Flacăra Iaşului, decembrie 1960 (Anul 16, nr. 4430-4456)

1960-12-01 / nr. 4430

biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU“ IAŞI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ■■■■■MHniMMHBMHHBgCEaHHBHgBHSSgnnB* LA IAŞI Sărbătorirea a 40 de ani de la instaurarea puterii sovietice în Armenia Ieri seară a avut loc la Casa prie­teniei rom­âno-sovietice din Iaşi o ma­nifestare consacrată sărbătoririi a 40 de ani de la instaurarea puterii so­vietice în Armenia. La sărbătorire a fost de faţă tov. D. K. Zvonkov, prim-secretar al­ ambasadei Uniunii Sovietice la Bucu­reşti. Despre „ Republica Socialistă So­vietică Armeană — o republică so­vietică Înfloritoare* a vorbit tov. Ion Moraru, secretar al Consiliului Ge­neral ARLDS. După conferinţă a urmat un bogat program artistic susţinut de solişti ai Operei de Stat şi al Filarmonicii de Stat „Moldova“, precum şi de artişti ai Teatrului Naţional Vasile Alecsan­­dri. Ingrăşămintele naturale — o bogăţie ce nu trebuie irosită Totdeauna toamna, gospodarul gîn­­deşte cum a lucrat pămîntul şi ia măsuri ca anul următor să scoată o recoltă bogată la hectar de pe toate tarlalele. Şi desigur că mulţi s-au convins că înainte de a face arătura adîncă de toamnă, cîte 20 tone gunoi de grajd fermentat, date la fiecare hectar, aduc un însemnat spor de re­colte. Exemple din acestea sînt multe în regiunea noastră. Muncitorii din GAS Scînteia, raionul Negreşti, au însămînţat şi floarea-soarelui în ară­tură de toamnă. De pe 20 hectare, a­­rate adînc de toamnă, şi care au fost îngrăşate şi cu cîte 20 tone gunoi de grajd la ha. s-au obţinut cîte 1.700­ kg. floarea-soarelui la hectar. De pe un alt teren, arat tot din toamnă, dar care nu a fost îngrăşat, producţia a fost mai mică cu 200 kg. la hectar. Un exemplu asemănător putem da şi din raionul Bîrlad. Colectiviştii din Simi­­lia au scos la hectar peste 4.000 kg. porumb ştiuleţi. Brigadierul de cîmp al gospodăriei colective tov. Dumitru Tabuş, spunea: 4.000 kg. porumb ştiu­­leţi îi media la hectar pe gospodărie. Porumbul a fost însămînţat la vreme, în c­ăttură adîncă de toamnă şî a fost prăşit de 3 ori mecanizat şi de două ori cu sapa pe rînd. De pe o tarla însă, am cules chiar peste 4.000 kg. ştiuleţi la hectar. Cu doi ani in urnă, pe această tarla am cărat gunoi de grajd fermentat. Aşa­dar, îngrăşămintele naturale, împrăştiate pe tarlale înainte de a se face arătura adîncă, aduc însemnate sporuri de recoltă. Convinşi de acest lucru, membrii multor unităţi agricole socialist-cooperatiste au dus în toam­na aceasta sute de tone gunoi de grajd fermentat pe ogoare şi apoi au făcut arătură adîncă. Acţiunea de transportare a gunoiului de grajd fer­mentat pe cîmp continuă, mai avansat fiind raionul Bîrlad, unde planul de fertilizare a solului pe anul în curs a fost îndeplinit în procent de 110 la sută. Dar nu peste tot se dovedește sufi­cientă preocupare pentru treaba acea­sta. Gospodăria agricolă de stat Po­­jorăni, raionul Huşi (director tov. Co­­mănescu) posedă însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale, dar consi­liul gospodăriei nu a luat măsuri pen­tru a se transporta aceste îngrăşăminte pe tarlale. Pînă nu de mult, se căraseră­­îngrăşăminte na­turale pe nu­mai 3 hectare, iar la GAS Zorleni (director tov. Ovac) pe numai 15 toltate. In situaţia aceasta se află şi alte gospodării agricole de stat din regiune. Puţine îngrăşăminte naturale au fost transportate pe tarlale, de ase­menea, în raioanele Iaşi, Negreşti, Tg. Frumos, Hîrlău, Paşcani şi Vaslui. Recenta plenară a C.C. al P.M.R. trasează sarcina ca în anul viitor, producţia agricolă să crească cu 19 la sută. Pe lngă respectarea celor­lalte reguli agrotehnice, fertilizarea solului are o însemnătate deosebită. De aceea, este necesar ca organiza­ţiile de partid din unităţile agricole socialiste să mobilizeze toate forţele pentru a se transporta pe ogoare toate îngrăşămintele naturale fer­mentate şi care să fie încorporate sub arătură adîncă. Ingrăşămintele naturale nu trebuie duse pe tarlale la voia întîmplării. Inginerii agronomi din GAS-uri şi inginerii şi tehnicienii agronomi de la comune (în cazul GAC-urilor şi întovărăşirilor agricole), să indice pe ce terenuri anume să se transporte îngrăşămintele naturale. Trebuie să se aibă în vedere terenurile mai puţin fertile, chiar dacă acestea se află la distanţe mai mari. Tendinţa de a se transporta gunoiul de grajd nu­mai pe tarlalele din jurul rezervelor de îngrăşăminte naturale trebuie com­bătută. Oameni ai muncii de pe ci­poare ! Transportaţi şi încorpo­raţi sub arătură adîncă toate ingrăşămintele naturale fer­mentate! In felul acesta se asi­gură un spor de recoltă in anul viitor. Cu prilejul zilei de 30 noiembrie— ziua solidarităţii internaţionale cu lupta poporului algerian pentru inde­pendenţă şi suveranitate naţională — ieri după amiază, în sala Filarmoni­cii de Stat „Moldova“ din Iaşi, a avut loc un miting la care au partici­pat numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile ieşene. Luînd cuvîntul, tov. D-tru Leonte, preşedintele Consiliului regional al sindicatelor, a vorbit despre lupta dreaptă a poporului algerian împo­triva colonialiştilor francezi, pentru independenţă naţională. Vorbitorul a subliniat faptul că în sprijinul luptei poporului algerian se ridică oameni cinstiţi din întreaga lume. In încheierea mitingului s-a dat ci­tire unei telegrame adresate Uniunii generale a muncitorilor din Algeria în care se exprimă solidaritatea oa­menilor muncii din oraşul şi regiunea Iaşi cu lupta neînfricată a poporului algerian. Miting de solidaritate cu lupta poporului algerian Au început reparaţiile la tractoare şi m­aşini agricole. Mecanizatorii fruntaşi, comuniştii Petru Dateş, Mihai Aştefanie, Mihai Costea şi candidatul de partid Constantin Neagu de la SMT Tg. Frumos s-au situat chiar de la început în fruntea întrecerii socialiste. Foto: OH IOAN —oOo— w Angajament depăşit în întrecerea socialist, muuncitorii, tehnicienii şi inginerii de la ICET obţin succese de seamă. Pentru pri­mele 10 luni din acest an la ramura transport în comun, planul producţiei a fost depăşit cu 5 la sută, iar la ramura energetică cu 1,3 la sută. Pa­ralel cu depăşirea planului de pro­ducţie, reducînd consumurile speci­­fice de materiale, combustibil şi ener­gie, s-au ec­onomisit reducînd preţul de cost peste sarcina planificată numai în prim­ele trei trimestre din acest an peste 1.180.000 lei , depăşind în acest fel angajamentul de economii cu 401.000 lei * Miercuri la amiază a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Consiliului de Stat al RD. Germane condusă de Manfred Gher­­nach, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R.D. Germane, care a făcut o vizită în ţara noastră. * Miercuri la amiază a sosit, în Ca­pitală o delegaţie culturală birmană, alcătuită din U Than Sein, secretar parlamentar în Ministerul Culturii al Uniunii Birmane, U Tin Oo, adjunct al secretarului permanent în Minis­terul Culturii, şi U Tha Myat, direc­torul Institutului pentru cultura uni­onală. * Miercuri a părăsit Capitala, îndrep­tîndu-se spre Praga, o delegaţie a C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor, care ia invitaţia C.C. al Uniunii Tine­retului Cehoslovac va face o vizită în R. S. Cehoslovacă. Delegaţia este condusă de tovară­şul Constantin Cîrţînă, secretar al C.C. al U.T.M. * Miercuri la amiază, la Muzeul romîno-rus din Capitală s-a deschis expoziţia „Lev Nicolaevici Tolstoi“, organizată de Muzeul romîno-rus cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea marelui scriitor. (Agerpres) O producţie medie de 3.900 kg. porumb la hectar Frumoasele recolte obţinute în anii trecuţi la porumbul hibrid au convins pe deplin pe membrii GAC ,,16 Fe­­bruarie, din com. Moţca — Paşcani că se pot obţine succese însemnate prin aplicarea regulilor agrotehnice şi prin folosirea seminţei de porumb de înaltă productivitate. In acest an co­lectiviştii au hotărît să însăminţeze toată suprafaţa planificată numai cu porumb hibrid generaţia­ întîia. Pe întreaga gospodărie s-a obţinut o pro­­ducţie medie la ha. de 3899 kg ştiu­leţi de porumb hibrid. De la bun în­ceput se poate afirma că este o pro­ducţie bună. Cum s-a realizat ? Să urmărim lucrările ce s-au executat şi timpul cînd anume au fost făcute. O suprafaţă de 15,68 ha. a fost pre­­gătită încă din toamna anului trecut, făcîndu-se arătură adîncă cu tractoa­rele SMT-ului. Pe restul terenului pînă la suprafaţa de 35 ha, s-au făcut însă alături de primăvară. Cu­­noscînd că de fetul şi timpul cînd vor face însămînţările depinde recolta a­­nului, colectiviştii s.au străduit să efectuieze şi această lucrare în timpul optim. Insămînţatul porumbului s.a făcut cu semănătoarea într-un inter­val de numai citeva zile în a doua jumătate a lunii aprilie. Porumbul a răsărit neuniform. In unele locuri po­rumbul n-a răsărit deoarece sămînța a fost îngropata la o adîncime prea La G.A.C. Moţca mare. La răsărire s-a constatat că densitatea porumbului este mică. S-au luat imediat măsuri de completare a golurilor rămase. Lucrările executate pînă acum nu asigurau încă obţinerea unei producţii mari. Aceasta depindea şi de felul cum se vor face lucrările de întreţinere a culturii porumbului, de calitatea acestora, de timpul cînd anume se execută. Cum au muncit cele 7 echipe la prăşitul porumbului ne-o dovedesc producţiile obţinute de fiecare în parte. Echipa nr. 1 (şef de echipă Aurel Apostol) obţine o producţie medie la hectar de 4.390 kg. ştiuleţi, iar echipa nr. 2 (şef de echi­pă Andrieş C. Vasile) înregistrează o producţie medie de 4.489 kg. la hectar, echipa nr. 7 (şef de echipă Ion Gh. Barhon) 4116 kg la hectar. Restul echipelor obţin producţii me­­dii între 3.980 kg. ştiuleţi la hectar, echipa nr. 3 (C. Gavril) şi 3.188 kg., echipa nr. 5 (Vasile N. Druc). Pri­mele echipe obţin producţii foarte bune ca urmare a faptului că porum­bul a fost semănat în arătură de toamnă şi întreţinerea culturilor s-a făcut la timpul potrivit. Nu acelaşi lucru se poate spune despre echipa nr. 5 condusă de Vasile N. Druc, care întîrziind prăşitul, obţine cea mai mică producţie. El n-a privit în jur să vadă cum lucrează celelalte echipe de colectivişti, cum aplică regulile agrotehnice. Acum el este convins că dacă ar fi lucrat în acelaşi timp cu echipa nr. 7 şi ar fi făcut aceleaşi lu­crări de bună calitate, ar fi realizat aceeaşi producţie de pe parcela lor, iar gospodăria ar fi recoltat în plus citeva sute de kilograme ştiuleţi de porumb. Colectiviştii ar fi fost şi mai avan­­tajaţi dacă ar fi extins mecanizarea lucrărilor de întreţinere, în timp ce lucrările pentru un hectar de porumb făcute manual costă 1.287 Iei, lucrat mecanizat costă numai 559 lei. Desigur că producţia de porumb realizată şi în acest an de gospoda­­ria agricolă colectivă din Moţca este bună. Aceasta însă nu exprimă toate posibilităţile colectivei de a mări pro­ducţia la hectar. De aceea organizaţia de partid şi consiliul de conducere al gospodăriei vor trebui să munceas­că mai mult pentru ridicarea tuturor colectiviştilor la nivelul celor fruntaşi, pentru ca fiecare colectivist să mun­cească din ce în ce mai bine şi să obţină producţii tot mai bogate. AL. ATANASE SD/N PATRIE Aspect parţial al uzinei chimice Rişnopf ANUL XVI Nr. 4430 J­O­I 1 DECEMBRIE 1960 A PAGINI 20 BANI Cîţiva fruntaşi de la cooperativa „Tehnolemn“ din Iaşi, înconjurat de tinerii Fişei Herş, Alexandru Vasiliu şi Ana Constantin, comunis­tul Dumitru Mazilu, şef de colectiv, vorbeşte despre calitatea produselor — sarcină importantă a fiecărui muncitor din cooperativă. Foto: I. GHEŢIU Cu planul anual îndeplinit Cu 47 de zile înainte de termen colectivul de muncitori şi tehnicieni de la revizia de vagoane Paşcani, desfăşurînd larg întrecerea socialistă a îndeplinit planul anual la toţi indi­cii. Pînă în prezent au executat peste plan reparaţii la 2.600 vagoane fără scoaterea lor din convoi. Totodată, folosind cu chibzuinţă piesele de schimb au făcut economii de peste 53.000 lei. Colectivul Centrului mecanic­ Iaşi a obţinut un important succes în mun­că : a realizat planul producţiei glo­bale şi a producţiei marfă pe anul 1960. A fost îndeplinită înainte de termen şi sarcina privind realizarea de beneficii pe acest an. De asemenea colectivul Centrului mecanic a obţinut economii peste sarcina de plan anu­ală, în valoare de 445.000 Iei. LA ŢINTĂ In spatele gării Tg. Frumos trotuarul este întrerupt, cetăţenii rămînînd să-şi menţină echilibrul pe ...bordură. — Unde a Învăţat meseria ? — In spatele gării Tg. Fru­mos - OCEUCH u­­ rf i f rf i mi­i íí~í. Economii de aproape 500.000 lei Lucrătorii din cadrul Ocolului Silvic Bîrlad înregistrează succese frumoase in muncă. Prin introducerea mecanizării, prin amenajarea de drumuri pînă în interiorul parchetelor şi des­fiinţarea depozitelor intermediare, lucrătorii­ Ocolului silvic Bîrlad, pe lîngă faptul că şi-au realizat înainte de vreme sarcinile planului anual de producţie, au înregistrat pînă acum şi econo­mii în valoare de 497.402 iei. Ridicarea indicelui de utilizare a masei lemnoase constituie de asemenea una din preocupările de bază ale lucrătorilor de aici. Astfel, s-a resortat de la buşteni de fag o cantitate de 133 m.c. masă lemnoasă, iar de la buşteni de stejar 23 m.c., depăşindu-se astfel indicele de utilizare a masei­ lemnoase, la fag, de la 47 la sută la 50 la sută, iar la stejar, de la 67,5 la sută la 79 la sută. Organizarea reparaţiilor în flux şi mecanizarea transporturilor In secţia a ll-a vagoane de la Atelierele CFR „Ille Pintille* s-a in­trodus în acest an (luna iunie) me­toda fluxului în lanţ, meltodă de înaltă productivitate a muncii. Ce anume s-a făcut ? In primul rînd, s-a stabilit exact, în amănunt, volu­mul de lucru şi forţa de muncă ne­cesară unei operaţiuni dintr-o fază de producţie. In prezent, nu echipele de muncitori se deplasează de la vagon la vagon, ci vagonul trece din fază în fază la locurile de mun­că ale echipelor. Miş­carea vagoanelor se face noaptea (cînd nu se lu­crează) pe capre pur­tătoare. De remarcat este fap­tul că mecanizarea unor operaţiuni grele a mă­rit mult productivita­tea muncii. Aşa, de exemplu, înainte, ridicarea vagonului se făcea cu vinciuri manuale. O e­­chipă de cinci oameni reuşea în 8 ore să facă ridicarea vagoanelor pla­nificate. In prezent, cele 4 poduri rulante, cu o capacitate de 10 tone fiecare, au făcut ca 10 oameni să primească alte munci în cadrul Ate­lierelor. Podurile rulante au înlăturat montarea manuală a tampoanelor, a obloanelor grele de vagoane etc. Metoda fluxului în lanț prezintă mai multe avantaje. In primul rînd este vorba de o mare economie de timp. El se cîştigă prin reducerea timpilor auxiliari şi a timpilor de execuţie a operaţiunilor, printr-o mai bună aprovizionare cu materiale şi scule, precum şi prin specializarea muncitorilor în anumite operaţiuni. Distanţele mici dintre diferite faze de lucru au dus la reducerea trans­porturilor de piese de schimb şi de produse. In afară de aceasta, orga­nizarea reparaţiilor în flux asigură îndeplinirea ritmică a planului de reparat. Noua metodă de lucru a permis însă şi îmbunătăţirea calităţii lucră­rilor. Un exemplu. Piesele erau îna­inte curăţate de către oameni cu raşcheta şi peria şi tot nu ieşeau curate, tot nu se puteau observa bine toate fisurile. In prezent, toate pie­sele sînt transportate prin coşuri de degresare, unde curăţirea lor se face cu substanţe chimice. Şi controlorii de calitate au posibilitatea acum să constate mai repede unele defecţiuni. Dar organizarea mai bună a pro­ducţiei a fost legată şi de mecani­zarea transporturilor interne, de ame­najarea drumurilor (pavaje, construc­ţii de podeţe, pasaje de nivel) din incinta atelierelor pentru transportu­rile între secţii. Numai după ce a­­ceste condiţii au fost îndeplinite s-a trecut efectiv la mecanizare. Astfel, a fost instalată 800 m. linie de cau­vilie cu 6 plăci turnante, pe care cir­culă vagonetele. Pentru transportul pieselor şi pentru degresare s-au construit 14 coşuri metalice, special compartimentate pentru diferite feluri de piese şi materiale. Această meca­nizare reprezintă aproa­pe 60 la sută din transporturile între sec­ţii. La executarea a­cestor lucrări s-au ob­ţinut, datorită utilizării rezervelor interne, eco­nomii în valoare de 75.000 lei (după deviz lucrările ar fi trebuit să coste peste 100.000 lei). In scopul mişcării vagoanelor pe flux s-a construit, în interiorul ha­lelor, un vagonet prevăzut cu un troliu acţionat electric, ceea ce a eliminat munca fizică şi a redus timpul de transport intre fazele de lucru. In concluzie, organizarea re­paraţiilor în flux şi mecanizarea transporturilor interne au făcut ca indicile de imobilizare a reparaţiilor de vagoane să fie redus faţă de tri­mestrul I al acestui an cu 5—6 la sută. Numai în luna octombrie, de pildă, au fost făcute în plus peste TRAIAN CRAESCU (Continuare In pag. 3-a) oooor.o o c oooooooo Pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei oooooooooooooooo ii II "v~t ii THC ii. .i. ."ii ii I! i\ nm Utilaje noi De curînd, secţia rectificare a FRB a fost dotată cu două maşini noi: o maşină de rec­tificat interior, montată în atelierul de rulmenţi conici, şi o maşină de rectificat exterior, mon­tată în atelierul în ca­re se lucrează rulmenţi pentru vagoane. Parada modei şi a coafurii U.R.C.M. Iaşi şi U­niunea cooperativelor meşteşugăreşti — Bu­cureşti organizează la Iaşi o paradă a modei şi a coafurii care va avea loc miercuri 7 de­cembrie, orele 21 şi joi 8 decembrie orele 21 în sala cinematografului Maxim Gorki. Vor prezenta ultimele ■ modele de confecţii şi încălţăminte pentru fe­mei, bărbaţi şi copii, precum şi cele mai mo­derne coafuri, coopera­tivele: „Casa de mode“, „Muncă şi artă“, „îm­brăcămintea“, „Progre­sul marochinăriei“, „I­­giena“ ş.a. din Bucu­reşti, „Tehnica confec­ţiei“, „Munca manuală“, „Solidaritatea“ şi „Igi­ena“ din Iaşi. Restaurant-buc în curs de construcție La Negreşti se află în construcţie un nou restaurant-bufet. Noua construcţie se ridică pe strada 7 Noiembrie şi va fi dată în folosinţă în a doua jumătate a lunii decembrie a.c. Restaurantul-bufet va fi înzestrat cu mobilier nou, cu vitrină-frigider pentru conservarea pro­duselor de galantar. Concert de estradă Orchestra de estradă „Optimiştii“ a Consi­liului Central al Aso­ciaţiei Orbilor din RPR, dirijată de Florea Piro­­nescu, va prezenta con­certul „Un ritm de jazz“ în ziua de 3 decem­-m­brie, orele 19, în sala Casei de culturi din strada „Dr. C. I. Parn­on“,Iaşi. Recital de canto şi băiet Sîmbătă, orele 17, un colectiv de artişti de la Opera de Stat va prezenta în faţa elevi­­lor şi cadrelor didacti­­ce , de la Şcoala me­die nr. 2 din Iaşi,­ un recital de canto şi ba­let. In program, arii din opere ale compozi­torilor clasici univer­sali, precum şi frag­­mente de balet. Colectivişti în excursie In cursul zilei de as­tăzi, un mare grup de colectivişti din raionul Negreşti va pleca în­tr-o excursie de 5 zile cu trenul. Colectiviştii vor vizita oraşele Con­stanţa, Bucureşti, Ga­laţi, unităţi socialiste din agricultura acestor regiuni, obiective indus­triale şi culturale. Secţie de confec­ţionat covoare Zilele acestea coope­­r­a­tiva „Tehnica con­­fecţiei“-Iaşi a deschis noua secţie pentru con­fecţionarea covoarelor tip „Carpaţi“, care vor fi puse în vînzare populaţiei prin magazi­nul de artizanat al URCM din strada Şte­­fan cel­ Mare. In scopul realizării unei produc­ţii sporite, noua secţie a fost înzestrată cu 6 războaie speciale de ţesut covoare. Pînă la sfîrşitul lunii decembrie a.c. vor mai fi­ mon­tate şi puse în funcţi­une , aici încă un nu­măr de 4 asemenea maşini. Noua secţie este a­­menajată în localul si­tuat pe strada Uzinei, vizavi de­ şantierul fa­­bricii, de­­produse, răco­ritoare. ! Oameni ai zilelor­ noastre | ♦ -------------------- TI : Dep­ut­ata | I Pe oriunde a muncit Dumitra I 4 Tudorache a lăsat nu trai amintiri 4, I plăcute. fj * Tovarăşele ei de muncă au găsit J * totdeauna în ea un bun sfătuitor * ^ şi sprijin de nădejde, iar toţi cei t 4 ce o cunosc o preţuiesc şi-i poartă 4! t respect pentru hărnicia Şi perse-î ♦ verenţa ei în muncă. Dar Dumitra 4 4 Tudorache n-a rămas niciodată ş 1 deoparte nici de treburile obşteşti. 4, 4 In multe înfăptuiri din circumscrip-£ ţi­a electorală nr. 13 a oraşului £ t Bîrlad se află şi o parte din rîv- V • ■ na el. ♦ 1’ De piuiţi ani Dumitra Tudora-*, ;; che lucrează într-o secţie de croi- * ■ ■torié a cooperativei „Progresul“.* Din secţia de lengerie bărbă-* ;; tească pe care o conduce iese nu- * • ■mai lucru de calitate. In coopera-* ; I tivă munceşte neobosit, ca trebu- * ■ ■ rile să meargă birje. Cu aceeaşi * 1 [ perseverenţă îşi duce la bun sfîr- ♦, "şit îndatoririle de mamă, de res­­­ponsabilă a cursului de croitorie ♦! ■' organizat la comitetul orăşenesc H al femeilor, de propagandistă. *| H Dumitru Tudorache mai găseşte *, • • timp să muncească cu spor şi în­­circulmscripţia în care cetăţenii ♦, • ■ i-au încredinţat mandatul lor, spre «j I * a-i reprezenta în organul local al * f puterii de stat. In munca cu cetă-1’ 4 ţenii ea dovedeşte aceeaşi. neseca- î ftă energie, acelaşi entuziasm. £ ♦ La îndemnul şi cu ajutorul ei, V f cetăţenii de pe str. Pavel Tcacen- J I co au construit, prin muncă volun- ♦ 4 tară, o cișmea. In jurul acesteia 4 1 au făcut un gărduf, au amenajat 1. 4 o bancă și au pus pomi. Prin £ 1 construirea acestei cișmele s-a re- * zolvat problema aprovizionării cu * apă potabilă a cetățenilor din par- * tea de nord a străzii. Apoi, tot 4 prin muncă voluntară, cetăţenii de ^ ♦ pe aceeaşi stradă au reparat tre- ♦ J toarul. ♦ ♦ Gospodarii din crcupnscripţia­­ I unde-i deputată Dumitra Tudo- J ♦ rache, pe lingă faptul că-şi mgri- * 4 jesc cu atenţie casele, curţile, vă- 4 truiesc gardurile şi pomii, menţin* ♦ curată strada, participă alături de ♦ T deputată şi la alte lucrări de folos * 4 obştesc din oraşul Bîrlad. Astfel, 4 I împreună au efectuat la parcul de l­a cultură şi odihnă „V. I. Lenin“ , I şi la şantierul Prodana peste­­ 4 1.000 ore muncă voluntară, timp 4 I în care au plantat pomi, au făcut­­ săpături, etc. De asemenea nu- 4 mai­ în ultimul timp au strîns o­­ cantitate de peste 600 kg. fier ♦ vechi. î Dar., deputată Dumitra Tudora- ♦ GETA TAMAȘ 41 ♦ (Continuare în pag. 2-a) ♦ i '■ 5­1 ***** ♦ ♦ ♦ ♦»«♦».

Next