Flacăra Iaşului, iulie 1960 (Anul 16, nr. 4300-4326)

1960-07-22 / nr. 4318

T" k Iasm. ANUL XVI, nr. 4318 VINERI 22 IULIE 1900 4 PAGINI, 20 BANI îmbunătăţirea calităţii producţiei - sarcină importantă Documentele celui de al IlI-Iea Congres al partidului pun un deose­bit accent pe creşterea indicelui de calitate în toate ramurile in­dustriei. In acest sens colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile ieșene depun e­­forturi sporite. Buton­ierele se execută mecanic Pînă nu de mult la fabrica de con­fecţii din Iaşi, tăierea butonierelor se făcea manual. Aceasta ducea deseori la operaţii greşite care dăunau cali­tăţii produselor, cu influenţă negativă asupra preţului de cost şi productivi­tăţii muncii. De curînd prin ataşarea unui cuţit mecanic la maşina de cusut butoniere, s-a înlăturat acest inconvenient. Cu­ţitul mecanic permite efectuarea ope­raţiei de tăiere a butonierelor în bune condiţiuni. Pe lîngă faptul că a cres­cut indicele de calitate a produselor prin efectuarea operaţiei de tăiere a butonierelor mecanic, a crescut şi pro­ductivitatea muncii (cu peste 5 la sută). Prin reducerea rebuturilor sub limita admisă Reducerea rebuturilor faţă de indi­cele admisibil este una din căile care contribuie la realizarea unor produse de calitate. In acest sens turnătorii de la Atelierele GFR „Ilie Pintilie“ de­pun eforturi sporite. Printr-un studiu amplu, ei au reuşit să ajungă la desul­furarea fontei prin intermediul varu­lui nestins sub formă de pulbere. A­­cest lucru a dus la obţinerea unor piese de calitate, fără porozităţi ceea ce a făcut ca în luna iunie procentul de rebuturi să scadă faţă de limita admisibilă cu cca. 50 la sută. Mai multă atenţie lucrărilor de instalaţii Un accent deosebit trebuie pus şi pe îmbunătăţirea calităţii construcţiilor de locuinţe. In acest sens construc­torilor Ie revine sarcina de a executa lucrări de calitate. Aceasta duce la reducerea preţului de cost al construc­ţiilor şi la micşorarea duratei de exe­cuţie întrucît lucrările de calitate in­ferioară necesită ulterior remedieri, deci pierderi de materie primă şi ma­teriale, de timp, etc. O astfel de situaţie a fost semnalată pe şaf­tierul de construcţii din Bulevardul T. Vla­­dimirescu unde echipele de instalatori conduse de Ion Ciornei şi Neculai Co­jocaru­ au executat lucrări de calitate inferioară la instalaţiile sanitare şi de iluminat. Aceasta a făcut ca preţul de cost al construcţiei să crească cu 0,02 la sută. Întrucît abateri de acest fel mai sunt şi pe alte şantiere de construcţii (cvartalul de locuinţe „23 August") conducerea întreprinderii nr. 3 con­strucţii căreia ii aparţine acest şantier îndrumată de organizaţia de partid trebuie să ia măsuri severe, să tragă la răspundere pe cei care risipind timpul și materialele, execută lucrări de­ slabă calitate. Beneficiarii de transporturi trebuie să ne ajute să folosim mai bine capacitatea de încărcare a vagonului Grija partidului pentru transporturile pe calea ferată se oglindeşte în, ho­­tărîrile celui de al III-lea Congres al PMR care prevăd, în următorii 6 ani, creşterea capacităţii de transport corespunzător ritmului susţinut de dezvoltare a economiei, precum şi schimbări esenţiale în înzestrarea teh­nică a transporturilor. Colectivul nostru este conştient că printr-o activitate rodnică, prin a­­plicarea metodelor înaintate de lucru, luptă pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor celui de al III-lea Con­gres al partidului. In prezent sînt asigurate condiţii mai bune de deservire a întreprin­derilor expeditoare, de îmbunătăţire a raporturilor dintre beneficiarii de transporturi pe de o parte şi calea ferată pe de altă parte. In cursul lu­nii mai, prin concentrarea transpor­turilor de cofetărie predare, metoda iniţiată la magazia de mărfuri a sta­ţiei Iaşi şi extinsă pe ţară, s-a rea­lizat o economie de 52 vagoane , respectiv 13.415 lei, iar în cursul lu­nii iunie a.c. o economie de 60 va­goane cu 15.480 lei. Prin urmărirea încărcării vagoane­lor la capacitate şi norma tehnică s-a realizat o economia de 77 vagoane cu 19.866 lei în cursul lunii mai, iar în iunie 98 vagoane cu 25.264 lei. In compartimentul cofetărie pre­dare şi vagoane încărcate, la finele semestrului trecut, staţia Iaşi lucra în contul lunii septembrie 1960. Rezultatele obţinute ar fi fost mai bune, dacă la staţionarea vagoanelor introduse la descărcare nu s-ar fi pro­dus unele depăşiri ale termenului li­ber de descărcare, ceea ce a dus la imobilizarea vagoanelor. Astfel, în cursul lunii mai la 43 văgo­ane s-a depăşit termenul­­de descărcare cu 484 ore, respectiv 12.100 lei locație, din care 16 vagoane cu R.T oră"cu 4350" lei"se datoresc OCL- ului Produse Industriale, 10 vagoane­­, 136 ore cu 3775 lei I.U.T. din ca­drul T­R.C. etc. In cursul lunii iunie a.c. s-a de­păşit termenul liber de descărcare la 66 vagoane cu 612 ore, respectiv 15.300 lei, locaţii din care 13 va­goane cu 123 ore (3100 lei) D.G.L. Produse industriale, 2 vagoane cu 50 ore (1300 lei) Fabrica de antibiotice, 2 vagoane­ cu 29 ore (725 Iei) GAS Copou cu 2 vagoane, 30 ore (450 lei) etc. Rezultă că numai în cursul celor două luni, mai și iunie, s-a produs imo­bilizarea a 109 vagoane cu care s-ar fi efectuat tot atîtea transpor­turi în plus. Sarcina permanentă a conducerii întreprinderilor este aceea de a ana­liza temeinic aceste aspecte și a lua măsurile organizatorice potrivite pentru evitarea depăşirii termenului li­ber de descărcare, prin aceasta evi­­tînd imobilizarea vagoanelor şi penali­tatea taxei de locaţie cu consecinţe asupra preţului de cost al producţiei întreprinderilor. In activitatea cofetăriei — predare, prin colaborarea strînsă cu benefi­ciarii şi aplicarea noului sistem de concentrare a transporturilor, s-a reu­şit realizarea unor importanţi indi­cativi de calitate în afară de econo­miile citate mai sus. De unde, mai înainte, coletăria-predare se expedia la staţiile de refacere vecine unde interveneau noi manipulări şi staţio-­­nări, în prezent, prin concentrarea transporturilor pe staţii de destinaţie şi zile, am reuşit să formăm colec­tive directe la Arad şi Timişoara, vagoane cu plombele staţiei Iaşi, par­­curgînd 784 km, fără altă manipu­lare, sporind viteza comercială, mic­­şorînd termenul de livrare, reducînd preţul de cost. Există şi unele aspecte negative datorită faptului că nu toate între­­prinderile expeditoare au trecut la or­ganizarea planificării coletăriei-pre­­dare şi respectarea zilelor de con­centrare. Din această cauză colecti­vele se şi indrumează sub capacita-­ tea lor de încărcare. Aceasta îm­piedică şi formarea unor colective planificate prin nesatisfacerea tona­jului impus, rezultat din neprezenta­­rea cantităţilor respective. Astfel, la 4 iunie, prin concen­trarea coletăriei-predare, s-a plani­ficat încărcarea unui colectiv la Ro­man cu 6700 kg. cofetărie. Prin ne­­prezentarea a 1700 kg. de către fa­brica „Textila Roşiei", colectivul nu s-a mai putut forma, iar cele 5.000 kg. predate de celelalte întreprinderi au trebuit să fie expediate pînă la Pașcani, unde au fost descărcate şi apoi reîncărcate în alt vagon simi­lar ce circulă­ pe secţia Paşcani-­ Roman; prin aceasta s-a ridicat pre­ţul de cost al transporturilor şi a întîrziat termenul de livrare a măr­furilor către destinatari. La 18 iunie, s-a planificat un co­lectiv direct Brăila, dar fabrica „Ţe­sătura"­ n-a prezentat cele 1500 kg. programate, ceea ce a dus la întîr­­zierea vagonului, iar cofetăria pre- PAUL VIŞAN Şeful magaziei de mărfuri din staţia CFR Iaşi (Continuare în pag. 2­ a) Beneficii peste plan Colectivul de muncă al fabricii de ulei ,,Republica“ din oraşul Bîrlad a obţinut şi in primul semestru al acestui an succese frumoase în pro­ducţie. Astfel, planul producţiei marfă a fost depăşit cu 8,6 la sută, iar pla­nul valoric cu 5,6 la sută. Prin reducerea consumului specific muncitorii fabricii au economisit în aceeaşi perioadă 10.962 litri benzină şi 166.307 kg. păcură. In primul semestru al anului, fa­brica a înregistrat şi un beneficiu însemnat peste sarcina de plan. S-au remarcat în obţinerea acestor succese muncitorii Ion Panaite, Ioan Budăi, Ioan Pîrvu, Trandaf Ardereanu, Dragoslav Epure şi alţii. JL Să grăbim strîngerea recoltei! întrecere însufleţită Vestea s-a răspîndit de la om la om. Tot satul aflase că la G.A.S. Crasna se dă zor cu recoltatul griului,­ că de la S.M.T. Gura­ Idrici a plecat şi ultima combină, că în marginea tarlalei cu grîu a colectivei „ A 15-a aniversare“ din satul Gura Idrici, Gheorghe Tonea, cu secretarul or­ganizaţiei de bază, tov. Gh. Ariton, brigadier de cîmp şi celălalt brigadier N. A. Chelaru n-au mai stat pe gîn­­duri. Pe la nămiezi colindau holdele de grîu. — 170 hectare cu grîu avem de re­coltat — Nu-i de joacă, mai ales că timpul s-a anunţat ploios. — Dacă chibzuim bine nu vom pier­de nici un bob. Grîul de pe parcela „Tarna după sat“ e în pîrgă. Combina nu poate intra. II secerăm manual. Pe parcela „Bogheni“ grîul e copt bine de tot. Ca să nu se scuture aici vor intra şi­­combinele şi braţele de muncă cu secerile. Pînă terminăm s-a copt şi grîul din parcela „Bogheni Vale“. — De asta nici o grijă. Cînd mijesc zorile toată lumea-i la cîmp, hotărî­­ră cei doi brigadieri. Ne cunoaștem oamenii. Nici nu se luminase de ziuă cînd șefii de echipe Gavril P. Mocanu, Gh. Sacaliuc, Virgil Popa, Costică Rotaru din brigada a Il-a, Neculai Iordan, Gavrilă Sub­ină, V. Rotaru­ şi Toader Gr. Popa din brigada a l-a organizau munca la seceratul griului. In parcela „Tarna după sat“ sece­­rile muşcau nesăţioase din valurile de grîu. In holda de la Bogheni, combi­nele duduiau. Combainierii se prinse­seră şi ei la întrecere. — Cam cit dă la hectar, tovarășe combainier ? întrebau curioși seceră­­torii. — După cîte banchere am descărcat în camion trece de 1.800 kg. grîu la hectar. — Nu-i rău, dacă ne-ar ieşi din toa­te tarlalele la fel. Iureșul întrecerii îi prinse pe toți, femei, fete, tineri, și vîrstnici. Cine s-a dovedit mai harnic, n-am putut afla, căci pînă-n seară mai era mult timp. Brigadierii au remarcat însă mai mulţi secerători destoinici care se situau in fruntea celor ce se aflau în întrecere. Ţinea Gh. Sacaliuc, Zamfira Sub­ină, Ioneta şi Elena C. Iopsu, ş.a. AL. ATANASE IA G.A.S.-Galata Ce se mai aşteaptă? In săptămina ce a trecut, mecani­zatorii, inginerii şi tehnicienii din ma­joritatea GAS-urilor din regiune şi-au mobilizat toate forţele şi mijloacele mecanizate la recoltarea griului. Şi în­trecerea socialistă organizată pe bri­găzi de mecanizare completă şi pe secţii s-a desfăşurat sub lozinca: „Fiecare bob din recolta anului 1960 d­in hambare“. Au dovedit acelaşi interes lucrăto­rii din GAS Galata, de vreme ce, pe o tarla de aproape 47 ha, aflată la punctul „Iezăreni“ se fac pregătiri de mai bine de zece zile, (drumuri pe marginea lanului şi prin mijlocul a­­cestuia, se măsoară porţiuni pentru fiecare combină etc.) dar recoltatul nu mai începe? Şi cînd ei în mină spicele uscatei care, la cea mai u­­şoară atingere îşi­ leapădă boabele, cînd vezi că pe fiecare metru pătrat de drum de acces prin lan întîlneşti cite cel puţin 10, 15 şi chiar 20 de spice nes­trînse încă — nu poţi să nu condamni delăsarea, de care se face în primul rînd vinovată conducerea GAS Galata. Faptul că cele 46,50 ha cu grîu nu au fost recoltate pină în prezent, nu poate fi cu­­nimic motivat. Fiindcă "po­sibilităţii erou­. Este vorba, în primul rînd, de cele 3 combine care au lu­crat foarte puţin în ultima vreme; este vorba şi de secerătorile legători care continuă să rămînă în curtea sec­ţiei. Dacă exista mai multă preocupa­re din partea consiliului gospodăriei — şi dacă biroul organizaţiei de ba­ză propunea aceasta — se putea les­ne organiza recoltatul în două faze şi astfel, era evitată pierderea mare de boabe ce se observă aici la tot pasul. Mai cu seamă că recolta din acest an în GAS Galata s-a arătat de la început cit se poate de bună. Un lucru nu trebuie uitat de către întreg colectivul GAS Galata: anga­jamentul de a scoate în medie la ha. cel puţin 2000 kg. grîu. Iată de ce trebuie luate toate­ măsurile ca în ur­­mătoarele zile această suprafaţă cu grîu să fie în întregime recoltată. SILVIU ECONOMU —oOo— Zoresc cu secerişul griului In aceste zile, pe tarlalele gospo­dăriei agricole colective din satul Munteni-Belceşti, raionul Hîrlău, se lucrează de zor la recoltatul griului.­­ Iri prima zi de seceriş, colectiviştii au recoltat peste 20 ha. de grîu. Din evaluările făcute, rezultă o pro-iti­ fie de 2000 kg. grîu la hectar. C. LOGHIN coresp. Pentru acest titlu vom munci neobosit Cînd s-a studiat raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu— Dej la cel de al lll-lea Congres al partidului, în cadrul gospodăriei noastre colective mulţi colectivişti au arătat că, de la înfiinţare şi pînă acum, în gospodărie s-au înfăptuit multe lucruri frumoase. Desigur că în fiecare an noi am căutat să mă­rim fondul de bază deoarece de el depinde dezvoltarea tuturor ramuri­lor de producţie aducătoare de mari venituri. La sfîrşitul anului 1959, de pildă, fondul de bază a ajuns la 1.012.904 lei, ca urmare a reţinerii celor 15 procente din totalul venitu­rilor băneşti, a creşterii în greutate a animalelor proprietate obştească, a­­cumulări în construcţii etc. Cînd s-a discutat planul de producţie pe 1960 adunarea generală a hotărît ca, pen­tru fondul de bază, să repartizăm 20 la sută din venitul bănesc total plus 9.325 kg. grâu, 28.986 kg. porumb şi 5.520 kg. floarea soarelui. Din ve­niturile băneşti realizate in primele două trimestre ale anului curent noi am şi repartizat o cotă parte pentru fondul de bază. Aceşti bani au fost învestiţi în procurarea materialului săditor pentru cele 39 ha. viţă de vie nobilă şi 13 ha. cu pomi fructi­feri, suprafeţe ce au şi fost plantate, în procurarea de vaci cu lapte şi juninci de rasa Brună de Maramu­reş , material lemnos pentru construc­ţii, etc. În raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la cel da al III-lea Congres al partidului, se arată că noi, colectiviștii, trebuie să muncim să ridicăm gospodăriile co­lective la nivelul celor fruntaşe. Din acest punct de vedere noi mai avem multe de făcut. Documentele Congre­sului ne arată calea spre acest titlu și am pornit de pe acum hotărîţi să muncim pentru a îndeplini sarcinile ce ne revin din aceste documente. Desigur ridicarea colectivei noastre la nivelul gospodăriilor colective fruntaşe va duce la ridicarea continuă a ni­velului nostru de trai. Colectivistul Ion C. Marin, candi­dat de partid, a propus cu prilejul studierii Raportului prezentat de to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de al III-lea Congres al PUR, să acordăm toată atenţia întreţinerii cul­turilor şi recoltărilor, deoarece nu­mai în felul acesta putem asigura în­­cepînd cu acest an o recoltă mare la hectar. Cele 602 ha. cu porumb pentru boabe, 184 ha. floarea soa­relui, 26 ha. tutun, 100 ha. porumb pentru siloz, 61 ha. sfeclă de zahăr. Muncitoarele Paraschiva Paveliuc, Adriana Dobre şi Aurica ştefancu de la fabri­ca de tricotaje „Moldova“ Iaşi se numără printre frun­taşele fabricii■ Ele depăşesc silnic norma cu 10—15 la sută. Foto: I. GHEŢIU au fost prăşite de două ori, iar praştia a treia s-a efectuat pînă acum pe 100 ha. porumb, 45 ha. sfeclă de zahăr. Pentru a nu pierde nici un bob din recolta de păioase, am şi în­ceput secerişul la cele 50 ha. orz, 28 ha. secară şi 275 ha. cu grîu. Re­coltatul orzului s-a terminat şi acum continuăm alături de mecanizatori, secerişul la grîu. In aceeaşi măsură ne preocupă dez­voltarea sectorului zootehnic şi In special fermele animalelor de produc­ţie şi sporirea producţiei animale. Piin acum noi nu ne-am preocupat îndestul de dezvoltarea acestui sector. O do­vedeşte aceasta şi planul de produc­ţie pe 1960 întocmit la începutul anu­lui. Din venitul bănesc total de 1.650.000 lei numai 10% se va rea­liza din sectorul zootehnic. Comu­niştii au propus să mărim simţitor fermele animalelor, de producţie pen­tru ca începînd cu anul viitor din acest sector să realizăm un venit mult mai mare. Din prăsila anului curent am oprit toate viţeluşele, 100 mieluşele şi un mare număr de scrofiţe, astfel că acum avem 42 vaci cu lapte, 43 ju­­ninei din care 20 din rasa Brună de Maramureş, 15 viţeluşe, 530 oi, 100 mieluşele, 44 scroafe şi scrofiţe, 22 porci la îngrăşat etc. Noi punem ac­centul acum pe creşterea vacilor de lapte de rasă şi a oilor cu lină semi­­fină. Candidatul de partid Ion C. Marin a mai ridicat o problemă foarte importantă şi anume aceea de a nu mai sacrifica tineretul porcin şi ovin. Noi am şi hotărît dealtfel ca să nu mai sacrificăm animalele de mici, ci să le creştem şi să le îngrăşăm, deoarece numai în felul acesta vom GH. I. PAVEL preşedintele G.A.C. Pogoneşti—Bîrlad ANDREI RADU secretarul organizaţiei de bază PUNR (Continuare în pag. 2-a) • Pentru fondul de bază se vor reţine 20 la sută din veniturile băneşti plus 43.830 kg. grîu, porumb şi floarea soarelui • Se vor creşte mai multe vaci de lapte din rasa Brună de Maramureş şi oi cu lină semifînă • Suprafaţa ocupată cu viţă de vie şi pomi fructiferi se va extinde pînă la 160 ha. Toate păioasele pe aiii — batozele să treiere din plin ! In toată perioada recoltării păioase­­lor, raionul Murgeni s-a situat printre raioanele fruntaşe pe regiune. Colecti­viştii de aici, ajutaţi îndeaproape de mecanizatori, au fost tot timpul mobi­lizaţi la recoltatul orzului şi griului de toamnă. Meritul deosebit a revenit or­ganizaţiilor de partid care au ştiut să activizeze pe fiecare colectivist şi me­canizator în întrecerea socialistă des­făşurată sub lozinca : „Din recolta a­­nului 1960 — nici un bob pierdut“! In comunele Bozia, Berezeni, Blăgeşti, Cîrja, Schineni şi Vetrişoaia, recol­tatul păioaselor a fost făcut în pro­cent de 100 la su­tă iar __________ în altele, ca Bâseşti, Dodeşti şi Măluşteni se seceră griul de pe ulti­mele ha. Dovadă e şi faptul că situaţia din seara zilei de 21 ilie totaliza, pe întregul raion aproape 95%­­recoltat. Numeroase gospodării colective — luînd exemplul gospodăriilor de stat — au trecut la efectuarea de arături in mirişti şi la insămînţarul culturilor furajere. Şi cu toate acestea, ritmul lucrări­lor agricole din actuala campanie — îndeosebi, al căratului snopilor pe a­­ici şi al treierişului — nu s-a ridicat, în ultimele 5 zile la nivelul cerinţelor. De ce ? Pentru că, condiţiile bune de aici nu sunt folosite cu toată pricepe­rea. In ultima vreme, pe alocuri — ce-i drept — se face tot mai simţită slaba organizare a muncii. Deşi sece­rişul poate fi în prezent considerat ca terminat, a apărut un mare şi neper­­mis decalaj între recoltare şi treieriş. De pildă, pină ieri, au fost cărate pă­ioasele pe arii de pe numai 426 hec­tare din 10.581 hectare recoltate, iar procentul la treieriş este extrem de mic, în deosebi, în gospodăriile co­lective. Ce denotă o asemenea situaţie ? Că, atît comitetul raional de partid, cît şi comitetul executiv al sfatului popular raional au lăsat treburile să meargă oarecum de la sine. Nu au mai contro­lat felul în care conducerile gospodă­riilor colective organizează transportul păioaselor la arii; nu au mai controlat activitatea mecanizatorilor din SMT— Bogdănești—unitate în care dăinuie o serie de lipsuri—; nu a tras la răspun­dere pe acele comitete executive ale sfaturilor populare comunale care au neglijat amenajarea ariilor. Cum mai poate fi acum explicat faptul că din 60 arii planificate au fost amenajate numai 48, din care abia 15 conform instrucţiunilor, sau că aproape 30 ba­toze nu au treierat, în 6 zile bune de lucru, nici cîte 100 kg. grîu de fie­care ? Dar nu numai atît. Se observă o ne­­permisă indulgenţă faţă de lipsurile din munca unor brigăzi de tractoare. La Fpu­­reni, de pildă, a fost trimisă o batoză des­completată: cureaua de la cupe mai scurtă cu 9 cm, fără lagăre la „vintul mare“ şi fără sită. Nume­roase batoze au sosit şi pe alte arii (la Berezeni, Fălciu, Periani ,Dodeşti, etc.) cu valurile descentrate, cu şinele neascuţite sau invers montate. Şi de toate acestea a fost, în dese rînduri sezisat tov. I. Pîrvu, directorul SMT- ului, dar care nu a luat nici un fel de măsuri concrete pe teren. Sezisat a fost şi tovarăşul Rogozan, vi­cepreşedinte al comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional, dar care s-a mulţumit să se deplaseze cînd şi cînd, la ţaţa focului, să dea „sfa­turi“ şi să nu informeze întregul com­i­­­tet executiv raional de adevărata stare a lucrurilor. Sezisată a fost şi secţia agricolă raională, dar ce folos?! Nu a întreprins nimic concret. In trei săp­­tămîni de zile carnetul de delegaţii a rămas alb: nici un inginer şi teh­nician agronom nu s-a deplasat în cele 43 de gospodării colective pentru a le ajuta în organizarea muncii acum cînd se hotărăşte soarta recoltei. Gos­podăria colectivă din Murgeni — cen­tru de raion — nu a fost vizitată, în 6 luni de zile, decit de un singur ingi­ner agronom. Așa fiind, nu trebuie să ne mai V­­ISTRATE (Continuare în pag. 3-a) In raionul Murgeni JL JvJL firnitatie! Pe şantierul „Pasaj Socola“ Iaşi şeful de echipă dulgher Nicolai Pe­trov şi tînărul Petru Fr. din echipa sa se numără printre fruntaşi. IN CLIŞEU , la montarea unui tipar pentru grinzile precomprimate. Foto: G. NELU H ől! 0 □ . La Iaşi , filmul documentar „Expoziţia So­vietica de la Bucureşti" începînd de ieri, la cinematograful şi gră­dina de vară „Maxim Gorki“ rulează fil­mul documentar „Ex­poziţia Sovietică de la pt Bucureşti“. Filmul pre­zintă imagini de la Expoziţia Sovietică amenajată în Parcul „I. V. Stalin“ din Ca­pitală care a fost des­chisă trmp de aproape o lună. O nouă unitate pentru deservi­rea populaţiei La Iaşi va lua fiin­ţă, pînă la 1 august,­­ o nouă unitate pentru­­ deservirea populaţiei.­­ Unitatea, organizată de­­ IÎRCM Iaşi, va exe­­n­cuta pentru populaţie o molstră de comandă , reparaţii şi recondiţio- B nări de mobilier, lu­­n­crări de tapiţerie, bi-­nale , tîmplărie ş.a. Sediul noii unităţi, precum şi biroul de primire a comenzilor vor fi situate în bule­vardul T. Vladimirescu nr. 53. Cursuri pentru dirijori Timp de 20 de zi­le, la Paşcani, a funcţionat un curs de dirijat, organizat de Şcoala populară de artă din Iaşi. La a­­cest curs au partici­pat dirijorii formaţi­ilor corale şi instru­mentale ale cămine­lor culturale din sa­tele raionului Paşcani. Lecţiile teoretice şi practice au fost pre­date de Emil Chivu de la Opera de Stat din Iaşi. Zilele trecute a a­­vut loc festivitatea de închidere a aces­tui curs. In curs de renovare şi modernizare O.C.L. Alimentara Iaşi are în curs lucrări de renovare­­şi moder- r nizare a unităţilor sa- c a­le din piaţa „file Pin- C­hilie“. Astfel, magazi­­nul „Alimentara“ în curs de renovare va ,­ cuprinde trei raioane:­­ coloniale, zaharoase şi preambalate. De ase­­g­menea se renovează­­ centrul de desfacere a­l laptelui şi produselor lactate şi unitatea de desfacere a preparate- i­lor din carne. Ambele­­ vor fi dotate cu frigi-­­­dere. Tot în piaţa „Ilie­­ Pintilie“ sunt în curs de renovare şi centre-­­ le de desfacere a căr­­fu­nii şi a plinii.­­­ In vizită la Bîrlad , 60 de elevi din­­ Vutcani, raionul Huşi,­­ au hotărît să facă­­ o vizită în oraşul Bârlad. Prin Agen­ţia Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“, ei vor p­e­­ji ca duminică în a­­ceastă localitate. Aici o vor vizita Muzeul de istorie, Complexul şco­lar, precum şi alte im unităţi bîrladene. na apCTQGaoaaa.

Next