acum se consumă numai 3,60 m. Şi e vorba de 3 jumătăţi de pantalon! La trei pantaloni întregi economisesc 60 de cm. material. Prin schimbarea poziţiilor pieselor pantalonului, coeficientul de utilizare a suprafeţei şpanului este mai Din însemnările unui... centimetru mare. O să dau numai un exemplu. Intre faţă şi spatele pantalonului era înainte un spaţiu liber de 13 cm. Acum e de numai 5 cm, şi asta prin atîtea combinaţii, că eu unul nu mai pricep nimic. Spânul s-a lungit şi el. In loc să se croiască odată două sau trei perechi de pantaloni, acum se croiesc 15. Şi aşa sînt mereu ciştigaţi în plus şi alţi centimetri. După încadrările în miniatură se fac încadrările în mare, adică şabloanele de carton şi pe urmă îşi spun cuvîntul desenatorii. Cină ştiu că încap pe mina Romicăi Rita, nu mai e chip de scăpare. Eu credeam că desenatorii ţin seamă de cele ce se stabilesc la serviciul tehnic. Da’ de unde ! Auzi ce spunea dăunăzi Romica: „Ce, eu nu respect sistemul încadrării în miniatură1: Ba-l respect! Dar dacă eu găsesc o metodă mai bună ’de a obţine economii, să n-o pun in aplicare?“. A zis-o bine ! Acum toţi o admiră. Iar Romica cină măsoară vorbeşte singură, tare, „încă un cm. în plus“! şi pe urmă ride. Ride de bucurie. Uite, după serviciul tehnic, la pantaloni măsura 48—NI şi 46- II ce încap de patru ori pe foaie e nevoie de 4,94 m. material. După combinaţiile Romicăi e nevoie de numai 4,74 m ! Şi doar sistemul fişei albe e respectat! Dar dacă a făcut 0 încadrare mai bună! şi-apoi am mai observat ceva la ea : beteliile, şliţurile, clapele, snalele, inelele, refletele, toate aceste piese mici care sînt mai greu de măsurat sînt amplasate cu o calculaţie precisă. Incit nu se iroseşte material. Şi parcă numai Romica face aşa ? Nu ! Olga Zeille a reuşit ca prin combinaţiile cămăşilor, măsurile şi ini, să reducă consumul specific şi două pierderi de şpan. încep să nu mai înţeleg nimic. Eu sînt redus sau sînt mărit ? Adică sînt un plus sau sînt în minus ? Trebuie să lămuresc odată problema asta. Dar degeaba, oricum o dai, nu iese... Uite, în 1959, pentru un pantalon de doc se consuma 1,25 m. material. Azi, numai 1,23 m. material. Va să zică în minus 2 cm. Alţii Insă, spun altfel! S-au cîştigat 2 cm. de material. Deci sînt în plus! Minus şi plus in cazul nostru este egal cu economii. E o teorie care la noi aici poate fi aplicată chiar dacă s-ar supăra toţi matematicienii din lume. Minus şi cn plus a făcut ca de la începutul anului şi pină acum să se economisească 600 m. doc din care se pot face în plus 490 de perechi l’antaloni. Şi nu numai atit. E „CENTIMETRUL“de la fabrica de Confecţii Iaşi pt. conf. TR. CRAIESCU (Continuare în pag. 3-a) Kiim Hiili im = Iraţionalul clujean I la Iaşi . In cadrul unui schimb de ex- = Im perienţă, colectivul artistic al Tea- *1 . trului Naţional din Cluj a sosit la ['Iaşi ca oaspete al Teatrului Na-J = ţional „Vasile Alecsandri“. Gu . j }■ această ocazie, artiştii clujeni vor = Q prezenta pentru iubitorii de teatru = [din oraşul nostru spectacole cu[ r piesele „Hamlet“ şi „Măsură = ^pentru măsură“, de Shakespeare, , p„Hecuba“, de Euripide, „Bătrîjuneţe zbuciumată“, de Rahmaninov, h n„Marea aventură a lui Tom Sa- [ jWyer“, după M. Twain, „Titanic |_ivals“, de T. Muşatescu, „Scrisori 2 de dragoste“, de V. Stoenescu şi „Secunda 58“ de D. Dorian. ■ Astăzi, la ora 20, artiştii du T ’ reni vor prezenta pe scena Naţio- Lenarului ieşean primul spectacol cu Io , piesa „Scrisori de dragoste“. 1 oi unităţi Le „Alimentara“ OCL Alimentara va deschide, la zilele acestea, noi unităţi care vor desface produse lactate şi prepa- [ = rate din carne. [ = Astfel de unităţi vor fi deschi- Lse în Piaţa „Ilie Pintilie“, pe La Şoseaua Naţională nr. 184, în carr a fierul Tătăraşi şi în alte părţi ale [ oraşului. ■ „Cupa 2 iulie“ , la şah = Cu prilejul împlinirii a trei ani = = de la apariţia Hotărîrii Comitetu- = [ lui Central al PMR şi a Consiliu- [ . lui de Miniştri privind reorgani- [ zarea mişcării de cultură fizică şi ■ sport din ţara noastră, Consiliul [ ■ regional UGFS — Iaşi şi comisia r ' regională de şah, au organizat un [ \ concurs interregional de şah pe L . echipe. Participă reprezentativele C . regiunilor Galaţi şi Iaşi. j= ■ întrecerea va avea loc în sala j= ■ Asociaţiei generale a vînătorilor şi [ ' pescarilor şi va începe astăzi 1 [ , iulie de la orele 17. Mîine, între „ , cerea continuă de la ora 9. A doua f . autobază Î.R-T.A. In str. Păcurari, la capătul li-] . niei de tramvai, sunt pe sfîrșite = ■ lucrările de organizare a unei a = doua autobaze a întreprinderii re- [ gionale de transporturi auto (pri- C ] ma se află în str. Aurel Vlaicu C nr. 54) C Vehicolele acestei noi autobaze j= vor deservi transporturile de măr [ furi în cuprinsul oraşului Iaşi, [ precum şi transportul de lemne de la depozite, a garniturilor de mo- bilă şi a altor obiecte la domiciliul populaţiei, pe baza cererii acesteia. 1. Autobaza îşi va începe activita- [ z itea în primele zile ale lunii iulie [ ! ac‘ r T